comentarii

poiezia patria


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
patria - de (anonim) la: 31/10/2003 18:43:13
(la: Ce este romanii?)
Este eterna intrebare pe care si-o puneau si romanii, cei de vorbeau latineste si traiau in Imperiul roman - ubi patria ibi bene? sau ibi patria ubi bene?
patria esta acolo unde este bine - de (anonim) la: 30/01/2004 10:08:52
(la: Romani in strainatate)
Patriotism ? dor de patrie si glie ? Fratilor....treziti-va la realitate ! Daca un patriot ar avea posibilitatea sa se duca unde e mai bine, ar pleca si el (ea) instant. Dar de....unii struguri sint acrii daca nu poti ajunge la ei... Nu ma credeti ? incercati sa le dati ocazia....
De ce sa imi fie dor in Romania ? de familie ? ii aduc aici unul cite unu... de peisaje ? mai vin in vizita din cind in cind... Da, am amintiri frumoase, dar "patria" nu mi-a oferit mie nimic. Mi-au oferit si m-au crescut parintii, sau mi-am facut eu ce am avut nevoie. Am o singura viata si vreau sa ma bucur cit mai mult de ea. Ce sa fac....sa ramin un patriot in tara si sa vad cum se duce de ripa cu "politicieni" ca Vadim, Becali si Nastase. Sa vad in fiecare zi in Bucuresti magraoani in Meterzane pe care multi de aici din state nu le pot cumpara...sa vad coruptia de la militian la procuror ? de ce....ce m-ar face sa fiu patriot ? Nimic. Da, imi respect tara, pentru oamenii care au suferit si sufera si azi, pentru inaintasii deosebiti pe care i-am avut, pentru realele personalitati....care inca mai exista, dar asta nu ma va face sa imi fie dor de tara....da, este locul unde m-am nascut, dar aici unde sint sint tratat ca OM...nu ca o "potentiala spaga" sau ca o "relatie" care ar putea fi folosita. Stiu, voi fi mereu un Roman...si nu imi e rusine de asta, dar nu imi dati mie cu petarde lacrimogene de "patriotism"....
Ubi bene ibi patria!Unde sunt - de (anonim) la: 13/02/2004 01:16:52
(la: Romani in strainatate)
Ubi bene ibi patria! Unde sunt oasele stramosilor tai mai omule, in America! Ce cauti acolo!
#9540 (raspuns la: #9384) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De ce nu s-o intoarce in patr - de mya la: 12/02/2005 19:44:14
(la: Europa Libera, simbol al luptei anticomuniste)
De ce nu s-o intoarce in patria muma...ma intreb eu. Apropos care-s veneticii? :((((
#36142 (raspuns la: #36125) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Am bafta sa locuiesc in patri - de Daniel Racovitan la: 07/09/2005 10:31:57
(la: La o cana cu vin !)
Am bafta sa locuiesc in patria vinurilor, si pot afirma ca subiectul este atat de vast (la propriu si la figurat), incat putem discuta luni intregi.

O prima remarca, vinul nu se bea din cana, ci din pahare complet transparente, fara nici un fel de decoratiune pe ele (pentru a putea aprecia vizual: culoarea, onctuozitatea, etc), cu picior inalt, si cu forma specifica (oarecum tronconica, cu gura mai ingusta decat corpul). Paharul nu se umple decat maximum o treime din volum (pentru a permite mirosului sa iasa in evidenta), si se tine de picior (pentru a nu modifica temperatura continutului). Paharul se clateste obligatoriu atunci cand se schimba vinul.

Ca regula generala vinurile albe si rosé se beau reci (4-6 grade)i iar cele negre chambrate (la temperatura camerei). Exista o exceptie, vinurile negre de prosta calitate pot fi servite reci, pentru a le masca defectele: cu cat vinul negru e mai prost cu atat trebuie racit mai mult.

Vinurile negre e bine sa fie lasate circa o ora inainte intr-un decantor (un vas cu gatul ingust si baza foarte lata).

Am sa revin :)

___________________________________________________________________
fereste-ma Doamne de mainstream.
"traiasca patria mea! " - de cosmacpan la: 04/06/2007 16:40:26
(la: ...de la lume adunate...)
"Spune-mi mama ce e patria......."
Citat din Daniel Iancu
#202836 (raspuns la: #202715) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bre! ce e patria??? - de Intruder la: 07/01/2008 22:10:46
(la: Ce e Patria?)
un copil il intreaba pe tac'su
"ticule, ce e patria?
...ca duamna o sa-mi dea doi
daca nu stiu
si-o sa-mi confiste prastia!"
tatielu' pune ziarul deoparte
(e "Can Can", of course!)
isi ia tamplele-n palme
si-agraieste-ntre aghiazme:
"hmmmm...patria e ma-ta
cand lupta la Plevna,
calare pe El Zorab
si cand loveste cu baioneta,
c-asa-i ea: cu narav!
analfabetule, patria e dacii
care-au murit si-au crapat
ca s-aiba romanii
drum deschis in Carpati!
aia au fost hoti,
ne-au pradat de aur si grau
si umblau cu mainile
la romance-n chiloti!
patria e Stefan al' mare
ce s-a luptat ca un leu
la Baia, la Podul Inalt...
acu' e prin calendare
cu aura de sfant!
patria sunt io, copile
(ca Statul erea Ludovic paishp'ce)
...si mai lasa intrebarile,
mai bine ma freci
cu spirt pe picioare!!"

#272082 (raspuns la: #272063) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Patria/neamul din fiecare, - de 1brasovean la: 14/06/2009 11:14:59 Modificat la: 14/06/2009 11:16:47
(la: de cate feluri este nationalismul?)
Oare cum o fi patria din fiecare?
Dar din acest contribuabil de mai jos?






Cred ca - la medie - asa arata mai nou `patria din fiecare’ la romani.
Cu papuci de plastic.


surse: blog(uri) & Chicken Crap
#450860 (raspuns la: #450843) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Patria/neamul din fiecare" - de cosmacpan la: 14/06/2009 11:35:26
(la: de cate feluri este nationalismul?)
imi pare rau ca aici nu se vede poza asa ca merg pe neve...
"Oare cum o fi patria din fiecare? " promit sa ma uit mai atent in ochii interlocutorilor si-n coltul buzelor...surasul amar nu cred ca sta in calcaiul crapat din papucul de plastic...
#450871 (raspuns la: #450860) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"compunere pe tema frumoasa si bogata esti patria mea"" - de Intruder la: 23/03/2010 16:47:03
(la: Compuneri la alegere )
patrio, ce frumoasa esti!!
ai sonde din 3 in 3 metri si petrolul galgaie in chiuveturi.
posezi munti inzapeziti si toti elvetienii se bat ca chiorii pe hotelele din Sinaia!
marea e albastra si are nisip fin. doamne, nu ne vindem litoralul si daca vin italienii sa ni-l fure, ne vom lupta pan' la ultima picatura de sange dac! n-avem bariere de corali, noi suntem liberi!
campiile surad in soare si graul se coace la caldura si p-orma vin aia de la Barilla sa faca macaroane din el! (NU NE VINDEM TARA!)
dealurile patriei iubite sunt pline de vita de vie si vinul nostru e cel mai drept si mai brav dintre vinuri. francezii se roaga-n genunchi pentru vinul nostru dar noi ramanem demni, chiar daca n-am demolat nicio Bastilie!
cerul tau patrio, e senin si bleo. (NU NE VINDEM CERUL!)
subsolul e frumos si el si are diamante, safire, rumbinuri, topcaze - gata prelucrate si montate in inele si cercei!!!
flota noastra maritima, fluviala si chiar canalizarea - e admirabila si sublima.
locuitorii patriei iubite sunt fericiti si curati la suflet & trup. PIB-ul a crescut ca coca de gogosi, salariul minim pe economie e cat ala maxim al Germaniei si 1000 de romani stau la coada sa-nhate Premiul Nobel.

(DACA MAI VREI, INREGISTREAZA-TE LA STAREA CIVILA SI LA COMANDAMENTUL ADMINULUI)
go... - de latu la: 17/09/2010 20:31:53 Modificat la: 17/09/2010 20:35:07
(la: Sun(t)nu-s...)
... nu, că l-ai înțeles foarte bine și nu mă... precipit decât la aciditate cu iz de fală... pe nesimțite (amândouă!)
Cand ai timp mai mult, tradu te rog ce-ai vrut sa zici cu sirul de vorbe pe care l-am citat.
Poti sa te si inspiri, daca vrei. Eu am facut-o in "cautari recente", in dorinta de a-ti veni in ajutor.

De altfel:
Cu "vraji si ritualuri de iubire", nu poti injgheba nici "scrieri istorice" si nici "poiezi de dragoste", nici in "o suta sase zeci" de incercari.
Poti doar, in "zile cu noroc" sa gasesti "locutiuni pcare contin cuvantul manca". Iar asta suna a "demisie". Iar o "demisie" are sens, doar daca poti afirma "ma simt pustie" si prin urmare "weekend ul acesta va avea loc la agafton".
In ce priveste "val", "regionalisme", spun doar atat: "imi place o fata", "romani plecati" si sa citesc tratate "despre saracie", care in fond ar "trebuii" sa inceapa intr-o etapa anterioara, scriind o "compunere cum se va imbraca o persoana fericita".
Astfel ajungem la intrebarea cheie: "ce este caf"?
Unii vor raspunde: "sufletul". Altii se vor limita sa scrie tot "despre saracie", cautand prin memoria ravasita "opusul cuvantului mincinos", sperand ca daca nu-l vor gasi, ceilalti vor spune: "IN CAZ CONTRAR V-OM URMA". Ceilalti insa vor spune: "ai schiopata de teama sa nu il strivesti". Si asta-i tragedia.
Nu pot afirma, ca "am invatat" sau ca "sa mutat" sfera de interese. Insa in loc de poeme, poate ca o "compunere pe tema frumoasa si bogata esti patria mea%22" ar fi un exercitiu nimerit, chiar daca din "casnicia" asta n-ar ramane decat raspunsuri la intrebari ca: "cat timp se fierb cartofii" sau "placi o fata"?

In rest: "casatorie vasta" !!
#568582 (raspuns la: #568579) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Oh, tu, bulibasă a poieziei... - de picky la: 03/04/2011 22:19:58
(la: la început mintea/ pe urmă trupul)
dacă tăceai, poiet, pardon, filfizon poietic, pardon, filosof rămâneai...

vb aia: gusturile nu se discuta, se disputa.

Mătăluţă te etalezi cu surle şi trâmbiţe p-acilea, surle cu care uguieşti fals, trâmbiţe cu care faci scârţ fără sacâz, dându-ţi în petic şi etalându-ţi şi incultura crasă. Dictonul ăla latinesc, altfel se traduce puiule mic şi anemicos!

Da' tu, nu şi nu! Te scobori în agora să-ţi oblojeşti pitpalacul debil şi rănit pe care-l botezi pompos, infatuat şi troleibusistic, poezie. Păi, nu e! E... poiezie!

Apoi, abuzezi de-un "Fra" despre care iarăşi înclin să cred că habar n-ai ce-nseamnă şi de unde vine!
'au crezi că aici e vreo mânăstire benedictină?

Cât despre "creaţia" asta palidă, păstârnăcoasă şi ineptă, chiar n-are rost să te dezleg.

#606155 (raspuns la: #605994) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
poiezie - de beatlemaniacul la: 14/10/2012 04:54:26
(la: Eu vreau istoria s-o scriu...)
poiezie din armata?
domnu' maior, da-i voie sa se duca acasa doua-trei zile, va rog io asa din suflet!!!!!!!!
de ce am invatat limba latina? - de (anonim) la: 18/09/2003 14:44:52
(la: Prejudecata despre cuvantul "dor")
Se pare in scopul de a ne "da" eruditi si a putea face schimburi de mesaje pe internet. Tot e ceva, nu? cine poate uita "In patria nostra multe silvae sunt"? Restul probabil ca s-a uitat, sau este in stare de paragina.
#314 (raspuns la: #304) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din strainatate - de JCC la: 13/10/2003 14:36:49
(la: Cele mai frumoase poezii)
Din străinătate

Când tot se-nveseleste, când toti aici se-ncântă,
Când toti îsi au plăcerea si zile fără nori,
Un suflet numai plânge, în doru-i se avântă
L-al patriei dulci plaiuri, la câmpii-i râzători.

Si inima aceea, ce geme de durere,
Si sufletul acela, ce cântă amortit,
E inima mea tristă ce n-are mângâiere,
E sufletu-mi, ce arde de dor nemărginit.

As vrea să văd acuma natala mea vâlcioară,
Scăldată în cristalul pârâului de-argint,
Să văd ce ei atâta iubeam odinioară :
A codtului tenebră, poetic labirint ;

Să mai salut o dată colibele din vale,
Dorminde cu un aer de pace, linistiri,
Ce respirau în taină plăceri mai naturale,
Visări misterioase, poetice soptiri.

As vrea să am o casă tăcută, mitutică,
În valea mea natală ce undula de flori,
Să tot privesc la munte, în sus cum se ridică,
Pierzându-si a sa frunte în negură si nori.

Să mai privesc o dată câmpoa-nfloritoare,
Ce zilele-mi copile si albe le-a tesut,
Ce auzi odată copila-mi murmurare,
Ce jocurile-mi june, zburdarea mi-a văzut.

Melodica soptire a râului, ce geme,
Concertul, ce-l întoană al păsărilor cor,
Cântarea în cadentă a frunzelor, ce freme,
Născură-acolo-n mine soptiri de-un gingas dor.

Da ! Da ! As fi ferice, de-as fi încă o dată
În patria-mi iubită, în lucul meu natal,
Să pot a binezice cu mintea-nflăcărată
Visările juniei, visări de-un ideal.

Chiar moartea ce răspânde teroare-n omenire,
Prin vinele vibrânde ghetoasele-i fiori,
Acolo m-ar adoarme în dulce linistire,
În visuri fericite m-ar duce către nori

Eminescu
Autoportret, L.Blaga - de Alice la: 14/10/2003 02:31:26
(la: Cele mai frumoase poezii)
Lucian Blaga e mut ca o lebada
in patria lui zapada fapturii
tine loc de cuvant

El cauta apa din care bea curcubeul
El cauta apa din care curcubeul
isi bea frumusetea si nefiinta.

PS. Iertare de n-o fi sa fie aidoma (nici ghilimele n-am pus!)...Caci din memorie citez!
#1220 (raspuns la: #1167) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din nou pentru Dan Calin - de Ingrid la: 14/10/2003 15:39:55
(la: A existat holocaust in Romania?)
Despre trenul mortii, plimbat pe ruta Iasi-Calarasi(Ialomita), iata "amintiri" culese dintr-un site probabil neolegionar :
"Viorica Agarici – mit si adevar in problema "Trenului mortii"

Din capul locului declar ca nu am intentia de a nega sau minimaliza tragicele evenimente petrecute la Iasi in iunie/iulie 1941, care s-au derulat pana in gara Romanului. Despre asta s-a scris si se va mai scrie mult, incat modesta mea contributie s-ar pierde ca o picatura de apa intr-un ocean de venin. In schimb, voi aduce cateva elemente noi legate de cele intamplate la Roman. Cititorii au latitudinea sa le arunce in talgerul balantei ce li se va parea mai adecvat.

Asadar, la gara din Roman - Era in fatidica zi de 3 iulie 1941, cand s-a anuntat sosirea, in tranzit, a unui tren cu evrei deportati din Iasi. Pentru fetele de la Cantina Crucii Rosii, ca si pentru personalul punctului sanitar din gara condus de doctorita Veronica Falcoianu (foto alaturata), situatia parea similara cu cea a trenurilor de raniti cu stationare scurta, avand alta destinatie. In acest rastimp, li se acordau, in vagoane, ajutoarele umanitare si medicale necesare. Totusi, judecand bine, medicul de serviciu la punct in acea zi, in unire cu echipele de la cantina, au inteles ca situatia actuala va fi oarecum diferita. Din aceasta cauza au chemat-o in ajutor pe doamna Viorica Agarici, presedinta Filialei locale a Societatii nationale de Cruce Rosie. Dansa a venit fara intarziere, insotita de vicepresedinta, d-na Eliza Vargolici si de medicul primar al judetului, dr. Stefan Pasov. In urma lor a sosit si seful Comenduirii Pietei, cpt. I. Cocaneanu.

Din primul moment, duduia Viorica a inceput a-si organiza echipa cu care avea sa intre in actiune. Din aceasta faceau parte: Sofia Lazarescu (sefa cantinei), invatatoarele Zoe Iacobescu, Elena Taune si Maria Curelescu, tinerele Mura Hagiaturian, Rodica Lazarescu si doua maici detasate de la manastirea Agapia. Intre timp, cpt. Cocaneanu a luat informatii suplimentare de la biroul de miscare al garii, de unde s-a intors foarte posomorat. Cand au iesit pe peron, cantinierele cu tavi si cosuri cu de ale gurii, 4 soldati cu caldari cu ceai, doctorita Falcoianu insotita de of. san. V. Toma si infirmierele voluntare de Cruce Rosie, purtand medicamente pentru urgente si material de pansat, Cocaneanu s-a apropiat de d-na Agarici, soptindu-i ceva la ureche. Cei prezenti au spus ca niciodata n-au vazut-o decat blanda si amabila, dar acum si-a iesit din sarite!

Deodata intra trenul in gara - o garnitura lunga cu vagoane de marfa ("bou-vagon" cu portierele zavorate) din care razbateau voci disperate, cerand ajutor si apa! Pentru acest tren insa era un Ordin de la Comandatura militara germana din Iasi, ca nimeni sa nu se apropie.



Interventia Reginei-Mama (Relatare a doctorului Nicolae Horga, radiolog sef la Spitalul Precista)

La aflarea acestui ordin d-na Viorica Agarici i-a cerut cpt. Cocaneanu sa intervina pentru a fi deschise vagoanele si a se putea acorda asistenta medicala celor din interior. Cpt. Cocaneanu l-a contactat telefonic pe generalul de Divizie Stefan Ionescu, prefectul judetului Roman care tocmai atunci se pregatea sa intampine pe Regina Mama Elena, sosita intr-o vizita la spitalul din Roman.

Prefectul i-a expus Reginei situatia disperata din gara chiar in Spitalul Precista Mare (atunci Z.I. 448). cand se faceau prezentarile si i-a raportat tot ce se intampla in gara. Revoltata, regina l-a trimis pe aghiotantul ei pentru a verifica daca informatia este adevarata. Cand aghiotantul s-a intors si a confirmat cele spuse de prefect, Regina i-a cerut generalului Stefan Ionescu sa-i inlesneasca legatura cu generalul Ion Antonescu, care se afla in trenul Patria, aflat in exclusivitate la dispozitia sa. Regina cerandu-i sa ordone deschiderea portierelor si acordarea asistentei medicale evreilor din tren.

In tot acest timp, d-na Agarici a dus o adevarata "batalie" cu soldatii germani care pazeau si ei trenul. Ea a pasit hotarata inainte, facand fetelor semn sa o urmeze. Trebuiau sa strabata distanta pana la linia a 4-a, unde fusese tras trenul cu deportati, semn ca nu va avea cale libera. Prioritate aveau atunci trenurile militare germane si romanesti, care goneau spre front. Asa incat avea de stationat un timp, exact cat era nevoie a intra cu ajutoarele cerute. Soldatii germani, cand au vazut ca grupul de persoane in alb se apropie hotarat de trenul lor, le-au iesit inainte, cu pistoalele mitraliera intinse si strigand: "Zuruck Verboten!" (Indarat! Oprit!). Era o prima somatie. D-na Agarici, fara teama, li s-a adresat pe acelasi ton: "Verflucktes Gesindel, auf die Seite!" (Creaturi blestemate, la o parte!). Cpt. Cocaneanu, stiind de ce sunt in stare acesti ostasi fanatici, din trupele SS, a venit in graba rugand echipa sa se intoarca pe peron, caci la o a doua somatie, acestia vor trage in plin. A fost un moment de panica. Fetele si soldatii cu caldari au facut cale intoarsa. Numai duduia Viorica Agarici s-a repezit ca un glonte in fata locomotivei, prinzandu-se cu mainile de ea si a inceput a striga cat tinea o gura ca daca nu se deschid portierele vagoanelor, pentru a se acorda ajutor detinutilor, ea ramane acolo pana ce va trece trenul peste dansa!

In timpul acesta, nemtii isi vedeau linistiti de treaba, asteptand momentul cand vor putea ordona pornirea trenului, cu riscul, de a strivi romanca aceea furioasa... La amenintarea cu pistolul in piept a unui ofiter SS, Viorica Agarici a raspuns: "Wenn Du mich schiesst, schiesst Du deine Mutter!" (Daca ma impusti pe mine, o impusti pe maica-ta!).

Intre timp, generalului Ion Antonescu, informat de cele intamplate la Roman si neavand autoritate asupra militarilor germani care nu permiteau asistarea detinutilor, a luat legatura cu Comandantul al Armatei a XI-a germana, generalul colonel Eugen von Schorner solicitandu-i aprobarea celor solicitate de regina Mama. Acesta, in cele din urma, a ordonat asistarea deportatilor din trenului cu evrei.

In sfarsit au fost date la o parte usile de la un vagon, le-a aparut o scena de infern: vii si morti, claie peste gramada, cu imbracamintea sfasiata zaceau intr-un namol de fecale si urina. Era prea din cale afara! Pentru a nu alarma populatia orasului (din care peste 7000 erau evrei), care prinzand de veste, incepusera a aflui spre gara, s-a convenit ca trenul sa fie impins indarat, la Sabaoani. Acolo fura deschise toate vagoanele iar cei morti, dupa ce au fost verificati de cpt. Dr. Radu Popovici, chirurgul Spitalului Militar (venit si el cu sanitarii sai, foto alaturata), au fost depusi intr-o groapa sapata ad-hoc in dosul garii.

Dupa intoarcerea trenului in gara dintre cei vii, cei bolnavi au fost consultati de doctorita Falcoianu, o parte din ei fiind internati in Spitalul Militar pentru ingrijirile necesare. Intre timp, dr. Stefan Pasov, medicul orasului, colaborand cu Presedintele Comunitatii evreiesti, dr. med. Reznic Meer, au organizat transportarea, cu randul, a tuturor deportatilor valizi la baia Companiei a IV-a Sanitara de langa gara, unde au fost curatiti, reechipati cu haine noi, hidratati si alimentati, cu ajutorul si pe contul Comunitatii. Bineinteles, sub paza severa, pentru a se evita dezertarile. La randul lor, prin grija Companiei a IV-a sanitare, toate vagoanele au fost spalate, dezinfectate si capitonate pe jos cu paie proaspete, peste care s-au intins cearceafuri.

A doua zi, 4.VII.1941, cu obloanele descuiate, trenul - fost pana aici ???al mortii" - s-a repus in miscare. Pe parcurs, oprind in garile mai mari, se deschideau usile vagoanelor pentru ca echipele de Cruce Rosie sa poata controla si asista deportatii. E drept, ici - colo se mai auzea si cate o huiduiala, venita din partea unora, dar asta nu a influentat cu nimic tinuta ocrotitoare a organelor oficiale. Ajunsi cu bine la Calarasi (pe Dunare), la predare in lagar au fost numarati 776 de oameni. Precum se stie, in 1944, au fost eliberati cu totii.



Epilog

1. Prin anii ‘50, dupa razboi, victimele, in numar de 53, dezgropate la Sabaoani (nu "370" cum gresit s-a scris!), carora li s-a adaugat mortii in numar de 360, depusi anterior la Mircesti, au fost aduse la Cimitirul Israelit din Roman, unde au fost reinhumate in doua gropi comune alaturate, peste care s-au turnat placi de beton cu dimensiunea de 3/10 metri. Din cele de mai sus rezulta ca, daca intre Mircesti si Roman, cale de 20 km, si-au pierdut viata inca 53 de oameni, fara "minunea" de la Roman, la Calarasi ar fi ajuns numai cadavre.

A fost in mod incontestabil, meritul duduii Viorica Agarici, de a-i fi salvat pe acestia. Dar nu numai al ei, singura; fara concursul tuturor persoanelor sus mentionate, n-ar fi reusit aceasta performanta. Ii reamintim: capitan I. Cocaneanu, general divizie Stefan Ionescu, vicepresedinta Crucii Rosii romascane, Eliza Vargolici, cei trei medici cu ajutoarele lor. In fine, dar nu in ultima instanta, acordul in acest sens al conducatorului statului (si prin concursul prompt al Reginei Mama Elena), a tras mult in cumpana. Mai e nevoie sa amintim si compasiunea populatiei romascane (crestini si mozaici la un loc) care au contribuit cu totii la usurarea suferintelor atator oameni inocenti...?

2. La urma, inca ceva despre doamna Viorica I. Agarici, eroina acelor zile. Dupa anii 1949, a fost despuiata de toata averea ei (proprietatea de la Calugareni, jud. Roman, casa din oras de pe str. Alexandru cel Bun etc.) si aruncata in strada, fara chip de subzistenta. A avut totusi noroc de cateva familii romascane care i-au intins atunci o mana de ajutor. Familia av. Mart a primit-o intr-o odaita, iar dintre evrei, dr. medic Iosif Abraham si fotograful Jack Reinstein organizau lunar, pentru ea, o cheta (bani marunti), pe care doamna nu voia sa-i primeasca decat sub forma de recompensa pentru meditarea unor copii (printre care si elevul Radu Cozarescu). Desigur, fiind retinuta in casele acestora si la masa de pranz. In fond, era adusa in pozitia de cersetoare. De altfel, si umbla cu cosnita de papura in mana, unde i se mai arunca cate ceva...

Ar fi plecat din Roman, dar nu avea unde: sotul, mort de gangrena apendiculara in spitalul de aici (nu la Iasi, cum s-a scris!), cei trei fii, Georgel, Vasilica si Costache, bagati la puscarie... Abia in 1967, Georgel fiind eliberat, s-a mutat la dansul, in Bucuresti. De atunci si-a adus aminte si Federatia comunitatilor evreiesti de meritele doamnei Agarici, fixandu-i o mica renta viagera.

Acum, eroina de la Roman isi doarme somnul de veci intr-un cimitir din Bucuresti, in vreme de copacul sadit in amintirea ei, pe "aleea dreptilor" de langa Rechowot (Israel), creste falnic.

Dr. Epifanie Cozarescu

#1330 (raspuns la: #1328) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
hmm... - de athos la: 15/10/2003 16:23:36
(la: suflet pereche?)
grea intrebare!
unii l-au gasit si-l au,altii l-au avut(si l-au pierdut),altii inca il cauta
mai e si a patra categorie:cei care s-au saturat de cautat,ca s-au convins ca pt ei nu exista!
deci... - de athos la: 15/10/2003 16:30:11
(la: suflet pereche?)
sunt unii care l-au gasit si-l pastreaza,altii care l-au avut dar l-au pierdut,si altii care inca il cauta
mai e si a patra categorie,cei care s-au saturat sa-l caute,convinsi ca n-au sa-l gaseasca niciodata...
Franta, tara unde BD-urile sunt la ele acasa - de Daniel Racovitan la: 20/10/2003 07:29:03
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Daca ajungi prin in Paris, exista librarii specializate pe BD-uri... Am regasit in ele si Rahanul, si Pif-ul si dr. Justice & co... Sa-ti spun drept, printre celelalte sute de personaje populare de care in Romania nu s-a auzit niciodata, eroii BD ai copilariei noastre pareau niste ilustri secundari, intr-un coltzisor de raft (sper sa nu te dezamagesc). De fapt in orice librarie Fnac mai acatarii gasesti cel putin 1000 de albume BD. Il alegi din raft pe oricare, te asezi jos pe mocheta si incepi sa le citesti fara sa te bata nimeni la cap cu "alo, domnu', aci nu e librarie". Cateodata, cand am timp in pauza de pranz si sunt in libraria de le Fnac, mai dau o tura si pe la BD-uri, asa... de relaxare (si ce te lauzi Racovitane?...:) ) Daca credeti ca in Franta BD-urile sunt considerate ca in Romania, o distractie pentru copii va inselati. Cei care stau pe jos si citesc BD-uri in libraria de la Fnac sunt toti adulti. Exista seriile pentru copii, bineinteles, gen Pif sau Rahan, dar exista si seriile cu subiecte serioase (cum ar fi Razboaiele mondiale, Revolutia din Octombrie, lagarele de exterminare, etc.), ori cele criptice (din care un copil nu intelege o iota), ori poate chiar poetice, cu puneri in pagina complet neconventionale...
Pe bune, Franta e intr-adevar patria BD-ului, iar volumelor noi li se face reclama pe scara larga, pe strada, in metrou, pe autobuze. Serii la moda: "Le Troisieme Testament", "32 Decembre", "XIII".
Un singur defect au BD-urile : sunt cam scumpe. Un volum costa de la 12 euro pana spre 35... De aia probabil lumea prefera sa vina sa le citeasca in librarie :)
#1709 (raspuns la: #1676) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...