comentarii

polisemia fantana


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
"fantana aia anosta" - de irma la: 27/01/2009 22:47:16
(la: Orasul meu (compunere))
mie-mi place. ani de zile nici n-am observat ca e o fantana acolo din cauza multilor oameni care stau pe marginea ei, in jurul ei. pana intr-o zi cand mi s-a da drept punct de intalnire "fantana de la universitate". mi-a fost rusine sa-ntreb direct "care fantana????". asa ca m-am dus la fata locului cu juma de ora mai devreme sa caut minunea de fantana. atunci am descoperit-o. :))
#398636 (raspuns la: #398633) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
polisemii "fara numar" si..."fii-su".. - de monte_oro la: 15/01/2014 10:58:28 Modificat la: 15/01/2014 11:00:29
(la: Munca voluntara!)
pe mine ma dau pe spate cautarile insistente ale cuiva cu.. "polisemia cuvantului...".. whatever, ca aici urmeaza o intreaga lista adunata in timp... Adica, persoana are, dom_le, un fix... si se tine de el.. La ce i-or fi trebuind atatea...polisemii..well.. nu cercetez aceste legi..;))

Apoi mai e si lejera degringolada cand cineva ezita intre a scrie scrie "fi-su", de la "fiul sau" ori "fii-su", care-i doar asa..de rostit la bere, dar nu si de scris negru pe alb.. Si altele ca ast exemplu..
Moartea caprioarei - de Ingrid la: 21/11/2003 23:37:59
(la: Cele mai frumoase poezii)
Seceta a ucis orice boare de vant.
Soarele s-a topit si a curs pe pamant.
A ramas cerul fierbinte si gol.
Ciuturile scot din fantana namol.
Peste paduri tot mai des focuri, focuri,
Danseaza salbatice, satanice jocuri.

Ma iau dupa tata la deal printre tarsuri,
Si brazii ma zgarie, rai si uscati.
Pornim amandoi vanatoarea de capre,
Vanatoarea foametei in muntii Carpati.
Setea ma naruie. Fierbe pe piatra
Firul de apa prelins din cismea.
Tampla apasa pe umar. Pasesc ca pe-o alta
Planeta, imensa si grea.

Asteptam intr-un loc unde inca mai suna,
Din strunele undelor line, izvoarele.
Cand va scapata soarele, cand va licari luna,
Aici vor veni sa s-adape
Una cate una caprioarele.

Spun tatii ca mi-i sete si-mi face semn sa tac.
Ametitoare apa, ce limpede te clatini!
Ma simt legat prin sete de vietatea care va muri
La ceas oprit de lege si de datini.

Cu fosnet vestejit rasufla valea.
Ce-ngrozitoare inserare pluteste-n univers!
Pe zare curge sange si pieptul mi-i rosu, de parca
Mainile pline de sange pe piept mi le-am sters.

Ca pe-un altar ard ferigi cu flacari vinetii,
Si stelele uimite clipira printre ele.
Vai, cum as vrea sa nu mai vii, sa nu mai vii,
Frumoasa jertfa a padurii mele!

Ea s-arata saltand si se opri
Privind in jur c-un fel de teama,
Si narile-i subtiri infiorara apa
Cu cercuri lunecoase de arama.

Sticlea in ochii-i umezi ceva nelamurit,
Stiam ca va muri si c-o s-o doara.
Mi se parea ca retraiesc un mit
Cu fata prefacuta-n caprioara.
De sus, lumina palida, lunara,
Cernea pe blana-i calda flori calde de cires.
Vai cum doream ca pentru-intaia oara
Bataia pustii tatii sa dea gres!

Dar vaile vuira. Cazuta in genunchi,
Ea ridicase capul, il clatina spre stele,
Il pravali apoi, starnind pe apa
Fugare roiuri negre de margele.
O pasare albastra zvacnise dintre ramuri,
Si viata caprioarei spre zarile tarzii
Zburase lin, cu tipat, ca pasarile toamna
Cand lasa cuiburi sure si pustii.

Impleticit m-am dus si i-am inchis
Ochii umbrosi, trist strajuiti de coarne,
Si-am tresarit tacut si alb cand tata
Mi-a suierat cu bucurie: - Avem carne!

Spun tatii ca mi-i sete si-mi face semn sa beau.
Ametitoare apa, ce-ntunecat te clatini!
Ma simt legat prin sete de vietatea care a murit
La ceas oprit de lege si de datini...
Dar legea ni-i desarta si straina
Cand viata-n noi cu greu se mai anina,
Iar datina si mila sunt desarte,
Cand soru-mea-i flamanda, bolnava si pe moarte.

Pe-o nara pusca tatii scoate fum.
Vai, fara vant alearga frunzarele duium!
Inalta tata foc infricosat.
Vai, cat de mult padurea s-a schimbat!
Din ierburi prind in maini fara sa stiu
Un clopotel cu clinchet argintiu...
De pe frigare tata scoate-n unghii
Inima caprioarei si rarunchii.

Ce-i inima? Mi-i foame! Vreau sa traiesc si-as vrea ....
Tu, iarta-ma, fecioara - tu, caprioara mea!
Mi-i somn. Ce nalt ii focul! Si codrul, ce adanc!
Plang. Ce gandeste tata? Mananc si plang. Mananc!


Nicolae Labis

Craciunul la poalele Carpatil - de SB_one la: 24/12/2003 02:59:18
(la: Sunt crestine obiceiurile de Craciun?)
Craciunul la poalele Carpatilor

Partea de vest Ucraina, Slovacia, Ungaria si România sunt tarile care se afla la poalele Carpatilor.. Aici traiesc mai multe natiuni (ucraineni, rusi, maghiari, romani, slovaci, sasi) si religii (reformata, catolica, ortodoxa, baptista, evanghelica, greco-catolica) laolalta.

Obiceiurile reformate sunt si cele practicate pe teritoriul Ungariei. La fel de bogate sunt si cele greco-catolice. Multe traditii se leaga de fertilitatea pamantului. De Craciun pe podea si sub fata de masa se aseaza seminte de grau, iar de ziua lui Luca semnite de porumb. Un obicei greco-catolic interesant este si umblatul cu steaua: in Ungaria in multe locuri copii umbla cu steaua de Boboteaza, la ortodocsi insa se umbla de Craciun. Trei copii mai mici umbla din casa in casa imbracati ca cei trei crai de la rasarit cu o stea si duc in casa oamenilor mesajul ingerilor. Sarbatoarea oficiala este în data de 25 si 26 decembrie, însa fiecare isi sarbatoreste Craciunul dupa propria religie, dar respecta si Craciunul celorlalte religii. La tara este un obicei strabun faptul ca nu se lucreaza de sarbatoarea fiecarei religii. Bucataresele invata una de la cealalta retetele mancarurilor fiecarei natiuni si religii.



Craciunul in Statele Unite ale Americii

In America pregatirile de Craciun incep foarte devreme. Prima zi importanta este penultima zi de joi a lunii noiembrie, Thanksgiving Day, Ziua Recunostintei. De la sfarsitul lunii noiembrie deja se simte spiritul festiv de Craciun. In binecunoscutul Rockefeller Center, langa patinoar se impodobesc deja brazi de zeci de metrii înaltime.

In centrele comerciale apar zilnic ornamentele de sarbatori, alaturi de Mos Craciun pe sania sa cu reni si de ingerasii antici. De peste tot se simte mirosul de brad, si se aude "Santa Claus is coming to town..." Un magazin apartinand lantului Hallmark pe durata intregului an vinde ornamente de Craciun. Inainte de Craciun copii il asteapta pe Sfantul Nicolae, pe Santa Claus, la fel ca si in tarile europene. Fiecare membru al familiei primeste cate un bat din zahar, insa datoria mosului nu se termina aici. Tot el raspunde si de cadourile de Craciun.



Nasterea lui Iisus, Craciunul (25 decembrie) este cea mai mare sarbatoare a crestinilor. Dupa afirmatiile papei Iuliu I. Craciunul s-a sarbatorit pentru prima data in Roma in jurul anului 337, si de aici s-a raspandit obiceiul in Siria, la Costantinopol si in doar cateva zeci de ani s-a extins asupra intregii lumi crestinesti.

In ajunul Craciunului, crestinii respectau cateva traditii. In aceasta zi era interzisa munca in paduri, pe pasuni, se lucra doar in jurul casei. Era interzis cererea sau darea de imprumuturi. Nu era bine nici ca femeile sa coase, sa tese sau sa spele vase, pentru ca astfel le pastea nenorocirea. In ajunul Craciunului rufle spalate si puse la uscat aduceau boala asupra familiei. Daca animalele se culcau pe partea stanga, insemna ca iarna va fi lunga si geroasa. Fetele tinere la baterea clopotelor seara se uitau in fantana pentru a-si vedea viitorul sot. Tinerii nu aveau voie sa manance mancaruri unsuroase, pentru ca nu cumva sotiile sa le fie urate. Daca de post cocosul canta in amiaza mare se spunea ca cineva va muri din casa. Daca murea de Craciun, era consierat norocos, pentru ca i se iertau pacatele. Masa festiva de Craciun era completa doar daca continea traditionala carne de porc prajita, curcanul copt la cuptor, maiosul si cozonacul cu nuci. Pomul de Craciun era impodobit cu fructe, prajituri, dulciuri si luminari. Cadourile erau aduse de Iisus, si de atunci aceste obiceiuri reprezinta caldura si dragostea din sufletul oamenilor.




Craciun fericit pe mapamond:

Africana - "Een Plesierige Kerfees"
Arabica - "I'd Miilad Said Oua Sana Saida"
Argentina - "Felices Pasquas Y felices ano Nuevo"
Armeniana - "Shenoraavor Nor Dari yev Pari Gaghand"
Braziliana - "Boas Festas e Feliz Ano Novo"
Bulgara - "Tchestita Koleda; Tchestito Rojdestvo Hristovo"
Chineza - [Mandarina] - "Kung His Hsin Nien bing Chu Shen Tan"
Chineza - [Catoneza] - "Saint Dan Fai Lok"
Croata - "Sretan Bozic i Nova Godina"
Ceha - "Prejeme Vam Vesele Vanoce a stastny Novy Rok"
Daneza - "Glædelig Jul"
Olandeza - "Vrolijk Kerstfeest en een Gelukkig Nieuwjaar"
Engleza - "Merry Christmas"
Finlandeza - "Hyvaa joulua"
Franceza - "Joyeux Noel"
Germana - "Froehliche Weihnachten"
Greaca - "Kala Christouyenna"
Maghiara - "Kellemes Karacsonyi unnepeket"
Indoneza - "Selamat Hari Natal"
Irlandeza - "Nollaig Shona Dhuit"
Italiana - "Buone Feste Natalizie"
Japoneza - "Shinnen omedeto. Kurisumasu Omedeto"
Coreana - "Sung Tan Chuk Ha"
Lituaniana - "Linksmu Kaledu"
Norvegiana - "God Jul"
Poloneza - "Wesolych Swiat Bozego Narodzenia"
Portugheza - "Boas Festas"
Rusa - "Pozdrevlyayu s prazdnikom Rozhdestva is Novim Godom"
Sarba - "Hristos se rodi"
Slovaca - "Sretan Bozic or Vesele vianoce"
Galeza - "Nollaig chridheil huibh"
Sarbo-Croata - "Sretam Bozic. Vesela Nova Godina"
Slovaca - "Vesele Vianoce. A stastlivy Novy Rok"
Slovena - "Vesele Bozicne. Screcno Novo Leto"
Spaniola - "Feliz Navidad"
Suedeza - "God Jul and (Och) Ett Gott Nytt År"
Turca - "Noeliniz Ve Yeni Yiliniz Kutlu Olsun"
Ukrainiana - "Srozhdestvom Kristovym"
Vietnameza - "Chung Mung Giang Sinh"
Iugoslava - "Cestitamo Bozic"


http://www.moscraciun.ro/totul_despre_MC/moscraciun.html






Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#7201 (raspuns la: #7139) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
11313 - de belazur la: 04/03/2004 09:57:55
(la: Droguri)
"Ca adept al libertarianismului nu mă gândesc în nici un fel să dau verdicte morale împotriva unui sau a altuia. Dar aşa cum spuneam, trăind în Occident cunosc efectele DEVASTATOARE ale drogurilor (şi nu din presă) şi în calitate de contribuabil sunt chemat să curăţ "mess"-ul creat de aceste droguri."

Nu e nevoie sa traiesti in Occident, ca sa vezi efectele devastatoare ale drogurilor. Acum si in Est - trebuie sa fii ori orb, ori rupt de realitate ca sa nu fii "atins" de drama drogurilor.

Auzi mereu acest "vorbiti fara sa stiti..." - dar asta s-a fumat deja: nu e nevoie sa sari in fantana, ca sa afli cum e, poti fi nitel mai destept. Altfel, normal ca toti cei care ajung sa fie dependenti incep anume asa - din curiozitate. Asa incat "argumentul" asta nu e decat un indemn la consumul de droguri. Si din cate stiu, e ilegal.

"Ştiu bine că politica de criminalizare a consumului de droguri este un eşec, dar nici nu sunt convins că legalizarea drogurilor ar face o mare diferenţă. Sunt sceptic în general cu privire la natura umană, de aceea nu-mi fac iluzii că cei care consumă droguri "recreaţionale" pot înţelege că nu e numai problema lor. Căci orice cerere crează o ofertă, if you see what I mean."

Cel putin,.. poate legalizarea ar permite un control al fenomenului. Dar, cum consumatorii de droguri sunt, mai intai, victime ale "ofertei", cred ca nu se poate vorbi de o lege a pietii in acest domeniu... Lumea drogurilor e o "lume a oglinzilor strambe".

http://www.nida.nih.gov/

http://www.canadian-health-network.ca/servlet/ContentServer?cid=1048003176982&pagename=CHN-RCS%2FPage%2FGTPageTemplate&c=Page&lang=Fr


#11323 (raspuns la: #11313) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Coca-Cola=droguri? - de belazur la: 06/03/2004 08:16:33
(la: Droguri)
"p.s. inceteaza ta rog sa-mi mai rupi o fraza din context ca ulterior sa facei ce stiu eu ce exibitie literara. E urat. Cum la fel de urat e sa-mi pui verdictul de dependent cand mi-e evident ca habar n-ai despre ce vorbesti"

"Habar n-am despre ce vorbesc", DE CE? Pentru ca nu consum droguri ca tine? Adica, ca sa am DREPTUL sa vorbesc, ar trebui ca mai intai sa ma droghez si eu? Si cu dreptul la opinie cum ramane? :)))

Si tu cu ce drept vrobesti despre heroina, daca zici ca nu o consumi? N-ar trebui mai intai sa fii consumator, ca sa "ai habar" - si abia apoi sa vorbesti ? Am mai zis: ca sa stii ce patesti sarind in fantana, nu e nevoie sa sari tu insuti in ea. Altfel, daca toti desteptii au sarit in fantana la vremea lor, lumea a fosta demuuult "curatata" de materialul genetic de calitate, si deci toti "pamantenii" se trag din prosti! :)

Gabi, tocami asta aveam eu in vedere cand ziceam ca este un viciu ordinar (ca si alcoolismul sau fumatul, doar ca mai pericuilos, mai dstrugator si mai poluant - o plaga sociala, reiterez si eu, ca vad ca se poarta). Pentru ca: mai intai, vii cu apologia (nu, nu a drgurilor, ci a "drogurilor legale" - ce argument bun pentru un consumator de droguri!) Daca e legal, nu mai este viciu? Si de ce alcoolosmul este viciu? Si de ce aceasta lipsa de inspiratie, cand vine vorba de droguri?

Si de unde ai luat ca nu se lupta impotriva dopajului sportiv? Mai informeaz-te.

Si nici in privinta produselor de tip Coca-Cola nu ai dreptate: in primul rand, nu e acelasi lucru, in al doilea rand, sunt destui care lupta. Si nu ca ar fi foarte relevant, dar, chiar daca imi place la nebunie noua aroma de vanilie, pe care am incercat-o desigur, nu am gustat decat o singura data - asta pentru ca nu consum, din principiu, bauturi de tipul Coca-Cola. Dupa cum iti poti da seama, e urmare a antireclamei, dar e si pentru ca nu se poate compara Coca-Cola cu drogurile - e aberant, nu te supara!

Coca-Cola este nociva, este de natura sa te faca consumi peste masura (ca orice produs alimentar care place, de altfel), dar nu are efectul unui drog, nici macar al cannabisului. Or, insistenta cu care aduci tot felul de subiecte "straine", gen Coca-Cola, in acest context nu face decat sa confirme ca problema drogurilor e una foarte grava si e... si a ta.

Si cand, in ce mod, am "asociat" eu "oricare drog cu heroina"? Dimpotriva, am dat surse pe net, in care fiecare tip de droguri este descris in mod exact:

http://www.nida.nih.gov/


http://www.canadian-health-network.ca/servlet/ContentServer?cid=1048003176982&pagename=CHN-RCS%2FPage%2FGTPageTemplate&c=Page&lang=Fr

#11474 (raspuns la: #11469) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pentru cireasa - de desdemona la: 23/04/2004 03:09:04
(la: Cine sunt eu ?)
Si eu am citit ceva din Coelho, si intr-adevar starea pe care mi-a dat-o cartea a fost de mare entuziasm si incantare. Desigur, momentele de euforie (chiar si cele provocate de literatura) nu sunt prin natura lor ceva care sa dureze, si 'revenim pe pamant' mai devreme sau mai tarziu.
Cand am vorbit despre constiinta iluminata ma referam la o stare intr-un fel asemanatoare cu acea incantare a vietii ce o simti dupa o carte de Coelho, dar care revine in fiecare zi, cand ai un moment de liniste/introspectie sa iti reaminteasca frumosul si 'magia' lucrurilor. E ceva foarte subtil, sa fii capabil sa vezi frumosul acolo unde altii vad doar cenusiul cotidian. Saint Exupery spunea (prin gura 'micului print') ca 'orice desert ascunde o fantana', si acest lucru da strlucire nisipului sub luna. Tot el spunea ca 'esentialul ramane ascuns pentru ochi, il vezi doar cu inima'. Daca in momentele de ezitare si pustiu iti amintesti acest adevar simplu, totul se schimba in jurul tau. Lumea e aceeasi, doar ca tu te bucuri de ea.
Sigur, in momentul cand nu mai esti la fel cu ceilalti (nu mai ai aceleasi probleme cu ceilalti) ei te vor acuza ca esti anormal, ca ai cazut intr-o extrema. De fapt eu un paradox actual, ca in momentul in care majoritatea oamenilor sufera si au probleme, cei ce sunt linistiti si echilibrati sunt 'anormali'.
Eu zic sa incerci sa gasesti starea de spirit care te satisface pe TINE si sa te bucuri de viata asa cum simti, ai incredere in tine si nu te pleca la judecata altora. Cine poate sa te cunoasca mai bine ca tu insati ?

Si eu simt deseori nevoia de revolta. Sunt atatea lucruri care nu merg cum trebuie si atatia oameni fac rau altora fara s-o stie. Daca ai ochi si intelegi ce se petrece e normal sa vrei sa intervii, sa faci ceva. Dar, in acelasi timp, din cand in cand e bine sa stai jos si sa privesti tot ce se intampla (inclusiv sentimentele tale) ca si cum ai privi o piesa de teatru cu o distributie foarte cunoscuta. Daca poti sa te opresti din alergat si sa te amuzi de toata agitatia din jur, ai sanse sa te reintorci in acest joc mai intelept si sa gasesti solutii. Pana la urma, nimic nu conteaza prea mult : ce e o ora la un an ? Si ce e un an intr-un mileniu ? Si cine pe Pamant e mai mare decat un graunte de nisip la scara planetei ? Si atunci la ce bun sa ne enervam atata pentru o furtuna intr-un pahar cu apa ?
#14379 (raspuns la: #14297) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Reverberatii gotice - de mircios la: 18/05/2004 21:07:22
(la: Groapa)
Am promis ca revin. Si iata-ma:

Ceasul tacut, soarelui stins
Dor de miscare scurge-n dogoare.
Cazut de pe scut, candva aprins,
A noptii chemare o soarbe-n racoare.

Neimpacate, a boltilor soapte
Asteapta cuvantul sa le culeaga.
In care noapte sa fie fapte,
Numai ecoul va sa-nteleaga,

Si le va duce la aleasa rascruce.

Pe aripi de gand, sub lumina de luna,
Va fi un drumet ce povara-i dulce
O va primi din aleasa fantana.

Purtat de vis, intr-o noapte nebuna,
Doar el le aude din tainica struna.
va fi un drumet si va fi o fantana...


#15583 (raspuns la: #15449) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mai departe - de mircios la: 19/05/2004 16:32:17
(la: Groapa)
***
Am simtit cum ma ridic. Dar eu stiam sigur ca era coborarea. Eram greu, chiar atat de greu incat ma ridicam in caderea catre adevar. Usor ghemuit, in intinderea ce parea ca, departe de a avea un sfarsit, nu incepuse vreodata.
Nu curgea, dar il auzeam. Am inchis ochii si m-a napadit ca un fum gros cu aroma aerului de munte. Am vrut sa plang dar lacrimile au apucat-o prin albia izvorului in susul muntelui. Stanci colturoase si fierbinti imi tulburau raceala. Si eu le muscam si ma taram mai departe. Ma unduiam si ma aruncam. Mereu rostogolirea, domolea, in durerea intinsa in urma, calea devenita poteca. In clocotul meu tipau stancile transformate in pietre. Intreaga padure dansa in tumultul acordurilor mele. Am vrut sa aud ritmul si peste auz a cazut cerul ca un clopot. Lumina se strangea in urma si eu ma imbracam in aur si ma vopseam pe fata cu argila si carbune. Am simtit rasuflarea mea cum cauta. Am simtit-o, in cadere, cum pandeste, cum se zbate, cum se intoarce in ea. Ma loveau, ca pietrele urii, toate lacrimile lumii. Eu le adunam si le croiam in aripi pe care intunericul mi le manca imediat. Apoi l-am simtit in piept si am inteles ca imi strangea, ca in pumni de otel, rasuflarea. Am inaltat privirea si am ridicat bratele dar ochii nu mai puteau face nimic si mi-am simtit degetele dezmierdandu-mi calcaiele. M-am cutremurat. Pieptul mi-a rabufnit in stanci mari, pe care, zdrobindu-mi fata, le lasam clipocind in urma. Imi simteam fata in palme asa cum galeata plina nu mai are ce cauta in fantana. Tresaltarile iuti ale pieptului ma infasurau in jurul rasuflarii imprastiate, ca marea ce nu-si mai gaseste locul. Ma inaltam in ameteala descatusarii. Asa am ridicat din nou capul si bratele. Mi-am simtit fata strivindu-se de inaltul cerului si ma dureau degetele strivite sub calcaie. M-am avantat orbeste. Urcam si norii mangaietori imi dezmierdau spatele. Am inceput sa-i croiesc in aripi ce cresteau odata cu mine. Si am zambit si m-am simtit puternic si cerul era al meu, cu mari aripi de nori, unduite la unceput cu stangacie si apoi mereu mai sigur. Simteam cum ma arde de dedesupt neputinta pasarilor de a ma ajunge. eram puternic si am simtit nevoia de a ma avanta. Mai sus, mereu mai sus. Aripile ma purtau asa cum doream eu. Zborul mi-era un dans iar cerul o fata cu parul albastru si ochii de soare. Am inceput jocul. eram mereu atat de aproape si o simteam ca zambindu-mi peste umar. A disparut brusc si m-am trezit ochi in ochi, asa cum cineva care incearca sa se sarute in oglinda. Am vrut sa strig dar glasul meu nu mai stia decat un nume. Si m-a cutremurat numele pe care l-am auzit si stiam ca e numele meu. Mi-am smuls ochii din imbratisarea privirilor nesfarsite si i-am inchis. Am simtit cum colturi mari de stanca imi strivesc si imi zdrentuie aripile. Am sarit ca un arlechin, sfasiind hartia ce-l desparte de scena. Am deschis ochii si am inteles ca nu mai am ce face cu ei. M-am strigat fara a ma auzi. M-am cautat. Totul era in zadar.era ca si cum ar fi fost in fata mea, dar nu era pentru ca eu nu mai eram. Stiu sigur doar ca eu eram, cumva, intr-una din fetele sale. Fara a-l privi stiam ca arata ca un sarpe. Si era tot. cu penele ridicate si aripile intinse. Cine stie cat era de lung. Stiam ca isi va inghiti coada. Am stiut cu uimire ca se va inghiti. M-am simtit atunci ca o haina intoarsa pe dosStiam ca alt sarpe, ca alt sarpe, desi pe partea cealalta era acelasi, avea candva sa-si inghida, inghitindu-se, coada. M-a privit si am stiut, asa, de parca mi-ar fi spus, ca e Jocul si Natura ii e Lege. In Natura Legii, Jucator este, Invins si Invingator, Niciodata Acelasi, Mereu la fel, Este.
Am deschis ochii si Soarele, pe care il puteam privi in fata mi-a spus sa scriu. se uita peste mine undeva, in noapte. Si asa am scris pana cand am primit binecuvantarea: amandoi, incununati de lumina, imi zambeau inlantuiti.
***
Citesti. Sau visezi. Sau nici nu citesti nici nu visezi. E intuneric. E cald. Undeva, candva, cineva spunea ca cea mai buna relaxare o obtii intr-un bazin cu apa sarata. cum e intuneric nu-ti ramane decat sa crezi ca esti intr-un bazin cu apa sarata. E cald pentru ca nu este frig si pentru ca e bine. Atat. Inainte? Inapoi? De unde? Cat? Sunt intrebari de prisos. Totusi, de cand stai asa? Intrebarea nu face decat sa te nelinisteasca. Te zbati si farmecul nemiscarii se rupe. Ai vrea sa poti spune ca simti furnicaturi in tot corpul, ca simti! Nu poti decat sa-ti musti genunchii. Nu poti cede nimic. Nu poti. Neputinta iti devine evidenta. Evidenta apasatoare devine agitatie. Agitatia aduce cu ea teama. Te zbati. Vrei sa scapi dar nu sti de ce. Nu sti unde. Nu sti cum. nu sti. Nestiinta te paralizeaza, fara ca tu sa sti ca ea e aceea. nu accepti si te zbati mai rau. Realizezi ca intunericul ce te inconjoara a inceput sa nasca cutremure. Ti-e frica? Nu sti ce e frica!
Aluneci si te zbati dar nu sti ce e alunecarea si zbaterea. Oare va dura mult? ai vrea sa te intrebi, dar nu sti ce e a vrea si timpul nu inseamna nimica pentru tine. Te intinzi si ti-e frica. Totusi simti aproape usurarea. Dar nu sti ca simti si nici nu sti ce e usurarea.
Lumina te ia prin surprindere. Ai vrea sa faci ceva. Nu Sti ce...
Lovitura te prinde tot atat de nepregatit ca lumina. Atunci, tipi. Tipi!
Tipi!
ptr. Desdemona - de django la: 30/06/2004 13:50:55
(la: Cine merge vara asta in România? si unde?)
ma, dar noi incercam sa plecam de la Cluj, iar tu vii incoace?
Locatii bune de mers.
1.cabana Baciu, in Cheile Baciului, la 2 ore de mers pe jos din Cluj si cabana Faget, idem, dar pe astalalata parte.
2.vezi ca este cabana Leghia, cam la 40? km de Cluj, pe drumu E60 cum mergi spre Huedin, intre drum si calea ferata. Acolo o fost o tabara de la Straja Tarii, loc fain,padure, liniste, cariera de marmura aproape.
3.pe astalalata parte a Apusenilor, este loc bun de camping la Dealu Negru, acolo o fost tabara legionara si dupa aia a Starajerimii, pe drumu de la Huedin catre Belis Fantanele, sau Belis Fantanele...
4. idem, pe aialalta ramificatie a drumului, Rachitele si Scrind/Frasinet. La Scrind loc bun de mancat si cules zmeura..hmmm, iar intre Margau si Scrind, afine.....hmmm, iar la toamana tot acolo alune multe de padure.
5 Baisoara, pt la iarna cu partie de ski, acum e prezenta cu bradet, zmeura, afine(putine)
Copilarie imi amintesc... - de DESTIN la: 27/07/2004 06:25:18
(la: Amintiri din Copilarie)


...mirosul de otel incins, ulei si aburi fierbinti al locomotivei cu roti
uriase in Gara de Nord.
Pufaitul dublu al pompei de aer a locomotivei
Mecanicul cu fata manjita rezemat in brat in ferastra locomotivei
Fasii de fum trecand
Nu va plecati in afara
Campiile rotindu-se ca spitele unei roti uriase in fereastra rapidului.
Gogosile cu dulceata, imense, pudrate cu zahar din gara
Sarmele de telegraf alunecand in sus si-n jos, in sus si-n jos.
Mirosul fumului de locomotiva.
Cantonierii saluta trenul ce trece
Sunetul cand trece trenul pe un pod
Copiii goi unsi cu noroi pe malul raului
Sunetul gaurii din toaleta vagonului. Nepas, -se penker, -ende, -
HORRRSSS!
Mirosul sapunului lichid.
Clinchetul ciocanului cu maner lung pe roti dedesubtul vagoanelor
Branza Lica
Teiul aprins de trasnet la marginea drumului
Padurea de pe dealuri...
Bunica, cumparand stergare inflorate de la coperativa.
Taranii cantand in carciuma
Virtuosii la dramba si tambal vioara si ea prezenta...
Latrina din fundul ograzii
Gramada de balega din dosul grajdului, langa usita
Seara in carciuma, sub lampa de gaz din tavan, povesti ,fum si rachiu...
Indopatul gastelor seara in bucatarie
Berzele de pe stalpul de telegraf, care mananca tot timpul fin'ca se caca
tot timpul.
Strabunica de 96 de ani, ce trebuie sa bea ceai de dude, ca e constipata.
Are odaita
ei in ograda, langa cuhnia de vara.
Fragi cu smantana
Pui la frigare (prins din ograda, hranit pe ulita, cu rame, baligi,
samd)
Ploaie de vara, fulgere, tunete, trasnete.
Mirosul aerului dupa ploaie.
Hrighi parfumati culesi in padure dupa ploaie
Hrighi prajiti pe plita cu burta in sus, cu mujdei in ea, ca in
Calistrat Hogas
Ladita cu cas framantat, iute la gust, de mancat cu ma'liga si scrob
Cotcodacitul gainilor, cantecul cocosilor, cardul de gaste de pe linia
satului
Pui, pui, pui! Bunica, chemand seara gainile de pe ulita.
Pisicile miorlaind dimineata sa le dea paine cu lapte
Cei doi caini jegarati ce numai ploaia ii spala...
Soarecii duruind nucile in pod
Hai sa ne jucam pe toloaca
Du-te si vezi pe unde s-au ouat gainile sub cerdac! Ce loc plin de
gainatzi!
Culege niste porumbi. Incearca-i cu unghia, sa aiba lapte!
Du-te si spune-i lui Mos Ilie sa puie zitzul la caruta, mergem la
moara...
Dimineata la mos Ilie, ciorba de fasule pestrita cu ma'liga rece
Scroafa cu purcei tavalindu-se in glod
Trecem cu caruta si oprim la balci...
Radioul cu baterii multe. O cutie intreaga. Baterii late
Vocea Moscovei in idis: Fiecare picatura de sange evreesc va fi
razbunata...
Cei 12 pruni dela gard si cazanul de facut rachiu...
Tare mai e spinarea calului, cum sa-l pot calari?
Crupa lata a calului lepadand baligi in mers
Norul gros de praf ridicat de o masina intrecandu-ne
Kaisersemmel (chifle crestate) proaspete la Itcani
Se lasa bariera, trece trenul
Taranusii in pielea goala calarind in apele limpezi ...
Zornaitul prundisului in apa raului
Jules Verne citit dupa amiaza pe cerdac...
Batranul si maretul pom cu ciresi negre, mici si amare dela potcovarie
Sina fierbinte potrivita pe roata de potcovarul negricios
Potcoava fierbinte pe copita ce fumega si sfaraie
Fetita potcovarului, tinuta strans intr'un cotlon, ferindu-ne de o
ploaie de vara
Sunetul indepartat al trenului trecand noaptea pe vale...
Te-ai tras cu trenul? Te-ai tras cu tramvaiul?
Nucul mosului de peste drum
Manualele de fizica din grinda ale baiatului dascalitei
Fantana cu lant din fata curtii dascalitei
Sunetul caldarii lovind fata apei, sunetul lantului
Mustata pe oala a lui badea Stefan morarul cel posac
Mirosul de malai proaspat, de moara si tacanitul pietrelor de moara
Batoza cu cureaua lunga de transmisie si oamenii indopand-o cu spice la
treierat
Mirosul de curatenie in odaia mare si sunetul pendulei
Trenul departe in vale la Burdujeni vazut dela fereastra
Zgomotul asurzitor al ciocanelor lovind tinicheaua
Izul usturator si lacrimogen de amoniac in pisoarul public de sub
tinichigerie
Mirosul de masinarie noua, mirosul cauciucurilor
Muzeul militar, toate sunt de culoarea prafului. Dece?
Duminica a.m. la Cismigiu. Sirop cu sifon. Chefir la Buturuga. Cu barca.
Pestisorii rosii
Scranciobul. Tata, m-a batut ala! Descurca-te singur, pocneste-l si tu.
Duminica p.m. Miting aviatic la Baneasa. Papana, Bazu Cantacuzino
Luna Bucurestilor. Belinograful transmite poze prin telefon.
S'a deschis Muzeul Satului. Circul Medrano



Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

ANOREXIE - de papadie67 la: 31/07/2004 16:22:54
(la: Cele mai frumoase poezii)
Cand ti-a fost sete de tine
Eu aveam foame de mine.
In fantana mea de gheata
unde-adesea ma jucam,
un pahar am desenat:
Ai venit si l-ai luat.

Ti-ai pus fata pe fata-mi de masa,
Zambind cu ochi mari, capriori,
intr-o seara la varfu-ti cu dor.

Iar noaptea: banchetul sub stele;
a noua ta moarte prin sete
si prima mea lectie de zbor -
intaiu-mi tunel prin perete
spre varfuri cu dor.

Dimineata, mahmur, mi-era sete;
m-am turnat in pahar si-am sorbit.

Si-am vazut prin doi ochi lacramati de copil,
cum din foame, prin foame, spre foame, usor
fusesem pe cale, demult, sa m-omor
rumegand in oglinda la varfu-mi cu dor.
De foamea de mine-otravit.
multumesc mult pt. fragmentul asta, pare ca explica o buna parte din ceea ce se cheama "tiganie". ce vreau eu sa te intreb e urmatorul lucru: cum se face ca desi un institut european de cercetari atrage atentia asupra unui (sa-i spunem) posibil pericol, alte organizatii, la fel de europene si de titrate (cum sunt cele pt. drepturile omului sau ale minoritatilor) se infierbanta ori de cate ori se aude despre niscaiva tulburari in care sunt implicate minoritati? vedeam anul trecut la televizor cum se faceau razii ale poilitiei si jandarmeriei prin diferite arii in care se constituisera astfel de clanuri si-mi puneam imediat intrebarea: cum de s-a ajuns la asa ceva? ce-au pazit pana acum domnii purtatori de uniforme? nu duc dorul vremurilor de altadata, dar parca era ceva mai multa frica de "sectoristi" si mai multa atentie se acorda aspectelor legate de infractionalitate. insa cum sa faci lege intr-o tara a faradelegii? cum sa nu fie posibile, imi zic, astfel de intamplari cand un politist il baga pe infractor pe-o usa iar pe cealalta, dupa ce a platit "vama", iese nestingherit afara in aceeasi zi? imi amintesc in acelasi timp de vremurile surprinse de Eminescu: "cum nu vii tu Tepes Doamne"... pe atunci, daca cineva se incumeta sa fure ceva era tras in teapa, asa ca de frica prajinii noduroase batute in dos isi tinea apucaturile in frau. si cred ca n-a uitat nimeni ce s-a intamplat imediat ce s-a aflat de rapunerea miseleasca a lui Tepes: cum a disparut cana de aur de pe marginea fantanii...! asta spune parca si mai multe, nu-i asa? este frica de rigorile legii cea care ar putea tine in frau destinele unei tari cum e Romania?
just me
#19381 (raspuns la: #19379) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Daniel... - de AlexM la: 07/09/2004 21:22:13
(la: Dorinta de a fi intelectual)
...interesante comentariile. O concluzie totusi nu s-a desprins din comentariile respective. Folosesc notiunea de "comentarii" pentru ca dupa parerea mea, la subiectul respectiv nu a avut loc o discutie in sine ci fiecare si-a spus parerea. Nimeni nu a contrazis pe nimeni, aparent toata lumea a fost de acord ( prin consimtamantul tacerii) cu ce a spus fiecare. Cum fiecare a spus cate ceva, de multe ori opinii cu mesaje contradictorii, se pare ca acest consimtamant al tacerii de fapt ar trebui (?) interpretat ca un brâu al ignorarii ( nu si al ignorantei ). Numai asa imi pot explica faptul ca nu a aparut nici o "discutie" in adevaratul sens al cuvantului. Fiecare a comentat, si-a dat cu parerea, civilizat, fara atac la persoana, fara sentimente , fara verva, etc. Intr-un fel mi-a creat imaginea unui grup de turisti care vin unul cate unul la o fantana si arunca un ban acolo ca sa fie "in rand cu lumea".... ciudat....

:-)

AlexM
#21253 (raspuns la: #21221) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
hainul si fantana arteziana - de AlexM la: 17/09/2004 19:08:35
(la: sentimente!)
Dinisor zise ca:

"nu poti sa-l hranesti decat cu sentimente pozitive? te-ai gandit la teorie sau practica? daca era teorie, ar fi trebuit sa scrii "sufletul ar trebui hranit doar cu..." . in practica insa sunt unii care nu fac asta si isi hranesc sufletul cu sentimente negative. se numesc "cei cu suflet hain". nu vreau sa vorbesc despre ei, pentru ca ma intristez. poate altadata. sufletul lor este ucis incet incet !"


este probabil ca la cei haini sa existe un fel de "agregat" care transforma ceea ce pentru altii apare ca "negativ" in "pozitiv", ca o enzima care are puterea de a transforma ce stiu eu ce otrava in ceva inofensiv sau chiar benefic pentru organism. Ca atare, el, hainul, tot sentimente pozitive primeste ( de bucurie?) chiar daca ele sint produsul unui rãu ( in opinia celorlalti).

Mai departe zise Dinishoara:

"ma intreb insa, de ce sentimentele apar si dispar. am discutat cu cineva la un moment dat despre momentul de saturatie. am incercat sa inteleg daca acest moment de saturatie este valabil si in cazul sentimentelor...hm, si ma intreb, oare asta sa fie cauza disparitiei lor? dar care este cauza aparitiei lor? "

De ce apar? Pentru ca sufletul este intr-o continua miscare, intr-o continua implozie si explozie. De fapt as crede ca aparitia unui sentiment ar fi ca o picatura de acid pe o masa atacabila. Picatura de acid este stimulul exterior care vine in contact cu sufletul nostru aflat sub acea mantie protectoare. Si atunci, acea picatura de acid incepe sa "roada" in mantie pana face gaura in ea, lasand sufletul sa tsashneasca afara din prea plinul sau...


AlexM
#22678 (raspuns la: #22471) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
fantana arteziana si seceta! - de dinisor la: 17/09/2004 19:29:31
(la: sentimente!)
Da Alexule, ai dreptate si prezinti frumos punctul de vedere. Ce faci insa cu cei ce nu-si cunosc sufletul, ca il ignora si ca atare acesta se afla intr-o stare de "moarte clinica" (figura de stil!) ? Suflet ce nici nu este supus imploziei, nici exploziei. Doar inertiei!(si aici te rog sa nu crezi ca vorbesc despre haini, caci ei stabiliram ca se bucura (?) de negativul transformat in pozitiv- vorbesc mai degraba de cei "impietriti"). Crezi ca picatura de acid poate crea gaura ce da nastere fantanei? Eu cred ca este o seceta totala... si picatura de acid este prea putin pentru a crea acea tasnire...
_______________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit, de la prima pana la ultima clipa!
#22695 (raspuns la: #22678) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Poate, de fapt sper, ca ceea - de pisica11 la: 21/09/2004 02:20:33
(la: Cat de taios e sentimentul ratarii!?)
Poate, de fapt sper, ca ceea ce o sa scriu eu sa te faca sa te simti un pic mai bine. Ma aflu la aceeasi varsta - cumpana, rascruce cum vrei s-o iei - de ani si simt ca, un fel de "diavol", care intruchipeaza ganduri din astea de care scrii tu, imi da tarcoale. Situatia ta exacta nu transpare din randurile ce le-ai scris, dar as putea aproape cu siguranta sa spun ca eu sunt intr-o "fantana" mai adanca decat a ta. Am si fac multe din ceea ce mi-am dorit in cele mai arzatoare vise si totusi, parca ceva nu e la locul lui. Sper ca e doar o "toana" si n-o sa tina mult.
Si iti doresc din tot sufletul sa ajungi la capatul "toanei" tale cat mai repede.
Cu -nu gasesc alt cuvant- solodaritate
L
bine, bine, macar atata stiu - de inda019 la: 29/09/2004 19:01:44
(la: Spune-ti of-ul si primeste zeci de sfaturi)
bine, bine, macar atata stiu si eu. dar e mai mult decat atat. stiti istoria cu satul care a baut apa dintr-o fantana otravita si a innebunit, numai unul nu a baut, dar restul spuneau despre el ca e nebun? ..pana cand intr-un final, ca sa fie la fel cu ceilalti a baut si el apa din fantana?

e, aici e problema mea. in jur ai numai nebuni, care traiesc dupa alte reguli decat ale tale. si nu vreau sa reduc numai la sex, extrapolez la bunul simt, la preferinte rutiniere, la ..orice-ti compune universul in care-ti faci veacul.
si va rog sa nu-mi spune-ti de "oameni care se aseamana si se aduna" de posibiltiatea relocarii, de iesit in lume s.a., in ritmul in care traim nu te mai aduni cu nimeni decat pe criterii de impartit biroul sau masina, trec veacuri pana gasesti o persoana care sa "citeasca aceleasi semne" ca tine.

ma intelege cineva aici? vorbesc pasareste? cred ca vorbesc pasareste...
(imi aduc aminte de un D observand rafturile cu "hrana PENTRU pisici si otrava PENTRU soareci". ma intelege cineva...? )
#23712 (raspuns la: #23677) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De ce ne amagesti.... - de cosmacpan la: 12/10/2004 23:22:16
(la: Cautat, gasit, recautat, regasit)
Mi-e dor
"De un nor usor,
Ce ma va separa
De umbra mea,
Si-n cer ma va ridica
In lumea mea
Sa ating steaua!
A mea
Si-a ta".

Cum poti crede ca nu stii ce-i viata cand astfel de ganduri te ragasesc?
E greu de trait fara iluzii, (e un rau necesar).Fara visuri sau vise...niciodata. un om fara vise este un om fara de sperante. un om fara vise este o piatra care a prins muschi. (nu neg valoarea eternitatii, a vesniciei si meditatiei). viata fara adevar este ca.......nu este de fapt iar viata fara minciuna nu exista. indiferent daca vrem sau nu Dumnezeu ni le-a dat pe toate. Ce este viata? inca nu stiu dar stiu ca merita traita, trebuie implinita. vorba taranului roman: daca n-ai ridicat o casa (adapost sufletului si trupului ostenite), daca n-ai sapat o fantana (alinare trupului si sufletului) daca n-ai plantat un pom (bucurie tuturor)si daca nu ai urmasi (deplina implinire si constientizarea eternitatii tale prin ei) atunci poate ca ai trait degeaba. deci viata trebuie si este plina!!!!
aripile unei pasari - de giocondel la: 20/10/2004 07:28:52
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
Dragii mei,

sa spunem ca omenirea este, simbolic vorbind, o Pasare.Una frumoasa, poate chiar acea maiastra pasare phoenix, tinand cont de istoria noastra zbuciumata-plina de regrese si renasteri.

femeia si barbatul sunt cele doua aripi ale acestei pasari....daca una din aripi este atrofiata, nedezvoltata, pasareaua din povestea noastra va zbura in cerc, sau nu va zbura de loc.In ambele cazuri, nu isi va fi implinit menirea sa de pasare, de a se desprinde de pamant si a se inalta spre CER.

pana acum si inca ceva timp de acum incolo, una din aceste aripi ale omenirii- mai exact Femeia, a fost neindreptatita si nedezvoltata (lipsa de acces la educatie).Rezultatul?omenirea nu si-a putut manifesta intreaga potentialitate, toata frumusetea sa, tocmai datorita acestei nedreptati comise fata de cealalata jumatate( mai mult chiar de jumate) a sa.

Practic, neintelegand faptul ca sufletele nu se diferentiaza prin sex in fata lui dumnezeu si tratand femeile ca pe niste fiinte inferioare, nedemne de a fi luate in considerare, ne-am taiat singuri craca de sub picioare.

Nu sunt feminista, nu cred in superioritatea femeii fata de barbat.Ci in Egalitate: atat in fata Divinitatii cat si in Drepturi.Ca suntem diferiti si ca avem capacitati si atributii diferite, este una.Insa a considera ca unul ii este superior celuilalt doar prin apartenenta la un sex sau altul, este dovada de ingustime atat intelectuala cat si spirituala.

Tema de gandire: daca aveti un baiat si o fata si capacitatea de a educa numai unul dintre acesti copii, pe cine veti trimite la scoala??


Raspuns: Fata!!!, pentru ca ea este Primul educator al noilor generatii, pentru ca ea va fi mama, deci influenta cea mai directa in viata noului suflet.

faptul ca barbatii romani ( majoritatea lor) se cred superiori femeilor -al caror destin unic si determinat este de a ramane la cheremul dumnealor si de a-i servi fara proteste- se datoreaza exemplului pe care l-au vazut in familie si de cele mai multe ori educatiei primite de la chiar propria lor mama: "lasa ionut draga, ca spala mama vasele. asta e treaba de femeie.sa dea dumnezeu sa gasesti o femeie sa aiba grija de tine cum am eu..etc" plus exemplul tatalui care trage pumni la nevasta in cap cand vrea muschiu lui, pentru ca poate.

este pur si simplu un cerc vicios de care societatea romaneasca nu
se va putea desprinde cu una cu doua, pentru ca prejudecata, ca barbatul ii este superior femeii, este adanc inradacinata pana si in mintea majoritatii femeilor.

candva se va ajunge la o moderatie si din acest punct de vedere, desi exista pericolul sa cadem in ceallata extrema- a discriminarii barbatilor.Insa eu am incredere nezdruncinata in faptul ca oamenii vor gasi un echilibru si ca intr-un final cele doua sexe nu se vor mai sabota reciproc ,ci accepta si aprecia in intreaga frumusetea lor.

Atunci omenirea isi va lua zborul spre o noua era, o alta inaltime a existentei sale, iar cele doua aripi ale sale vor fi in armonie, isi vor conferi reciproc sprijin si mai ales vor da un sens Zborului.

Va puteti imagina o astfel de etapa in evolutia omenirii??
EU POT si e tare frumos..............


P>S: Acum 160 de ani,in Iranul musulman, Poetesa Tahirih si-a aruncat valul si a manifestat pentru egalitatea femeii cu barbatul spunand : " ma puteti omori dar emanciparea femeii nu o puteti opri!!"

La scurt timp a fost torturata, strangulata si aruncata intr-o fantana de la marginea drumului.Cuvintele ei, atat de indraznete insa evident profetice, au razbatut peste ani.La fel si poezia sa, de o extrema sensibilitate.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...