comentarii

polisemia cuvintului carte


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
..nu neaparat... - de Pandora la: 06/06/2006 20:01:45
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
In general, citesc pe baza de recomandari/ cronici...proaste, bune...daca ma intriga un comentariu, cumpar cartea...ca sa-mi formez propria parere...
O carte care m-a "format" este Mandrie si prejudecata de Jane Austen...am citit-o de sase ori pana acum - chiar daca uneori pe sarite...pe diagonala...m-a invatat sa fiu altfel si mi-a fost utila in anii ce au urmat...sunt multe alte carti care mi-au placut mai mult dar nu si-au lasat o amprenta anume asupra mea...dar aceasta - e prima la care ma gandesc atunci cand vad cuvintele "carte preferata"...acum citesc Memoriile unei gheise...frumoasa...desi am vazut filmul tot astept cu nerabdare finalul..:-)..Sfatul meu este sa cititi orice - nu cred ca am intalnit pana acum o carte proasta in adevaratul sens al cuvantului...
In afara de cartea de reziden - de Daniel Racovitan la: 21/01/2004 17:24:57
(la: Simulatorul de trenulet electric)
Deh, lipsa de informare: in afara de cartea de rezident exista si cartea de sejur temporara. Cei pe CdS platesc aceleasi impozite ca si francezii ori strainii pe CR, dar de primit RMI -- ciuciu.

Ultimul tren: m-am referit strict la meseria mea de informatician, chiar daca nu am precizat-o.
Evident, exista o multime de alte moduri in care poti emigra, de exemplu casatorindu-te cu un francez. Unii se casatoresc sincer, iar altii "sincer, da' sincer".


_____________________________________________
"Aceste cuvinte ne doare."
#8329 (raspuns la: #8328) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
exact ca la carti - de Daniel Racovitan la: 26/01/2004 11:57:16
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
spui in articol: "Piata fotografiei e ca un proprietar de restaurant care vinde un fel de mancare cu 100 de lei, dar da pe carne doar trei, ca producatorii sunt lihniti"

Cred ca e exact aceeasi situatie despre care vorbea [Radu Herjeu] referitor la piata cartilor romanesti.

..................................................................................
"aceste cuvinte ne doare." (sic)
#8477 (raspuns la: #8476) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cartea noptilor mele, mai degraba cartile... - de alex21 la: 11/02/2005 19:21:13
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Asa-zisele carti de capatai pentru mine sunt:
- "Lorelei" de Ionel Teodoreanu : m-a impresionat modul de "asezare" a cuvintelor, parca impreuna , acolo, orice cuvint primeste o a zecea valenta extrem de impresionanta , de care eu, personal, m-am idragostit.( stiu ca orice scriitor bun poate face asta dar Teodoreanu a reusit intr-un mod aparte...)
-"Nostalgia" de Mircea Cartarescu m-a "inavaluit" ... ma ajuta sa ma regasesc si sa ma pierd prin paginile ( pe care cu cat citesti mai multe cu atat raman mai multe )

Si "La Medeleni" m-a imbogatit spiritual;binenteles ca m-am regasit si eu unul din adolescenti dar "Lorelei" pune mai multe probleme si pregateste mai multe conflicte decat La Medeleni...Lorelei are o tema extrem de actuala desi e scris de un traditinalist...

cam atat...
una dintra cartile mele de pe noptiera-DEMONII - de gina_alberta la: 21/04/2005 04:52:28
(la: Ultima carte)
...o citesc pentru a doua oara...as vrea sa postez o interpretare si o analiza strict subiectiva asupra cartii, pentru a nu ma impiedica de cliseele obiective analitice ale notelor explicative. Relatez ca axact ACUM am inchis cartea, am terminat-o, a.i. concluziile mele pot parea in mod disperat extreme.....imi place Dostoievski pana la invidie!! Nu vreau sa dau detalii legate de opera deoarece probabil ca as mazgali-o, ci doar impresii personale si sa descriu impactul pe care aceasta carte l-a avut asupra mea....La terminarea ei, "am cazut in nesimtire", precum insusi autorul spune despre Dasha....la propriu mi s-a zbarlit parul de pe intreg corpul si am avut un sentiment de plinatare, insa acest sentiment era oarecum constrans de regret...uneori vezi lucrurile atat de clar si stii exact ce trebuie sa faci...acest sentiment este atat de real incat e dureros...cartea m-a invatat, ca si cand nu as fi stiut, ca viata e intr-adevar complexa...aceasta carte ascunde in ea imprevizibilitatea si acesta este stalpul de care ma leg in fiecare fragment si pe care il urmaresc pe parcursul cartii, de asemenea tehnica personajelor de manipulare...desi, asa cum am mai zis, am citit-o pentru a doua oara, cartea imi pare in mod concis imprevizibila...imi pare rau ca uneori ma las purtata de spiritul critic si nu iau lucrurile ca atare...observ tehnica relatarii si scap unele detalii necesare care au datoria de a manipula cititorul....SI...ca sa nu mai aberez prea mult, inchei in cateva cuvinte: aceast fenomen literal a imbinat la nivel spiritual doua concepte care se resping in mod formal: nebunia cu luciditatea.
Complexitatea cartii imi permite sa ma sustrag recunoscand ca sunt multe alte aspecte pe care nu le-am atins in "comentariul" meu...sper totusi ca in fata celor care au citit cartea sa-mi fie intelese gandurile, iar pentru cei care n-au citit-o sa fi reusit sa le deschid curiozitatea.CITITI-O!
Codul Da Vinci si Mesajele Cartii - de a rose la: 18/05/2005 03:34:47
(la: Codul Da Vinci (Da Vinci Code))
Kharisma...Ti-am citit mesajul aci pe site si-am ramas cam 'perplexed' fara cuvinte la super-imaginatia pe care o ai, asa cum a mentionat si RSI(ai avut dreptate frate in privinta asta). Eu cred ca ar trebui sa citesti cartea inca o data, poate in limba originala si sa realizezi ca in nici o pagina in cartea lui Brown nu se neaga moartea lui Isus si reinvierea sa, ba din contra se reaminteste de asta si se precizeaza - potrivit istoricilor(mai mult sau mai putin adevarat, ramane de vazut intr-o buna zi), ca Maria, dupa transmiterea mesajului omenirii - ca Isus a reinviat, ar fi plecat spre taramul Frantei, pentru a apara viata copilului sau si al lui Isus, copil pe care il purta in pantec si care ar fi purtat numele de Sarah.

Iar cartea are multe mesaje, intemeindu-se pe ideea 'Feminitatii Sacre' - 'the Sacred Feminine' care a fost incetul cu incetul uitata ca fundamentala, ponegrita, neglijata, pusa in minoritate si indiferenta deliberata milenii de-a randul si psihic degradata.

Sunt multe scrise in carte despre Biserica, despre evrei, despre scrierea si rescrierea si traducerea si retraducerea Bibliei de-a lungul secolelor, cand s-au priedut printre randuri anumite cuvinte pe care unii le-au considerat de prisos sau le-ar fi tradus prin cuvinte mai putin decat perfect sinonime. Sunt multe lucruri scrise in carte despre multe, mai putin sau mai mult adevarate, dar cea mai importanta misiune pe care cartea o face e cea de-a trimite oamenii la reconstituirea credintei lor in Dumnezeu, la analizarea Bibliei, la Istoria religiilor, la Arta.

Cartea da hrana mintii cititorilor facandu-i sa inteleaga printre multe detalii, actiune si suspans anumite mesajele foarte profunde:

Mesaj 1. Ideea Feminitatii Sacre si ignorarea si ponegrirea femeii de-a lungul secolelor de catre Biserica si mai bine spus puterea pe care Biserica a dat-o masculinitatii, femeia in trupul careia se sustine viata uni embrion timp de 9 luni, misiunea fundamentala de a crea viata si in principiu cea mai importanta misiune de pe pamant!!!!! acest mesaj trimite indirect la Biblie, unde Isus nu a ponegrit nici o femeie, unde Isus, a fost intotdeauna bun, intelegator cu femeile, raspunzandu-le la intrebari si dandu-le dreptul la libertatea de a se informa si mesajul ca Isus a venit pe Pamant intr-o lume in care evreii tratau femeile foarte urat. Daca masculinitatea la vremea aceea considera femeia o capcana privind ganduri necurate, atunci, de ce a fost Isus, fiul si trimisul bunului Dumnezeu pe pamant a fost atat de bun, intelegator cu femeile, asa cum era cu barbatii, si le-a tratat cu tot respectul de rigoare!!!!

Mesaj 2: Ideea ca Isus ar fi dorit ca Biserica de azi(in general) sa fie intr-un fel diferita, si religiile sa nu se urasca si ponegreasca intre ele, pentru ca bunul Dumnezeu e doar unul. De ce atatea interpretari si atatea biserici-mama cand Isus a fost doar unul si bunul Dumnezeu e doar unul. Cum se poate un singur Fiu cu atatea Biserici parintesti? Mesajele lui Isus pe Pamant ar fi fost imterpretate gresit si traduse si retraduse si interpretate si reinterpretate de atatia traducatori care au decis ei insisi, subiectiv asupra traducerii asa zis 'cea mai corespunzatoare si convenabila unora'.

Mesaj 3. Ca anumiti piloni ai Bisericii ar fi corupti, care si cum, ramane de vazut, cititi fratilor, alte carti, informati-va. Poarta mesajului e deschisa.

Mesaj 4. Cartea trimite la crimele care s-au comis de-a lungul istoriei, in numele Bisericii, religiei...dar nu in numele lui Isus pentru ca Isus nu a spus niciodata sa ucidem in numele bisericii, Isus a vorbit de fratie, intelegere, iertare, credinta in bunul Dumnezeu, iubirea aproapelui, ajutorul reciproc. NICICAND NU A MENTIONAT ISUS DE CRIME IN NUMELE BISERICII, de faptul ca Biserica trebuia de-a lungul istoriei sa arda pe viu oameni care se opun, ba din contra sa gaseasca calea cea mai buna pentru a le arata lumina si reintoarce la bine.

Mesaj 5. Cartea trimite la arta si istoria ei, deschide o poarta spre curiozitatea de-a incerca sa citim mai mult si sa intelegem istoria artei.

Concluzie: Aceasta carte e ca un fel de fabula. Morala ei - 4-5 mesaje puternice pe care autorul si sotia sa Blythe(istoric de arta, editor, pictor -carte e scrisa in numele sotiei sale 'For Blythe....again. More than ever' )le trimit. Detaliile sunt multe...fictiune sau realitate, toate au o misiune de-a transmite mesaje si in felul acesta de-a starni setea de informatie religioasa, istorica, artistica si intru-catva logica in spiritul fiecaruia.
#49635 (raspuns la: #49502) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Carti de genul romanului "Io - de Daniel Racovitan la: 17/12/2005 14:12:55
(la: Codul Da Vinci (Da Vinci Code))
"Carti de genul romanului "Ion", "Mara", "Morometii"sau altele ce le avem (noi elevii) de citit la scoala sunt mai toate plictisitoare pentru ca nu aduc nimic nou. - Ala o bate pe aia, ala se injura cu ala, n-au bani, se fura unu pe celalalt s.a.m.d."

De fapt tu esti cel care n-a fost in stare sa inteleaga decat ca "ala o bate pe aia, ala se injura cu ala".

___________________________________________________________________
"aceste cuvinte ne doare" (sic).
#95660 (raspuns la: #95638) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cartea ? - de picky la: 23/01/2006 15:17:12
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Viata pe un peron, a lui Paler.
Fructele maniei, a lui Steinbeck.
Jurnalul lui Mihail Sebastian.
Incest, de Anais Nin.
Apoi Bulgakov si Joyce si Dostoievski si Tolstoi si Cioran si Zola si Henry Miller si Platon si J. Flavius si Nabokov si Beckett si Llosa si Sartre si Camus si Marquez si Montherlant si Vintila corbul si Burroughs si Kerouac si Eliade si St. Zweig si Maurois si Andre Castelot si E. Bronte si Liiceanu si Sabato si Borges si Ionesco si Rebreanu si Origene si Petru Comarnescu si Jeny Acterian si Jelinek si Faulkner si Hemingway si Moravia si Pasolini si Papini si London si Puzo si si si si si ...inca vreo 2-3 sute pe care fara voie ii omit acum ...
Si enciclopediile si dictionarele si albumele ...
Si Traian Furnea, din Ludus, care a scris o poezie ce nu o voi putea uita niciodata :

Jertfa

Sa fi iarba,
primavara.
Si sa te lasi,
carare ...

Niciodata nu voi uita aceste versuri ale lui Traian Furnea, din Ludus.

Carti care ne-au marcat existenta ...
Cine le mai stie titlurile si autorii si numarul ...
Au fost, sunt si vor fi !
Codurile antice si Tora si Septuaginta si Coranul ...
Si Procopius din Cesareea si Sf. Francisc din Assisi ...
Important e ca s-a scris si raman marturii ...
Important e si sa se scrie incontinuare !
Manele si telenovele, internet si tabloide. Traim in secolul telecomunicatiilor si al ignorantei. Ce paradox !
Un motto spunea ca "si-n secolul vitezei mai cad stele ..."
Secolul telecomunicatiilor : " la cules de stele cazatoare "

Sex, fun, discovery, Ioana Bradea cu al ei "Bagau", afaceri, spaga, coruptie, navete spatiale si clonari, CTP si Excrescenti, Cristoi gangavi, agramati cu pretentii de eruditi ...Turcesti turciti ... Uzine de vanturat praf si fabrici de impachetat fum. Simbioze, simbioze, simbioze ...
Carti care ne-au marcat existenta ?
Oare mai conteaza ?
Dreptul roman ? = o amintire !
Justitia = o iluzie !
Frumosul = manjit.
Cultura = ferecata-n lanturi grele.
Pseudocultura = defileaza cu cantec si-n fruntea bucatelor ...

Ganduri, ganduri, ganduri ...
Ce sunt gandurile, daca nu " umbra cuvintelor " (Octavian Paler dixit).
Paler - 80 de ani
Djuvara - 90
Raoul Sorban - 95
Barbu Brezianu - 99
Eu - 49
Voi ?

Nu-i dreptate pe lumea asta !
Dar pe cealalta ???
N-are cum. Ca nu exista !

Si-atunci cum dracu' sa nu ne marcheze existenta niste carti prapadite si al naibii de scumpe ...


" O carte este o oglinda pe care o porti de-a lungul unui drum" - de Alina_Livezeanu la: 04/02/2006 19:39:38
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Cartea ce m-a aruncat pe mine in vartejul trairilor esentiale ce nu au nici o legatura cu lumea materiala in care traim,a fost 'Luntrea Sublima' de Victor Kernbach,o minunata combinatie de mitologie antica si sf.
Atunci am simtit pentru prima data ca noi oamenii suntem cu adevarat mareti, de reusim sa transformam un limbaj greoi ,plin de cuvinte dificile intr-un cantec al sufletului
carti - de perdition la: 12/02/2006 19:39:40
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
"Enigma Otiliei" ...nu pot descrie in cuvinte ce sentimente mi-a trezit aceasta carte...parca imi venea sa intru acolo si sa-i strang de gat pe Aglae si Stelica....descrierea perfecta a tipologiei oamenilor , partea trista e ca nu s-au schimbat prea multe de la 1900 si pana acum...
JORGE LUIS BORGES ( extras din CARTEA DE NISIP ) - de dandi la: 28/04/2006 19:43:26
(la: Recomandà-ne CARTEA sau AUTORUL tàu preferat de astàzi)
EPISOD DESPRE UN DUSMAN


Atitia ani de fuga si asteptare si acum dusmanul se
afla in casa mea. De la fereastra l-am vazut cum urca
anevoie asprul drumeag de pe colina. Se sprijinea intr-un
toiag, intr-un toiag rudimentar care, in mainile-i batrane,
nu putea fi o arma, ci o carja. Cu greu am deslusit ceea
ce asteptam : o slaba lovitura in usa. Mi-am privit , nu
fara nostalgie, manuscrisele, ultimul dintre ele ajuns abia
la jumatate, precum si tratatul lui Artemidor despre vise,
carte intrucatva nepotrivita aici, de vreme ce nu stiu
greceste. Inca o zi pierduta, m-am gandit. Am rasucit
cu greu cheia intepenita. M-am temut ca omul se va pra-
busi, dar a schitat vreo cativa pasi nesiguri, a lasat sa-i
scape toiagul, pe care nu l-am mai vazut dupa aceea si,
istovit, s-a prabusit pe patul meu. Spaimele ma facusera
de multe ori sa mi-l inchipui, insa abia atunci am observat
ca semana, in mod aproape fratern, cu cel din urma portret
al lui Lincoln. Trebuie sa fi fost ceasurile patru ale dupa-
amiezii.
M-am inclinat asupra lui ca sa ma poata auzi.
- Fiecare isi inchipuie ca anii trec doar pentru el,
i-am spus, dar trec si pentru ceilalti deopotriva. Iata, ne
intilnim la capatul drumului si ce s-a intamplat cindva
nu mai are acum nici un sens.
In timp ce eu vorbeam, isi descheiase pardesiul. Mana
dreapta se afla un buzunarul vestonului. Ceva imi atrase
luarea aminte si am intuit ca avea acolo un revolver.
Imi spuse atunci cu voce ferma :
- Pentru a patrunde in aceasta casa, am recurs la
compasiune. Acum, insa, va am in puterile mele si nu
sunt milostiv din fire.
Am incercat sa pronunt cateva cuvinte. Nu sunt din
cale-afara de puternic si numai vorbele m-ar fi putut
salva. Izbutii sa rostesc :
- E adevarat ca odinioara am prigonit un copil, insa
domnia voastra nu mai sunteti copilul de pe vremuri,
dupa cum nu mai sunt nici eu nesabuitul de atunci. Si,
dealtminteri, razbunarea nu este mai putin orgolioaza si
ridicula decat ar fi ierterea.
- Tocmai din pricina ca nu mai sunt copilul de pe
vremuri, raspunse, trebuie sa va ucid. Nu-i vorba despre
o razbunare, ci despre un act de dreptate. Argumentele
invocate, Borges, sunt simple stratageme pe care le-a
nascocit spaima, in speranta de a ma convinge. Acuma,
insa, nu mai ramane de facut nimic.
- Imi mai ramane un singur lucru, am spus.
- Care anume ? intreaba el.
- Sa ma trezesc.
Si am facut intocmai.
.................................................
PS : nu este un scriitor de "astazi" dar pe Borges il recitesc
cu aceiasi placere ca la inceput...

Jopcuri de cuvinte fara sens,jennifer. - de DINU IONESCU la: 25/07/2006 19:56:07
(la: Pierderi ireparabile)
Din traducerea ta aproximativa din Pierre Nicole(de care , sincer vorbind , eu n-am auzit), nu rezulta nimic , decat un joc de cuvinte, fara absolut niciun sens. O carte o apreciezi nu dupa numarul de file, sau numarul de platitudini insirate in ea(apropos, sunt unii , asa-zisi filozofi, care se amuza pur si simplu "intelectual",creand jocuri de cuvinte de efect, dar fara sens , fara semnificatie...Nu trebuie sa admiram sau sa citam pe oricine...).
Crede-ma: IUBIRE inseamna DUMNEZEU si invers. Este , dupa parerea mea si dupa experienta unei vieti , singurul mare Adevar pe care-l vei afla , dac-o vei trai cu-adevarat...
SAM.
#135466 (raspuns la: #135438) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Jocuri de cuvinte fara sens,jennifer. - de DINU IONESCU la: 25/07/2006 19:56:07
(la: Pierderi ireparabile)
Din traducerea ta aproximativa din Pierre Nicole(de care , sincer vorbind , eu n-am auzit), nu rezulta nimic , decat un joc de cuvinte, fara absolut niciun sens. O carte o apreciezi nu dupa numarul de file, sau numarul de platitudini insirate in ea(apropos, sunt unii , asa-zisi filozofi, care se amuza pur si simplu "intelectual",creand jocuri de cuvinte de efect, dar fara sens , fara semnificatie...Nu trebuie sa admiram sau sa citam pe oricine...).
Crede-ma: IUBIRE inseamna DUMNEZEU si invers. Este , dupa parerea mea si dupa experienta unei vieti , singurul mare Adevar pe care-l vei afla , dac-o vei trai cu-adevarat...
Iar din cateva experiente dezamagitoare din discutii purtate cu persoane asa-zis religioase, nu trebuie sa te grabesti sa tragi concluzii gresite...
SAM.
#135468 (raspuns la: #135438) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Da sunt carti care ne-au marc - de AURAS la: 22/09/2006 19:36:45
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Da sunt carti care ne-au marcat existenta dar sunt ele "bune" sau "rele"
in fuctie de ce?
In functie de ce ne spun criticii?
infunctie de ce ne spun profesorii de literatura ?
In functie de modul in care ne influenteaza stilul de viata?
Cand am citit prima data P. Coelho, cu multi ani in urma mi-a fost indicata in mod insistent de un om de litere. A trebuit sa citesc cu ochii mei si sa constat mediocritatea acestui scriitor. Am recidivat si am constata involutia sa , pentru ca odata cu numarul cartilor crestea si mediocritatea . Omul a ajuns sa creeze o colectie de carti ce consta in esenta in repetarea, enervanta deja , a aceleiasi idei pentru expunerea careia nici macar nu se mai straduieste sa gaseasca cuvinte noi. Este de-a dreptul deplorabil! Daca citesti cartile " de succes" ajungi sa cumperi D . Brown . ALT PENIBIL al literaturii contemporane . Ideea oricum tampita nu este nici macar expusa cum trebuie, odata pentru ca autorul nu a citit mai nimic in domeniu vorbind din auzite, iar apoi fiindca un roman politist mai prost scris nu am citit vreodata.
Clasicii sunt clasici! Nu te poti lua de ei! Dar ce te faci ,cu scriitorii contemporani care strica. Exista net! cauta mai intai si citeste despre autor si opera , apoi daca , constati ca merita , citeste-i cartea cea mai laudata . foarte important : nu te lasa dus de nas cu vreo filosofie ieftina! Verifica stilul si originalitatea. Daca nu este bun , nu recidiva si nu spune nimanui ca l-ai citit. E important sa nu citesti tot ce se vinde fiindca risti sa devii de prisos existentei tale trecand pe langa carti cu adevarat fascinante!
Da sunt carti care ne-au marc - de AURAS la: 22/09/2006 19:36:45
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Da sunt carti care ne-au marcat existenta dar sunt ele "bune" sau "rele"
in fuctie de ce?
In functie de ce ne spun criticii?
infunctie de ce ne spun profesorii de literatura ?
In functie de modul in care ne influenteaza stilul de viata?
Cand am citit prima data P. Coelho, cu multi ani in urma mi-a fost indicata in mod insistent de un om de litere. A trebuit sa citesc cu ochii mei si sa constat mediocritatea acestui scriitor. Am recidivat si am constata involutia sa , pentru ca odata cu numarul cartilor crestea si mediocritatea . Omul a ajuns sa creeze o colectie de carti ce consta in esenta in repetarea, enervanta deja , a aceleiasi idei pentru expunerea careia nici macar nu se mai straduieste sa gaseasca cuvinte noi. Este de-a dreptul deplorabil! Daca citesti cartile " de succes" ajungi sa cumperi D . Brown . ALT PENIBIL al literaturii contemporane . Ideea oricum tampita nu este nici macar expusa cum trebuie, odata pentru ca autorul nu a citit mai nimic in domeniu vorbind din auzite, iar apoi fiindca un roman politist mai prost scris nu am citit vreodata.
Clasicii sunt clasici! Nu te poti lua de ei! Dar ce te faci ,cu scriitorii contemporani care . Exista net! cauta mai intai si citeste despre autor si opera , apoi daca , constati ca merita , citeste-i cartea cea mai laudata . foarte important : nu te lasa dus de nas cu vreo filosofie ieftina! Verifica stilul si originalitatea. Daca nu este bun , nu recidiva si nu spune nimanui ca l-ai citit. E important sa nu citesti tot ce se vinde fiindca risti sa devii de prisos existentei tale trecand pe langa carti cu adevarat fascinante!
Un articol despre carte - de zaraza sc la: 20/12/2011 12:32:31
(la: Lansare de carte)
"Casa de Editură Max Bleker continuă să publice cărţi de poezie în seria proprie (redactor coordonator: Claudiu Komartin), susţinută de poeţi contemporani remarcabili. Sorin Catarig se înscrie în acest şir cu a treia s-a carte, „Frigul ca remediu pentru bărbaţii singuri”. Cum practica poeziei în proză nu este nouă, nici inventată de cineva anume (Iliada şi Odiseea sunt poeme în proză, N. Gogol considera romanul său, „Suflete moartea”, un poem), în acest volum interesează cum reuşeşte autorul să propună texte lirice care să reziste. Culmea este că reuşeşte, însă în mod invers decât alţi autori, aici Sorin Catarig dispunând performanţa de a aşeza aproape tot ceea ce nu foloseşte, adică nimicul, la rang tutelar şi atoatestăpânitor. S-au mai scris cărţi despre nimic (chiar în anii precedenţi, tot în versuri), însă în această carte toate invocările bine conturate şi structurate în mod controlat, până la urmă, chiar nu folosesc la ceva anume. E vorba aici de un mare nimic. Spaţialitatea în care e aşezată fiecare structurare lirică peste care cad văluri de timp virgin, mereu însoţite de-o imaculare dureroasă, este pilonul pe care se construieşte fiecare poem. Citez la întâmplare:

„Câinii tăcură deodată, şi ochii motanului/ se lipiră ca nişte ventuze de faţa ta obosită/ (e acelaşi model plictisitor, pe care prietenii l-au învăţat mai mult din amuzament, din cauza cuvintelor prea lungi,/ cu tot mai multe litere lipsă)./ Între timp, nişte oameni, îmbrăcaţi în impecabile halate albe/ privesc printre degete spre faţa micuţei vânzătoare/ (care, între noi fie vorba, nu e deloc urâtă)./ Avem de stat atât de mult la rând, spuseră,/ încât nici nu mai are importanţă dacă ea/ se scobeşte cu unghia între dinţi,/ ori îşi ascunde faţa după tejghea,/ mai mult din motive de siguranţă personală, pentru ca muzica foarte ritmată/ să o ocolească, la o distanţă suficient de sigură./ Important însă este să găsim/ ceva de făcut”... (Depozitul de senzaţii – pag. 35)

O astfel de aglomerare de imagini este mereu pe punctul să explodeze, şi totuşi boom-ul nu are loc, ci în mod vădit, aproape în fiecare lucrare în versuri, deşi acesta pare pregătit, bine pregătit şi pus la punct, declanşarea e mereu amânată, mai corect spus, amânată cu program, deoarece de fiecare dată altceva urmează. Îmi plac la Sorin Catarig titlurile unor poeme: „Scurtă conversaţie cu un prieten sau despre descrierea unui obiect imaginar”, „Locuinţă pentru toate comodităţile sau despre folosirea prea insistenţă a telefonului”, „Manual de tehnici fabulatorii sau despre cum am învăţat să merg cu bicicleta”. Acest ultim titlu citat exprimă chiar programul autorului care practică anumite tehnici de fabulare şi le aplică în fiecare lucrare. Poate tocmai de aceea şi monumentul pe care-l ridică derizoriului, utilizând imagini căutat nefolositoare, se impune cu pregnanţă şi prestanţă, reclamând o luptă acerbă în a-i descoperi structurile. Poemele lui Sorin Catarig pot fi asemuite cu creaţiile lirice ale mai multor autori, dar nu acest aspect mi se pare relevant. Relevantă este starea lirică pe care o induce cu fiecare lucrare, anume aceea că încă nu s-a spus totul şi vor urma alte valuri care trebuie descifrate şi parcurse.

Sorin Catarig s-a născut la Năsăud, a debutat cu un volum colectiv coordonat de O. Nimigean şi a mai publicat: „Unele consideraţii asupra tehnicii salvării aparenţelor” (2003) şi „Moarte printre stabilopozi” (2006)."

http://www.mesagerul.ro/2011/12/19/poeme-proza-de-sorin-catarig
cuvinte - de (anonim) la: 21/08/2003 09:30:33
(la: Cuvantul, ca prieten !)
Sunt de acord, insa chiar daca Diana face erori asta nu inseamna ca nu poate fi o "pasionata"! Poate nu erudita, dar de ce nu pasionata?
In ce priveste radacinile comune ale unor cuvinte in diferite limbi, exista asemanari , si nu numai in cazul neologismelor. Dar e un subiect foarte vast.
Va trimit un zambet sperand sa fiti mai ingaduitor(oare).
#28 (raspuns la: #26) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Foarte adevarat Simina...am a - de (anonim) la: 26/08/2003 07:03:08
(la: Cumpar timp...platesc oricit...)
Foarte adevarat Simina...am aceeasi impresie si din pacate nu pot face nimic sa schimb lucrurile. Sau poate doar sa iau totul cu umor, am norocul sa am alaturi un barbat f optimist care desi simte lucrurile ca si noi incearca sa ma contamineze cu risul lui despre toate ce ne inconjoara, in fiecare dimineatza.
Cert este insa ca mi-ar place sa mai fiu inca copil si sa am timp pentru sieste, pentru prieteni, pentru citit o carte buna...

Cu alte cuvinte nu cred ca o sa gasesti timp de cumparat, doar daca veti avea posibilitatea cumva sa deveniti milionari in dolari!...si atunci veti fi ocupati sa-i investiti mai departe!

Se poate trai fara iubire? - de (anonim) la: 25/09/2003 04:34:18
(la: Se poate trai fara iubire?)
Nu, sigur ca nu....altfel te amagesti ca ai lucruri importante
de facut, ca n-ai timp de iubire, de sentimente, te minti pe tine insuti, dar la un moment dat ne intoarcem la inceputurile fiintei noastre si descoperim ca in fond trebuintele ar fi cam aceleasi, cele de baza, e doar un pic de mai multa spoiala, cumva o alta cultura, civilizatie - lucruri inventate tot de noi - dar stii undeva in adincuri ca motorul tuturor lucrurilor este iubirea. Nu filozofez acum despre iubire, depsre ce inseamna sa fii indragostit, sau sa iubesti - un om, o carte, cuvintul e aproape automat folosit....ma gindesc la dragostea aceea frumoasa, la acel sentiment frumos si cald dintre oameni...si sigur exista, chiar daca nu e usor de gasit, Dar inveti la un moment dat sa pretuiesti fiecare clipa de iubire, fiecare zimbet si preaplin al sufletului. Cam atit azi. Nu va lasati pacaliti de motivatii si teluri mai mult sau mai putin reale chiar daca traim intr-un secol al tehnicii, stressului si al depresiilor. Viata aia adevarata, frumoasa sta in simplitatea si bucuria clipelor.
Iar parasit cu adevarat poate ca nu esti niciodata. Poate de cel pe care l-ai iubit, sau il iubesti, dar atunci ceva nu a fost adevarat...n-ai vazut adevarul, te-ai amagit.....e frumos sa visezi dar uneori e si durerors.....asa ca cu sperante, zimbete si incredere in tine si Dumnezeu mergi inainte pe drumul existentei tale. Si chiar daca e toamna, si poate melancolie, nu uita sa zimesti, face si iti face bine. Asta este pt "ratusca"....nu ca sfat ci asa ca un gind sincer exprimat.
Yra65

Poate pe alta data.....nu pot spune ca viata mi-a adus in cale numai bucurii, dar din durere si suferinta, dupa caderi, dupa abisuri, am regasit calea spre lumina, am invatat sa ma cunosc, incetul cu incetul si sa iubesc.
Antoine de Saint Exupery spune ceva de genul-cine iubeste oamenii, semenii, iubeste cu mult mai mult decit cei ce se inchid in iubirea lor de cuplu,cam asa e ideea - sigur ca nu e citat - si ceva de genul iubirea care se roaga e frumoasa, cea care implora e dezgustatoare....asa ca in viata asta tumultoasa, de zi cu zi, fiecare se teme de ceva sau doreste ceva, fiecare cauta un sens al existentei sale mai mult sau mai putin constient, dar daca dragoste nu e nimic nu e.....asa ca sa fiti iubiti!!!! si sa iubiti!
A publicat deja unu' o carte, - de Daniel Racovitan la: 26/09/2003 08:24:58
(la: Prostovanul)
A publicat deja unu' o carte, "Idiotul" :))
#485 (raspuns la: #483) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...