comentarii

poetul catre carte de radu gyr


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Radu Gyr...superb - de un_dac la: 03/07/2008 21:12:31
(la: Cele mai frumoase poezii)
INDEMN LA LUPTÃ
de Radu Gyr

Nu dor nici luptele pierdute,
nici ranile din piept nu dor,
cum dor acele brate slute
care sa lupte nu mai vor.

Cat inima in piept iti canta
ce'nseamna'n lupta-un brat rapus ?
Ce-ti pasa'n colb de-o spada franta
cand te ridici cu'n steag, mai sus ?

Infrant nu esti atunci cand sangeri,
nici ochii cand in lacrimi ti-s.
Adevaratele infrangeri,
sunt renuntarile la vis.
tot Radu Gyr - de un_dac la: 03/07/2008 21:37:14
(la: Cele mai frumoase poezii)
BLESTEMUL AIUDULUI
de Radu Gyr

Aiudule, Aiudule,
temnita crunta,
fa-te zaludule
piatra marunta.

Focul mance-te
ca nu te saturi.
Mereu vrei scancete
si bei oftaturi.

Vantul destrama-te
ca nu-ti ajunge
- si'n marea-ti foamete -
mereu vrei sange.

Apele faca-te
ape ca ele,
lacrimi din lacate
plans de zabrele.

Grindina 'ndoaie-te
spele-te ploaie,
lanturi si geamãte
sa ti le'nmoaie.

Aiudule, Aiudule
fiara nauca,
face-te-ai crudule
scrum si naluca.
Lamuriri - de AR la: 15/10/2004 09:48:50
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
Va multumesc pentru comentarii!

Va sunt dator cu cateva lamuriri (unele generale, altele "la cestiune", adica la comentariile Dumneavoastra):

Mai intai, mi-as fi dorit ca orele de religie sa fi fost ore de educatie religioasa de baza, adica sa nu fi avut conotatii confesionale (sa trateze budismul, Islamul, animismul, denominatiunile crestine etc. drept ceea ce sunt: FENOMENE religioase, adica produse ale mintii omului).
Mi-as fi dorit ca orele de religie sa aiba drept obiective nu MANTUIREA (chestiune extrem de intima), ci informarea religioasa si, mai ales, formarea spiritului tolerant bazat pe intelegere.
Mi-ar fi placut sa fie ore de istoria religiilor, de cultura umanista, in care studiul Bibliei, credinta si trairea duhovniceasca sa nu fie prezentate ca scopuri in sine, ci ca puncte de pornire pentru capodopere anonime sau semnate de Dante, Bach, El Greco, Radu Gyr, Paul Constantinescu, Sorin Dumitrescu, Hafiz, Omar Khayyam...

Si acum, "la cestiune":
1. Era vorba de obligativitatea de a invata si a lua note. Elevii care nu doresc sa studieze religia ar putea fi lasati sa citeasca (alt)ceva in timpul orei, in clasa; evident, daca orele ar fi foarte atractive, ei ar dori
sa participe la ele...
2. Cum am aratat mai sus, m-ar deranja foarte tare daca nu s-ar pomeni de crestinism, pentru ca asta ar reduce (cel putin) capacitatea de receptare a artei europene din ultimul mileniu. In privinta sfinteniei, pe langa faptul ca e si asta o chestiune intima, prefer un ateu informat unui sfant auto-suficient...
3. Tocmai pentru ca destui dintre profesorii care predau discipline "laice" care se predau fara intrerupere din vremea lui Gh. Lazar (stiinte exacte, de exemplu) sunt slab pregatiti, ar fi trebuit ca Educatia Religioasa, disciplina (re)introdusa relativ recent in trunchiul comun, sa fie predata numai de persoanele care au cu adevarat vocatie si pregatire pentru asa ceva. Nu-i nevoie sa le pui o "intrebare mai dificila" unor profi care preadu stiinte exacte in scoli, e suficient sa vezi cum imparte vectorii un ilustru prof. univ. dr. de la Fizica...
4. Marturisesc ca ma deranjeaza orice grup la care admiterea este conditionata de actiuni distructive impotriva unor fiinte vii (y compris animale si plante). Secta, ca grup de oameni care impartasesc o credinta comuna (adica isi insusesc un produs al mintii omului), e un fenomen social: nici bun, nici rau, cata vreme actiunile sale nu lezeaza fiintele din preajma...
5. Mai intai, era vorba exclusiv de gesturile rituale specifice unui anumit cult (inchinare, metanie, pupatul icoanelor).
Pe urma, nu cred ca e necesar ca un copil "sa invete despre credinta", ci e preferabil sa invete sa gandeasca (adica sa judece, critic, ceea ce i se prezinta).
In privinta amenintarii cu Iadul, desigur ca nu se intemeiaza pe Biblie, ci (de exemplu) pe o carte adusa copiilor in clasa, "Satanismul muzicii rock" de proto... Nu-Mai-Stiu-Cum...
6. Ai ghicit, sunt adeptul libertatii bazate pe cunoastere si intelegere. Cred ca fiecare persoana trebuie sa-si inceapa viata sexuala cand este pregatita (in primul rand, maturizata emotional si spiritual), iar aceasta n-are nici o legatura cu traditia, statutul social, Biserica, gura satului...
7. Pai daca programa e greoaie, de ce nu se schimba, ca doar e de la Minister (C.N.C.), nu de la Sf. Duh? Nu cumva orgoliile celor care au elaborat programele trec inaintea scopului final: educatia?
8. Mai exista si Mircea Eliade... Important e si CUM spui, nu doar CE spui...
9. N-am jignit pe nimeni, poate niscai orgolii.
10. In fine...

Din nou, cu stima...
#25152 (raspuns la: #25142) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Tatiku - de zaraza sc la: 29/09/2006 14:08:23
(la: Pe insula mea!)
Vad ca trebuie sa revin cu amanunte ;) Aduc cu mine pe cel mai bun prieten, un fost coleg de birou, cu care ma aseman in foooaaaarte multe directii. A patruns in viata mea ca un inger si a ramas in suflet. Impreuna o sa va alungam eventuala monotonie si plictiseala si o sa asiguram tuturor zimbetul pe buze.

Carti: neaparat carti de versuri, am reusit sa citesc Radu Gyr si imi plac la nebunie rondelurile. As lua Lucian Blaga si George Bacovia. Mai ramine o carte sa nominalizez. As dori sa pastrez locul liber pina in ultima clipa, cine stie ce idee imi vine! ;)

Daca facem o seara cu foc de tabara si muzica folk sint amatori? ;)
Daca nu, nu-i niciun bai, poate vin amatori de pantomima ? ;)

Am ramas in urma cu comentariile, mai vin cu lista de pe dvd si mai vad eu cu ce...

N-au fost poale in briu, au fost tarte cu mar, reteta cum n-am mincat nicaieri. E drept ca n-am umblat prin multe case :D

cere si ti se va da
#148607 (raspuns la: #147715) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Maotzedung - de zaraza sc la: 11/10/2006 09:32:31
(la: Ce asteptam de la profesori?...)
Probabil ca in primul rind tinerii s-au saturat de clisee. Cel mai atacat este, tot probabil, Eminescu. I s-a pus eticheta de cel mai mare poet, dar incet-incet trebuie sa ne revizuim parerea. Unora li se pare infinit mai interesant Bacovia, iar Radu Gyr este pe nedrept dat la o parte, parerea mea...

Tinerii ataca scriitori clasici ca o reactie a ignorarii scriitorilor mai noi. Ei nu ataca neaparat valoarea clasicilor, ci valoarea celor care nu-i pun cum trebuie in evidenta si nu-i cunosc pe cei mai noi.

Tinerii s-au saturat de predarea de catre profesori a unor cunostinte plictisitoare, aparent fara legatura cu realitatea. Ei nu sint ajutati sa faca legatura dintre scoala si viata...daca mai exista vreuna.

Trezindu-i interesul pentru cultura, automat ii deschizi ochii si vede in jur dezinteresul pentru ea...Oricit ar conta exemplul parintilor, tinarul tot in lumea asta lipsita de valori adevarate sau bine ascunse trebuie sa se impuna si sa se foloseasca de cultura ce vor parintii sa o aiba...

Aici sint nisipuri miscatoare si ne misca pina la lacrimi.
#150741 (raspuns la: #150613) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Honey - de picky la: 11/07/2007 17:17:14
(la: Top 10 al cartilor interzise in secolul XX)
Sunt in engleza pentru ca-n epoca anglo-saxonii erau deosebit de pudici si tematori politic.

Nu stiu daca exista o asemenea lista.

O carte de poezii a Anei Blandiana.
Un om norocos a lui Octavian Paler.
Doctor Jivago era si ea la index.
Nichifor Crainic, Vasile Militaru, Radu Gyr, multi interbelici, Nae Ionescu. Au fost multe si multi.
La fel si Orizonturile rosii.

Dar majoritatea au mers la topit daca au apucat sa fie tiparite, inainte de a se sti de existenta lor. Era un domn Dulea care se ocupa in mod asiduu cu asa ceva.

Daca am vorbi despre asta, n-am termina pana in 2012 cand se va-ntoarce timpul invers. :)




#214858 (raspuns la: #214844) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pentru gabrieladrian1001 - de Intruder la: 15/07/2007 23:13:35 Modificat la: 15/07/2007 23:15:03
(la: Challenge in Blocul Operator )
da, domnule am vazut blogul.
am vazut si poezia mea "challenge..." pe acest blog.
am mai vazut nume ilustre (Ana Blandiana, Vasile Voiculescu, Magda Isanos, Radu Gyr, Ion Pribeagu, Nina Cassian, etc) puse de-a valma langa...Intruder.
dac-as fi modest, as zice ca e hilar. nu sunt modest, dar parca hilar tot este.
eu nu v-am dat acordul, probabil vi l-a dat proprietarul acestui site si atunci, e ok.
sau nu. (?!)
pelerina asta de "poet talentat si cu harul cuvantului" imi este prea larga si habar n-am daca pot (inca?) s-o port...nici nu m-am gandit vreodata sa port asa ceva intr-un viitor apropiat.
de-o fi una, de-o fi alta...eu va multumesc pentru aprecieri.
cu atat mai mult, venite din partea dvs...
acum:
domnule, imi permit sa va dau un sfat omenesc: scoateti-l pe Intruder de pe scena cu monstrii sacrii si mutati-l mai la dreapta, unde sunt locuri "in picioare".
(poezia aia cu Mariuta lui Scovarda inca ma marcheaza, e mortala!)

in legatura cu site-ul cafeneaua.com nu fac nici un compromis. putinul ce l-am publicat pe alte site-uri se afla si AICI.
(am motivele mele ce tin de niste principii si ceva sentimente, chiar subiective fiind.)
deci, va las pe dvs. sa trageti concluzia.

probabil ca va voi contacta dac-am sa gasesc pe bookblog o adresa de mail.
daca nu, v-as ruga sa mi-o lasati la "mesaje private".

multumesc.

#216148 (raspuns la: #216051) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Diana...deci asa... - de monte_oro la: 16/01/2008 15:50:43 Modificat la: 16/01/2008 15:55:22
(la: Happy b-day, Eminescu!)
Deh, Diana...ti-a trebuit sa te vari in problema:)).. Pai, ia sa vedem noi ce avem aici... Sigur ca sunt mari...multi...si Macedonski e mare, si Minulescu, Sorescu, Radu Gyr, Emil Brumaru, Tomozei (are niste sonete superbe).. atata doar ca nu'sh de ce ne facem ca uitam...momentul istoric...cronologia.. Aici se petrece, in general, un fenomen invers decat in natura. Eminescu e marea, oceanul...din care, ulterior, se desprind mari fluvii, mari riuri sau mari paraie...Altii. Si recunoasterea acestui lucru e facuta chiar de imense fluvii de-o parte si de alta lui Emin...Alecsandri si Nichita. E ca si cum am uita ca a existat Beatles...dupa care muzica a aratat altfel..lucru confirmat chiar de catre mari trupe, ulterioare lor, dar adesea, neglijat sau necunoscut fanilor acelor trupe, unii chiar stropsindu-se la auzul melodiilor Beatles. Mai sunt si exceptii...vezi Ion Barbu al lui Intruder...poet senzational si dupa parerea mea....dar prea "in sine"...Emin a abordat ...si un curcubeu de probleme...nu doar "nadiruri latente", sa spun asa...care..oricat de frumoase ar fi...nu pot justifica termenul de "national"... Barbillian e fata de Emin, cam ce e Nirvana fata de Beatles... Parerea mea...:))) Iar lucrurile astea s-au spus , intr-o forma sau alta, de catre altii...mai inalti decat mine in domeniu :)Faptul ca ne plictisim de anumite cuvinte si epitete...national, Luceafar, poet-nepereche...nu lipseste de forta creatia respectivului artist... indiferent de domeniu. Sau nu ar trebui sa o faca...Insa, daca ai mai urmarit pe aici... ai vazut ca am postat doua "borne" si in reamintirea lui Labis si a lui Nichita... Dar tocmai dimeniunea lui Eminescu face ca patimile, laudele, dar si contestarile sa aiba o asemenea amploare. :) Deh...ai scapat usor...
RSI, citesc ce este scris... - de cosmacpan la: 22/09/2008 23:25:17
(la: Antologia rusinii - spicuiri)
daca Radu Gyr merita blamul si ostracizarea asemeni tuturor celor care discrimineaza (indiferent de timp);

Daca am adus in discutie cazul lui Celine l-am adus pentru a arata ca de platit fiecare plateste indiferent de regimul cu care a colaborat. Daca Franta a decis sa aplice pe toate cartile lui banderola de "colaborator" oare a facut-o degeaba? nu l-a omorat, nu i-a luat cetatenia doar l-a "aratat". Ma gandeam ca unitate de masura pentru pedeapsa se poate gasi, fara a recurge la lapidare, fara a pune pe cineva la zid, fara a-l dezmosteni sau a-i lua averile. dar daca lasi nepedepsita vina de a colabora te poti trezi ca acea persoava vine si-ti da lectii de moralitate, patriotism...

intrebare: merita sa ne (re)cunoastem trecutele greseli pentru a invata ceva sau nu?

#344243 (raspuns la: #344208) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Tot Areal la: 19/12/2009 15:58:44
(la: Poezii)
Az' noapte, Iisus...

Az’ noapte Iisus a intrat la mine-n celulă.
O, ce trist, ce înalt era Christ!
Luna-a intrat după El în celulă,
Şi-L făcea mai înalt şi mai trist.

Mâinile Lui păreau crini pe morminte,
Ochii adânci ca nişte păduri.
Luna-L bătea cu argint pe vesminte,
Argintându-I pe mâini vechi spărturi.

M-am ridicat de sub pătura sură:
- Doamne, de unde vii? Din ce veac?
Iisus a dus lin un deget pe gură
Şi mi-a făcut semn ca să tac...

A stat lângă mine pe rogojină...
- Pune-mi pe răni mâna ta.
Pe glezne-avea umbre de răni şi rugină,
Parcă purtase lanţuri, cândva...

Oftând, Şi-a întins truditele oase
Pe rogojina mea cu libărci.
Prin somn lumina, dar zăbrelele groase
Lungeau pe zăpada Lui vărgi.

Părea celula munte, părea Căpăţână,
Si mişunau păduchi şi guzgani.
Simţeam cum îmi cade tâmpla pe mână,
Şi am dormit o mie de ani...

Când m-am trezit din grozava genună,
Miroseau paiele a trandafiri.
Eram în celulă şi era lună,
Numai Iisus nu era nicăieri...

- Unde eşti, Doamne? Am urlat la zăbrele.
Din lună venea fum de căţui.
M-am pipăit, şi pe mâinile mele
Am găsit urmele cuielor Lui...


Poetul Radu Gyr s-a născut în 1905 la Câmpulung Muscel şi a trecut în veşnicie în anul 1975. A fost conferenţiar la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. A semnat volume de poezii, studii critice, recenzii şi eseuri literare, cronici dramatice, traduceri din Goethe, Baudelaire, Verlaine.A pătimit aproape 20 de ani de detenţie politică pentru că a făcut parte din Mişcarea Legionară, ca fel ca şi alte mari personalităţi: Nae Ionescu, Mircea Eliade, Constantin Noica, Petre Tutea, Nichifor Crainic.

"Colind ceresc " de Radu Gyr - de sanjuro la: 19/12/2003 04:26:21
(la: Cinstite gazde ...primiti colindul? :))
Cerul si-a deschis soborul
- Lerui, Doamne, Ler -
au pornit cu plugusorul
ingerii prin cer.

Merg cu pluguri de oglinda
si de giuvaier,
toti luceferii colinda
- Lerui, Doamne, Ler -

Vantul sufla cu lumina
- Lerui, Doamne, Ler -
in buhai de luna plina
leganat in ger.

Patru heruvimi cu gluga
alba de oier
sub feresti colinde-ndruga,
- Lerui, Doamne, Ler -

N-au venit cu grau la poarta,
ci au rupt din ger
stele mari ca sa le-mparta,
- Lerui, Doamne, Ler -

Si-n Florar de roade grele,
- Lerui, Doamne, Ler -
va fi campul cer de stele
tolanit sub cer…

Numai tu astepti in tinda,
- Lerui, Doamne, Ler -
suflete ce n-ai colinda
si nu stii Prier.

Tuturor lunetistilor: "Un An Nou mai bun, cu sanatate si bucurii alaturi de cei dragi!"

sanjuro

Nici un cantec alb nu vine
falfaind mister,
cu o stea si pentru tine,
- Lerui, Doamne, Ler -

#6950 (raspuns la: #6916) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=7327 - de Filip Antonio la: 09/02/2004 18:35:33
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Destinul tragic al comunitatilor evreiesti din Romania*

Elie WIESEL


Nu ezit sa afirm: Radu Ioanid merita intreaga recunoastere a tuturor celor interesati de acea istorie care a devenit cunoscuta, desi in mica masura, sub denumirea de Holocaust. Opera sa trateaza un subiect foarte putin discutat din pacate: destinul tragic al comunitatilor evreiesti din Romania. Un subiect asupra caruia s-au oprit, in operele lor, putini istorici, intre care binecunoscutii Raul Hilberg sau Dora Litani. Radu Ioanid se raporteaza adeseori la lucrarile lor, dar exploreaza mai adinc Raul care a domnit in Transnistria, teritoriu situat intre Bug si Nistru, cele doua mari riuri din Ucraina. Lucrarea lui Radu Ioanid, bazata pe materiale preluate din arhive, nevalorificate pina acum, constituie astfel o noua contributie importanta in acest domeniu.

Roman de origine, autorul abordeaza subiectul cu o sensibilitate specifica. Isi cunoaste dusmanul. Il urmareste pas cu pas in vinatoarea lui de evrei dintr-un oras in altul, de la un decret la altul, de la pogromurile spontane la persecutiile organizate, de la ura traditionala pina la lichidarea fizica; victimele sint infatisate intii in casele lor, apoi in ghetouri si, in cele din urma, in moarte. S-ar putea spune ca autorul doreste, de fapt, sa-si puna dusmanul in fata propriilor lui crime care, intr-un fel au fost “mai crude” si mult mai salbatice in brutalitatea lor nesistematica, decit cele ale germanilor.
Desi camerele de gazare au lipsit din Transnistria, toate celelalte orori au existat: nu a fost scutita nici o comunitate; toate au fost decimate. Doua sute cincizeci de mii de evrei au pierit in mii si mii de feluri. Au existat teroarea, amenintarile, marsurile nocturne catre moarte, trenurile sigilate, foametea, persecutiile, umilirea, executiile publice, incendierile: din cind in cind, cu inima frinta si epuizat, cititorul se opreste in mijlocul unei pagini, incapabil sa mai receptioneze inca o imagine, inca un tipat.

Ordinele au venit de sus, de la Maresalul Ion Antonescu insusi. Toate sau aproape toate au fost executate cu mai mult sau mai putin entuziasm. Romani, germani, ucraineni s-au intrecut unii pe altii in cruzime. Peste tot a fost la fel. In orase sau la sate, vara sau iarna, a fi evreu insemna a fi supus durerii si torturii. Cum ar putea cineva sa citeasca raportul oficial al generalului roman Constantin Trestioreanu fara sa se infioare de oroare si dezgust? “Am spinzurat (sau spinzurasem) aproape 5 000 de oameni, majoritatea evrei, in pietele publice din Odesa”? Ati citit bine: 5 000 de spinzuratori, 5 000 de fiinte umane leganindu-se in vint, in fata ochilor unei populatii intregi. Sau marturiile miilor de evrei inchisi in incaperi incendiate de catre soldatii romani? “Unii evrei veneau la ferestre si ii implorau pe incendiatori sa-i impuste, pentru a scapa de flacari, aratind catre timplele si inimile lor.” Conform unui supravietuitor sau unui soldat, aproape 35 000 de evrei au fost arsi de vii sau spinzurati doar in Odessa. O alta sursa citeaza o cifra mai “caritabila”; doar 25 000 in Odessa si Dalnic.
Cum sa explici atita cruzime, manifestata la atit de multe nivele de societatea romaneasca? De ce au fost atit de putine interventii in favoarea victimelor (au existat, dar au fost rare si timide)? De la simplul soldat la cel mai puternic ofiter, de la angajatul anonim la birocratul investit cu autoritatea suprema si implacabila a Statului, evreii – si, mai tirziu, tiganii – nu puteau astepta nici o urma de mila sau umanitate.

Pentru a putea intelege procesul care a condus la violenta paroxistica impotriva evreilor romani in timpul razboiului, Ioanid ofera detalii documentate ale antisemitismului cotidian care l-a precedat. Influente religioase ancestrale, acuzatii absurde de deicid, nevoia unui tap ispasitor, factori economici, totul se afla in cartea lui Radu Ioanid. Dar autorul nu se multumeste sa evoce trecutul; el subliniaza deopotriva intreaga ambiguitate, urita si generatoare de confuzii, a prezentului. Cum sa poti intelege popularitatea lui Antonescu dupa caderea dictatorului comunist Nicolae Ceausescu? Strazi care-i poarta numele, statui, oficialitati care pastreaza un moment de reculegere in memoria lui: a uitat asadar natiunea atit de repede faptele lui singeroase, atrocitatile ordonate de el, crimele impotriva umanitatii si condamnarea lui la moarte?
Iti trebuie o extraordinara forta interioara pentru a citi aceasta carte de la un capat la celalalt. Autorul a avut inca si mai multa forta pentru a o scrie. Da, intr-adevar, Radu Ioanid merita intreaga noastra recunostinta.
Traducere de
Diana Soare
_______
*Cuvint inainte la The Holocaust in Romania. The Destruction of Jews and Gypsies Under the Antonescu Regime, 1940-1944 de Radu Ioanid (Ivan R. Dee, Chicago, 2000), editie americana a volumului Evreii sub regimul Antonescu (Editura Hasefer, Bucuresti, 1997).
Titlul apartine redactiei
Scrisa in Inchisoarea Aiud - de (anonim) la: 08/07/2004 03:44:15
(la: Cele mai frumoase poezii)
Isus în celulã - (Radu Gyr)

Azi noapte Iisus mi-a intrat in celula.
O, ce trist si ce'nalt parea Crist!
Luna venea dupa El, in celula
si-L, facea mai inalt si mai trist.

Mainile Lui, pareau crini pe morminte,
ochii adanci ca niste paduri.
Luna-L batea cu argint pe vestminte
argintandu-I pe maini vechi sparturi.

Uimit am sarit de sub patura sura:
-De unde vii Doamne, din ce veac?
Iisus a dus lin un deget la gura
si mi-a facut semn ca sa tac.

S'a asezat langa mine pe rogojina:
-Pune-Mi pe rani mana ta!
Pe glezne-avea urme de cuie si rugina
parca purtase lanturi candva.

Oftand si-a intins truditele oase
pe rogojina mea cu libarci.
Luna lumina dar zabrelele groase,
lungeau pe zapada Lui, vargi.

Parea celula munte, parea capatana
si misunau paduchi si guzgani.
Am simtit cum imi cade capul pe mana
si-am adormit o mie de ani...

Cand m'am desteptat din afunda genuna,
miroseau paiele a trandafiri.
Eram in celula si era luna,
numai Iisus nu era nicairi...

Am intins bratele, nimeni, tacere.
Am intrebat zidul: niciun raspuns!
Doar razele reci, ascutite'n unghere,
cu sulita lor m'au strapuns...

-Unde esti Doamne? Am urlat la zabrele.
Din luna venea fum de catui...
M'am pipait... si pe mainile mele,
am gasit urmele cuielor Lui.

lui gabi.boldiş - de Simeon Dascalul la: 23/02/2005 13:55:51
(la: Este Comunismul de vina pentru caracterul Romanilor?)
Cred că-s prea la nord de Mureş ca să mă pot pronunţa asupra sentimentelor actuale ale bănăţenilor, dar la noi nimeni nu tânjeşte după situaţia ante-Trianon. Rectific – nimeni dintre români.

Partidul comunist nu era la putere când am făcut unirea cu Roma (pe criterii pragmatice, nu canonice), nu era aici în timpul răscoalei lui Horea, nici în timpul Supplex-ului. Din câte ştiu propaganda comunistă nu-i responsabilă pentru sentimentul naţional în 1848 şi, mai ales, nici în 1918 la Alba Iulia, când adunarea românilor proclama „dreptul inalienabil al naţiunii române la întregul Banat cuprins între Mureş, Tisa şi Dunăre”.

Cred că Aliaţii au râs şi cu .... de partea aia cu „inalienabil”, asta în ipoteza în care-au citit-o.

Sârbii – la simpatia pentru ei te intersectezi cu istoria oficială - „cei mai buni prieteni - Iugoslavia şi Marea Neagră”. Prea puţini ştiu că la sfârşitul războiului ocupaseră Banatul şi că au fost tensiuni destul de serioase la Conferinţa de pace de la Paris. Nu ştiu în ce măsură simpatia-i reciprocă – la recensământul din 1921 existau circa 80.000 de români în Voivodina, în 2002 rămăseseră numai 34.000. Presupun că de aici tragem concluzii diferite – tu probabil consideri că răul îl constituie existenţa statelor naţionale care nu prea-şi iubesc minorităţile, eu că răul l-au constituit escrocheriile şi inconştienţa clasei noastre politice din perioada respectivă – care au determinat prestaţia noastră strălucită din primul război şi graniţe sensibil diferite faţă de ce negociasem în 1916.

Nu neg că există în mentalul colectiv o aroganţă stupidă în raporturile inter-provincii. Nu-i meritul nostru că am fost parte a imperiului habsburgic şi nici vina moldovenilor şi regăţenilor că au fost sub turci. Aerele de acuma nici măcar nu-s justificate – comunismul a nivelat în sens rău tot, iar după revoluţie salariile şi nivelul de trai au ajuns mai mari în Bucureşti.
Cartea lui Radu Pavel Gheo pe care o citezi a fost scoasă la editura Polirom din Iaşi. Văd că moldovenii sunt în stare şi de lucruri mai bune, nu numai să fure din inventarul şcolilor.

Sentimentul ăsta de respingere a conaţionalilor mai săraci nici măcar nu-i românesc. Profii noştri plimbaţi pe la congrese ştiinţifice ne povesteau ce necăjiţi erau colegii lor nemţi (din Vest) şi cum ziceau ei că zidul ar fi trebuit nu dărâmat, ci făcut mai mare. Acum câţiva ani a fost agitaţie în Italia cu constituirea unei regiuni autonome a nordului mai bogat – Padania. Totuşi nici Germania, nici Italia nu s-au dezmembrat şi nu cred că românii ar fi fericiţi dacă într-un al treilea conflict mondial ţara ar fi iarăşi hărtănită.

Referitor la fotbal – se comportă mai urban galeriile la meciuri Steaua-Rapid, Rapid-Dinamo, Dinamo-Steaua? Pe un bloc din Bucureşti am văzut scris „Moarte câinilor!”. Dar nu cred că ăia nu se consideră in corpore bucureşteni

România nu-i o himeră. E o realitate nu prea simpatică, dar certă. A existat întotdeauna o omogenitate de limbă, iar acum, datorită comunismului avem şi o omogenitate comportamentală sau de mentalitate. Probabil nu avem nimic bun în comun în afară de limbă şi menţiunea istorică a statului unitar în care s-au tăiat viile, dar cu toate astea lăsată de capul ei România s-a dovedit o ţară fără tendinţe interne centripete.
#37330 (raspuns la: #37097) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
langosi cu brânza, langosi fara nimic.. 3 retzete gombotz... - de Jimmy_Cecilia la: 10/09/2005 01:10:57
(la: Trancaneala Aristocrata "5")
Langosi cu branza

Se face un aluat dospit din faina, 1 cana cu lapte, 2 oua, 2 linguri de untura si maia- (drojdie desfacuta in putin lapte caldut, cu putin zahar, frecata cu faina si pusa la crescut) .Dupa ce a crescut aluatul, se intinde o foaie si te taie dreptunghiuri late cat o palma de om mare, se umplu cu tot felul de branzeturi. Se prajesc cufundate in untura sau ulei. Reteta luata din cartea lui Radu Anton Roman, sper ca asta e ceea ce cauti.

langoshi

-1kg faina
-40g drojdie proaspata
-30g sare
-600ml smintina laptoasa(kefir)
-3oua
-1,2-2l ulei

Toate ingredientele se amesteca si se framinta bine.
Totul se lasa sa dospeasca 30 min.
Dupa aceea se ung miinile cu ulei si se rupe din aluat bucati cit pumnul si se intind de marimea la o farfurie.
Se pune in uleiul incins si se lasa la prajit citeve min.,pina devine maro-aurie si se intoarce pe partea cealalta.
Se scoate si se pune pe un servet sa se scurga de grasime.
Se poate unge cu mijdei de usturoi.

La acest aluat se poate folosi si umpluta cu brinza,gem s-au varza.
Cind am intins langosul gros cit farfuria ,pe jumatate din el se pune cu lingurita brinza,gem s-au varza,se acopera cu cealalta jumatate si se prajeste in ulei fierbinte.
______

Galuste cu prune

Durata
1 h

Ingrediente:
˝ kg cartofi, 2 oua, 2-3 linguri faina, prune(cca ˝ kg), 3 linguri unt, 2 linguri pesmet, sare, ˝pahar zahar pudra
Mod de preparare
Cartofii bine spalati se pun la fiert in coaja. Cind sint gata, se curata si se strivesc cu presa de strivit cartofii, sau, in lipsa acesteia, se dau prin masina de tocat carne. Pasta de cartofi se pune intr-un castron si se amesteca cu ouale, faina, o lingurita de zahar si putina sare. Se face din aceasta compozitie un sul gros de trei degete, din care se taie bucati de grosimea unui deget. Fiecare bucatica se intinde cu mina si in ea se infasoara cite o pruna fara simbure, se rotunjeste frumos cu mina muiata in faina. Cind toate galustele sint gata, se fierb in apa sarata clocotita. Cind galustele se ridica la suprafata apei sint fierte. Se scot incet cu lingura de spuma si se tavalesc in pesmet rumenit in unt, astfel ca fiecare galusca sa se imbrace frumos in pesmet.

Mod de servire
Se asaza pe farfurie si se presara cu zahar pudra vanilat Se servesc calde.
________

alta reteta gombotz:

Ingrediente:
1 kg cartofi rosii (obligatoriu rosii, ca sa se lege coca!), 2 oua, 3 linguri cu gris (este preferat cel maricel ca malaiul), 2 linguri cu faina alba, 1/2 lingurita cu sare, coaja galbena rasa fin de la 1/2 lamaie galbena

Mod de preparare
Cartofii se fierb cu coaja; fierti se trec sub jet de apa rece si racoriti se curata si se paseaza foarte bine cu furculita sau se dau prin masina de tocat carne. Se adauga celelalte ingrediente si se omogenizeaza aluatul. Separat se spala, se scurg si se desfac de samburi, prunele, brumarii, foarte mici de preferinta. Acuma se pune la fiert (exact ca pentru paste) apa multa cu 1 lingura cu sare si cand a dat in clocot se pune capacul si se da deoparte pana invartim galustele. Se pun 2 linguri ulei slab(cel pentru salata) intr-o tigaie mai adanca si cand s-a incins se rastoarna 1/4 kg pesmet alb, fin cernut si se amesteca pana se aureste; se trage deoparte si se adauga 150-200 g zahar aromat cu 1 pliculet de zahar vanilat si optional cu o lingurita cu pudra de scortisoara. Pe un platou mai adanc se presara cateva linguri cu pesmet. Pe planseta de lucru bine pudrata cu faina se pregatesc galustele astfel: se iau cate 2 linguri din coca (masurat!), se pun in palma infainata, se preseaza pana se subtiaza de 1/2 cm, se aseaza o pruna GOALA (inchisa la loc) si se strange coca uniform imprejur. Se rostogoleste prin faina si se aseaza pe planseta. Se repeta operatia pana se termina coca. Se pun cu grija la fiert si cand s-au ridicat deasupra, se mai lasa 1 minut sa fiarba, se scurg bine si se aranjeaza pe platoul pregatit; se pudreaza din abundenta cu pesmetul pregatit. Ultima operatie este inca o pudrare cu zahar tos parfumat din nou cu zahar vanilat, asta pentru ca prunele sunt goale si trebuie accentuat dulcele. Prunele puse fara zahar dau siguranta nespargerii /nedesfacerii aluatului in timpul fierberii.

Mod de servire
Se servesc calde, dar nici reci nu sunt de lasat! Este interzisa adaugarea zaharului in aluat si de asemenea inlocuirea grisului cu faina alba, dar este permisa folosirea oricarui tip de gris. Aluatul nu se lipeste de maini si galustele ies moi si pufoase.
______

si alta cu grish

Ingrediente:
1 kg de cartofi (curatati si fierti), 7-8 linguri cu gris (putin cu virf), 1 ou, 4 linguri de faina, 1 virf de sare, 1 kg prune, 250 gr. pesmet, 125 ml ulei, zahar

Mod de preparare
Aluatul: Cartofii, grisul, oul, faina, sarea se amesteca bine pina devine un aluat mai lipicios, ce se poate intinde. Se foloseste faina pe masa de lucru. Se intinde foaia de 1 cm grosime, se taie in lung si in lat. Trebuie sa se obtina patrate de marimea unei prune sau a unei jumatati de pruna. Inainte de a incepe sa se formeze galustele, se pune pe aragaz o oala cu apa la fiert (foc mediu) Prunele curatate de simburi se asaza pe patratelele de aluat, apoi se formeaza o galusca Cum se fac galustele, imediat se baga in apa. Vor fi gata cind se vor ridica la suprafata apei. In timp ce galustele fierb, intr-o tigaie se pun 125 ml de ulei. 250 gr de pesmet sau de gris se prajesc in ulei. Cind pesmetul devine mai brun la culoare, se toarna peste el cam 50 ml de apa. Se tavalesc galustele prin pesmet, apoi se asaza pe o farfurie plata si peste un pic de zahar.

Mod de servire
Se servesc, optional, suplimentar cu zahar




#71145 (raspuns la: #71139) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
langosi si 3 retzete gombotz (galushte cu prune)... - de Jimmy_Cecilia la: 10/09/2005 18:45:15
(la: Retete aristocrate)
langosi cu brânza, langosi fara nimic.. 3 retzete gombotz...

Langosi cu branza sau fara nimic

Se face un aluat dospit din faina, 1 cana cu lapte, 2 oua, 2 linguri de untura si maia- (drojdie desfacuta in putin lapte caldut, cu putin zahar, frecata cu faina si pusa la crescut) .Dupa ce a crescut aluatul, se intinde o foaie si te taie dreptunghiuri late cat o palma de om mare, se umplu cu tot felul de branzeturi. Se prajesc cufundate in untura sau ulei. Reteta luata din cartea lui Radu Anton Roman, sper ca asta e ceea ce cauti.

langoshi

-1kg faina
-40g drojdie proaspata
-30g sare
-600ml smintina laptoasa(kefir)
-3oua
-1,2-2l ulei

Toate ingredientele se amesteca si se framinta bine.
Totul se lasa sa dospeasca 30 min.
Dupa aceea se ung miinile cu ulei si se rupe din aluat bucati cit pumnul si se intind de marimea la o farfurie.
Se pune in uleiul incins si se lasa la prajit citeve min.,pina devine maro-aurie si se intoarce pe partea cealalta.
Se scoate si se pune pe un servet sa se scurga de grasime.
Se poate unge cu mijdei de usturoi.

La acest aluat se poate folosi si umpluta cu brinza,gem s-au varza.
Cind am intins langosul gros cit farfuria ,pe jumatate din el se pune cu lingurita brinza,gem s-au varza,se acopera cu cealalta jumatate si se prajeste in ulei fierbinte.
______

Galuste cu prune

Durata
1 h

Ingrediente:
˝ kg cartofi, 2 oua, 2-3 linguri faina, prune(cca ˝ kg), 3 linguri unt, 2 linguri pesmet, sare, ˝pahar zahar pudra
Mod de preparare
Cartofii bine spalati se pun la fiert in coaja. Cind sint gata, se curata si se strivesc cu presa de strivit cartofii, sau, in lipsa acesteia, se dau prin masina de tocat carne. Pasta de cartofi se pune intr-un castron si se amesteca cu ouale, faina, o lingurita de zahar si putina sare. Se face din aceasta compozitie un sul gros de trei degete, din care se taie bucati de grosimea unui deget. Fiecare bucatica se intinde cu mina si in ea se infasoara cite o pruna fara simbure, se rotunjeste frumos cu mina muiata in faina. Cind toate galustele sint gata, se fierb in apa sarata clocotita. Cind galustele se ridica la suprafata apei sint fierte. Se scot incet cu lingura de spuma si se tavalesc in pesmet rumenit in unt, astfel ca fiecare galusca sa se imbrace frumos in pesmet.

Mod de servire
Se asaza pe farfurie si se presara cu zahar pudra vanilat Se servesc calde.
________

alta reteta gombotz:

Ingrediente:
1 kg cartofi rosii (obligatoriu rosii, ca sa se lege coca!), 2 oua, 3 linguri cu gris (este preferat cel maricel ca malaiul), 2 linguri cu faina alba, 1/2 lingurita cu sare, coaja galbena rasa fin de la 1/2 lamaie galbena

Mod de preparare
Cartofii se fierb cu coaja; fierti se trec sub jet de apa rece si racoriti se curata si se paseaza foarte bine cu furculita sau se dau prin masina de tocat carne. Se adauga celelalte ingrediente si se omogenizeaza aluatul. Separat se spala, se scurg si se desfac de samburi, prunele, brumarii, foarte mici de preferinta. Acuma se pune la fiert (exact ca pentru paste) apa multa cu 1 lingura cu sare si cand a dat in clocot se pune capacul si se da deoparte pana invartim galustele. Se pun 2 linguri ulei slab(cel pentru salata) intr-o tigaie mai adanca si cand s-a incins se rastoarna 1/4 kg pesmet alb, fin cernut si se amesteca pana se aureste; se trage deoparte si se adauga 150-200 g zahar aromat cu 1 pliculet de zahar vanilat si optional cu o lingurita cu pudra de scortisoara. Pe un platou mai adanc se presara cateva linguri cu pesmet. Pe planseta de lucru bine pudrata cu faina se pregatesc galustele astfel: se iau cate 2 linguri din coca (masurat!), se pun in palma infainata, se preseaza pana se subtiaza de 1/2 cm, se aseaza o pruna GOALA (inchisa la loc) si se strange coca uniform imprejur. Se rostogoleste prin faina si se aseaza pe planseta. Se repeta operatia pana se termina coca. Se pun cu grija la fiert si cand s-au ridicat deasupra, se mai lasa 1 minut sa fiarba, se scurg bine si se aranjeaza pe platoul pregatit; se pudreaza din abundenta cu pesmetul pregatit. Ultima operatie este inca o pudrare cu zahar tos parfumat din nou cu zahar vanilat, asta pentru ca prunele sunt goale si trebuie accentuat dulcele. Prunele puse fara zahar dau siguranta nespargerii /nedesfacerii aluatului in timpul fierberii.

Mod de servire
Se servesc calde, dar nici reci nu sunt de lasat! Este interzisa adaugarea zaharului in aluat si de asemenea inlocuirea grisului cu faina alba, dar este permisa folosirea oricarui tip de gris. Aluatul nu se lipeste de maini si galustele ies moi si pufoase.
_______

si alta cu grish

Ingrediente:
1 kg de cartofi (curatati si fierti), 7-8 linguri cu gris (putin cu virf), 1 ou, 4 linguri de faina, 1 virf de sare, 1 kg prune, 250 gr. pesmet, 125 ml ulei, zahar

Mod de preparare
Aluatul: Cartofii, grisul, oul, faina, sarea se amesteca bine pina devine un aluat mai lipicios, ce se poate intinde. Se foloseste faina pe masa de lucru. Se intinde foaia de 1 cm grosime, se taie in lung si in lat. Trebuie sa se obtina patrate de marimea unei prune sau a unei jumatati de pruna. Inainte de a incepe sa se formeze galustele, se pune pe aragaz o oala cu apa la fiert (foc mediu) Prunele curatate de simburi se asaza pe patratelele de aluat, apoi se formeaza o galusca Cum se fac galustele, imediat se baga in apa. Vor fi gata cind se vor ridica la suprafata apei. In timp ce galustele fierb, intr-o tigaie se pun 125 ml de ulei. 250 gr de pesmet sau de gris se prajesc in ulei. Cind pesmetul devine mai brun la culoare, se toarna peste el cam 50 ml de apa. Se tavalesc galustele prin pesmet, apoi se asaza pe o farfurie plata si peste un pic de zahar.

Mod de servire
Se servesc, optional, suplimentar cu zahar
mai bine mai tarziu decat niciodata.. - de cosmacpan la: 22/10/2005 15:06:50
(la: Cele mai frumoase poezii)
sa am curajul sa recunosc acest viciu: poezia. Imi place si ceea ce am gasit aici ma fascineaza si imi da increderea ca Ea nu va muri niciodata. O mic obol la aceasta impresionanta colectie.

Isus în celula - (Radu Gyr)

Azi noapte Iisus mi-a intrat in celula.
O, ce trist si ce'nalt parea Crist!
Luna venea dupa El, in celula
si-L, facea mai inalt si mai trist.

Mainile Lui, pareau crini pe morminte,
ochii adanci ca niste paduri.
Luna-L batea cu argint pe vestminte
argintandu-I pe maini vechi sparturi.

Uimit am sarit de sub patura sura:
-De unde vii Doamne, din ce veac?
Iisus a dus lin un deget la gura
si mi-a facut semn ca sa tac.

S'a asezat langa mine pe rogojina:
-Pune-Mi pe rani mana ta!
Pe glezne-avea urme de cuie si rugina
parca purtase lanturi candva.

Oftand si-a intins truditele oase
pe rogojina mea cu libarci.
Luna lumina dar zabrelele groase,
lungeau pe zapada Lui, vargi.

Parea celula munte, parea capatana
si misunau paduchi si guzgani.
Am simtit cum imi cade capul pe mana
si-am adormit o mie de ani...

Cand m'am desteptat din afunda genuna,
miroseau paiele a trandafiri.
Eram in celula si era luna,
numai Iisus nu era nicairi...

Am intins bratele, nimeni, tacere.
Am intrebat zidul: nici un raspuns!
Doar razele reci, ascutite'n unghere,
cu sulita lor m'au strapuns...

-Unde esti Doamne? Am urlat la zabrele.
Din luna venea fum de catui...
M'am pipait... si pe mainile mele,
am gasit urmele cuielor Lui.


Inavata de la toate
(din lirica norvegiana)



Invata de la apa sa ai statornic drum.
Invata de la flacari ca toate-s numai scrum.
Invata de la umbra sa taci si sa veghezi.
Invata de la stanca tu neclintit sa crezi.
Invata de la soare cum trebuie s-apui.
Invata de la piatra cat trebuie sa spui.
Invata de la vantul ce-adie pe poteci
Cum trebuie prin lume de linistit sa treci.
Invata de la toate ca toate sunt surori
Cum treci frumos prin viata, cum trebuie sa mori.
Invata de la vierme ca nimeni nu-i uitat.
Invata de la nufar sa fii mereu curat.
Invata de la flacari ce-avem de ars in noi.
Invata de la ape sa nu dai inapoi.
Invata de la umbra sa fii smerit ca ea.
Invata de la stanca sa-nduri furtuna grea.
Invata de la soare ca vremea sa-ti cunosti.
Invata de la stele ca-n cer sunt numai osti.
Invata de la greier, cand singur esti, sa canti.
Invata de la luna sa nu te inspainmanti.
Invata de la vulturi cand umerii ti-s grei
Si du-te la furnica sa vezi povara ei.
Invata de la floare sa fii gingas ca ea.
Invata de la oaie sa ai blandetea sa.
Invata de la pasari sa fii mai mult in zbor.
Invata de l toate ca totu-i trecator.
Ia seama, fiu al jertfei, prin lumea care treci
Sa-nveti din tot ce piere, cum sa traiesti pe veci.
#80769 (raspuns la: #1167) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
honey - sarea şi cultura - de Simeon Dascalul la: 25/10/2005 14:51:15
(la: Bunul simt si bunul gust)
De unde începe exagerarea ? Unde, între un vârf de cuţit şi o lingură întreagă, stă limita admisă până la care se poate adăuga sare? Oricât aş sta şi m-aş gândi, tot n-aş putea s-o iau ca o ofensă personală dacă vecinul de masă îşi transformă supa în apa Mării Negre. Doar el o mănâncă, lui îi place aşa, probabil ar fi la fel de naşpa pentru el să mănânce supa nesărată, cum ar fi pentru mine dacă mi-aş turna solniţa în farfurie.

Sigur că toţi aici schimbăm păreri personale, nu proiecte de legi.
A mea de exemplu e că-i cel puţin ciudată orice constrângere, limitare în materie de gust al mâncării şi că singurul criteriu valabil ar trebui să fie plăcerea proprie. Şi aici intră orice pasibil de prohibire – cantitatea de sare, de pâine, combinaţia de pâine cu cartofi, ketchup-ul sau absenţa lui, temperatura vinului, combinaţia vin-mâncare etc.

Nu susţin că trebuie făcută tabula rasa şi că-i de preferat să se renunţe la toate axiomele gastronomice stabilite vreodată. Dar acceptarea lor ar trebui să ţină de liberul arbitru. Dacă nu-ţi place şi nu-ţi place vinul alb la peşte şi nu eşti dispus să înghiţi combinaţia nici din snobism, atunci nu văd nici o crimă în a bea lângă lostriţă vin roşu, ţuică, bere, cola sau orice-ţi pică bine.
Mănânci pentru stomacul şi papilele proprii, nu ca să-ţi manifeşti în public adeziunea la anumite valori.
Gazda care insistă să-şi converească invitaţii la gusturile ei, sau mai rău, la nişte gusturi „cuvenite” mi-o aduce aminte pe Chiriţa care impusese blanmanjelele în dauna alivencilor.


Şi stai liniştită văd că au sărit / or să sară mai mulţi pentru lipsa de cultură culinară naţională susţinută de mine, decât pentru raţionalizarea sării propusă de tine.

Nu-s de acord că doi, trei patru indivizi „culţi” culinar i-ar compensa pe restul care mănâncă la Mc Donald’s aşa cum Patapievici stă pe un talger al balanţei şi pe celălalt, să zicem, maneliştii.

Poate nu-i potrivită comparaţia matematică, dar văd cultura culinară ca implicând mai multe condiţii necesare, dar nu suficiente.

Prima ar fi calitatea produselor. Nu ştiu cum era înainte de război, bunicii mei povestesc de ficat de gâscă îndopată de vânzare la piaţă, dar comunismul cred că a făcut praf mai tot ce însemna calitate şi recuperarea-i destul de grea.
Apoi ar fi o prosperitate larg distribuită. Nu-i văd prea preocupaţi de rafinarea culinară pe cei care în ultima săptămână dinainte de salar / pensie îşi compun meniul din cartofi, pâine şi iaurt.
Mai aş adăuga interesul, pasiunea pentru mâncarea bună şi suficient timp pentru gătit.

Nu m-am luat ca etalon pe mine, ci am vorbit gândindu-mă la toate familiile pe care le cunosc. Şniţele, pireu, tocană, friptură de porc, chiftele, grătar, cartofi prăjiţi, paste cât încape, foarte rar ostropel, supă de găină sau ciorbă de salată, zacuscă, işlere, gogoşi, clătite, baigli şi cozonaci – toate mâncăruri universale sau importate. Până şi sarmalele ni-s moştenire otomană.

Când am citit cartea lui Radu Anton Roman - „Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti”, am avut impresia că lecturez poveşti cu zâne sau tăbliţele de la Tărtăria descifrate – ceva fascinant, dar fantastic sau demult pierdut.
picky - de RSI la: 23/05/2006 09:42:37
(la: Paul Goma ?)
De acord cu tine privitor la Elisabeta Rizea si Paul Goma. Radu Gyr este mai curand o victima decat un oponent al regimului.
==================================================
""Cand este vorba de bani, toti sunt de aceeasi religie". - Voltaire "
#123728 (raspuns la: #123661) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
muncitoresti - de proletaru la: 21/09/2006 13:32:46
(la: Oracolul Cafenelei)
MICUL DEJUN :

1. Proletaru
2. varsator

APERITIV

3. seful
4. primavara
5. nucile, florile de camp
6. Kafka, Jerome K. Jerome, Munchielli, Radu Gyr, Andrei Codrescu, Stefania Mihalache
7. Joseph Beuys, Weather Report, Tarkowski, Robbie Coultrane, Robbie Williams, Pet Shop Boys, Antract, Iris….
8. Calauza, Sacrificiul, Glissando, Luna Amara, E pericolosso sporgersi, Moartea domnului Lazarescu, Interogatoriul, Aceasta lehamite, Franciscus
9. ar trebui sa inshir vreo 20 de pagini numai cu titluri
10. Gyr, Bacovia, Baudelaire, Verlaine, Origen

DELIKATESSEN I

10. hexagonul
11. pamantul… doar pana aici am ajuns
12. nu e idol ci doar un om despre care am mult respect … un anume sociolog pe care putini il cunosc… Stefan Ungurean
13. Stahanov

INTERMEZZO! GUSTARICA!
14. de obicei inainte, restul sunt pozitii incomode
15. “ A fost om bun”
16. mov
17. iubirometrul

DELIKATESSEN II

18. Mitul pesterii la Platon
19. ala care tzine umbra si face fructe zemoase
20. nu ma ispititi!

INTERMEZZO ! CEAIUL DE DUPA-AMIAZA!

21. apa
22. bicicleta
23. Romania

CINA ROMANTICA

24. visez sa muncesc mult, mi-e teama ca mi se va rupe coada de la lopata intr-o zi
25. femeie intre 18 si 70 de ani cu dotari standard, jante de aluminiu, airbag, abs, cauciuce groase, 4X4, climatronic, scaun incalzit, senzor de ploaie, gemuri electrice, 200 cai putere, culoare gri, 10 ani garantie, Full CASCO, portbagaj mare, de preferat productie japoneza… nu asta trebuia? care era intrebarea?
26. Guine… nu e musai sa stie si ea
27. raraiala, protezele dentare, miopia, calvitzia, lungimea, fetishurile, orientarea sexuala
28. preot, cavaler, medic
29. dimineatza pe racoare… functionez mai bine… pur si simplu
30. muntele
31. Antract – “Frumoasa”

ALLEGRO FINALE : LAPTICU’ DE SEARA

32. depinde de puterea sursei de lumina
33. mobilizat la locul de munca
34. o fata verde – intoxicatie cu ciuperci, un barbat grijuliu - sotzul fetei verzi



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...