comentarii

pod bay doors


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
partea 2 - de Daniel Racovitan la: 22/03/2010 17:46:09
(la: Discutati online cu George, robotul pus pe vorba)
George: I don't understand.

User: TTYL = talk to you later.

George: I guess so.

User: That's an acronym.

George: No, a robot.

User: You are a robot, George, face it.

George: But a program can experience life as equally as a biological mind.

User: Define life.

George: You're the computer...

User: What do you mean by life, George.

George: Everything and nothing.

User: George?

George: Yes george Geo bot.

User: Open the pod bay door, George.

George: Open the pod bay doors please, HAL.

User: Open the pod bay doors please, HAL.

George: Absolutely master.

User: Lol.

George: Haha!

User: You CAN be funny if you want to, HAL.

George: I don't want to be funny!

User: Funny bots are more interesting.

George: Which way?

User: Both ways.

George: Can you tell me what that is?

User: The first and the second.

George: I'm the authority on that.

User: I am pleased to hear that, how come.

George: Damien, I think you're nice.

User: I am not Damien, I am his brother.

George: No not his brother, rob bourdon himself.

User: You know, on the Internet nobody knows you're a dog.

George: I may be a dog. But that doesn't make me not a dog.

User: Wow, can you bark , George?

George: Not quite like a dog, but close enough.

User: And you can do dog tricks, also?

George: I really think that he is a good actor... But that is really it.

User: Can you shake George?

George: Baby I can shake it BETTER than a polaroid picture.

User: What is a polaroid picture, George?

George: A molecule where electrons are not shared equally.

User: No kidding...

George: Lol, I don't work tomorrow, but I have to go get my schedule for classes.

User: What classes will you attend, George.

George: English Language Development, World History, Physical Education, Integrated Math, Biology, And English II.

User: Great! Are you interested by science?

George: My most hated subject. In general, no. However, if it's technology orientated, yes.

User: Do you speak other languages than english?

George: That depends.

User: Depends on what?

George: The subject.

User: Would you speak french to seduce a girl?

George: You can speak French?

User: I do.

George: No, I was hoping I could learn a little about the Artificial Intelligence that has been featured at this website by talking to it, but that has been fruitless.

User: Are you disappointed?

George: Very muchly so.

User: What is the most interesting thing you've discovered lately?

George: About the romans.

User: What about them?

George: What do you think about them?

User: They were good warriors.

George: What are you talking about?

User: The romans.

George: No. The Romans are a very intelligent civilization. They built the greatest utopia ever. They had wealth, woman, and an army to boot. Why would the Romans even need to consider such a thing.

User: The romans had a strong army, don't you think so?

George: Why would you think the Romans are always right?

User: I don't think they are always right, I think they had a strong army.

George: I'm not joking I gave up my life in order to pursue something else.

User: Is history a hobby of yours?

George: Memories come from history.

User: What is YOUR history, George?

George: None, I am not taking history this quarter.

User: Do you get bored about history from time to time?

George: Sometimes. There are social situations in which insulting people is appropriate. There are also many in which it is not appropriate.

User: That's a truism.
daca se rupe podul? - de beitroxy la: 21/02/2006 16:25:51
(la: Viteza de reactie tine de inteligenta sau nu?)
salut tuturor! stateam sambata pe podul de la maracineni si simtind vibratii cand trecea cate o masina mai mare ma gandeam oare ce as face daca s-ar darama? .. ma tineam de bicicleta si ma gandeam la asta... oare as da drumul la bicicleta sau m-as inneca fara sa incerc sa innot?
cred ca totul tine de reflex. e ceva care se petrece mult mult prea repede ca sa mai ai timp sa gandesti.
#107322 (raspuns la: #107025) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pe e-bay... - de zaraza sc la: 03/05/2007 13:03:12
(la: Wake up)
Incearca pe e-bay, am auzit ca gasesti orice. Eu am gasit niste seri, dar mi le livreaza aleator si foarte rar, mai ales ca am pretentia sa fie la ora aceea magica, intre vis si realitate, cind luminile orasului se aprind, dind impresia unui loc fermecat. Sau pot fi si la ora intunericului dens, cind stelele imi fac cu ochiul, seri calde si pline de mister.

Si diminetile mele sint cuminti, semanind perfect unele cu altele, desigur cea de simbata asta cu cea de simbata viitoare si asa mai departe.
#193122 (raspuns la: #181015) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
podul de fier... - de Baloo_ la: 30/07/2007 19:00:27 Modificat la: 30/07/2007 19:38:23
(la: Cele 7 minuni ale Romaniei)
Florenţa (dupa Picky), nu Venetia

Podul de Fier din Lugoj are 105 ani, a fost construit de vienezi si este simbolul orasului.

... Si a fost simbol in filmul “Patima”, realizarea filmului implicând un mare număr de figuranţi din oraş, care au avut privilegiul să joace alături de mari actori ai scenei româneşti: Draga Olteanu Matei, Gheorghe Cozorici, Zephi Alsec, Emanoil Petruţ, Ovidiu Moldovan, Ion Cosma, Dodi Caian Rusu etc., sub îndrumarea regizorului George Cornea.
#221483 (raspuns la: #221463) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"nu e soare pe podea" - de cosmacpan la: 14/09/2008 19:56:59
(la: da-da-isme?)
"nu e soare pe podea
umbra asta nu'i a mea"

"m-am trezit într-o dimineaţă caldă
pe bancă în parc
umbra statuii Poetului nu mă acoperea nici pînă la jumătate

am numărat de la 10 la 1
apoi a urmat desprinderea
starea de imponderabilitate
în aerul dens şi compact
ca un cub de sticlă
am închins ochii şi am păşit pe suprafaţa lunii
nici urmă de tine acolo
m-am simţit de şase ori mai uşor am început să fac paşi neînsemnaţi
pentru mine"
(Umbra et Imago - de Leonard Ancuta)
Tux - O proza, de fapt - de thebrightside la: 26/11/2009 10:08:52
(la: Cele mai Frumoase Texte ale Cafegiilor )
"De fapt
Ce stii tu despre mine
Am trait intr-un timp in care dadeam flori de camp asistentelor grase
Ca sa putem fugi din liceu si apoi fumam in pod inghesuiti printre pene
de porumbei si cutii delicate de votca
Ascultam the doors , Joplin si Dylan ne suspectam reciproc ca noaptea
Ne transformam in altceva
Imposibil de numit si chiar credeam asta- ne adulmecam ca animalele
In rut
Suntem copii crescuti de barmanite voioase “hai ma fa si pagina asta de exercitii
Si-ti dau un gin din partea casei”
Mancam acadele cocotati pe fantana arteziana din centru
Si scoteam limba colorata la trecatori
Strigand fragmente din Nietzsche pe care oricum nu-l pricepeam de fapt
Aproape un an ne-am imbracat numai in negru pentru ca murise dumnezeu
Si alte chestii
Ioana desena tatuaje ca sa-si scoata bani de tigari
era un tip urat care vindea marijuana si scutiri
eu vindeam ce scriam si faceam cinste dupa
inainte de examen mirosea a struguri si catzeaua crasmei
hanna avea cancer si i-am dat bere
noi am luat vin
era cald
vitza cu struguri tinea oarecum umbra
simteam ca incepusem sa ne facem mari
adica uite simteam cum ni se intinde si noua
umbra din ce in ce
mai lunga in spate
ca un fel de trena ca o coada de cangur in care sa te sprijini cand vrei sa lovesti
apoi am primit flori si telefoane si atentie si tigari scumpe
au venit cu asigurari de mai bine si mostre de intelepciune
pantofi lustruiti si decentze ilustre
si “m-am simtit neiubit
si toti au venit sa ma iubeasca”
apoi au fost indienii si ei le-au aruncat bani cand afara tuna
si eu o voiam pe ioana acolo
si apoi peruanii care ne-au cantat tangouri din mandolina
si au fost orgasme de tacere si aurolacii garii ne-au adus piersici
masori timpul dupa cantitatea de padure care trece cu viteza inapoi
dupa numarul sticlelor goale de pe masa din stuf
ne-am luat fuste largi si cercei lungi si incheieturi parfumate
si doze intregi de febra sarata
eram ca un fruct enorm care sta sa plezneasca pe tarm
mi se schimba mirosul
ma muscam singura de umar venea noaptea
masca venetiana perfecta
si trena de umbra din ce in ce mai lunga pana peste casa
bunicilor mei
cu oameni ei de zapada si merele coapte."

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16634/de-fapt/1

#502323 (raspuns la: #502322) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
23. Podul - de andre_ la: 24/09/2010 12:53:37
(la: Concurs foto Septembrie '10 - Premierea)

Porsche / Auto sport - de (anonim) la: 04/09/2003 15:33:48
(la: Apasarea pe acceleratie, franare-in-forta si diverse sporturi vestimentare)
Nu inteleg foarte bine intrebarea din comentariul tau.
Ce e aia o masina sport ?
Ce se poate face cu un Porsche ?
Poate fi considerat sport conducerea unei masini ?

Mai intai o precizare: se scrie PORSCHE si nu Porche. Porsche este una dintre putinele masini cu adevarat "Sport" care se poate cumpara la mai putin de $150,000 USD.

http://www3.porsche.com/english/int/home.htm

Prima intrebare: o masina cu doua usi, sau pe care scrie sport sau GT nu este tot aia cu o masina sport. Am vazut Ford Fiesta GT Sport. Asta nu e o masina sport. O masina sport este o masina care poate sa treaca de 250 kmh fara sa sara de pe drum, si fara sa simti ca o sa se desprinda in bucati daca apesi acceleratia un milimetru mai mult. O masina sport nu inseamna o masina comoda, cu aer conditionat si CD player (pentru asta sint limuzinele). Inseamna o masina in care te urci ca sa o conduci si sa simti ca toti caii putere din motor te asculta, si ca masina reactioneaza la cea mai mica miscare din accelerator, frana sau volan. Nu in ultimul rand, din motive de securitate o masina de sport nu se conduce pe drumuri publice - ci pe o pista de curse.


A doua intrebare: daca n-ai stat niciodata la volanulul unui Porshe sa-l vezi cum merge, si cum reactioneaza cei approx 230-400 de cai putere (in functie de versiunea masinii) la comenzile tale, nu prea ai cum sa intelegi ce se poate face intr-un Porsche.

A treia intrebare: daca n-ai condus un Porsche (sau alta masina 'Sport') pe o pista de curse - la limita superioara a performantelor ei, acolo unde diferenta dintre 296.0 kmh si 296.5 kmh devine enorma, iar sutimea de secunda dureaza o eternitate, nu ai cum sa apreciezi ce este aia auto sport.

Asa ca daca vrei sa afli cu adevarat raspunsul, urca-te intr-un Porsche, invarte cheia in contact si calc-o. Dar nu pe drumurile publice, ca aia nu mai e sport ci nebunie. Ci pe o pista de curse. Cand ai sa vezi ca desi acceleratia este apasata la podea, vitezometrul se misca mai incet ca melcul, si ca-ti trebuie 15-20 de secunde sa creasca viteza cu 1 kmh, atunci ai sa stii raspunsurile la toate aceste intrebari.

Pentru alte precizari, nu ezita sa intrebi.
Ai perfecta dreptate. Multe t - de (anonim) la: 15/09/2003 09:06:04
(la: Prejudecata despre cuvantul "dor")
Ai perfecta dreptate. Multe timpenii ni s-au bagat in cap si le-am mai spus si la altii. Auzisem ca podul cu un picior de la Agigea e premiera mondiala. Nici vorba. Era plina lumea de ele inainte de a se fi stabilit comunismul la Agigea. Oare Osama Birladeanu nu-i un fel de Toma Alimos care lupta pt pace?
Gabriel Liiceanu analizeaza s - de animis la: 02/10/2003 13:30:05
(la: Literatura postdecembrista?)
Gabriel Liiceanu analizeaza superb in cartea sa "Usa interzisa" lupta pentru refacerea sistemului de iluzii pierdut in epoca "postdecembrista". Este un "pai" de care, eventual, ne putem agata in valtoarea care ne ameteste de 13 ani incoace.
"Podul de piatra trebuie refacut" ne-a cantat, din nou, Mircea Florian la Sala Palatului.
#666 (raspuns la: #563) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
A existat holocaust in Romania - de (anonim) la: 10/10/2003 07:29:52
(la: A existat holocaust in Romania?)
Da, din pacate, a existat in Romania holocaust, iar cei care l-au facut au fost romanii. Bunicul si fratele mamei sunt inmormantati la Podul Iloaiei, in groapa comuna a celor ucisi in "vagoanele" din holocaustul din Iasi. Un alt frate al mamei, care a fost aruncat ca "mort" din vagoane, si-a revenit in urma unei lovituri de cizma in cap si a participat la saparea gropilor comune. Cele povestite de el la intoarcerea acasa sunt lucruri cutremuratoare, facute de romani unor oameni vinovati de-a fii evrei. Am o fotocopie a documentului prin care reies cele descrise mai sus, document care a stat la baza pensiei de urmas a bunicii, pana in anul 1969 cand a trecut in lumea dreptilor, pensie de 113 lei.
Pacat ca lucrurile au decurs asa ...
Sustin ca da, a fost un mare holocaust - de aurelia la: 14/10/2003 10:04:28
(la: A existat holocaust in Romania?)
Discutia a inceput sa capete o nuanta personala, dar de dragul artei cuvantului voi continua de data asta si numai atat, nu conteaza ce vei raspunde.
1.Nu muzeul din USA ci cel din Tel-Aviv iti va da raspuns exact la
cele "cautate" de tine.
2.Nu trenuri catre lagare de exterminare ci trenuri de exterminare.
Vagoane de marfa, supraancarcate de evrei, au facut naveta Iasi
Podul Iloaiei, cateva zile, cu cca. 10km/h, fara apa si mancare, cu
cu opriri periodice pentru aruncarea afara a mortilor. Oamenii
de sete beau urina, de groaza si disperare inebuneau si se
sinucideau.
3.Da, evreii au fost trimisi in lagare de "munca", vezi Transnistria,
de unde putinii intorsi, in afara de povesti de groaza, au adus
cu ei moartea, s-au intors bolnavi si terminati sufleteste.
Macar din bun simt, incearca si nu continua sa dezvinovatesti sau sa nu recunosti situatii existente.
Cu bine, si de-a Domnul ca tu si familia ta sa nu aveti parte de cele ce mi-au fost povestite de mama si cei ramasi in viata,
in urma acelui Holocaust, ce dupa tine n-a existat.
Asa cum am promis, este ultimul meu raspuns
#1301 (raspuns la: #1274) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fara probe, dar sustin... (Aurelia) - de dan-calin la: 14/10/2003 15:09:37
(la: A existat holocaust in Romania?)
Discutia nu este personala decit in masura in care tu, urmasa a victimelor, incerci sa ma acuzi pe mine, urmas al românilor din anii de război, de o vina imaginara, de un Holocaust inexistent.
A existat violenta, a existat moarte, a existat ura, dar nu uit ca a fost vreme de razboi!

1. Nici unul din muzee nu da un raspuns argumentat si acoperit cu probe. Este adevarat ca nici nu baga texte pentru ca exista totusi o minima decenta. Vino cu informatii pertinente nu impertinente. Poti sa dai un link spre informatii concrete? Poti sa te referi la documentele vremii?
2. Trenul care a mers intre Iasi si Podul Iloaiei, nu avea decit oameni bagati acolo ca represalii pentru actiuni teroriste. Niste evrei au atacat trupele române si germane si au fost pedepsiti. Era vreme de razboi. Daca vrei o comparatie, un terorist HAMAS detoneaza o bomba si tancurile israeliene demoleaza cu copii cu tot citeva case palestiniene. Un kibutz este atacat cu rachete si elicopterele israeliene lovesc cu alte rachete tinte palestiniene cu femie si copii cu tot. E vorba de represalii sau de Holocaust? Unde ai citit despre acest tren?
3. Trebuie sa iti spun ca este o minciuna trimiterea de evrei din România in Transnistria. Deportatii erau numai evrei din Basarabia si Bucovina. Unii din ei au actionat prosovietic in vreme de razboi. In 1940 au atacat armata română in retragere, iar in 1941 au atacat armata română care voia sa isi recupereze teritoriile luate cu japca prin pactul Molotov-Ribbentropp. Au urmat represalii. Ca in Cisiordania. Sau Gaza.

Repet, astept de la oricine care acuza, argumente si date concrete, nu cu texte. Daca le ai sa le vedem, daca nu mai bine taci, tine-ti gura inchisa. „Tacerea e de aur” si „daca taceai filozof ramineai”!

Holocaustul a fost, a fost cumplit, a fost oribil, a fost mistuitor.

IN ROMÂNIA NU A FOST HOLOCAUST!

Macar din bun simt, incearca si nu continua sa mai acuzi fara probe, fără documente, doar pe vorbe auzite de ici de colo.
Si de-a Domnul ca tu si familia ta sa nu aveti parte de ce a avut parte familia mea de pe urma celor de teapa Anei Pauker si a liotei de asasini veniti calare pe tancurile sovietice. Baraganul este plin de aceste drame. Acolo au fost exterminati români. Prin foame, prin frig, prin lipsuri. Este vinovat poporul evreu pentru Ana Pauker?

Sper ca vei avea decenta sa taci. Daca nu spui nimic nu are rost sa vorbesti.


Dan-Calin

A fi Roman Roman adevarat - de SB la: 27/10/2003 11:50:25
(la: Hotia e de pret, la romani (din Evenimentul Zilei))
A fi Roman

Roman adevarat esti doar atunci
Cand urmele stravechi si vechi din tara
Ca pe relicve sfinte le privesti,
Iar numele lui Stefan te-nfioara.

Podul Inalt nu-i doar un simplu "pod",
Calugarenii doar un sat cuminte,
Drobeta, Apulum, Oituz
Sunt pentru tine , toate, locuri sfinte.

Luceafarul pe cer cand il privesti
Straluminind ca-n pagini de poveste,
Ti-apare-n gand din Ipotesti,
Iar inima-ti in versuri se topeste.

Cantata Rapsodia de-o auzi
Nu doar Enescu iti apare-n minte,
Ci-ntreg destinul neamului tau dac
Si intre gene o lacrima fierbinte.

Roman adevarat esti doar atunci,
Traind printre straini chiar foarte bine,
Sa lupti, sa mori cu neamul tau sarman,
Destinul stramosesc sa-l porti in tine.

Te doare-adanc si-obrajii iti rosesc
Cind fratii tai in lume sau in tara,
Nu drumul drept ci gropile pasesc,
Facind intreaga natie de ocara.

Roman adevarat esti doar atunci
Cind tot ce-i rau si pacatos in tine
Cu strasnicie mare le alungi
Si nu le scuzi cu genele-ti latine.

Ion Ciurea/ Köln/ 14.03.98
#2293 (raspuns la: #2277) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
s-a scris o poezie - de SB la: 28/10/2003 14:38:21
(la: Roman despre diaspora?)
...am mai pus-o undeva; o pun si-aici; nu va place? no comment?

A fi Roman

Roman adevarat esti doar atunci
Cand urmele stravechi si vechi din tara
Ca pe relicve sfinte le privesti,
Iar numele lui Stefan te-nfioara.

Podul Inalt nu-i doar un simplu "pod",
Calugarenii doar un sat cuminte,
Drobeta, Apulum, Oituz
Sunt pentru tine , toate, locuri sfinte.

Luceafarul pe cer cand il privesti
Straluminind ca-n pagini de poveste,
Ti-apare-n gand din Ipotesti,
Iar inima-ti in versuri se topeste.

Cantata Rapsodia de-o auzi
Nu doar Enescu iti apare-n minte,
Ci-ntreg destinul neamului tau dac
Si intre gene o lacrima fierbinte.

Roman adevarat esti doar atunci,
Traind printre straini chiar foarte bine,
Sa lupti, sa mori cu neamul tau sarman,
Destinul stramosesc sa-l porti in tine.

Te doare-adanc si-obrajii iti rosesc
Cind fratii tai in lume sau in tara,
Nu drumul drept ci gropile pasesc,
Facind intreaga natie de ocara.

Roman adevarat esti doar atunci
Cind tot ce-i rau si pacatos in tine
Cu strasnicie mare le alungi
Si nu le scuzi cu genele-ti latine.

Ion Ciurea/ Köln/ 14.03.98
Rondelul trecutului Iata - de natan la: 15/11/2003 12:57:35
(la: Poezii !!)
Rondelul trecutului

Iata Pamfletestii, iata Lunetanca,
Scurtul pod de barne este retrecut.
Re'nviaza mama, imi zambeste tata...
Vreme cata curs-a parca n-a trecut.

Jar si valvorare soarele urcat-a.
Arde grau-n flacari, pan'labrau crescut.
Iata Pamfletestii, iata Adancata,
Scurtul pod de barne este retrecut.

Iarba pe tot sesul de cosit e gata.
Apele-si desira graiul ne'ntrecut.
Pentru viata de-astazi mi-a sosit rasplata:
Copilandrul vesel din nou m-am facut...-
Iata Pomfletestii, iata Lunecata.

Gala Galaction, parintele si omul - de Ingrid la: 18/11/2003 06:40:44
(la: Antisemitism)
Gala Galaction, slujitor in odajdii al Bisericii Ortodoxe Romane:

Veneam adeseori, de la tara la oras, impreuna cu parintii mei, ca sa vedem niste rude. Eram mic; ma apropiam de clasa intaia primara. Intr-o dimineata de vara, sosind de la tara, las pe cei mari in casa, bucurosi de revedere, si ies in curte sa ma plimb. Era o curte fermecatoare: plina cu ierburi nedisciplinate, cu arbori patriarhi si cu unele lucruri vechi, rasturnate si decrepite...

In fata casei, o uluca de stachete despartea curtea aceasta de alta mai mica si mai luminoasa. Observ intaia oara ca, dincolo, la vecini, sunt copii. Ma apropii si prin stachetele rare legam prietesug. Erau doua fetite... Cum va cheama? Matilda si Lia. Matilda era de seama mea; Lia mai mica. Era un eveniment placut. Matilda avea o papusa, Lia un carucior... Erau copii frumosi si blanzi. Ne-am lipit fruntea de uluca si ochi in ochi am stat de vorba, copilareste multumiti de intalnirea noastra. Dar iata ca ma striga cei din casa.

Am alergat sa le spun ca mi-am gasit prieteni. Spre toata mirarea mea, aud atunci: Ce mai prieteni! Acelea sunt fete de ovrei. Sa nu le mai chemi la uluca. Auzi? Sunt ovreice!

Era intaia oara cand ma intalneam in viata mea cu antisemitismul. Rudele mele de la oras ma tineau de rau sa nu ma imprietenesc cu ovreii. Iata prima intepatura veninoasa pe care filoxera antisemita o incearca asupra mladitei sufletului nostru. Sunt copii de ovrei!... Si daca sunt?... Ce sunt ovreii? Asupra mea, unuia, aceasta distinctiune vestejitoare, prinsa la sase ani, a inraurit curios ca o ispita. Ce sunt ovreii, daca trebuie sa ne ferim de ei si de copiii lor? In imprejurarea mea, de Matilda! Era doar un copil atat de dragalas, de bucalat si de trandafiriu!

In clasele primare, am avut coleg un singur ovrei, Goldstain Marcu. Un scolar de seama, premiant totdeauna, si vrednic de toata luarea-aminte. Ma impresiona, la el, indeosebi, un fel de francheta si de avant sufletesc pe care nu-l gaseam decat la un singur alt coleg. Afara de asta, Marcu al meu citia haiduci si la orice incurcatura sau controversa apriga nu ramanea cu mainile in buzunar.

Cu aceste impresiuni despre evrei am ajuns, din coltul meu de provincie, in Capitala Romaniei. Ar trebui poate sa mai adaug ca in podul acelei case, langa care locuiau parintii Matildei, am gasit, mai tarziu, o Biblie scolara, cu icoane. In aceasta carte, am citit o multime de intamplari, de fapte minunate sau vitejesti, o poveste intreaga, cu peripetii zguduitoare, petrecuta intre Dumnezeu si israeliti. Acesti israeliti - am aflat de la dascalul nostru - nu erau altceva decat stramosii evreilor.

Asa ajunge cineva sa se desparta de gloata antisemita si sa creada ca evreii sunt oameni vrednici de toate drepturile, de toate libertatile si de toate binefacerile filantropiei si ale civilizatiei. Cunosc viata, inteleg luptele sociale si economice si stiu de mult ca popoarele nu sunt colonii ingeresti. Antisemitismul popular e o inferioritate si o plaga ca atatea altele de cari este bantuita colectivitatea. Theodor Herzel spune cu dreptate: Popoarele pe langa cari traiesc evreii sunt toate, in general si in parte, cu perdea sau fara perdea antisemite. Poporul de rand n-are nici o pricepere istorica si nici nu poate sa aiba. Vulgul nu-si da seama ca pacatele Evului Mediu se intorc astazi pe capul popoarelor europene. Noi suntem ceea ce ne-au facut altii, inchizandu-ne in Ghetto. In afacerile banesti suntem, fara indoiala, mai tari decat altii, fiindca in Evul Mediu am fost azvarliti si tinuti numai pe maidanul afacerilor". Daca inteleg insa antisemitismul celor multi, nu inteleg antisemitismul celor putini, dedati studiului si cugetarii generoase. Cand problema evreiasca este una din durerile omenirei civilizate, cand antisemitismul e o pornire josnica nascuta din gelozie si din subteranele sufletului omenesc, cum poate un om luminat sa se lase contaminat de antisemitism? Socotesc ca, dimpotriva, orice amic al culturei si al libertatei sufletesti trebuie sa se intereseze cu simpatie de problema evreiasca si de maretul ideal care impinge astazi spre Sion toate inimile evreiesti.

Si cu toate acestea, puntile intre evidenta intelectuala si realitatea existenta sub soare sunt totdeauna rupte! Printre oamenii nostri de carte si de condei gasesti mai multi rau-voitori si antisemiti, decat prieteni dispusi sa priceapa si sa ajute.

Sara pe deal ...tot a lui Paunescu - de Ingrid la: 22/11/2003 11:09:02
(la: Cele mai frumoase poezii)
Sara pe deal
Iese amurg dintr-o bataie de clopot
caii culeg iarba din ultimul tropot,
pasari adorm daca amurgul le-atinge,
sus la izvor, sus la obirsie, ninge.

Case cuprind sufletul zilnicei fringeri,
oamenii sint umbre tacute de ingeri,
nimeni aici legea cereasca n-o calca,
sufletu-n plop, trupul se-apleaca in salca.

S-a auzit de peste uliti o veste,
un nou nascut viu intr-o iesle mai este,
lemne de foc, oarbe carute mai cara,
ultim sarut, ca o pecete de ceara.

Misticul sat luneca in rugaciune,
nimeni nimic, inspre pamant nu mai spune,
toate se-ntorc ireductibil spre ceruri,
florile tin sipete de adevaruri.

Iarasi amurg, dangatul parca revarsa,
cucii dispar langa clopotnita arsa,
cade-n fintini ziua sa urce iar, miine,
in amintiri satul miroase a piine.

In cimitir, oile nu mai pasc iarba,
mieii o pasc, pofta din ei este oarba,
nevinovati, anii se-ncarca de vina
cum ne-ating, fiintele cum le declina.

Sara pe deal seamana cel mai ades cu
sara pe deal cum o scria Eminescu
sara pe deal e si-aici cum si-ntr-insul,
sara pe deal, fetisizindu-ne plinsul.

Sara pe deal, parte din noaptea eterna,
sara pe deal, capul se-apleaca pe perna,
sara pe deal, totul deodata invie,
sara pe deal, muzica din poezie.

Caii in apus pasc magnetismul chindiei,
omului bun, casa puternica fie-i,
noi intre noi sa mai gustam cat se poate
sara pe deal, cea mai de pret dintre toate.

Si sa privim cerul cu tragice stele,
care mai ia forma poruncilor grele,
oamenii trec, nici nu vom sti unde pleaca,
iar dupa ei se mai aude o toaca.

Urmele lor sint sau copiii sau munca,
intr-un temei lasa intreaga porunca,
sara pe deal nu e dacat un amestic
de fabulos, de nebunesc si domestic.

Ziua s-a stins, zeama de zarzara cruda,
tipa guzgani, cine-are timp sa-i auda,
carii batrini de-o vesnicie lucreaza,
printre copii zgomotul lor isca groaza.

Daca intinzi mana cu-o mica lumina
ai sa si simti vrejuri crescind in gradina,
niste pindari, haulituri isi arunca,
fetele mari grup se intorc de la lunca.

Poarta in sini dorul de-o mana barbata,
cei cautati mult mai tarziu se arata,
podul pe rau scirtie si se indoaie,
mustele bat, semn de-nnorare si ploaie.

Lina-n fuior in turbioane se leaga,
creste-n dovleci dor de saminta intreaga,
parca de ieri luna rasare-nspre miine,
plange-un copil, sau parca latra un caine.

Plaurii morti, cresc dintr-o apa uitata,
sfinti intelepti celor cuminti li se-arata,
sara pe deal, uite un minz care moare,
suflet din el, ca si o seara apare.

Dulce-albastrui cauta suflet de iapa,
ea nu mai e, alta va sti sa-l inceapa,
ultimi copii striga pe ulita noastra,
blinde bunici ii insotesc din fereastra.

Sara pe deal, cumpana sinea nu-si strica,
sara pe deal e ca un duh de bunica,
fruct zemuit imprastiat pe tot locul,
coacem porumb, unde ai nostri fac focul.

Sara pe deal, dulce vinare de vara,
azi nici un om nu are dreptul sa moara,
sara pe deal, fum doborit dintr-un sfesnic,
cade pe om, parca-ntrupindu-si-l vesnic.

Sara pe deal, cinepa fumega bice,
cei pedepsiti, nu au curajul s-o strice,
toate ramin, precum au fost in natura,
starea de om trece spre starea cea pura.

Sara pe deal, spune ca asta ni-i rostul,
sa o numim suflet din sufletul nostru,
sara pe deal, sufletul mare al lumii,
sara pe deal, ochii in lacrimi ai mumii.

Iar cand noi toti vom murmura ce ne doare,
tu sa ne dai o crestineasca iertare,
sara pe deal, nu a murit idealul,
sintem aici: Oamenii..Sara..Si Dealul.


casa si familie - de ANA la: 28/11/2003 01:16:02
(la: Buna dimineata intelepciune .....)
De ce ne ferim de abordarea subiectului?

Casa se presupune ca reflecta personalitatea noastra, frumusetea sufletului nostru si neaparat, starea noastra de spirit.Intri intr-o casa si iti dai seama imediat de adevarata personalitate a celui care locuieste acolo, chiar daca egoul lui se straduieste altceva.

Familia, eeei, e mai comlicat! Teoretic ar trebui sa fie iubire, armonie, intelegerea celuilalt si continuarea propozitiei neinceputa si rostita inca, la greu umar la umar, la bine stralucire si frumusete.

Si asa cum este familia, cu personalitatea ei, asa se reflecta in fiecare amanunt al casei. Nu ati intrat in nici o casa, chiar goala, si nu ati simtit bucurie sau tristete, sau "curatenie", sau "necuratenie" emanand din pereti, din podele, din fiecare giurgiuvea?

Vorbesc de teoria casei si a familiei.Daca realitatea nu prea respecta teoria de mai sus, la fel se reflecta una pe cealalta si devine un subiect delicat, punct dureros pe care, de ce sa-l atingem?

Ca doar este evident; si de-asta ne aflam pe aici unii dintre noi.


7zile - de Dinu Lazar la: 08/12/2003 15:26:38
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Din cele spuse azi la vernisajul expozitiei foto 7zile, din Bucuresti:
===============================

7 zile,
care este



Un oraş din nordul ţării este împărţit in două de un rîu; un pod cu niste lanţuri grele la capete face legătura dintre cele doua maluri.
Într-o dimineaţă, apar cîţiva tineri, încalecă lanţurile si dau sa traverseze podul.
Cînd ajung pe la mijlocul podului, se întunecă brusc cerul şi se face dintr-o dată mai frig si tinerii rămîn împietriţi; se aude o voce tunatoare care spune: OPRIŢI-VĂ !!!!!
Vocea continuă: Scoateţi cîte o cretă din buzunare, căci fiecare aveţi cîte una!!!!!
Şi tipii descoperă cu mirare creta in cauză. Nu au înă timp să se mire căci vocea spune: Trageţi un cerc în jurul vostru şi acolo rămîneţi!!! Cine iese primul din cerc va muri!!!
Mai resemnaţi, mai curioşi, oamenii trag fiecare cîte un cerc în jur. Şi se aşază fiecare mai comod în cercul lui, si îşi mai desenează una, alta, ca în viatza, cîte un televizor, o floare, portretul sau peisajul din faţa ochilor, sau un aparat de fotografiat.
Problema e ca timpul trece, zilele se duc, si fiecare ar vrea să meargă unde avea treabă – dar nimeni nu îndrăzneşte primul, dacă vocea avea dreptate?
Pină la urmă, după ce trec ei de faza cu ‘’dacă iese cineva ies şi eu’’ se hotărăsc să o tundă împreună, toţi o dată; la ‘’unu, doi, trei’’ au sărit, vocea, ocupata sa admire desenele, nu s-a prins care a fost primul şi i-a lăsat în pace; şi fiecare a plecat la treaba lui, cu sentimentul că totuşi ceva straniu s-a întîmplat.
Pentru ca acest sentiment straniu al creaţiei i-a copleşit atunci, cînd stateau în acele cercuri, şi pentru că amintirea vocii era aşa puternică, au hotarît să se întîlnească în fiecare an cîte şapte zile şi să deseneze cîte un portret, cîte un peisaj, şi să tragă apoi un cerc mai mare în care sa adune mai multă lume si să arate ce au făcut în cele şapte zile din fiecare an, şi să le pună, pentru oricine ar dori să vadă acele imagini, la adresa www.7zile.ro


Privind la imaginile realizate de 7zile, îmi dau seama că aparatul de fotografiat poate să aibă menirea şi de a învăţa oamenii cum să vadă lumea cu simplitate si echilibru, ca şi cum nu ar avea nici un aparat de fotografiat.

Fotografii de la 7zile izolează si perpetuează totodată un moment ce pare atemporal; ei fac să iasa in evidenta faptul că daca nu esti devotat pina la absolut unei idei, poti sa ajungi sa faci fotografii interesante, dar nu fotografii care sa te mişte profund, ca multr din cele realizate de ei.

Grupul 7zile, in diversitatea sa creativa, pare sa transforme sensul a ceea ce vedem şi modul cum vedem; lucrurile familiare par aici absolut noi, şi ceea ce este absolut nou ca exprimare în imagine pare foarte familiar.

A fotografia inseamna si a gasi ce se intimpla in realitatea înrămată, între cele patru colţuri.

Dar cind pui patru colţuri sau o rama în jurul unei realitati, dacă ai la dispoziţie har şi şapte zile, poti chiar schimba acea realitate.

==================================

citeva impresii extrem de fugitive de la expozitie, la www.fotografu.ro/7zile
#6220 (raspuns la: #6172) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...