comentarii

poemul sfarsitului de marte


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Rusii, insa, nu se tem de "supararea" romanilor... - de belazur la: 24/03/2004 18:43:51
(la: Adevarata sursa de anti/americanism este Rusia)
Seful Misiunii OSCE imputa Tiraspolului tergiversarea procesului de relansare a negocierilor in format pentagonal
24 martie 2004
Seful Misiunii OSCE din Republica Moldova, William Hill, imputa Tiraspolului tergiversarea procesului de relansare a negocierilor in problema reglementarii crizei transnistrene in format pentagonal. Marti seara, Hill a declarat presei de la Chisinau ca autoritatile transnistrene refuza, sub diferite pretexte, toate solicitarile Misiunii OSCE in privinta unei date exacte la care reprezentantii Tiraspolului ar fi disponibili sa se convoace la masa tratativelor alaturi de cei ai Chisinaului si de mediatori - Rusia, Ucraina si OSCE.
"De cateva saptamani incercam sa precizam cand este posibila convocarea unei runde de negocieri in format pentagonal, incercam sa consultam in acest sens partea transnistreana, dar, din pacate, reprezentantii Tiraspolului invoca diferite motive, potrivit carora ba nu sunt pe loc, ba sunt bolnavi, ba se afla in imposibilitatea de a se intalni. Am primit pe 17 februarie o nota, prin intermediul careia partea transnistreana isi reconfirma disponibilitatea de continua un dialog constructiv. Cu toate acestea, este greu sa afirmam ca am avut un dialog, tocmai pentru ca suntem refuzati constant de catre autoritatile de la Tiraspolul atunci cand solicitam intalniri pentru a discuta problemele actuale din cadrul procesul de negocieri", a declarat Hill.

"Sper ca autoritatile transnistrene se vor razgandi si isi vor modifica tactica, astfel incat acestea sa corespunda intru totul declaratiilor oficialilor de la Tiraspol", a subliniat, in context, seful Misiunii OSCE din R.Moldova.

Acum o saptamana, autoritatile de la Chisinau au solicitat mediatorilor, prin intermediul ministrului Reintegrarii al R.Moldova, Vasili Sova, sa fixeze o data exacta la care va fi convocata o noua runda de tratative in format pentagonal. "Consideram ca perspectivele reluarii negocierilor in format pentagonal sunt reale, dar trebuie depuse eforturi suplimentare", a declarat Sova. El a indemnat reprezentantii Rusiei, Ucrainei si OSCE sa initieze consultarile necesare pentru a permite convocarea unei intalniri in format pentagonal, cu participarea Chisinaului si a Tiraspolului, pana la sfarsitul lui martie, in conformitate cu hotararea adoptata de mediatori la Belgrad. In primul rand, trebuie reluat lucrul la proiectul documentului politic de baza, ceea ce ar permite relansarea activitatii Comisiei Constitutionale Mixte, a subliniat oficialul moldovean.

Negociatorii nu s-au mai intalnit in format pentagonal, cu participarea reprezentantilor Chisinaului si ai Tiraspolului, de la sfarsitul lui noiembrie trecut, aceasta pauza intervenind dupa refuzul presedintelui moldovean, Vladimir Voronin, de a semna planul rusesc de reglementare transnistreana atestat cu denumirea "Memorandumul Kozak".

BASA-PRESS
#12768 (raspuns la: #12767) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
fefe si horica - de anisia la: 07/02/2005 19:16:31
(la: Trancaneala Aristocrata)
salut ! cum v-ati simtit in week-end? fusera-ti plecati, ca nu v-am vazut deloc prin zona?

eu am avut un week-end linistit. imi pregatesc terenul caci plec la Geneva la sfarsitul lui martie. asa ca pana atunci "no money, no funny"..
#35565 (raspuns la: #35492) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Stiri bune pt. bauturile spirtoase romanesti - de RSI la: 17/03/2005 19:02:37
(la: Ce bautura preferati?)
Din Adevarul Online de azi:

"Inainte de sfarsitul lunii martie,
Tuica si palinca romaneasca - protejate in UE

Bauturile spirtoase romanesti vor fi protejate in Uniunea Europeana, cel mai probabil inainte de sfarsitul acestei luni. Ministerul Agriculturii a elaborat lista cu cele 39 de denumiri geografice protejate de bauturi spirtoase, care va fi publicata in Monitorul Oficial in cursul acestor zile. Dupa ce acest pas a fost efectuat, urmeaza semnarea Acordului bilateral dintre Romania si UE privind recunoasterea si protectia bauturilor spirtoase. "In cursul negocierilor cu UE am obtinut ca 39 de bauturi sa fie recunoscute pe piata comuna. Lista noastra va fi anexa la Acordul bilateral care va fi semnat probabil saptamana viitoare. Din acel moment, bauturile noastre vor fi protejate in Europa", ne-a declarat Tudorel Balta, specialist in Ministerul Agriculturii. Lista aprobata prin Ordin al ministrului Agriculturii cuprinde 13 tipuri de tuica (de Buzau, de Zalau, de Arges, Horinca de Maramures, Turtul de Oas), 21 de palinca (de Calnau, de Vrancea, de Jaristea, de Zalau, Rieni Palinca de Bihor) si cinci de vinars - frantuzescul coniac (de Tarnave, Vaslui, Murfatlar, Vrancea, Segarcea). "Lista poate fi completata abia dupa aderare. Procedura de aprobare va fi insa mai indelungata, de circa opt luni, timp in care fiecare stat membru va analiza si eventual va contesta noua lista, dupa care se supune aprobarii Uniunii", a explicat Tudorel Balta. Conform reglementarilor europene, un produs protejat poate avea o distributie regionala (pot exista mai multe produse similare, in tari diferite ale Uniunii, dar acestea vor fi vandute numai pe o piata restransa), nationala si europeana. Pe piata UE poate fi comercializat un singur produs cu o anumita denumire traditionala, iar alti agenti economici care doresc sa fabrice produsul respectiv cu aceeasi denumire trebuie sa cumpere licenta."



==============
"- Cum putem face imposibilul?"
"- Cu entuziasm!"
Paulo Coelho-Al 5-lea Munte

De ce Sf.Valentin?Exista si l - de doctors la: 04/09/2005 19:27:46
(la: Sarbatoriti Sf. Valentin?)
De ce Sf.Valentin?Exista si la noi o sarbatoare populara veche,dar deocamdata mai putin cunoscuta,se pare-Dragobetele-care este pe la sfarsitul lunii martie,daca nu ma insel.Are aceeasi semnificatie ca si Sf.Valentin.De ce atunci sa"importam"sarbatori dinafara doar de dragul senzationalului si din ratiuni mai mult sau mai putin comerciale?
lascarica - de Horia D la: 11/03/2006 23:57:17
(la: Trancaneala Aristocrata "8")
de unde ai dedus tu mama ca ma stiuca in pond????
am bluegill, KY bass, small mounth bass, catfish, si grass eating carp (nu destui, de-aia trebuie sa pun cativa pe la sfarsitul lui martie)...
stiuca la mal se prinde - pai nu aia a zis si baiatul, sa dai la points???
pffftttttt, tu ca aradenii, dai cu dinamita:))
#110956 (raspuns la: #110955) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
horica - de Belle la: 25/05/2006 15:44:37
(la: Trancaneala Aristocrata "9")
daca nu era adevarata n-o puneam in profil :))))) numai ca pana acum o stergeam de la comentarii, era vizibila doar daca dadeai click pe nickul meu.

auzi... daca-ti iei cantar din ala "jmecher" ca al meu o sa te ingrozesti cand o sa vezi procentul de body fat in functie de inaltime, greutate, varsta si sex (ca la mine de la asta a pornit declaratia).

eu sunt la aceeasi greutate ca anul trecut cand m-am pus pe dieta, am dat jos 30lbs pana prin septembrie si le-am pus frumusel la loc cand m-am lasat de fumat. acum mi-am pus targetul de 50lbs mai putin pana la sfarsitul anului sau cel mai tarziu sfarsitul lui martie viitor (mult mai fezabil zic eu)

~~~~Inside me lives a skinny woman crying to get out. But I can usually shut the bitch up with cookies.
#124251 (raspuns la: #124249) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cassandra - de abc111 la: 11/07/2006 07:22:08
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
As dori sa ai dreptate! Am avut unele experiente nu prea placute cu acest site in primavara. Trebuie sa spun in primul rand ca apreciez foarte mult existentza site-ului si faptul ca ofera posibilitatea de discutii, chiar "a batons rompues", discutii utile societatii civile, dar de cateva ori am propus cate ceva fara sa primesc nici un raspuns. Chiar daca alegerile mele nu au fost cele mai bune, mi-ar fi placut sa mi se raspunda: nu suntem de acord cu aceasta tema pentru ca...ca sa inteleg.
Dar au mai fost unele lucruri discutabile... In primavara, subiectul acestei discutii disparea cu zilele sau saptamanile dupa ce contribuiam cu cate ceva; nu am mai putut accesa acest subiect din februarie pana aproape la sfarsitul lui martie...cand a reaparut. O vreme am renuntat sa-l urmaresc. Un mesaj al meu trimis unei persoane din tara a fost...discutat pe site!!! (comentarii cu privire la un mesaj trimis de mine cuiva care nu are legatrura cu acest site,de catre o persoana care a semnat "Bullet").
Cred ca e suficient ca sa intelegi ca dupa ce am trait intr-o societate condusa de un paranoic...sunt reticent. Ma si intreb: nu cumva m-am molipsit si eu?:))) Nu cumva si aceasta parte din Ceausescu e "in noi insine"?:)))

Oricum, am decis sa revin fara sa tin cont nici de interesul meu personal imediat (care ar fi poate sa tac din gura), nici de pozitia in care apar (oricine e vulnerabil cand isi deschide altor priviri propria lui viata), dar am facut-o pentru ca cred ca e bine ca altii sa poata judeca lucrurile in cunostinta de cauza, chiar daca personal acest lucru nu-mi aduce nimic bun. Cred ca in mare parte reactia romanilor la multe realitati moderne se datoreaza mai mult ignorantei si nu rautatii. As fi primul care sa condamn ceea ce vad ca e negativ in mine daca asta ar ajuta altora (sa aiba un termen mai bun de comparatie pentru diverse lucruri).

Motivul pentru care particip la discutii: cand eram in tara i-am condamnat foarte mult pe romanii din strainatate care (cand noi eram sub Ceausescu) nu informau deloc publicul. Imi amintesc de Europa Libera, cand Virgil Ierunca dadea emfatic citate din "Gai-Pied", fara sa mentioneze ca era o publicatie homosexuala! Ei ar fi trebuit sa informeze, nu sa ascunda! Urmarea? Crearea unei paturi de intelectuali laudati de Europa Libera care sunt azi tot atat de ignoranti in aceasta problema ca si pe vremea lui Ceausescu! Am promis ca eu nu voi face la fel!

Uneori poate ca am o atitudine dura fata de ceea ce unii ar spune ca e religia - organizata sau nu, sau altele. As vrea sa fiu foarte precis: am aceasta duritate numai fatza de impostura, nu fatza de omul de rand pentru care a merge la biserica inseamna poate singura raza de lumina dupa o saptamana de lipsuri si deznadejde. Deci, numai fatza de "Cantarea Romaniei rediviva".

In plus, sunt foarte dezolat cand vad cum au tratat oamenii in tara problema copiilor strazii, problema care am vazut ca inca nu e rezolvata. Faptul ca niste fiinte umane erau tratate ca gunoiul. Am multe marturii in sensul tratarii inumane a copiilor fugiti de acasa (nu degeaba; cu tati alcoolici si mame decazute). Vara mea mi-a scris si ea , speriata de modul cum ii trateaza lumea. Ea le dadea macar camasi si mancare, dar asta e o picatura de apa in ocean. In toiul iernii, copii cu o singura camasa pe ei, plini de apa sau inghetati, zgribulind de frig si cu temperatura inalta, erau alungati cand cerseau la blocuri (de exemplu in Valcea, dar peste tot) si practic obligati sa mearga iar in canalele lor unde mureau ca mustele. A fost un fenomen general si nimeni nu isi asuma raspunderea. Asta tradeaza o mentalitate mai apropiata de cea medievala decat de cea a statelor cu care ne place sa ne...comparam.

Inteleg ca pozitia mea e neconvenabila de multe ori, dar totusi particip la aceasta activitate - consumatoare de timp- pentru ca cred ca punctul meu de vedere poate fi util si pentru ca, spre deosebire de majoriatea romanilor emigrati, tin la tara si la locuitorii ei, cu toate tarele si bubele lor...Limba si cultura romaneasca sunt totusi foarte originale si le doresc numai bine.
#132624 (raspuns la: #132603) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de L'Aura la: 02/05/2007 14:11:52
(la: Frânturi de copilărie ... bunica ! =sfârşit=)
Draga Allia,

se pare ca luna martie este luna in care se sfarsesc de obicei oamenii buni din lumea asta rea. In textul tau am regasit si o parte din propria mea experienta cu bunica mea care s-a sfarsit in martie, anul asta. Ma gandeam uneori cu groaza ca este extraordinar de greu sa supravietuiesti unor astfel de pierderi. Aveam senzatia ca nu ne vom desparti vreodata! Nu puteam sa concep o lume fara ea! Si nici acum nu pot! Pentru ca oamenii buni din viata noastra ne invata sa traim frumos! Am avut senzatia, pe 11 martie ca a murit copilaria mea, ca o etapa din viata mea pe care o doream nesfarsita, s-a stins! Atunci cand incetam sa fim copiii cuiva, incetam sa fim! Iti scriu randurile astea cu mana pe inima si crede-ma ca sunt putini cei care pot intelege cum este sa ai o astfel de bunica, ce "intamplare" minunata a vietii sunt astfel de oameni care sunt asemeni stelelor: nu mor, se duc sa lumineze in alta dimensiune, sa-si imprastie razele catre alte vazduhuri nestiute de noi. Sunt convinsa ca ele, dragele noastre, ne urmaresc pasii de acolo de sus in fiece clipa. Iti multumesc pentru eseul tau.
jimilico - de Horia D la: 25/01/2008 05:01:37 Modificat la: 25/01/2008 05:02:40
(la: Trancaneala 11)
Te dadusem pierduta!
nu am stiu ca mergi!!
Am fost pe aici; intai in Rhajistan, apoi pana in Goa ptr. 2-3 zile, iar de anul nou m-am intors in Delhi, ca l-am petrecut cu niste pieteni; si in plus sunt f.f. ocupat acum.
O sa fie mai lejer pr la sfarsitul lui Martie. Hei, la inceputul lui Iunie ma duc in Ro (daca nu mai ia foc altceva) :))
Poate ne vedem acolo. Oricum, din Dec. voi fi in Pattaya pentru 1-2 ani, asa ca ajung si in thai.

tai-tai acum, ca unii dintre noi mai trebuie sa fie productive cateodata.
#278153 (raspuns la: #277111) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Honey - de zaraza sc la: 24/03/2008 13:50:03
(la: La multi ani, mie :))
LA MULTI ANI SI MULTE COMENTARII!

Nu stiu cand am intrat in cafenea, probabil la sfarsitul lui martie 2006.

Nick-ul ar trebui sa-l sarbatoresc fix in 16 martie insa. Din 2004.

nyx, - de juli la: 14/08/2010 12:00:12 Modificat la: 14/08/2010 12:01:29
(la: Cine cunoaste aceste flori de apartament)
"sigur ca infloresc (begoniile)."

nu toate, exista begonii de frunze, si begonii de floare. Stiu asta pentru ca imi plac si am si de unele si de altele. Sunt foarte pretentioase, se inmultesc destul de usor prin bulbi, cele de flori, bulbii se despart primavara(la cele ce au bulbi gemeni) atunci cand li se schimba pamantul, undeva pe la sfarsitul lui martie inceputul lui aprilie si tot atunci se taie pentru revigorare. Begoniile de frunze se pot inmulti prin frunze, pur si simplu, se pune o frunza in apa pentru a da radacini, dupa aparitia firisoarelor de radacina, treptat in apa aceea se presara pamant, in primul an se lasa asa, apoi i se schimba ghiveciul.

rolia
#563174 (raspuns la: #563172) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
intre dealuri - de zaraza sc la: 01/04/2014 09:33:54
(la: Fotografiile noastre din natura)
pe valea Somesului. :) Primavara a inceput devreme, dar tocmai de aia pare ca vine greu. Asa copaci inverziti la sfarsitul lui martie nu au mai fost din 1990. Atunci ii admiram din maternitate. :P

#651555 (raspuns la: #651548) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pentru mine, 1 Martie este o - de Selima la: 26/02/2006 00:19:49
(la: 1 Martie - despre Martisor)
Pentru mine, 1 Martie este o zi speciala. Desemneaza incepututl primaverii. Inceputul inceputului. Este ziua in care totul renaste, chiar daca nu fizic, cel putin in inimile noastre simtim fiorul primului vant de primavara. Chiar daca zapada predomina pe strazi ,intr-un colt al parcului isi face aparitia primul ghiocel. Este vremea unui nou inceput. (Pentru mine Martie simbolizeaza si luna nasterii mele:P)

Traditia martisorului este pastrata si respectata, dar nu din obligatie fata de neamul romanesc(caci acest respect fata de stramosii nostrii nu este intotdeuna premergator acestei zile frumoase din viata romaniilor.) ci din placerea de a oferi.
O fata se bucura de micutul medalion cu codita alba si rosie pe care il primeste, iar baiatul care i-la oferit simte bucuria ei si se bucura la randul sau.
Este poate si incepututl unei noi iubiri...unui nou sentiment..unei noi vieti!
Iar amintirea este superba si poate fi pastrata chiar si dupa zeci de ani. Sub forma micutului dar primit.
Iar fatpul ca este o sarbatoare pur romaneasca ma face sa ma simt mandra de originea mea. nici nu vreau sa ne preia si alte popoare traditia..ce ...sa ajunga asa de ...fara valoare....cum este pentru unii Valentine's day?
Nici nu magandesc....este darul natinuii noastre ..pentru noi....
Iar eu ca fata...sunt foarte mandra atunci cand port un martisor...si chiar daca ziua frumoasa isi gaseste sfarsitul....zambetul nu-mi paraseste buzele....seara imi amintesc de emotiile traite...iar a doua zi..o iau de la capat ...cu martisorul meu preferat cu tot!
in sfarsit, mai dau si de oam - de daisy la: 12/09/2003 06:47:38
(la: Cumpar timp...platesc oricit...)
in sfarsit, mai dau si de oameni care inteleg ca nu trebuie sa privim capatul tunelului ci fiecare bucatica, asa cum vine. Sorry ca impose dar sunt uimita de faptul ca site-ul e plin de tristete. Inteleg ca unul din scopurile acestui site este sa vedem ce mai fac si altii, cu tristetile si bucuriile lor dar perhaps este durerea ce ne inconjoara si nu ne lasa sa visam...

Anyway, nu sunt optimista din fire dar vad ca daca iau lucrurile asa cum sunt si nu le mai disec atata totul merge bine. Ma rog, am avut si ani foarte prosti dar am luat-o din loc fara sa ma mai gandesc la toate cele. Cred ca ce ne preocupa pe toti este "what if..." sau mai bine zis "drobul de sare"....

De aceea moto-ul meu este "Bucurati-va de tot ce va inconjoara" caci altfel ne ducem pe pustii...

PS sper ca makes sense.....
#238 (raspuns la: #60) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
The Great Beyond - de Alina Momanu la: 29/09/2003 02:18:21
(la: Marele Eveniment)
E o promisiune, un pact facut cu sine insusi intr-o lume ciuntita in care esenta frumusetii s-a pierdut si in care numai suferinta a ramas, ca marturie ca viata inca mai exista, chiar si asa, pe dos.
Dar se va intampla la apus, martea viitoare. Nu maine, nu poimanine ci int-o MARTI, mai tarziu decat "in curand". Si apusul n-a fost niciodata simbolul Renasterii.
Va fi o calatorie aici, se va intampla Marea Trecere spre Dicolo.
Dar ...ia asculta-aici:
"Dance me to your beauty with a burning violin
...We’re both of us beneath out love, we’re both of us above
Dance me to the end of love..."
Pentru cel care isi plateste chiria in fiecare zi in The Tower of Song, fericirea e "dincolo", fericirea e un sfarsit.
Metafora unui vis...
In sfarsit, o veste buna. Do - de papadie67 la: 03/10/2003 15:50:06
(la: Tehnologie ADSL: Se da liber la bucla locala!)
In sfarsit, o veste buna.
Doamne-ajuta!
Pt. papadie67 si alice - de ofemeie la: 14/10/2003 05:21:31
(la: Dragoste)
Si moartea era fericita ca a gasit ceea ce nu mai spera:dragostea fara sfarsit aflata abia la inceput.Va place sa filozofati in neantelesuri ,nu?Si atunci esentialul si opinia,cui raman fratilor?Lasati poemul,moartea,viata,vb. de dragoste care ar trebui sa treaca dincolo de timp si logiga dar,culmea,nu o face!Alexandra
#1253 (raspuns la: #1227) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din nou pentru Dan Calin - de Ingrid la: 14/10/2003 15:39:55
(la: A existat holocaust in Romania?)
Despre trenul mortii, plimbat pe ruta Iasi-Calarasi(Ialomita), iata "amintiri" culese dintr-un site probabil neolegionar :
"Viorica Agarici – mit si adevar in problema "Trenului mortii"

Din capul locului declar ca nu am intentia de a nega sau minimaliza tragicele evenimente petrecute la Iasi in iunie/iulie 1941, care s-au derulat pana in gara Romanului. Despre asta s-a scris si se va mai scrie mult, incat modesta mea contributie s-ar pierde ca o picatura de apa intr-un ocean de venin. In schimb, voi aduce cateva elemente noi legate de cele intamplate la Roman. Cititorii au latitudinea sa le arunce in talgerul balantei ce li se va parea mai adecvat.

Asadar, la gara din Roman - Era in fatidica zi de 3 iulie 1941, cand s-a anuntat sosirea, in tranzit, a unui tren cu evrei deportati din Iasi. Pentru fetele de la Cantina Crucii Rosii, ca si pentru personalul punctului sanitar din gara condus de doctorita Veronica Falcoianu (foto alaturata), situatia parea similara cu cea a trenurilor de raniti cu stationare scurta, avand alta destinatie. In acest rastimp, li se acordau, in vagoane, ajutoarele umanitare si medicale necesare. Totusi, judecand bine, medicul de serviciu la punct in acea zi, in unire cu echipele de la cantina, au inteles ca situatia actuala va fi oarecum diferita. Din aceasta cauza au chemat-o in ajutor pe doamna Viorica Agarici, presedinta Filialei locale a Societatii nationale de Cruce Rosie. Dansa a venit fara intarziere, insotita de vicepresedinta, d-na Eliza Vargolici si de medicul primar al judetului, dr. Stefan Pasov. In urma lor a sosit si seful Comenduirii Pietei, cpt. I. Cocaneanu.

Din primul moment, duduia Viorica a inceput a-si organiza echipa cu care avea sa intre in actiune. Din aceasta faceau parte: Sofia Lazarescu (sefa cantinei), invatatoarele Zoe Iacobescu, Elena Taune si Maria Curelescu, tinerele Mura Hagiaturian, Rodica Lazarescu si doua maici detasate de la manastirea Agapia. Intre timp, cpt. Cocaneanu a luat informatii suplimentare de la biroul de miscare al garii, de unde s-a intors foarte posomorat. Cand au iesit pe peron, cantinierele cu tavi si cosuri cu de ale gurii, 4 soldati cu caldari cu ceai, doctorita Falcoianu insotita de of. san. V. Toma si infirmierele voluntare de Cruce Rosie, purtand medicamente pentru urgente si material de pansat, Cocaneanu s-a apropiat de d-na Agarici, soptindu-i ceva la ureche. Cei prezenti au spus ca niciodata n-au vazut-o decat blanda si amabila, dar acum si-a iesit din sarite!

Deodata intra trenul in gara - o garnitura lunga cu vagoane de marfa ("bou-vagon" cu portierele zavorate) din care razbateau voci disperate, cerand ajutor si apa! Pentru acest tren insa era un Ordin de la Comandatura militara germana din Iasi, ca nimeni sa nu se apropie.



Interventia Reginei-Mama (Relatare a doctorului Nicolae Horga, radiolog sef la Spitalul Precista)

La aflarea acestui ordin d-na Viorica Agarici i-a cerut cpt. Cocaneanu sa intervina pentru a fi deschise vagoanele si a se putea acorda asistenta medicala celor din interior. Cpt. Cocaneanu l-a contactat telefonic pe generalul de Divizie Stefan Ionescu, prefectul judetului Roman care tocmai atunci se pregatea sa intampine pe Regina Mama Elena, sosita intr-o vizita la spitalul din Roman.

Prefectul i-a expus Reginei situatia disperata din gara chiar in Spitalul Precista Mare (atunci Z.I. 448). cand se faceau prezentarile si i-a raportat tot ce se intampla in gara. Revoltata, regina l-a trimis pe aghiotantul ei pentru a verifica daca informatia este adevarata. Cand aghiotantul s-a intors si a confirmat cele spuse de prefect, Regina i-a cerut generalului Stefan Ionescu sa-i inlesneasca legatura cu generalul Ion Antonescu, care se afla in trenul Patria, aflat in exclusivitate la dispozitia sa. Regina cerandu-i sa ordone deschiderea portierelor si acordarea asistentei medicale evreilor din tren.

In tot acest timp, d-na Agarici a dus o adevarata "batalie" cu soldatii germani care pazeau si ei trenul. Ea a pasit hotarata inainte, facand fetelor semn sa o urmeze. Trebuiau sa strabata distanta pana la linia a 4-a, unde fusese tras trenul cu deportati, semn ca nu va avea cale libera. Prioritate aveau atunci trenurile militare germane si romanesti, care goneau spre front. Asa incat avea de stationat un timp, exact cat era nevoie a intra cu ajutoarele cerute. Soldatii germani, cand au vazut ca grupul de persoane in alb se apropie hotarat de trenul lor, le-au iesit inainte, cu pistoalele mitraliera intinse si strigand: "Zuruck Verboten!" (Indarat! Oprit!). Era o prima somatie. D-na Agarici, fara teama, li s-a adresat pe acelasi ton: "Verflucktes Gesindel, auf die Seite!" (Creaturi blestemate, la o parte!). Cpt. Cocaneanu, stiind de ce sunt in stare acesti ostasi fanatici, din trupele SS, a venit in graba rugand echipa sa se intoarca pe peron, caci la o a doua somatie, acestia vor trage in plin. A fost un moment de panica. Fetele si soldatii cu caldari au facut cale intoarsa. Numai duduia Viorica Agarici s-a repezit ca un glonte in fata locomotivei, prinzandu-se cu mainile de ea si a inceput a striga cat tinea o gura ca daca nu se deschid portierele vagoanelor, pentru a se acorda ajutor detinutilor, ea ramane acolo pana ce va trece trenul peste dansa!

In timpul acesta, nemtii isi vedeau linistiti de treaba, asteptand momentul cand vor putea ordona pornirea trenului, cu riscul, de a strivi romanca aceea furioasa... La amenintarea cu pistolul in piept a unui ofiter SS, Viorica Agarici a raspuns: "Wenn Du mich schiesst, schiesst Du deine Mutter!" (Daca ma impusti pe mine, o impusti pe maica-ta!).

Intre timp, generalului Ion Antonescu, informat de cele intamplate la Roman si neavand autoritate asupra militarilor germani care nu permiteau asistarea detinutilor, a luat legatura cu Comandantul al Armatei a XI-a germana, generalul colonel Eugen von Schorner solicitandu-i aprobarea celor solicitate de regina Mama. Acesta, in cele din urma, a ordonat asistarea deportatilor din trenului cu evrei.

In sfarsit au fost date la o parte usile de la un vagon, le-a aparut o scena de infern: vii si morti, claie peste gramada, cu imbracamintea sfasiata zaceau intr-un namol de fecale si urina. Era prea din cale afara! Pentru a nu alarma populatia orasului (din care peste 7000 erau evrei), care prinzand de veste, incepusera a aflui spre gara, s-a convenit ca trenul sa fie impins indarat, la Sabaoani. Acolo fura deschise toate vagoanele iar cei morti, dupa ce au fost verificati de cpt. Dr. Radu Popovici, chirurgul Spitalului Militar (venit si el cu sanitarii sai, foto alaturata), au fost depusi intr-o groapa sapata ad-hoc in dosul garii.

Dupa intoarcerea trenului in gara dintre cei vii, cei bolnavi au fost consultati de doctorita Falcoianu, o parte din ei fiind internati in Spitalul Militar pentru ingrijirile necesare. Intre timp, dr. Stefan Pasov, medicul orasului, colaborand cu Presedintele Comunitatii evreiesti, dr. med. Reznic Meer, au organizat transportarea, cu randul, a tuturor deportatilor valizi la baia Companiei a IV-a Sanitara de langa gara, unde au fost curatiti, reechipati cu haine noi, hidratati si alimentati, cu ajutorul si pe contul Comunitatii. Bineinteles, sub paza severa, pentru a se evita dezertarile. La randul lor, prin grija Companiei a IV-a sanitare, toate vagoanele au fost spalate, dezinfectate si capitonate pe jos cu paie proaspete, peste care s-au intins cearceafuri.

A doua zi, 4.VII.1941, cu obloanele descuiate, trenul - fost pana aici ???al mortii" - s-a repus in miscare. Pe parcurs, oprind in garile mai mari, se deschideau usile vagoanelor pentru ca echipele de Cruce Rosie sa poata controla si asista deportatii. E drept, ici - colo se mai auzea si cate o huiduiala, venita din partea unora, dar asta nu a influentat cu nimic tinuta ocrotitoare a organelor oficiale. Ajunsi cu bine la Calarasi (pe Dunare), la predare in lagar au fost numarati 776 de oameni. Precum se stie, in 1944, au fost eliberati cu totii.



Epilog

1. Prin anii ‘50, dupa razboi, victimele, in numar de 53, dezgropate la Sabaoani (nu "370" cum gresit s-a scris!), carora li s-a adaugat mortii in numar de 360, depusi anterior la Mircesti, au fost aduse la Cimitirul Israelit din Roman, unde au fost reinhumate in doua gropi comune alaturate, peste care s-au turnat placi de beton cu dimensiunea de 3/10 metri. Din cele de mai sus rezulta ca, daca intre Mircesti si Roman, cale de 20 km, si-au pierdut viata inca 53 de oameni, fara "minunea" de la Roman, la Calarasi ar fi ajuns numai cadavre.

A fost in mod incontestabil, meritul duduii Viorica Agarici, de a-i fi salvat pe acestia. Dar nu numai al ei, singura; fara concursul tuturor persoanelor sus mentionate, n-ar fi reusit aceasta performanta. Ii reamintim: capitan I. Cocaneanu, general divizie Stefan Ionescu, vicepresedinta Crucii Rosii romascane, Eliza Vargolici, cei trei medici cu ajutoarele lor. In fine, dar nu in ultima instanta, acordul in acest sens al conducatorului statului (si prin concursul prompt al Reginei Mama Elena), a tras mult in cumpana. Mai e nevoie sa amintim si compasiunea populatiei romascane (crestini si mozaici la un loc) care au contribuit cu totii la usurarea suferintelor atator oameni inocenti...?

2. La urma, inca ceva despre doamna Viorica I. Agarici, eroina acelor zile. Dupa anii 1949, a fost despuiata de toata averea ei (proprietatea de la Calugareni, jud. Roman, casa din oras de pe str. Alexandru cel Bun etc.) si aruncata in strada, fara chip de subzistenta. A avut totusi noroc de cateva familii romascane care i-au intins atunci o mana de ajutor. Familia av. Mart a primit-o intr-o odaita, iar dintre evrei, dr. medic Iosif Abraham si fotograful Jack Reinstein organizau lunar, pentru ea, o cheta (bani marunti), pe care doamna nu voia sa-i primeasca decat sub forma de recompensa pentru meditarea unor copii (printre care si elevul Radu Cozarescu). Desigur, fiind retinuta in casele acestora si la masa de pranz. In fond, era adusa in pozitia de cersetoare. De altfel, si umbla cu cosnita de papura in mana, unde i se mai arunca cate ceva...

Ar fi plecat din Roman, dar nu avea unde: sotul, mort de gangrena apendiculara in spitalul de aici (nu la Iasi, cum s-a scris!), cei trei fii, Georgel, Vasilica si Costache, bagati la puscarie... Abia in 1967, Georgel fiind eliberat, s-a mutat la dansul, in Bucuresti. De atunci si-a adus aminte si Federatia comunitatilor evreiesti de meritele doamnei Agarici, fixandu-i o mica renta viagera.

Acum, eroina de la Roman isi doarme somnul de veci intr-un cimitir din Bucuresti, in vreme de copacul sadit in amintirea ei, pe "aleea dreptilor" de langa Rechowot (Israel), creste falnic.

Dr. Epifanie Cozarescu

#1330 (raspuns la: #1328) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Poem pentru Vioară şi Lutier" - de Daniel Racovitan la: 15/11/2003 06:54:38
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Ce ne poti spune despre albumul recent la care esti co-autor, "Poem pentru Vioară şi Lutier"?
12 milioane de romani traiesc in afara granitelor tarii - de anita47 la: 27/12/2003 02:28:12
(la: imaginea romanilor peste granite)
Adevarati soldati ai lobby-ului romanesc, romanii de aiurea
sunt marginalizati sistematic de politicienii de la Bucuresti
=============================================================

Despre romanii de aiurea, romanii din tara nu stiu prea multe lucruri, iar aceasta lacuna nu este altceva decat o consecinta a politicii paguboase dusa de Romania ultimilor 50 de ani. De la incheierea celui de-al doilea razboi mondial in tara nu numai ca a fost interzis sa vorbesti de Basarabia sau Nordul Bucovinei, dar si despre cei plecati prin cele strainataturi. Revolutia din decembrie 1989 ar fi fost indreptatita sa readuca lucrurile in starea lor fireasca, insa, asa cum au decurs lucrurile in Romania post-revolutionara, aceasta revenire nu a avut loc. Primul organism guvernamental insarcinat cu gestionarea relatiilor cu romanii de pretutindeni, si vorbim aici de circa 13 milioane, a fost Consiliul pentru Romanii de pretutindeni - birou ce nu si-a propus foarte multe. In februarie 1998, la conducerea nou-infiintatului subsecretariat de stat pentru romanii de pretutindeni a fost numit Mugur Vasiliu. In pofida evidentei ca la nivel national, guvernamental, problema romanilor din intreaga lume nu reprezinta nici cel mai mic interes, subsecretariatul a inceput sa lucreze de-adevarat. Mugur Vasiliu si-a asumat sarcina de a restabili relatiile cu toti romanii, indiferent de locul in care s-ar afla ei sau de convingerile lor politice, intelegand ca Romania are si obligatia morala de a-si tine conationalii aproape, de a-i cointeresa in viata patriei-mama. Primul pas a fost elaborarea unui proiect prin care subsecretariatul sa devina departament de stat - un statut egal cu cel al minoritatilor din Romania - insa, deocamdata, demersul sau nu a beneficiat de interesul guvernului roman. Dupa zece luni de gestionare a subsecretariatului iata ca Mugur Vasiliu ofera politicienilor romani un document de capatai care trebuie sa fie cunoscut de factorii de decizie din Romania: Memoriu "Intru apararea romanilor de pretutindeni" cu privire la starea de fapt si de drept a legaturilor statului roman cu persoane si comunitati romanesti din lume. Din pura precautie, la sfarsitul cartii se gaseste un capitol in care sunt prezentate organismele similare din alte state. Si din acest punct de vedere Romania se pacaleste singura. Avand milioane de conationali in afara hotarelor, ea nu stie sa comunice cu acestia chiar cand plange ca este marginalizata, ca Occidentul ii intoarce spatele. Prima mana de ajutor ar putea veni de la ei, romanii de pretutindeni, insa pentru ca acest lucru sa se poata petrece firesc, Romania trebuie sa intinda si ea mana. O relatie in doua sensuri.

Italia

Diaspora romaneasca din Italia numara in prezent, dupa unele estimari, circa 25.000 de persoane, caracterizandu-se prin structuri destul de eterogene. In ultimii 20 de ani s-au constituit comunitati romane in zonele oraselor Roma, Milano, Torino, Bari, Verona, Florenta, cu precadere in jurul bisericilor ortodoxe romanesti. In Italia functioneaza mai multe asociatii culturale, centre de studii, fundatii cu caracter romanesc, dintre care unele editeaza si publicatii in limba romana.

Franta

Primii emigranti romani la Paris au fost intelectualii atrasi de ideile Revolutiei franceze din 1789. In 1939, romanii din Paris s-au organizat intr-o Societate Romaneasca, avand biblioteca proprie, constituindu-se colonia romana. In contextul istorico-politic interbelic si in perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial, numarul emigrantilor romani din Franta a sporit semnificativ. In prezent, diaspora romana din Franta numara aproximativ 60.000 de persoane. Caracteristica principala a emigratiei romane din Franta o constituie faptul ca majoritatea acesteia, mai veche sau mai noua, are o pozitie pozitiva fata de patria de origine. O parte importanta a intelectualitatii de origine romana a fost si este unanim apreciata in viata culturala franceza. Emigratia romana din Franta este concentrata in marea ei majoritate la Paris si in unele orase, intre care Marsilia, Bordeaux, Montpellier, Metz, Grenoble, Saint Nazaire, Narbonne, Avignon, Valance, etc.

Germania

Emigratia din Germania s-a constituit in valuri succesive, indeosebi dupa 1940. Se estimeaza ca numarul sasilor si al svabilor din Romania este de circa 550.000 de persoane, iar cel al azilantilor proveniti din Romania de circa 150.000. Avand in vedere particularitatile emigratiei romanesti din Germania, Biserica Ortodoxa Romana, ca singura forma institutionala acceptabila, ar putea juca un anumit rol, prin Mitropolia Ortodoxa pentru Germania si Europa Centrala si prin parohiile sale din Hamburg, Munchen, Offenbach, Salzgitter, Baden-Baden si Nurenberg, in cultivarea traditiilor romanesti si pastrarea identitatii lingvistice si religioase.

Austria

Comunitatea romana din Austria numara peste 23.000 de persoane, organizati initial in doua asociatii. In prezent, aceste asociatii si-au pierdut rolul si nu mai au capacitatea de a polariza activitatea comunitatii romane. Un liant al comunitatii il constituie Comunitatea Ortodoxa si Parohia Romana din Viena, precum si cea din Salzburg.

Elvetia

Numarul romanilor stabiliti in Elvetia se ridica la cateva mii, fiind concentrati in jurul celor doua mari orase Geneva si Lausanne, precum si in Elvetia germana sau in Ticino. Etnicii romani din Elvetia au constituit comunitatea romana care grupeaza aproximativ 10% din umarul acestora. Din 1991 la Geneva functioneaza biserica "Sfantul Ioan Botezatorul", la care serviciul religios este oficiat de un preot roman. Tot la Geneva functioneaza bisericile ortodoxe "Invierea Domnului" si "Nasterea Maicii Domnului", iar la Lausanne, biserica "Sfantul Gheorghe".

Spania

In Spania traiesc aproximativ 2.500 de romani in zone ca Madrid, Barcelona, Bilbao, avand o puternica parohie in capitala tarii, scoli si sectii in limba romana la Madrid si Salamanca. Au fost create unele asociatii romanesti, cum sunt "Comunitatea romanilor din Spania", cu sediul la Barcelona, "Fundatia culturala romana", la Madrid.

Belgia

Se apreciaza ca diaspora romana din Belgia numara, inainte de 1990, circa 700 de persoane. Imigranti romani mai vechi sau mai noi, in general cu un nivel de pregatire universitara, s-au integrat in mod firesc in societatea belgiana, fara a ocupa, insa, pozitii importante in plan politic sau economic. Din 1990 s-au mai stabilit in Belgia circa 2.500 de cetateni romani, din care 2.400 au cerut azil politic. Din punct de vedere juridic, o parte insemnata a acestora a renuntat la cetatenia romana.

SUA

Statisticile oficiale nord-americane au inregistrat pentru prima data in 1881, 11 emigranti din teritoriile romanesti. In prezent, se estimeaza ca in SUA traiesc peste un milion de americani de origine romana. Cea mai mare concentrare a originarilor din Romania se afla in orasele din nord-estul SUA - in statele Ohio, Indiana, Michigan, Ilinois, Pennsylvania si la New York.
Comunitatea romana din Statele Unite reprezinta, dupa standardele americane, un grup etnic de marime mijlocie. Conform recensamintelor, aproape 400.000 de cetateni americani se declara de origine romana, plasand comunitatea romana pe locul al 20-lea ca marime in randul celor 71 de grupuri etnice de origine europeana recunoscute oficial.
Ca o nota generala, adevarata viata a comunitatilor romanesti se desfasoara cu preponderenta in jurul bisericilor, unde se manifesta autoritatea morala si spirituala a preotului.Sunt remarcabile eforturile unor comunitati care, pe masura ce se incheaga si se constituie in noi parohii romanesti, se mobilizeaza pentru construirea unei biserici, sau eforturile comunitatilor mai vechi care, la un moment dat, simt nevoia construirii unei noi biserici. Nu lipsesc nici aici, insa, disensiunile si sciziunile. Nu e lipsita de relevanta, din acest punct de vedere, existenta in SUA a doua episcopate ortodoxe romanesti.

Fosta URSS

Potrivit recensamantului din 1989, in fosta uniune romanii erau raspanditi aproape in toate republicile unionale, dupa cum urmeaza : Rusia - 172.671, Republica Kazaha - 33.098, Republica Uzbeca - 5.593, Republica Bielorusa - 4.964, Republica Lituaniana - 3.223, Republica Gruzina - 2.842, Republica Turkmena - 2.466, Republica Azerbaidjana - 1.415, Republica Kirghiza - 1.875, Republica Letona - 1.215, Republica Tadjica - 859, Republica Armeana - 525.
Din surse neoficiale, rezulta ca numarul romanilor din fosta URSS este mult mai mare, aproape dublu fata de cel din statisticile oficiale.

Canada

Primii emigranti romani si-au facut aparitia in Canada intre 1882 si 1918. Al doilea val poate fi considerat cel de dupa primul razboi mondial, pana in 1929, nefiind foarte consistent. Al treilea val este consemnat la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, iar al patrulea poate fi apreciat ca fiind in perioada anilor 1970 si 1980. Conform statisticilor, in 1986 erau inregistrati peste 60.000 de romani-canadieni. Dupa 1990, circa 3.000 de romani s-au stabilit anual in Canada (tara care incurajeaza multiculturalismul etnic/emigratia).
In prezent, in Canada traiesc aproximativ 100.000 de romani si originari din Romania. Cei mai multi se afla in Ontario, Quebec, Alberta, Montreal, Vancouver, Edmonton si Hamilton.

Australia

In Australia se afla, in prezent aproximativ 50.000 de persoane originare din Romania, cifra care include, in afara de romani si etnici maghiari, greci, evrei, germani, sarbi, croati proveniti din tara noastra. De la inceputul aparitiei fenomenului de imigrare, dupa constituirea statului federal, autoritatile nu i-au definit pe nou-venitii drept "minoritari", ci "grupuri etnice". Ignorand ca fiecare dintre aceste etnii au adus in Australia traditiile proprii poporului din care provine, autoritatile au incercat, initial, sa practice o politica dura, de asimilare fortata a noilor veniti - care nu a dat rezultatele scontate.

Argentina

In Argentina sunt stabilite circa 10.000 de persoane de origine romana, majoritatea fiind concentrati in Buenos-Aires, iar in grupuri mai mici in Mendoza, La Plata, Cordoba si Rosario. Emigratia romana se poate imparti in doua categorii: emigratia economica (stabilita inaintea primului razboi mondial si in perioada interbelica) si emigratia politica (venita la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial).

Brazilia

Primele concentrari de romani au aparut in perioada interbelica, in zonele Rio de Janeiro si Sao Paulo, alcatuind emigratia economica. Incepand cu 1960, in Brazilia s-au stabilit, prin casatorie, reintregiri de familie etc., un numar relativ mare de persoane, in special tineri cu pregatire superioara in diverse domenii.

Columbia

In Columbia traiesc circa 40 de persoane de origine romana.

Mexic

Emigratia romana din Mexic este alcatuita din circa 50 de familii, majoritatea locuind in capitala. 80% dintre acestia sunt etnici evrei, unguri si germani plecati din Romania.

Peru

Diaspora romana din Peru s-a constituit prin emigrari, dintre care majoritatea au avut loc pana in 1970, sau prin casatorii mixte. In 1987, in Peru traiau aproximativ 100 de romani.

Venezuela

Diaspora romana de aici este formata din 10.000-12.000 de persoane, prezente in cercurile financiare si comerciale ale statului.



Cifre exotice

Turcia

In Turcia traiesc mai multi romani decat cei 800 atestati statistic. Adica 30.000.

Africa de Sud

Manati de mirajul prosperitatii, circa 3.000 de originari romani au emigrat aici.

Israel

Din datele oficiale reiese ca in Israel ar trai 450.000 de evrei originari din Romania.

Suedia

In Suedia traiesc circa 13.000 de originari din Romania, in cea mai mare parte de origine romana.

Danemarca

In Danemarca traiesc aproximativ 2.000 de romani, fata de 800 in Norvegia si alte cateva sute in Finlanda.

Marea Britanie

Circa 1.500-2.000 de romani s-au stabilit in Marea Britanie, concentrati in special la Londra, Birmingham si Nottingham.

Luxemburg

Aproximativ 300 de romani traiesc in Marele Ducat de Luxemburg.

Statele maghrebiene

Pentru aceste state, cifrele releva prezenta a 1.400 de persoane originare din Romania.

Maroc

In Maroc sunt astazi circa 150 de originari romani, iar in alte state arabe 2.000.



Romanii din jurul Romaniei

Comunitatea ortodoxa a romanilor din Ungaria, foarte puternica la sfarsitul secolului trecut, avea biserica proprie in Budapesta. Prin asimilare si schimbarea raportului intre etnii, actualmente, Biserica Ortodoxa a Romanilor a fost transformata in Biserica Ortodoxa maghiara. Maghiarii explica fenomenul prin sintagma "asimilare naturala". Problema restituirii patrimoniului comunitar si ecleziastic al minoritatii romane din Ungaria cade sub incidenta legii privind retrocedarea sau despagubirile cuvenite pentru bunurile confiscate de regimul comunist ungar. In schimb, patrimoniul imobiliar si mobiliar nu face obiectul cadrului legislativ deoarece acesta nu apartine in totalitate Bisericii Ortodoxe a romanilor din Ungaria sau minoritatilor romanesti din aceasta tara. Numai o mica parte revine comunitatii romanilor.
In sensul repunerii in discutie la nivel interguvernamentul a intregului patrimoniu al Fundatiei Gojdu, subsecretarul de stat Vasiliu a initiat cuprinderea acestei probleme atat in protocol, cat si in propunerile comitetului de specialitate pentru colaborare in problemele minoritatilor. Romanii din Ungaria nu pot accede in Parlament. Desi legal a fost prevazut dreptul minoritatilor de a folosi numele traditionale care sa fie inregistrate ca atare in actele de identitate, autoritatile ungare practica sistematic inscrierea numelor romanilor cu grafie maghiara in absolut toate documentele de identitate. Singurele nume scrise pana de curand in limba romana erau cele de pe crucile din cimitire.

Grecia

Procesul de constituire a diasporei romane din Grecia a inceput in contextul istorico-politic din perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial. Acesteia i s-a adaugat ulterior o emigratie formata in marea ei majoritate din persoane care s-au stabilit in Grecia ca urmare a casatoriilor mixte si intregirilor de familie. Se apreciaza ca diaspora romana numara 2.500 de persoane. Tot in Grecia se afla si cea mai importanta comunitate de aromani, denumiti "cutovlahi" sau "vlahofoni". Diferite surse estimeaza ca in prezent in Grecia traiesc intre 700.000 si 1.200.000 de cetateni de origine aromana. Potrivit prevederilor constitutionale, in Grecia nu sunt, insa, recunoscute minoritatile nationale. Astfel, aromanii sunt considerati greci romanizati, iar autoritatile manifesta o ostilitate fatisa fata de orice manifestare a apartenentei acestora la romanism.

Iugoslavia

Documentele iugoslave post-belice referitoare la componenta etnica a federatiei fac distinctie intre romani si vlahi, autoritatile de la Belgrad folosind prima denumire pentru locuitorii de origine romana din Banatul Iugoslav (Voivodina), iar cea de-a doua pentru cei care locuiesc in restul teritoriului si, mai ales, in Serbia de rasarit (Valea Timocului). Potrivit rezultatelor ultimului recensamant, din martie 1991, in Iugoslavia traiesc 38.832 de romani, aproape 2% din populatia Voivodinei, si 17.000 de vlahi, cifra mult inferioara numarului real al apartenentilor etniei romane din tara vecina. Potrivit reprezentantilor autorizati ai minoritatii romane de aici, numai pe Valea Timocului exista cel putin 600.000-700.000 de romani/vlahi. Situatia in cadrul comunitatii romano/vlahe din Serbia de rasarit, de pe Valea Timocului, ramane in continuare dificila, acestia nefiind recunoscuti ca minoritate nationala si, implicit, nebeneficiind de drepturile si libertatile aferente. Pornind de la ideea ca poate fi minoritate doar comunitatea etnica ce are o tara de origine, romanii/vlahii sunt considerati un grup etnic de origine necunoscuta.

Bulgaria

Porivit primului recensamant realizat in 1905, in Bulgaria fusesera recunoscuti aproximativ 80.000 de romani, cifra care apare si in statisticile din 1910. Dupa fixarea frontierelor, in 1920, recensamanturile arata ca in Bulgaria traiesc 57.312 romani de limba daco-romana si 1794 de limba macedo-romana. In 1926, statul bulgar recunostea prezenta a 83.746 de romani.
Desi in documentele datand din anul 1965 (ulterior nu s-au mai publicat date oficiale), in Bulgaria traiau 6.000 de romani, unii istorici si specialisti bulgari apreciaza ca, in prezent, pe teritoriul bulgar traiesc aproximativ 125.000-150.000 de romani, concentrati in partea de nord. Minoritatea romana este astfel a doua minoritate ca importanta si numar din Bulgaria, dupa cea turca.
Intrucat Constitutia bulgara nu recunoaste existenta minoritatilor etnice, nu exista structuri oficiale specializate care sa aiba in preocupare sprijinirea si monitorizarea activitatilor desfasurate de aceste grupuri.

Ucraina

Dupa semnarea si ratificarea Tratatului bilateral romano-ucrainean, la nivel local nu au fost materializate masuri si actiuni concrete care sa duca la indeplinirea prevederilor acestuia referitoare la comunitatile romanesti din Ucraina. Prin intermediul mass-media si in contactele directe la diverse intruniri cu reprezentantii localitatilor cu pondere romaneasca, autoritatile ucrainene acrediteaza ideea ca, in virtutea Constitutiei Ucrainei, statul a acordat in permanenta o atentie deosebita respectarii tuturor drepturilor comunitatilor romanesti, tratament care nu aplica etnicilor ucraineni din Romania, acuzand deschis statul roman de neadaptare la conceptiile moderne ale politicii fata de minoritati. In mod cert, in Ucraina exista si se manifesta activ cercuri antiromanesti care, incurajate sau sprijinite de autoritati, pun in practica politica de revigorare a sentimentului nationalist-extremist, caracterizat prin intoleranta etnica si anihilare a constiintei nationale a celorlalte comunitati. Este cert faptul ca, speculand anumite animozitati interne, autoritatile ucrainene controleaza activitatea unora dintre aceste societati prin elementele infiltrate in conducerea lor, organizand in acelasi timp, actiuni de discreditare a liderilor romani cunoscuti cu pozitii nationale si unioniste. Conform ultimului recensamant, din 1989, in Ucraina locuiesc 459.000 de romani, a treia comunitate numerica dupa ucraineni si rusi, impartiti in mod arbitrar de autoritati in 324.000 "moldoveni" si 135.000 romani.

Macedonia

Populatia aromana de pe teritoriul actual al Fostei Republici Iugoslave Macedonia, cunoscuta mai mult sub numele de vlahi, insumeaza intre 150.000-180.000 persoane, traind in grupuri compacte in Bitolia, Ohrid, Prilep precum si pe Valea Vardarului. Potrivit datelor oficiale, in Macedonia traiesc doar 7.764 de vlahi (aromani). Majoritatea aromanilor din Macedonia se considera un popor inrudit cu poporul roman, dar cu trasaturi proprii in ceea ce priveste evolutia, limba si cultura sa. In ultimii doi ani, conducerea de la Skopje, constienta de importanta elementului aromanesc in viata politica si social-economica a inceput sa manifeste intelegere fata de solicitarile liderilor aromani. Incepand cu anul scolar 1995-1995, aromanilor li s-a permis organizarea de cursuri facultative in limba materna la scolile cu populatie vlaha.

Republica Moldova

In Basarabia traiesc 2.794.749 de moldoveni/romani reprezentand 64,5% din populatie. Urmeaza ucrainenii, rusii, gagauzii, bulgarii, evreii, tiganii, bielorusii etc. Minoritatea ucraineana, cea mai numeroasa, este concentrata indeosebi in raioanele de sud ale Republicii, respectiv la Basarabasca, Ciadir-Lunga, Comrat, Taraclia si Vulcanesti. Comunitatea rusilor este dominanta in zonele urbane, in Chisinau, Balti, Tighina si Tiraspol.

Albania

Ramura sudica a poporului roman, despartita de trunchiul principal, aflat pe teritoriul Daciei istorice, prin interpunerea populatiilor migratoare slave este cunoscuta, in general, sub numele de aromani. Aromanii au alcatuit in Albania comunitati compacte, grupate in jurul principalului centru de civilizatie aromaneasca din Balcani, Moscopole, in apropiere de orasul albanez de astazi Korcea. La inceputul secolului al XVIII-lea, in Moscopole erau inregistrati 50.000 de locuitori si peste 12.000 de case, 14 bresle de mestesugari, o tipografie, o biblioteca, o academie, o casa a saracilor, un orfelinat, 24 de biserici si zeci de alte edificii. In anii 1760-1790 orasul a fost ars de Ali Pasa din Ianina si de trupele albaneze, determinand emigrarea populatiei. Moscopole mai numara astazi 1.000 de locuitori. Trebuie mentionat ca aromanii din Albania au fost supusi unui tratament brutal de deznationalizare in perioada comunista. Totusi, la 13 martie 1913, Guvernul Romaniei a sprijinit printr-un "Pro-memoria" trimis Foreign Office-ului, crearea unui stat albanez independent care avea sa cuprinda cat mai multe teritorii locuite de aromani. Autoritatile de azi de la Tirana nu au raspuns solicitarilor aromanilor pentru sprijinirea renasterii lor lingvistice, culturale si spirituale si, in general, nu agreeaza un tratament diferentiat pentru populatia aromana.
(moldova.go.ro)








Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...