|
te provoaca sa gandesti
polisemia cuvantului greu
Mircea Cartarescu vs. Baronul
- de
(anonim)
la: 27/11/2004 00:18:19
(la: Cartarascu si Adrian Nastase. Un articol excelent !) Impresionant articol. Este primul om "de cultura" ce ia o atitudine atat de ferma impotriva actualului prim ministru. Daca si cei ce mai au un cuvant greu de spus in literatura romana au asemenea opinii atunci este clar ca suntem pe drumul cel bun.Nu ne ramane decat sa speram ca mai sunt oameni in Romania care mai pot citi o carte sau mai sunt dispusi sa afle si alte pareri. Felicitari DOMNULE Cartarescu !!!
Pai nu ni s-a zis clar: de unde are el palatul, de unde l-a mostenit? Si aia dinaintea lui de unde si cum l-au dobandit? Cred ca e o problema de genealogie si in care un cuvant greu de spus il are istoria noastra. Daca ii apartine atunci trebuie sa i se dea inapoi, dar asta inseamna ca si urmasii celorlalti conducatori de stat pot avea aceleasi pretentii la bunuri mobiliare si imobiliare pe teritoriul statului roman. Si daca cetatea nu stiu care a apartinut de drept unui principe maghiar, asta inseamna ca trebuie sa o retrocedam (cu tot cu pamanturile aferente) acum urmasilor sai? Mie tare mi se pare ca regele Mihai, care acum nu mai e rege ci un simplu om muritor de rand, vrea sa-si faca un culcus moale si calduros in tara pe care a cam tradat-o in felul lui si, poate, cine stie, sa pregateasca terenul vreunui ginerica sau ceva. Sa mi se ierte rautatea dar mie nu prea imi plac oamenii ca el. Cand o sa-l vad live la TV ca vorbeste clar si raspicat despre ce s-a intamplat cu adevarat la 23 Aug, atunci poate o sa-l iert cumva ca macar in ceasul 12 a avut curajul unei marturisiri necesare istoriei. Altfel nu-i decat un cautator de aur si de comori usoare.
----------------------------------------------------------------- So far, so good. cred ca exista o diferenta intre traditii si practicile obscurantiste de felul celor de la Tanacu. Si desi unii "adora" asa-zisele traditii ale satului, nu ii vad de ex. trimitand un copil bolnav de epilepsie la popa sa-l "scape de cel rau" prin metodele lui Corogeanu et co. ci la doctor, unde cu ajutorul medicamentelor crizele vor putea fi tinute in frau.
Nu te lua dupa cei ce vor sa deturneze subiectul intr-o apologie a unor practici in care ei insisi nu cred (dar considera ca satenii pot continua sa creada - asta nu-i o forma de snobism si ipocrizie ?) . Subiectul este : cui ii revine raspunderea ? Si nu neaparat cea penala, vorbim si de cea morala. Si mai ales, cum continuam ? Toleram in continuare periculoasele practici sau luam atitudine contra lor? Cine are un cuvant greu de zis in aceasta chestiune ? Si de ce nu-si face auzita parerea ? Acestea sunt intrebarile. ================= "- Dubito ergo cogito" "- Cogito ergo sum" Descartes Se pare ca ai un cuvant GREU in forum...DA, m-au confirmat dupa mesajul tau, mersic! Se pare ca avem cam acelasi background, dar abordam tematicile un pic diferit; tu esti mai pragmatica si STICK numai cu experienta, eu sunt un pic mai visator si nu gasesc "batut in cuie" orice progres (este doar un pas spre ceva mai bun)! Ex. cu pastila -in sens larg- era gandit ca toleranta farmacologica, dar si ca "dublu tais" (unul bun altul rau-necunoscut in prezent)! Se pare (daca memoria nu-mi joaca feste), inca teza sub dezbatere, ca vaccinul anti-polio a generat sensibilitate pentru HIV (o sa caut sa-mi readuc aminte mai clar unde, ce si cum).
Despre auto-selectie suntem pe aceeasi lungime de unda si am comentat intr-un mesaj anterior! Comentariul meu referitor la tabelul lor era legat de faptul ca inca nu se cunoaste/sau nu s-a publicat ;-D mecanismul prin care transcripition factors si/sau activatori/represori au "decis" (cum/de ce) sa modifice morfologic corpul uman ca raspuns la diversi stimuli! INca sunt multe lucruri care nu sunt asa cum par la prima vedere...asa cum ai vazut cu H2! A propos de H2, o sa caut sa citesc articolul din Nature Genetics...vrei comentari sau articolul intreg? Ei, DA...suntem ancorati in dogma, dar permite-mi sa joc rolul de avocat al diavolului...dogma aceasta nu a fost stabilita intr-un moment in care stiinta avea alt nivel? Acum poate ca ar fii cazul sa avem o noua dogma ;)) Care ? Greu de spus, dar pentru asta suntem aici ca sa discutam :))
La a fii in "spiritul si legea lui Dumnezeu" ma refeream la armonia cu energiile inconjuratoare de la nivel cosmic pana la cel din fata casei, natura-care o mai are in fata casei :( In acest spirit sunt de acord ca selectia naturala este sursa de a face pe om mai puternic. DAR s-a cam inceput, de cand cu progresul, ca selectia naturala sa fie subminata de autoselectie-exemplul lui Proud este mai mult ca binevenit. IN acel exemplu poate s-au eliminat "specimene" exceptionale numai pe baza unei dogme care a denaturat puterea benefica a progresului?!?!? Ideea de a sacrifica handicapatii (venita ca o alternativa fireasca a Paianjenului la afirmatia Irmei) sunt de acord ca nu este buna. Eugenia duce la o uniformizare a fondului genetic! Spre a-i impiedica sa ne nasca din cauza unui handicap...hmmm...aici dogmele ar avea un cuvant greu de spus in definirea handicapului, din pacate. Poate ar fii mai bine ca sa se inteleaga IVF, deoarece stiinta permite alegerea (chiar se imbunatateste continuu) unui spermatozoid si a unui ovul optim...astfel nu am mai fii nevoiti sa sacrificam zigotul deja format in cazul prezentei unui handicap (oare unde incepe viata? intreba Paianjenul)! Cred ca in acest exemplu stiinta poate deveni o absolvire sau cum ai spus tu "Tot stiinta va contracara impactul" dogmelor as adauga. Sa ma explic, daca s-ar demitiza procesul IVF (teoretic si practic) atunci poate ca mai multe familii cu risc de boli cu transmitere genetica ar apela la el. In prezent, din cauza unor dogme sau necunoasterii banuiesc, se prefera "calea naturala" ca apoi sa se testeze stiintific embrionul-fatul si eventual (caz pozitiv) se fie facut un avort. Nu ti se pare ca acel caz, al-II-lea este mai traumatic pentru parinti decat IVF-ul? Si totusi procentul persoanelor care accepta metoda a IIa este mult mai mare decat cel al IVF-istilo! Inchei parfrazandu-te "Legea actiunii si reactiunii"...sa speram ca reactiunea nu ne tradeaza speranta de mai bine si nu ne arunca de...unde am venit ;)) Daca citesc sau ascult horoscopul e ca sa ma amuz. Te-ai intrebat de ce doua ziare nu publica aceleasi chestii referitoare la aceleasi zodii? Ei bine, eu cred ca ceea ce ni se intampla e in linii mari stabilit de undeva, de Sus, si sunt domenii in care liberul arbitru are un cuvant greu de spus. Sunt lucruri in care decizia ne apartine in exclusivitate, insa ma tem ca daca decizia nu e una corecta, din acel punct de vedere al moralitatii de care pomeneai, vom suporta, mai devreme sau mai tarziu, consecintele. Un exemplu banal. Plictiseala care apare intr-un cuplu. Sotul sau sotia decide sa-i puna capat...uitand de copii, uitand de juramintele maritale, uitand de "for better or for worse I promise I do", si porneste in cautarea ineditului, pe care il poate oferi o relatie extraconjugala, sau divorteaza pur si simplu. Ma intreb cum ar arata vietile noastre daca am lua decizii cu inima hotarata, si am respecta ceea ce am decis...Deci...horoscopul e o gluma...
Ei bine, eu cred ca ceea ce ni se intampla e in linii mari stabilit de undeva, de Sus, si sunt domenii in care liberul arbitru are un cuvant greu de spus. Sunt lucruri in care decizia ne apartine in exclusivitate, insa ma tem ca daca decizia nu e una corecta, din acel punct de vedere al moralitatii de care pomeneai, vom suporta, mai devreme sau mai tarziu, consecintele.
aici sunt perfect de acord cu tine. decizia ne apartine in exclusivitate, din pacate contextul nu-l stabilim singuri. si cateodata e al naibii de greu sa iei o decizie morala intr-un context imposibil. cred insa ca ajuta daca respecti ceea ce ai decis. si chiar daca in timp te razgandesti, si ajungi la alte concluzii, important e sa stii intotdeauna "de ce", din care motiv, pentru care scop. zaraza Ale, Ale... Stii cum e? Ne facem o imagine despre omul din cealalta parte a monitorului, o imagine care, de obicei, il infrumuseteaza, il flateaza pentru ca frumusetea din noi are nevoie sa creada in frumusetea celuilalt. Sincer, eu prefer ca prietenii virtuali SA-MI RAMANA, dar virtuali. Da, ai dreptate, teama de dezamagiri reciproce are un cuvant greu de spus. De alta parte, prieteniile palpabile sunt din ce in ce mai rare, fiindca traim in secolul egoismului si al vitezei. Prin urmare, asa cum ii spuneam si lui Cri Cri, oamenii sunt din ce in ce mai multi si din ce in ce mai singuri... :(
A trăi înseamnă să te întâlneşti adeseori cu nereuşita. frumos subiect....ce poate fi oare iubirea?un sentiment inefabil,inodor,insipid...:)
iubirea este un feeling care te ridica pana pe culmile pasiunii si fericirii,dar totodata te poate cobori intr-o secunda in ghearele suferintei..... Si pana la urma ce este iubirea??? Adrian Fuchs :
Daca vrei sa lovesti in jeniffer, nici o problema. Dar fa-o cu argumente, nu cu afirmatii ! Adica loveste la idee, nu la persoana jeniffer. Altfel nu faci decat sa dai dovada de lipsa de cavalerism, de lipsa de respect si de carenta totala de bunsimt. Si de limitare in deschiderea "mansardei". Stii tu, locu' ala unde ar trebui sa locuiasca chestia aia cenusie ... Hai sa te invat un cuvant "greu" - TOLERANTA. Inseamna ceva ce tine de educatie. Inseamna ceva care poate fi contagios, adicatelea se ia daca ... te gasesti unde trebuie, cand trebuie ... Nu se gaseste de vanzare nici la Mall, nici la hypermarket-uri !!! Nici nu vreau sa ma gandesc ce deveneai daca te nasteai intr-o tara islamica si erai muslem. In al doilea rand iti cer o favoare. Incearca sa scrii de ce din doua cuvinte. Nu de alta, dar asa m-a invatat pe mine doamna invatatoare !!! O data e eroare, a doua oara e graba de vina, dar cand se repeta sistematic e clar ca e altceva. Oare ce ? Adrian Fuchs :
Cand superba-ti si clocotitoarea-ti minte va distinge un shpaclu de o barda, va fi ziua-ntai ! Intr-un aforism e inglobata mai multa materie decat intr-un roman fluviu !!! E o chestie asa, mai greu de patruns (nu, nu te gandi la prostioare si mascari ! ) cum ar fi energia aia care-ncape intr-un prapadit de atom. De panseuri nu vorbim e un cuvant greu ... Haiku zici ? Revolutie !!! La dracu' cu 5-7-5 -ul ! Sus, undeva intre muntele lui V. si buric, cu 5-8--7 - le ! Ura !!! Nu intra pe acest taram, faci buba repejor ... Intamplarea face ca "v" sa fie initiala virginitatii. Mintii ! Uite o proza ultrascurta : rahat. Mass media, la inceputurile internetului a ignorat posibila ascensiune a acestul fel de comunicare. Acum internetul e considerat ca facand parte din mass media dar e privit de profesionistii presei ca o ruda de la tara proasta nepriceputa libera la gura si necontrolabila dar care paradoxal are un cuvant greu de spus.
Se blameaza forumurile si forumistii pentru lipsa de profesionalism dar in schimb mai toate ziarele posturile de radio si televiziunile au un forum ori macar un formular de comentarii la articole. Problema cu persoana(sau grupul) care-si face blog si atrage un milion de cititori e o falsa problema ori e la fel ca si atragerea unui milion de cititori de catre un ziar. Cumva in presa isi asuma cineva responsabilitatea scrierilor? Nu prea. Stiu exemplul lui "Alcibiade"(nu grecul ci ziaristul) care arunca cu laturi in stanga si dreapta tocmai din spatele unui anonimat numit "echipa". Despre dubla personalitate pe care o pomeneste autoarea in acel articol trebuie discutat separat. Sunt doua subiecte distincte in acelasi articol: Puterea tot mai mare a blogurilor si psihologia blogherului. Apropos de insula virtuala, citeam ca cea mai scumpa achizitie virtuala facuta de cineva este o insula de 30 000 dolari din jocul "Entropia".
Absolut fara adresa
- de
Cri Cri
la: 07/07/2007 09:07:53
Modificat la: 07/07/2007 09:35:49
(la: Imbold mnemotic) Cred ca printre cele mai frumoase momente pe cafenea au fost cele in care cineva s-a intrebat pe unde mai sunt, a adus argumente in plus ideilor mele sau a nuantat lucrurile intr-un anume ton, mutandu-le centrul de greutate. O, sfanta vanitate! Cu-atat mai incurajata (vanitatea), cu cat interventia vine cand n-o mai astepti, sau de unde nici nu te-astepti.
Corespunzator, cele mai tampite momente au fost surprizele de cealalta natura, diferentele diametrale intre ceea ce citeam si ce stiam a fi, desigur, din anterioare citiri, pe forum sau in privat. Si am cautat sa vad cam pe unde e limita, de la cate rasuciri comportamentale incolo ajungi din placut urat si invers. Sa vad cati din cei carora le spuneam "ai s-ajungi sa ma urasti" si-mi replicau "nici o sansa!", ajung intr-adevar. Si invers, cati au afirmat raspicat ca nu pot suferi pe cineva si au ajuns sa-l sustina sau sa-i planga lipsa. "Adevarul e incompatibil cu poezia sau cu spatiul virtual", imi spunea, iar eu ma trudeam sa-l contrazic. De ce n-ar putea fi adevar? Doar impresiile pot suferi schimbari, ca orice altceva, ca si in real. Ca si in real, unii nu si le schimba niciodata, prind esenta de la prima privire, si o recunosc intotdeauna fiind acolo, aceeasi, indiferenti la fluctuatiile suprafetei, altii sunt tributari acestora. Ca intotdeauna si peste tot, exista afirmatii neverificabile, dovezi care ies singure la suprafata, nechemate odata cu tradarea celui care ti-a strigat: "m-ai tradat!". Ma rog, "tradare" e un cuvant greu pentru spatiul virtual, ridicol de greu, insa fiindca a fost folosit, l-am adus si eu aici. Si mi se pare cel mai neplacut eveniment posibil, din moment ce nici cel care a mintit nu vroia sa se afle, nici acela care ajunge sa constate minciuna nu primeste realitatea cu bucurie. Ajungi sa te intrebi ce naiba te impinge sa spui adevarul, cand lumea e asa draguza fara el. Asa cum incepi sa intelegi si de ce se spune ca, daca ne-am putea citi gandurile, ne-am ucide intre noi. Desi... poate ca ne-am obisnui sa luam ca atare cele "citite", sa le acceptam. E interesant cat de rar pastram certitudinile pe care (ni) le-am inaintat "cu siguranta". In fine, fara legatura cu cele de mai sus, frumos demers, latu, nu ma asteptam la mai putin. Si de-as avea obiectii, tot mi-ar fi imposibil sa nu-ti admir stilul. :) Ai scris ca ai ridicat din spranceana. De aceea am folosit cuvantul "greu" "indignare". Scuze.
Parerea mea despre? Sunt lucruri care ma framanta mai tare, crede-ma... Mi se pare un nimic, ma mir ca-l bagi in seama. Pai hai mai nene sa umblam in curul gol pe strada daca tot nu mai avem dreptul la "intimitate" inclusiv cea virtuala. Pentru ca in lumea asta exista niste cretini obsedati sa ne controleze pana in gaura curului. Bine inteles ca obsesiei lor dau tot felul de nume de astea care sa sune bine, ca ne-ar face tot noua un serviciu. Au fost tari care s-au opus pana si CNP-ului ce ne-a transformat intr-o inlantuire de cifre, acea numerotare avand probabil originea in lagarele de concentrare unde vor ajunge urmasii nostrii cand cretinismul mondial va prelua puterea globala ce acuma zace in tot felul de organizatii oculte care oricum au un cuvant greu de spus si astazi.
Intr-un viitor apropiat ne asteapta cipul cu toate informatiile personale implantate in organele genitale eventual ca sa putem fi scanati ca animalele sa se stie pe unde viermuim, cine suntem, totul catalogat frumos, ca in filme. Reactiile religioase sunt si nu sunt adecvate in acest caz. Nu sunt adecvate pentru ca, asa cum spui, se discuta casatoriile civile.
Daaar, sa nu uitam ca religia avea altadata un cuvant greu, daca nu si singurul, in ce priveste familia. Ea inca se vede ca fiind indreptatita sa ia atitudine in orice domeniu, cum era odata. Si mi-am adus aminte inca un subiect. Parca teama asta ca se vor inmulti cuplurile care nu vor avea copii se intalneste atat la nivelul religiei, la nivelul statului (nu vom avea suficienti platitori de taxe), cat si in Vechiul Testament: "cresteti si va inmultiti", de parca si Dumnezeu, atotputernicul etc etc, are nevoie sa impuna asta. Eu nu cred ca Dumnezeu, Creatorul, Sursa, avea nevoie sa ne inmultim... El putea stabili asta mult mai subtil. Si a si stabilit. Sa revenim. Reactiile religioase sunt adecvate pentru ca la baza sta, cum am spus, ceea ce stie ea, ca altadata ea stabilea norma. Adevarul e ca lumea este creata. Numai ca religia e un colos cu picioare de lut. Tot ce a fost creat a fost creat cu un scop, asa ca biserica se zbate in van sa opreasca eliberarea omului. Dumnezeu nu e o Fiinta undeva, cumva, chiar si cu majuscula. Dumnezeu e substanta din care sunt facute toate. Nu suntem niste "bieti pacatosi".
In sabii ciupercoase
- de
beatlemaniacul
la: 05/10/2015 03:49:37
(la: feisbucu” bata-l vina :))))))))) Nu ma inghesui cu tine in autobuzul 7 deoarece prevad urmatoarele:
- O sa iti placa anumite acte si o sa vrei mai mult - o sa imi umbli in geanta de scule si nu vreau sa cedez surubelnita in cruce - o sa ma rogi sa te caut la portofel si tu stii ca nu rezist ispitei deci: deoarece sabiile de mare pret se fabrica pe alt continent propun sa ma mirosi tu pe mine de la ciorapi in jos. In urma acestui act benevol ai putea sa constati urmatoarele; - luna pe cer nu va mai fi la fel cum era pe vremea lui Marga - mirosul de ou clocit brusc va deveni super-imbietor - paparuda de obicei se impreuneaza cu sapunul dar de data asta barza va avea un cuvant greu de spus - Autobuzul 7 se va transforma in tramvaiul 3 si va alerga asa de nebun, de la casa Poporului pana colea jos la gara
Pacat ca "dinozaurii prosti" mor greu !!!!
- de
Misoginul
la: 29/07/2004 16:16:14
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?) Stau si ma uit cu mirare... In incheiere: E adevarat ca nu aveau de niciunele (in afara de 2 vaci, cateva hectare de
Cu.....consideratie (desi e prea mult cred, de stima nici nu poate fi vorba...) Un...."batran" realist !!! Misoginul
Multor emigranti le vine greu
- de
mya
la: 10/10/2004 15:26:53
(la: O noua limba de circulatie internationala) Multor emigranti le vine greu sa invete limba noii tari. Nu toti oamenii au talent la limbi straine (uite Iliescu!), iti trebuie ureche muzicala si rabdare si perseverenta ca sa ajungi sa comunici fluent intr-o limba total noua. Mai conteaza si varsta in multe cazuri, la 60 de ani e mai greu sa inveti franceza sa zicem...decat la 20. Depinde. Unii pot, altii nu. Totul e sa vorbesti corect si sa te faci inteles. Slefuirea accentului se face pe urma, in timp (daca se mai face...) da´nu e musai in fond.
Marea majoritate a oamenilor au retineri la inceput sa-si dea drumul la conversatie intr-o limba straina, indiferent daca o stiu mai bine sau mai prost. Cei mai dezinvolti au de castigat, chiar daca vorbesc mai prost (cu greseli multe) insa vorbesc! Cu timpul mai prind. O data ce-ti dai drumul mai repede la conversatie ai mai multe sanse sa comunici, sa te integrezi, sa-ti gasesti de lucru, etc. Daca taci ca sa nu gresesti e cel mai prost. Iar daca incerci sa vorbesti din prima mai destept, cu exprimari mai elevate dar nu-ti iese/te balbai...iar e prost. Putini dintre imigrantii (romani sau neromani) cu care am avut de-a face au pus efectiv mana pe manuale de gramatica si studiat sistematic noua limba a tarii de emigratie (zilnic, ani la rand). Nu mai vorbesc de casete sau CD-uri speciale pentru pronuntie si accent. Marea masa ramane cu nivelul conversatiei cam la acelasi treapta (cea initiala) - pana la moarte. Oamenii gasesc de lucru si cu asta basta, se mai prinde limba de ei in timp, in ani. Da, se prinde! Unii insa raman cu carente in exprimare, cu greseli de gramatica si cu formulari nefiresti (traduc din limba lor nativa in cea noua si nu merge mereu!). Daca esti foarte bun in meserie ti se iarta toate astea, daca insa esti la nivel mediu...si vrei sa avansezi intr-o firma sa zicem...trebuie sa ai o exprimare ceva mai desteapta/sa ai vocabular mai bogat. Tre´sa pui osul la treaba si sa-ti perfectionezi limbajul, conversatia, exprimarea. Musai! Despre romanii care emigreaza si vorbesc intre ei in rogleza...sau chinezii in chinoengleza etc....nu am de zis decat ca nu fac bine. Ajung sa se invarta pana la urma numai in comunitati de romani, chinezi, etc....si nu se integreaza cu adevarat in noua societate/lume. De aici apar frustrarile inerente. Cat despre schimbarea numelor din Marghioala in Maggie sau Ion in John...fiecare face ce-i pofteste inima. Oamenii sunt liberi sa aleaga precum vor, e viata lor. Mie personal nu-mi plac aia care sunt plecati din tara lor de bastina de scurt timp si "uita" multe cuvinte din limba materna printr-o amnezie subita atunci cand vorbesc/isi scriu cu rude sau prieteni din tara (pe forumuri, la telefon, etc.). Aia sunt cu adevarat ridicoli, parerea mea. Eu sunt plecata de ceva timp din Romania si inca nu am avut "amnezii" de acest tip. Am schimbat ceva tari si totusi cand vorbesc romaneste nu "condimentez" cu nimic strain. Mi se intampla insa sa uit cate un cuvant (in conversatia rapida) si sa-mi vina in schimb altul in alta limba. Asta tine cam 2 secunde, pana fac conexiunea in creier si dau drumul la gura zicand cuvantul in romaneste (daca mi-a venit in creier) sau schimb exprimarea si cu asta basta. Sunt cuvinte care intr-o limba exprima mai clar o stare si care in romaneste nu exista (sunt sub forma de expresii lungi). Asa este. La astea am dificultati de regula. Dar se poate controla treaba. Pentru cei care insa au parteneri neromani si cu care nu discuta in romaneste - e mai greu. In timp isi uita limba materna, mai mult sau mai putin. Asta e adevarul, asa e viata...dupa formula "Ochii care nu se vad - se uita!" Hai ciaaaao si la mai biiiig! Sanatate multa si sehhhhr viel plaisirrrr!
|
 loading... loading...cautari recente
"deloc de loc"
"silitori" "- Bravo! îl felicită învăţătoarea " "verbul a lua" "soare si zambet" "a se pr膬p膬di de r卯s" "desfiinta" "cerere si oferta" "a creste" "poiezie despre mama" "ordinii" "insusirea cuvantului noroc" "insusiri pentru cuvantul campie" "semnificatia omida neagra" "buna as dori" "youtube cu alis spitalul militar" "in nuc trei ciori se bat de la o nucÄ iar Èn cireÅ la bârfÄ-s douÄ coÅ£ofene de rude-Åi râd cÄ-s ude la perucÄ " "m-ai amagit cuvintul opus" "omonimul cuvintului-vor" "ce e creat de natura" "lantul amintililor" "textul vinatorii de rate" "noroc iubirea mea" "semnificatia cuvintului mojic" "intruna se zbatea" "luna cu doua colturi" "feminin femenin" "cuvinte care se termina in -ie" "luna cruda" "luna albastra" mai multe... linkuri de la Ghidoo:
|
(la: Munca voluntara!)
Apoi mai e si lejera degringolada cand cineva ezita intre a scrie scrie "fi-su", de la "fiul sau" ori "fii-su", care-i doar asa..de rostit la bere, dar nu si de scris negru pe alb.. Si altele ca ast exemplu..