comentarii

polisemia cuvantului a trece


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
polisemii "fara numar" si..."fii-su".. - de monte_oro la: 15/01/2014 10:58:28 Modificat la: 15/01/2014 11:00:29
(la: Munca voluntara!)
pe mine ma dau pe spate cautarile insistente ale cuiva cu.. "polisemia cuvantului...".. whatever, ca aici urmeaza o intreaga lista adunata in timp... Adica, persoana are, dom_le, un fix... si se tine de el.. La ce i-or fi trebuind atatea...polisemii..well.. nu cercetez aceste legi..;))

Apoi mai e si lejera degringolada cand cineva ezita intre a scrie scrie "fi-su", de la "fiul sau" ori "fii-su", care-i doar asa..de rostit la bere, dar nu si de scris negru pe alb.. Si altele ca ast exemplu..
onutza - de Yuki la: 19/08/2006 13:17:21
(la: comunicarea...)
Este incredibil de greu, daca nu a proate imposibil sa definesti comunicarea deoarece nu exista o definitie care sa multumeasca pe toata lumea. Totusi, o schema elaborata de doi cercetatori ( Shannon si Weaver) pare a explica trasaturile de baza ale oricarei comunicarii:

mesaj semnal semnal mesaj
SURSA--TRANSMITATOR--CANAL--RECEPTOR--DESTINATIE
/
sursa
de
zgomot

Practic ce se intampla: sursa transmite un mesaj ( gandul) dar ca acesta sa ajunga la destinatie trebuie transformat in ceva ce destinatarul poate percepe ( mesajul se transf in semnal, i.e. gandul in cuvant); el trece apoi printr-un canal ( aerul) unde pot interveni bruiaje( zgomote); semnalul ajunge la un receptor care decodifica mesajul pentru destinatar.

-------------------------------------------------------------
i've often seen a cat without a grin, but a grin without a cat it's the most curious thing i ever saw in all my life!
onutza.... - de Glen la: 05/10/2006 09:21:05
(la: farmece sa fie oare?)
.... ignorarea unor probleme nu inseamna implicit si rezolvarea lor... atentzie mare la aceasta idee...foarte multzi spun kestia asta : "nu le bag in seama deci.... etc...etc".... corect...le ignori...dar...nu te ignora ele pe tine... crede-ma pe cuvant... si... trece vremea si apar lucruri ciudate in viatza ta si nu intzelegi de ce.... De altfel e un subiect mult prea delicat si ar fi foarte multe de discutat pe tema asta.... bineinteles acum nu trebuie sa se panikeze toata lumea ca cine stie ce are facut, cert este insa ca e bine sa nu fim kiar atat de ignorantzi.... si.... inca ceva.... rautatea omeneasca nu are margini... de aici pana la dezastre mai e un pas foarte mic....
#149587 (raspuns la: #147469) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Yuki la: 21/11/2008 06:54:27
(la: cerc de literatura I)
Cartea este o distopie la fel ca 'brave new world-ul' lui Huxley,sau ca 1884 sau ca fahrenheit 451 and many more, insa una foarte aproape de o posibila realitate, caci asa cum spune unul dintre personaje, atunci cand parintii, copii, prietenii tai mor de cancer sau de alte boli crunte, iar acum in sfarsit pot sa fie salvati, ce alegi sa faci? Crescatoriile de clone mi se par ca ceva foarte posibil daca umanitatea se va declara neputincioasa in fata virusilor.
Ceea ce mai uimit foarte tare in aceasta carte este lipsa cuvantului ' iubire', trecusem deja de jumatate si el nu aparuse scris nicaieri; in schimb personajele vorbesc de ' afectiune' sau folosesc verbul ' a tine'.
E greu sa nu te revolti citind cartea, simti cum iti vine sa rabufnesti in timp ce dai pagina dupa pagina, ca in final sa ajungi linistit la sfarsit poate si din cauza ca personajele lui Ishiguro tind sa posede o intelegere a vietii, a sortii, dincolo de limita omului obisnuit si nu as putea sa spun ca acesta este resemnare in fata destiunui ci mai degraba o ' imbratisare' a destinului propriu.
interesanta... - de monte_oro la: 02/05/2011 20:36:44
(la: Provizoriu. Fără titlu.)
desi se simte lipsa apropierii poetice de suflul romantic al cuvantului...Cuvintele trec ca rapidu prin halta...semn al unui tremur necontralobail al mainii drepte. Total neavenite cele 4 buze...si 4 ochi...cine dreak a mai vazut asa creatura... doar imaginatia bolnava a vreunui facator de texte o poate scorni. Apoi, ezitarea din fata usii denota mari carente de caracter...ca si cand numa unde-i cald si bine vrem sa trajem, nenicule, nu?... Pe de alta parte...ramane probloema firelor..Is izolate, nu-s? Exista inca pericol de electrocutare? Autorul nu reuseste sa ne dumireasca, lasand totul la aprecierea cititorului care, in lipsa eventualelor cunostinte de fizica isi poate inchipui tot felul de parascovenii. Una peste alta... o creatie bunicica, dar mediocra din punctul de vedere al lirismului. Bref... epicoida...Deci, nu.
Cum ai vrea sa treci in nefiinta? - de Elena Aimee la: 04/03/2006 21:06:38
(la: Fara titlu)
Un rege, dorind sa-i indeplineasca o ultima dorinta unui condamnat la moarte, ii spune:
-Pentru ca urmeaza sa mori, iti voi indeplini o ultima dorinta! Dorinta ta va fi asupra modului in care vrei sa treci in nefiinta. Cum vrei sa mori? Poti sa-ti alegi.
Cum bine stiti cand isi da un rege cuvantul, acesta trebuie sa si-l respecte, caci altfel nimeni altcineva nu si-ar mai respecta promisiunile daca nici regele n-o face.
Omul statu putzin pe ganduri, dupa care raspunse:
-As vrea sa mor de batranete!
Si asa se si intampla...
Despre mizantropie - de Puiu Constantin la: 24/08/2003 08:59:35
(la: Mizantropia)
Pentru a intelege mai bine termenul ar trebui sa-i aflam intai etimologia.Oricum opusul mizantropului este bonomul care poate fi si el deasemeni bonom din egoism,mai bine zis se poate afisa o grija si un interes fata de semneni ca tehnica in atingerea unor scopuri personale.Mizantrop va fi mai intai acel om care considera ca are niste dezavantaje fata de semenii sai.Acestea ar putea fi saracia,boala,pozitia sociala inferioara,lipsa talentului,ghinionul. Aceste neajunsuri il vor face sa ii urasca pe cei din jur ,si in lipsa puterii de a trece peste aceste handicapuri le va dori celorlalti sa ajunga la nivelul lui.Subliniez ca va deveni mizantrop acea persoana care CONSIDERA ca are aceste neajunsuri.Pentru ca un om bolnav poate fi fericit pentru ca inca mai traiesete,saracul se poate bucura enorm daca mananca o friptura,muncitorul se poate bucura vazand ca ministrii nu pot dormi de griji iar violonistul ratat se poate consola castigand un meci de biliard.Secretul este in arta de a te multumi cu ce ai ,fara a te limita la atat.

De aceea nu cred ca putem asocia termenul "mizantropie" cu "egoism" ci mai degraba cu "frustrare".De fapt termenul "egoism"poate fi indelung comentat,el fiind asociabil aproape oricarui cuvant ce defineste un sentiment uman si in primul rand termenului "iubire"
Sa faci tot ce-ti trece prin cap ? - de Daniel Racovitan la: 29/09/2003 04:44:42
(la: Viata la 30 de ani)
Draga anonimule, ne scrii: "Sa faci tot ce-ti trece prin cap si sa nu-ti para rau niciodata."

Pai daca ar fi sa urmez conceptia ta, sa zicem ca mi-ar trece prin cap sa iti asasinez copiii si sa nu imi para rau niciodata. Ce parere ai? Iti mentii teoria?
#525 (raspuns la: #513) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Portugheshu' - de Ingrid la: 05/10/2003 06:35:42
(la: Portugheshu')
Eu am un dictionar electronic portabil care traduce in 12 limbi, inclusiv romana si portugheza.Ori de cate ori trebuie sa traduc un cuvant romanesc, in daneza sa spunem, il trec , din curiozitate si in alte limbi.
Intradevar cea mai asemanatoare traducere este cea in portugheza, incomparabil cu franceza, italiana sau spaniola.
Problema insa, in portugheza , este pronuntia!
Nici un cuvant nu are magia - de Alice la: 06/10/2003 00:39:08
(la: Downloadul de mp3-uri si filme de pe Internet.)
Nici un cuvant nu are magia lui "gratis". GRATUIT! Si incetezi sa mai gandesti!
GLOSSA : ce e val, ca valul trece.. - de JCC la: 15/10/2003 11:09:44
(la: Cele mai frumoase poezii)
de Eminescu : Glossa

Vreme trece, vreme vine,
Toate 's vechi si nouã toate;
Ce e rãu si ce e bine
Tu te'ntreabã si socoate;
Nu spera si nu ai teamã,
Ce e val ca valul trece;
De te'ndeamnã, de te cheamã
Tu rãmîi la toate rece.

Multe trec pe dinainte.
In auz ne sunã multe.
Cine tine toate minte
Si ar sta sã le asculte?
Tu aseazã-te deoparte.
Regãsindu-te pe tine,
Când cu zgomote desarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limbã
Recea cumpãn-a gândirii
Inspre clipa ce se schimbã
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naste
Si o clipã tine poate;
Pentru cine o cunoaste
Toate-s vechi si nouã toate.

Privitor ca la teatru
Tu în lume sã te-nchipui;
Joace unul si pe patru
Totusi tu ghici-vei chipu-i,
Si de plânge, de se ceartã,
Tu în colt petreci în tine
Si'ntelegi din a lor artã
Ce e rãu si ce e bine.

Viitorul si trecutul
Sunt a filei douã fete,
Vede'n capãt începutul
Cine stie sã le-nvete;
Tot ce-a fost ori o sã fie
In prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zadarnicie
Te întreabã si socoate.

Cãci acelorasi mijloace
Se supun câte existã.
Si de mii de ani încoace
Lumea-i veselã si tristã;
Alte mãsti, aceeasi piesã,
Alte guri, aceeasi gamã,
Amãgit atât de-adese
Nu spera si nu ai teamã.

Nu spera când vezi miseii
La izbândã fãcând punte,
Te-or întrece nãtãrãii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamã n'ai, cãta-vor iarãsi
Intre dânsii sã se plece,
Nu te prinde lor tovarãs;
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirenã
Lumea'ntinde lucii mreje
Ca sã schimbe actorii'n scenã.
Te momeste în vârteje;
Tu pe-alãturi te strecoarã,
Nu bãga nici chiar de seamã,
Din cãrarea ta afarã
De te'ndeamnã, de te chiamã.

De te-ating, sã feri în laturi,
De hulesc, sã taci din gurã;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacã stii a lor masurã;
Zicã toti ce vor sã zicã.
Treacã'n lume cine-o trece;
Ca sã nu'ndrãgesti nimica,
Tu rãmâi la toate rece.

Tu rãmâi la toate rece,
De te'ndeamnã, de te cheamã;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera si nu ai teamã;
Tu întreabã si socoate
Ce e rãu si ce e bine;
Toate-s vechi si nouã toate;
Vreme trece, vreme vine.



Trece apa si-n urma-s pietre - de Alice la: 16/10/2003 04:38:28
(la: Epilog dinspre viitor, in loc de epitaf)
Trece apa si-n urma-s pietre ce raman.
Caci am noroc, nu-s bolovani, si daca-s pietre, nu in suflet.
Cu mult mai mult noroc, cand apa a trecut, timid, de printre pietre, creste iarba. Si flori rasar, si-o papadie creata - deghizata-n Phoenix de restul lumii.

Eu am avut dintotdeauna mai mult noroc decat, statistic, ar fi fost pe lista. Dar n-am vazut nicicand doar jumatatea plina din pahar, va zic, mai e ceva...

Nebanuit de multa alinare mi s-a dat, doar pentru c-am cerut-o!

Alinarea - sa n-o lasati sa treaca.

"dragoste", cuvant cu multe n - de Daniel Racovitan la: 07/11/2003 08:58:31
(la: despre dragoste)
"dragoste", cuvant cu multe nuante, "dragoste de viata", "dragoste de bani", "dragoste de aproape", etc.

despre care dragoste vrei sa discutam?
Vreme trece, vreme vine, Toa - de Catalina Bader la: 09/11/2003 03:13:38
(la: ROMANIA)
Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Te întreabă şi socoate
Ce e rău şi ce e bine;
Vreme trece, vreme vine.


vreme trece,
vreme vine,
te INTREABA
si SOCOATE
CE E RAU SI CE E BINE...

SI RAMAI LA TOATE RECE.
#3770 (raspuns la: #3762) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din nou Blandiana - de Ingrid la: 17/11/2003 01:03:03
(la: Cele mai frumoase poezii)
EU CRED CA NORII

Eu cred ca norii povestesc
In fiecare tara altfel,
Poate ca sunt tinuturi unde
Se vad pe ceruri epopei -
La noi pe bolta trec ciopoare
Cu caini batrani si miei nostalgici
Si-aluneca-n pasunea-albastra
Pe urma lor trei ciobanei.
Sau se inalta-o manastire
Nepamanteana, ca în somn,
Surpata-n haos fara mila
De rasuflarea unui vant
Si iarasi razvratita-n ceruri
Pana cand aripi de sindrila
Cazand inspre inalt cu spaima
Suie din lacrimi un cuvant.
Cum am putea sa ne dorim
Un cer senin si-o bolta goala,
Cand norii spun poveşti prin care
Suntem salvati în vesnicii?
Veniti, furtuni, deasupra noastra
Si infloreste-ne, durere,
Cat timp mai stii cu abur sacru
Pe cerul lumilor sa scrii...
Parinte Iulian - de mama la: 25/11/2003 23:27:56
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
eu sunt casatorita cu un catolic

unchiul meu, ortodox fiind este casatorit cu o femeie evanghelica

eu cred ca semnificatia casatoriei
trece de bariere religioase
atata timp cat cuvantul da
are o valoare in fata lui Dumnezeu.

sa-mi fie iertat
daca gresesc.

si sa va mai spun ceva:
strabunicii mei au fost greco-catolici
ei au trecut din motive...(independente de vointa lor)
nu conteaza
dar sa le spunem de politica bisericii
la ortodoxism.

asta nu i-a impiedicat sa fie
mai departe de Dumnezeu.
#5206 (raspuns la: #5192) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Am citit niste fragmente - de Alice la: 07/12/2003 10:36:33
(la: Cohen)
trimise de un prieten ...habar n-aveam ca s-a tradus la noi.
O cumpar maine.

Asa-i, muzica aia te ..."trece" ...frumos cuvant.
N-am citit inca nimic de Cohen in romaneste ...

Cand ai timp, povesteste-ne ce-ai inteles din "Frumosii invinsi".
Cohen are o viziune aparte despre lume ...aceeasi, pe mine ma socheaza prin nuante.
Nu sunt de acord insa cu ideea pe care a exprimat-o intr-un interviu, cum ca lucrurile ar trebui neaparat NUMITE, ca sa-si poata manifesta prezenta ...ca si cand daca n-am lanterna in intuneric, inseamna ca-n jurul meu nu-i nimic! Ei, asta ...n-o cred!!!
Dar poate n-am fost suficient de atenta la nuante ...si-n engleza nu-s tocmai specialista!:))
#6094 (raspuns la: #6033) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
daca ar fi un lucru bun, - de sanjuro la: 09/12/2003 05:06:32
(la: Preoti homosexuali?)
...l-am imbratisa cu totii, nu crezi? Sau macar l-am trece in randul viciilor oarecum placute, ca fumatul sau bautul cafelei.
Mie personal imi provoaca greatza numai cand ma gandesc...CA SA FIM EUROPENI NU INSEAMNA SA IMBRATISAM TOT CE VINE DIN APUS.
Morala crestina, asa cum spunea si Zamolxe, infiereaza aceste apucaturi "impotriva firii". Preotul este crestin... deci?
Poti predica cu seninatate duminica de dimineata, dupa ce ti-ai "tras-o" cu amantul toata noaptea? Fatza de cuvantul lui Dumnezeu nu esti in culpa? Sunt putini preoti cu vocatie, cel putin printre ortodocsi, dar ca sa ascult predicile unui preot DECLARAT homosexual, mintea mea, de simplu crestin, refuza sa accepte.
#6264 (raspuns la: #6248) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sufletul romanesc - de SB_one la: 20/12/2003 14:15:18
(la: Romani in strainatate)
Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.
#7020 (raspuns la: #7016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
timpul tace si trece - de ufo strengaritza la: 02/01/2004 10:55:12
(la: Intelepciunea saptaminii)
"Traieste amintindu-ti de moarte...timpul zboara...ceea ce spun acum... a si trecut!" (Persius)

"Nimic nu trece mai iute ca anii." (Ovidius)

"Cruta timpul!"
"Oricare ar fi durata timplui,stiinta folosirii lui il va face lung!"
"Pe noi timpul ne inghite lacom." (Seneca)

"Cine doreste sa-si rezolve treburile la timp,sa-si imparta timpul cu grija."
"Vremurile se schimba si noi o data cu ele."
"Cu cat o perioada de timp este mai fericita, cu atat dureaza mai putin."
"Nu exista nici o realizare omeneasca pe care sa n-o distruga in cele din urma timpul."
"Timpul fuge fara reintoarcere."

-Maxime si expresii latine traduse, cu referire la timp...



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: