comentarii

polisemiea cuvintului spectacol


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
limpezire pt Anticena - de Sancho Panza la: 28/08/2008 14:00:07
(la: Golgotă)
Anticena: aceasta NU este o poezie de dragoste!
dar probabil ca n-am reusit sa transmit asta. pacatul meu sa fie...zic asa, fiindca nu pot obliga pe nimeni sa faca un efort si sa treaca de primul nivel al lecturii. nu pot obliga pe nimeni sa inteleaga ca, macar in poezie, cuvintele sunt (sau ar trebui sa fie) altceva decat ceea ce par; ca ele sunt polisemice; ca exista un sens denotativ si un altul conotativ...etc.

#336980 (raspuns la: #336972) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dincolo de cuvinte? - de Intruder la: 15/09/2008 00:10:49
(la: Pentatonic)
ce e dincolo de cuvinte?
tu esti acolo, eu sunt aici, nu ne cunoastem si am vorbit doar pe cafenea...cu cuvinte scrise si trimise in neant.
daca privesc dincolo de cuvinte, nu te percep nicicum...si poezia e a ta.

gata...noapte buna ca ma bag in scutece. :)
#342343 (raspuns la: #342338) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
monte_oro - de Bucu la: 23/09/2008 20:27:51
(la: Antologia rusinii - spicuiri)
Cand mai judeci asa... nu lua contextul general... ci ala particular... strict... al anului, lunii... poate chiar si zilei. Uita-te cam care era situatia la momentul X in societatea Y... apoi incearca sa gasesti un sens.... o judecata, ma rog... whatever...

pai exact asta a facut si Ierunca, a scris anii si sursa pentru fiecare caz în parte, nu-i o judecata la modul general ...

si-acum, daca tot mi se reproseaza ca vreau sa darâm nu-stiu-ce monument national-universal (desi nu-s io ala care face monumente si ca atare nici n-am cum sa distrug vreunul) si ca sunt gica-contra doar asa ca sa ma aflu în treaba (ceea ce-i adevarat, dar doar pe jumatate), îmi pun urmatoarea întrebare : oare Stanescu a avut într-adevar habar ce-a laudat el acolo ? stia despre ce-i vorba în asa-zisele "teze din iulie" 1971 ? ca daca stia si a facut-o în cunostinta de cauza, e destul de grav ; asta se hotarâse acolo :

-----------------
11. — Se vor lua măsuri pentru o mai bună orientare a activităţii editoriale, pentru ca producţia de carte să răspundă în mai mare măsură cerinţelor educaţiei comuniste. Se va exercita un control mai riguros, pentru evitarea publicării unor lucrări literare care nu răspund cerinţelor activităţii politico-educative a partidului nostru, a cărţilor care promovează idei şi concepţii dăunătoare intereselor construcţiei socialiste.

12. — În orientarea repertoriilor instituţiilor de spectacole, teatru, operă, balet, estradă, se va pune accent pe promovarea creaţiei originale cu caracter militant, revoluţionar. Se va da, de asemenea, extensiune lucrărilor valoroase din creaţia artistică actuală a ţărilor socialiste; se va asigura o selecţie mai riguroasă a lucrărilor din repertoriul clasic şi contemporan internaţional.

Se va acţiona mai perseverent pentru dezvoltarea creaţiei româneşti de operă, operetă şi balet cu teme izvorîte din lupta poporului nostru pentru socialism. Comitetele judeţene şi municipale de partid răspund de orientarea justă a repertoriilor instituţiilor artistice profesioniste de spectacole, precum şi ale caselor de cultură şi căminelor culturale.

13. — Se vor lua măsuri pentru mai buna echilibrare a filmelor programate în cinematografele noastre, limitîndu-se difuzarea filmelor poliţiste, de aventuri, interzicîndu-se filmele care cultivă violenţa şi vulgaritatea, care propagă modul de viaţă burghez.

14. — Un rol deosebit de important în orientarea politico-ideologică a activităţii cultural-educative, în asigurarea unui conţinut pătruns de spiritul politicii partidului nostru al întregii creaţii literar-artistice revine organizaţiilor de partid, tuturor comuniştilor care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu.

sursa:
http://ro.wikisource.org/wiki/Tezele_din_iulie
-------------------------------

cu alte cuvinte, el - poetul, artistul, omul de litere - era pentru înasprirea cenzurii. el, care stia ce-nseamna asta si care era un model pentru altii,poate, pentru spiritul liber si nonconformism, dadea girul unor practici de golani si inculti ...

asta a facut cu lauda asta...si asta încearca si Ierunca sa arate, antologia asta nu-i carte de critica literara, daca nu s-a înteles pâna acum ...si stai sa te-ntrebi, oare daca nu exista asa cenzura n-avea si boborul asta ceva mai multe "monumente" , valori autentice ? poate aveam doi Nichita azi, mai stii ?

ps- ma opresc aici cu "cazul" Nichita Stanescu 1971, vad ca-i aproape un subiect tabu prin cafenea si n-am stiut ca exista asemenea subiecte pe-aici ...n-am venit sa fac niciun razboi aici ...


#344471 (raspuns la: #344273) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de maan la: 27/09/2008 19:30:13
(la: Ultimul Interviu)
http://www.jurnalul.ro/articole/134359/-in-memoriam--salve-pentru-general


Plouă de câteva zile. Plouă zi şi noapte de când ŞTEFAN IORDACHE nu mai este. Oamenii la ţară spun că îi pare rău celui care a plecat.

Nu-mi găsesc locul şi nu prea sunt în stare să fac mare lucru. Mi se învîrtesc în cap, ca într-un carusel, flash-uri din spectacole, ochii lui, mîinile lui de neimaginat de frumoase, zâmbetul cald, când îl dorea aşa. Nu ne-am văzut foarte des, dar fiecare întâlnire era plină de respect. Dacă nu îi plăcea ceva sau cineva, punea distanţă de gheaţă. Dar şi dacă îi plăcea...fidelitatea lui faţă de prieteni a fost o chestiune de onoare. O valoare pe care a cultivat-o până la capăt. Şi pe care a ocrotit-o cu sfinţenie. Aşa cum făcea cu tot tărâmul de vis de la Gruiu. Locul pe care l-a adorat, locul care l-a apărat, care l-a încărcat cu putere, cu energie, cu înţelepciune şi îngăduinţă. Spunea, râzând, "sunt un băiat de cartier!”. Rar se poate vorbi, însă, despre atâta nobleţe, despre poezia rafinată a mâinilor, a corpului, despre tandreţea ochilor, despre o inteligenţă profundă. Vorbea în imagini. Parcă desena cu cuvintele. Ştefan Iordache a fost un tip fascinant. A avut ceva unic, har divin, ceva care exercita seducţie. În orice fel de spectacol, în orice fel de rol. A avut mister. A fost, până la sfârşit, discret, discret, discret. A avut o expresivitate uluitoare pe registre neînchipuit de variate. A avut o filosofie de scenă, remarcabilă, şi o filosofie existenţială impecabilă. A avut un aer princiar. Felul în care mergea, în care privea, în care îşi exprima acordul sau dezacordul, aroganţa sau tandreţea. I-a plăcut viaţa. A iubit-o şi a cinstit-o ca pe un dar. A trăit-o. A iubit, a suferit. A cântat ca un prinţ alb, ca un rus singur, rătăcit pe întinsul Siberiei.

Am stat, cu toţii, în anii optzeci, la cozile interminabile de la Teatrul Mic, care se întindeau până sus, pe Calea Victoriei. Am stat ca să-l vedem în "Maestrul şi Margareta”, ireal, ca un clovn şi ca un Crist, ca un diavol şi ca un înger, în "Să îmbrăcăm pe cei goi”, "Cerul înstelat deasupra noastră”, în "Richard al-III-lea”. Cuplul fantastic cu Valeria Seciu. Sau cu Carmen Galin. Cătălina Buzoianu şi Silviu Purcărete. Doi regizori care l-au simţit şi care l-au provocat. Care l-au iubit nespus. Mi-a spus că aceste roluri îl devorau. Că slăbea până la trei kilograme la fiecare reprezentaţie. Mi-a spus că juca cu Salvarea la poarta teatrului.

E aproape dimineaţă. Nu am închis ochii. Nu pot să plâng. Toată noaptea am recitit interviurile pe care i le-a dat Ludmilei Patlanjoglu pentru cartea "Regele scamator” de la Nemira. Priveghiul meu. Plouă cumplit, cerul se luminează de fulgere spectaculoase, iar pământul se cutremură de tunete. Călătoresc prin fabulosul poveştilor lui Ştefan Iordache. Pe aiuritorul tărîm oltenesc, ambiguu, încărcat de o anume descifrare a vieţii, a gesturilor, a celor spuse sau nespuse, a viselor terifiante, a firescului cotidian. Prin lumea plină de înţelesuri simple, de uitături hître, de hohote de râs, de tăceri lungi cît moartea. Prin legile scrise sau nescrise ale acestei bresle măcinată, vai, de atâta vanitate.

Cândva în 1992, am coborât cu paşi siguri pe peronul gării din Craiova. Vizita la mătuşa mea a fost un ritual pe care l-am continuat şi după ce ea nu a mai fost. Cineva m-a prins de mână. Silviu Purcărete. Foarte emoţionat. Curând am înţeles de ce. Lângă noi a sosit Ştefan Iordache. A doua zi începeau repetiţiile pentru "Titus Andronicus”, la Teatrul Naţional din Craiova. Stânjeneala, din alte pricini pentru fiecare, s-a spulberat când am auzit la megafoane, strident, "m-a făcut mama oltean”. Am râs ca nebunii, iar râsul acela mi s-a părut că se aude pe toată planeta. M-au invitat, cu o generozitate care mă paralizează şi acum, în această noapte a amintirilor, la prima lectură. Nici nu ştiu dacă am auzit, dacă am văzut sau dacă am înţeles ceva acolo, în sala studio. Era atâta emoţie şi parcă toată lumea simţea miza acelui spectacol formidabil.

#345640 (raspuns la: #342420) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de maan la: 27/09/2008 19:30:24
(la: Ultimul Interviu)
Din când în când, Ştefan Iordache zâmbea ca un prinţ sau făcea un giumbuşluc. Ca un bufon. Şi tensiunile se scurgeau, ca prin minune, prin lemnul crăpat al scenei. Emil Boroghină era ca un arc, atent la toţi şi la toate, era ca un cocoş ţanţoş şi îmi spunea "va fi un spectacol mare!”. Ilie Gheorghe avea ochii dilataţi ca să absoarbă, sănătos, şansa lui de a fi acolo, atunci. Mirela Cioabă şi Valer Dellakeza îmi păreau că plutesc. Tudor Gheorghe îşi răsucea, mucalit, mustăţile. Le-am rămas în preajmă. Şi mă uluiam de dezlănţuirea lui Ştefan Iordache pe scenă. Era posedat de arta lui, de acest personaj, de teatru, de ce îi spunea Purcărete, în şoaptă. Trecea de la o stare la alta într-o secundă, îşi schimba măştile atât de iute, că nu îi făceam faţă. Mergea cu paşi mari şi îi aducea pe toţi actorii la o stare de demenţă. Parcă nimeni nu era om, fiinţă. Îmi amintesc cum îmi spuneau că au continuu o stare de rău fizic, de descompunere, dureri, stare de vomă. Ilie Gheorghe freca grâu încolţit cu miere şi îi dădea, cu un gest sacru, să mănânce hrana pământului darnic. Într-o seară, l-am auzit murmurând "să-mi cânţi cobzar bătrân ceva, să-mi cânţi ce-oi ştii mai bine, că bani ţi-oi da, şi vin ţi-oi da, şi haina de pe mine...”. Fumul ţigării îl învăluia. Melancoliile îl duceau departe. Cuvintele erau mângâiate, accentele mutate, oftatatul, la locul lui. Parcă era o rugăciune. O confesiune. Vocea interioară a unui actor uriaş, nărăvaş, nesupus şi înspăimântător de timid. Mă întreb şi acum, de unde atâta forţă ca să-l joace, aşa cum l-a jucat, pe Titus Andronicus? Era peste tot pe scenă, vocea lui tuna, şoapta ţi se urca în gât, în creier şi fugea în suflet, ochii creşteau nefiresc în faţa ochilor mei, gura se deforma ca însuşi personajul şi părea că înghite fărădelegea, păcatul, iubirea, crima, vinovăţiile toate, pământul. Cât de tare l-au preţuit actorii. Şi nu doar cei de acolo...rarisim... Am fost prin 97 la Stockholm cu "Titus”. I-am urmărit şirul de superstiţii, ritualul de dinainte de spectacol. Seara, la teatru, a venit Radu Penciulescu. Am privit acea reprezentaţie prin starea lui Penciu. Nu mişca, nu respira, se cutremura, se bucura, lăsa lacrimile să curgă. Spre sfârşit, când cruzimea şi durerea deveneau insuportabile, ne-am luat de mână. Mâinile lui la fel de frumoase ca cele ale lui Ştefan Iordache. La urmă, mi-a spus, la ureche, atât: "incredibil...”.

Incredibil cum se juca în pielea Generalului Cearnota din "Fuga” Cătălinei Buzoianu de la Teatrul de Comedie... Spiritul ludic îl conducea pe acest personaj pişicher care cânta, dansa, ciupea femeile, care pierdea tot şi puţin îi păsa, care învârtea viaţa în cei mai aiuriţi paşi de dans, fără menajamente, care se lăsa ispitit de toate poftele, ignorând deşertăciunile. Cum s-a jucat în "Barrymore”, asumându-şi tot, tot, tot.


Mă gândesc acum la Silviu Purcărete. La Lia Manţoc care i-a făcut costumul îndrăzneţ din "Să îmbrăcăm pe cei goi”, cu memorabilul fular azvârlit neglijent, la felul în care se uluia ea de desenul unui corp care vorbea, zvâcnea, se mula după o intenţie sau alta, ţâşnea ca să-şi urmărească vocea. La Lucian Pintilie şi la afurisitul Mitică de mahala din "De ce trag clopotele, Mitică?”. La Helmut Sturmer care povesteşte la infinit despre Hamlet-ul făcut cu Dinu Cernescu. La George Banu, cel care i-a făcut cunoştinţă cu Mihaela Toniţa, femeia lui frumoasă, care l-a însoţit o viaţă. Şi la bine, şi la greu. La Sanda Manu. La Toca. La Horia Lovinescu care s-a îngrijit de începutul drumului. La Matei Călinescu, care i-a fost naş de cununie. La cei cu care a lucrat. Sau nu. La locurile pe unde a jucat. La felul seducţiei lui. La ţăranii de la Gruiu. La prietenii lui. La chefuri. La pasiunea cu care a făcut tot. La poveştile din el, la poveştile personajelor lui, la lacrima pe care am văzut-o în ochii lui la unul dintre dialogurile noastre. La necuprinsul şoaptelor. Mâinile lui mângâiau lumea şi îmblânzeau revoltele. Vocea lui scula morţii din morminte. Un artist uriaş care nu a stat în lanţurile nici unui şablon. Un artist uriaş care şi-a savurat libertatea interioară şi poezia fiecărui rol. Şi care a luat-o, mereu, de la capăt. Şi care s-a minunat de miracolul vieţii pe acest pământ. Un om care a ştiut ce este smerenia. Şi sfinţenia meseriei. Şi simplitatea, şi credinţa. Un artist uriaş care vorbea şi atunci când tăcea, care simţea vraja cuvântului şi vulnerabilitatea liniştii. Un artist care s-a frământat pentru ca miracolul să se întâmple. Un artist pe care teatrul se sprijină întru istorie.

Mă bântuie tristeţea. Şi nu pot să plâng. Împietriţi, urmărim cum, de data asta, Maestrul zboară deasupra oraşului. Ceva din irepetabilul frumuseţii pleacă împreună cu el. In-cre-di-bil...

Marina Constantinescu

Articol preluat din România literară
#345641 (raspuns la: #345640) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Totu-i un spectacol... - de adynet1 la: 19/10/2008 22:01:25
(la: User sau om real?...)
Incercam s-o facem pe inteligentii, spiritualii, necomplexatii, specialistii, competentii, fierbintii, cinicii, obraznicii, marlanii, sensibilii, frumosii, uratii,taranii, mitocanii, cuceritorii, entuziastii, durii...si-ar mai fi multe.
Si totul, pentru a obtine un zambet, o remarca, o atentie, o lauda si uneori caldura...
Ne exteriorizam pentru a place si pastram in noi...pe noi.
Iubim imagini si cuvinte ,impresii si pareri,iluzii si sperante, sau daca vreti,suruburi de androizi simpatici in prezenta carora ne complacem...:)

"Racnetul" meu...uhhh..:) - de monte_oro la: 21/10/2008 20:17:05
(la: Concurs de poezii pe o tema data)
Un racnet? ce mirare...
o soapta o crezusem,
un port deschis la mare.

Furtuna? ce spectacol...
cand briza o simtisem
ca pe-un duios oracol.

Minciuna? cata teama...
cuvinte-adevarate
stransesem, far' de seama.

Uitarea? ce-nnoptare...
se va asterne peste
ce am sperat ca-i zare.

cuvinte cuvinte mereu cuvinte - de merlyn hiler la: 18/11/2008 10:32:15
(la: Te iubesc)
fara cuvinte nu ar fi mai bine?adica io in loc de te iubesc, am mainile pline cu ea si nu mai trebuie sa spun nimic?
#363950 (raspuns la: #363931) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
irma, pentru raspunsul asta cuvintele nu sunt cele mai potrivite - de merlyn hiler la: 18/11/2008 14:03:17 Modificat la: 18/11/2008 14:09:03
(la: Te iubesc)
sincer. am incercat sa spun doar in cateva cuvinte, dar nu reusesc. apoi am realizat ca nici in pagini, nu as reusi. sunt sigur ca ma intelegi.:)
#364049 (raspuns la: #364014) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Scriem cuvinte... - de nickycrrry la: 02/12/2008 19:47:27
(la: Despre scris)
Eu scriu pentru ca sunt indragostita de cuvinte.Cuvintele astea care de cele mai multe ori le strivim intre buze.
Cuvintele care dau alinare si aduc disperare in aceeasi masura.
Daca ochii sunt oglinda sufletului atunci cuvintele ce sunt?Sunt mainile care-l mangaie si-l palmuiesc de cele mai multe ori.Poti aduce atat de multa mangaiere unui suflet pierdut doar printr-un cuvant.Daca cuvintele sunt atat de importante de ce sa le tinem inchise in noi?De ce scriu?Pentru ca nu ma mai satur de ele...
Acelasi lucru... în alte cuvinte - de Areal la: 08/12/2008 10:29:27
(la: POVESTIRI CU TALC (IV))
Pe o stradă din Paris stătea un orb cu o pălărie la picioare şi o plăcuţă de lemn pe care scria cu cretă albă: "Vă rog, ajutaţi-mă, sunt orb!". Un ziarist trecu prin zonă şi văzu foarte puţini bani în pălăria orbului. Fără să ceară încuviinţarea, luă plăcuţa de lemn, o întoarse, pe dos, scrisese altceva, o puse din nou la picioarele orbului şi plecă.
Spre seară, jurnalistul respectiv se întoarse pe acelaşi drum, trecând din nou pe lângă orbul care cerşea. Acum, pălăria lui era plină de bani. Şi monede, şi bacnote. Cu simţurile dezvoltate din pricina lipsei de vedere, orbul recunoscu paşii ziaristului. Îl întrebă dacă el cel care i-a rescris mesajul de pe plăcuţă şi, dacă da, ce anume scrisese. Ziaristul răspunse:
- Nu am scris nimic din ce ar putea fi în neconcordanţă cu anunţul dumitale, doar că am exprimat totul în alte cuvinte. Şi plecă liniştit mai departe.
Orbul a aflat foarte târziu ce scrisese ziaristul pe plăcuţa de lemn. Mesajul era următorul: "Şi astăzi e primăvară în Paris, şi eu tot nu o pot vedea..."
MORALA
De multe ori, când lucrurile nu ne mai reuşesc aşa cum am dori, e o idee bună să schimbăm strategia.
#370677 (raspuns la: #370271) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
on topic - de Intruder la: 11/12/2008 18:11:29
(la: Virtual vs Real)
am citit cam toate comentariile si sunt de-acord cu Proud!
in ceea ce ma priveste:
DA, sunt dajtept - si aici si dincolo,
DA, sunt tampit - si aici si dincolo,
DA, sunt paradit - si aici si dincolo,
DA, fac gafe - si aici si dincolo,
DA, latru ca un capiat - si aici si dincolo,
DA, arunc pietre in lac - si aici si dincolo...dar
SPONTANEITATEA nu-i la fel!
aici sunt spontan intr-un fel, dincolo in alt fel.
aici sunt mai spectaculos...sau mai PREMEDITAT - ar fi corect spus.
dincolo (in real adica) nu fac "spectacol" (sau fac, dar mai de amatori, asa...) pentru ca una e sa spui scurt pe doi ce ai de zis, ce-ti vine...si alta e sa scrii!
scriind, in alea cateva secunde (sau minute) vorbele ti se aseaza cumva, dirijate "scenic"...nici nu stiu sa explic...in orice caz, nu brute ci putin slefuite! de fapt ma refer la idei, esenta mesajului...nu la cuvinte si sintaxa.
in real - ai scos pasarica, a zburat... si uite-o, nu-i!
in virtual - nope! pasarica e in joben, tu scrii, scrii, scrii... si scriind - faci abracadabra, trei pasi la stanga binisor si alti trei pasi la dreapta lor, bagi faza mare pe o idee ce vrei s-o subliniezi, chemi Google sa-ti tina trena unde treci puntea, nu mai sufli inspre Bubu c-ai mancat usturoi, te uiti pe comentariul celui caruia ii raspunzi si vezi sa nu calci pe iarba...sunt niste nuante, ne miscam cu incetinitorul, sa nu (ne) rupem frezele!

nu stiu daca a inteles careva ce am vrut sa spun si ma doare-n Zona Zoster de cine crede ca Intruder e ciuma intr-un loc si muma in altul...nu despre asta era vorba in propozitie.
despre muma si ciuma, as putea sa mazgalesc 10 pagini, sa-mi fac mausoleu cu garaj si covor rosu...cine sa ma verifice????
ha! asta-i problema si pe asta mizeaza unii!
...si ce mizeaza? piei de closca, tiribombe, ursuleti, dude si paradude!
cuvintele ramine, cafeneaua se trece - de modigliani la: 28/01/2009 16:37:38
(la: Cuvintele trec, cafeneaua ramane)
adica mai pune si tu mina pe biblie, ca nu ti strica
la inceput a fost cuvintul si bag de seama ca mai este inca si acum
cafeneaua e cit vrea un baiat, racovitan pe numele lui din cite am auzit
baiat bun dar pina la urma om si el
#399034 (raspuns la: #399030) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cu alte cuvinte... - de adina.petre la: 16/02/2009 21:12:55
(la: Rămânem amici)
Unu zice "ia-l pe celalt", celalalt zice "lasa, nu lua".
Cu alte cuvinte, niciunu nu sunteti dispusi sa va dati.
Numa' gura de voi, parc-ati fi fomei :P:P:P
cuvintul "rom" nu este creat de romani.... - de dorinteodor la: 05/03/2009 18:59:33
(la: Rrom sau ţigan?)
limba romana se formeaza cu cuvinte create de romani. cuvintul romanesc este "tigan" si e normal ca asa sa ramina. noi norbim de nemti nu de "deutsche menschen". tara lor este deutschland dar noi ii spunem germania. vorbim de londra desi englezii zic london...... asa cum am zis, cuvintele limbii romine le formeaza romanii si nu are importanta cum altii isi spun ei intre ei....asa ca nu inteleg de unde aberatia cu "rom"....

pe de alta parte, nu noi am creat conotatia negativa asociata cu cuvintul tigan. noi avem o foarte buna conotatie pozitiva in legatura cu cuvintul "neamt" si cu "lucrul nemtesc" adica trainic, de incredere,.... deci nu noi sintem raspunzatori de conotatia negativa asociata cu cuvintul "tigan".....

totusi, noi vorbim de tigani mai ales in legatura cu cei care se comporta necivilizat, violent, agresiv cu oamenii pasnici. exista destui tigani la care nici nu observam ca sint tigani. personal am lucrat de multe ori cu tigani angajati la firme si am o parere foarte buna despre ei. cei cu care am lucrat sint oameni de incredere, buni profesionisti, nu are importanta ca sint tigani. despre unul cu care lucrez de peste 10 ani am aflat acum de curind ca ar fi tigan. este un tip de incredere profesionala si faptul ca am aflat ca e tigan nu mi-a schimbat in nici un fel parerea buna despre el....

asa ca, de fapt, nu originea este problema ci modul in care unii (romani sau tigani) se integreaza in societate. daca se integreaza, nimeni nu va avea nimic cu ei.... dar asta depinde numai de ei, de fiecare in parte....
FARA CUVINTE - de adynet1 la: 17/05/2009 22:44:16 Modificat la: 17/05/2009 23:21:23
(la: Foto - Pet-ul familiei)


FARA CUVINTE
<<< dar din pacate nu am idei.
Am eu destule nu va faceti griji.>>>


<<<< imi pare rau standade ... printre margaritare... >>>

Asta nu e corect. Pina acum nu a nimerit nimeni combinatia corecta. E ca la afaceri. Ca sa faci afaceri nu ajunge sa ai bani, sa fii inteligent, sa ai noroc, sa fie omul potrivit, la momentul potrivit, la locul potrivit. Trebuie indeplinite toate conditiile. Pentru politica e nebvoie si de putina teorie asta ca sa nu operezi de'amboulea asa cum se face acuma. Politicienii astia n-au nici un sistem. Actioneaza "varzuit" pentru ca toata logica lor politica e o varza.

<<< indiferent cat ar fi intentiile .... politica a ideologiei... >>>

Apai daca esti asa bun de candidat la presedentie ia zi repede tot ce poti ca sa stim si noi cu cine vorbim. Trebuie sa zici tot pentru ca altfel lasi impresia de om cu nasul pe sus. Daca ai bagat strimba, asuma-ti initiativa si ofera-ne detalii. In ce priveste alegerile de acum, eu mai degraba ma gindesc la cele viitoare. Poate pina la ele realizez ceva. Daca reusesc bine, daca nu, nu, macar pot sa zic , ca am incercat. Materialele ramin publicate pe net si fel de fel de oameni vor da de ele, lucru care imi poate aduce contacte noi.

<<< iarasi incep cu indiferent de cea ce veti propune, lumea este satula de tehnocrati >>>

Eu propun un concept nou de tehnocratie, numi tehnocratie politica. In viziunea mea, un tehnocrat este un om care isi face meseria in mod tehnic si metodic, si daca privim si politica, ca pe o meserie atunci tehnocratia se poate aplica si politicienilor. Un politician tehnocrat, este un politician de meserie, adica un bun profesionist in ale politicii, cu o formatie speciala sau cu un talent pentru asta, care stie ce este dip-lomatia, dialogul, bunul simt, interesul public etc si care nu reduce politica la un spectacol sinistru de injuraturi. Ceea ce avem acuma nu sint politicieni ci sint niste coate-goale si matze-fripte, care havbar nu au ce e aia politica.


<<< revenind la ideologie, ... romanului? >>>

Repet: e vorba de tehnocratie politica (adica inginerie politica) si nu de ingineri de poduri. Nesimtirea civica a romanului se poate combate, daor daca oamenii care nu sint nesimtiti se unesc. Sa ne gindim: ave 2 sate. Unii cinstiti si unii hoti. Care dintre astia vor forma primii o banda ? Evidetn ca hotii. Ce variante au ceilalti. 1. Stau ca prostii si admira cum sint furati si 2. se organizeaza ca sa faca fata la problema. Evident ca oamnii cinstiti nu au in singe ideea de a se organiza in bande, pentru ca nu vad rostul, si nici nervul necesar. In plus acestia sint mai linistiti si prefera sa isi vada de treburile lor. Toatea astea insa, pina cind situatia devine insuportabila. Concluzia. Trebuie un partidu nou, care sa fie condus de intelectuali si nu de politicieni diletanti insotiti de coate-goale si matze-fripte, care sa propuna ceva nou si nu doar nou ci credibil. Initiativa va avea scuces, dar e de munca. Asta fac eu aici: munca, munca de lamurire.


<<< cu ce cuvinte (spuneam io ca-s bun politician)... >>>>

Ideea este ca inainte sa cerem bani de al altii tre sa mai reducem peirderile de la noi. Trebuie ordine si disciplina. Democratice dar ordine si disciplina. Democratia nu insemna abolirea ordinii ci insemna ordine democratica, ceea ce e cu totul altceva.


<<<< cum poate demonstra un tehnocrat iubirea si ...a Deltei, a aerului si a apei? >>>>

Prin ordine si disciplina. Pentru moment eu as face o oridine la singe pe soselele romaniei in materie de viteza si responsabilitate in circulatie. Dupa citiva ani, s-ar invata lumea. Dupa 89 s-a relaxat sistemul ca sa fie respectate libertatile omului, intelegindu-se prin asta libertatile tuturor iresponsabililor de a face ce vor in detrimentul libertatii oamenilor responsabili. Acestia din uram, prea pasivi din fire au inghitit si au trecut 20 de ani si am descoperit ca era necesara ordinea democratica, pentru a inlocui ordinea comunista si nu ablolirea ordinii comuniste cu lipsa de ordine democratica. La noi daca se face ordine pe sosele ar zice lumea ca e stat politienesc. Totusi in Tarile civilizate e ordine si disciplina si nu zice nimeni ca Austria sau Germania sint state politienesti. Noi avem o optica gresita a ceea ce trebuie sa insemna demcratia si de asta este nevoie de un partid nou care sa arate aceste lucruri si sa le aplice.


<<< noi nu, niciodata...
greseli...omul...>>>

Avem nevoie de Bun Simt si Responsabilitate si de o Doctrina care sa le Promoveze.
#445262 (raspuns la: #443963) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
daca cuvintele tale ... - de beatlemaniacul la: 10/09/2009 05:42:40
(la: Dacă)
daca cuvintele tale
s-ar incolaci frumos
ca sarpele seara pe gatul ei
atunci as iesi in fata
si as urla
of, doamne, poete!!!!!!!!
trăgator - de munteanu rodica la: 23/03/2010 13:10:04
(la: masturbează-mă)
Ciudat,foarte ciudat gândeşti

" Ce tot ii dai cu drogu, nu intelegi ca fara el (ma refer aici la toate formele de exces) nu se poate face arta? Absolut toti artistii majori au avut vieti incercate, pentru ca arta vine din traire si din experienta si se adreseaza tuturor"

adica "trăirea"adevarată vine doar asa sub diferite influente?
şi ceilalti,nimicuţii,"posesori" de alte si multe profesii(de cele mai multe ori cu batalama în regulă,cu niscaiva realizări in drumul lor) care se pot trezi dimineata zâmbind iar seara sa-si încheie ziua cu mici placeri omenesti(o carte, un spectacol,un pahar de ceva, poate ceva romantic)zic nimicuţii astia nu traiesc cu adevarat?
Nu îţi contest talentul am mai spus-o,
dar nu este cazul sa te compari cu Henry
Miller sau cu ceilalti pe care -i însiri.Mai ales pentru ca erotismul nu acelasi lucru cu literatura de bordel.Ce ma surprinde si ţi-am mai spus-o este faptul ca mai ales in cafenea publici aşa ceva pe restul siturilor eşti mult mai selectiv.
Sa fie vorba de un anume respect?Sa nu mai spun ca dialogul se reduce la a-ţi revărsa prea plinul (e inutil sa spun obsesii)în rest este foarte săracuţ.Eu chiar am crezut la început că ai o anume bogătie sufletească,dar acuma sunt convinsă ca am avut dreptate când am spus că doar împletesti cuvinte şi astepti aplauze:(


#532429 (raspuns la: #532421) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cuvintele simple - de beatlemaniacul la: 03/09/2010 05:03:38
(la: pestele de aur)
uneori cuvintele simple spun cu mult mai mult decat somptuoase palavrageli cu rima si fara talc ... deci de ce nu? pana la urma am fost facuti dupa asemanarea LUI deci daca noi avem o forma anume inseamna ca si Dumnezeu arata cumva cam ca si noi, ca sa zic asa ... iarta-ma Doamne, ca nu incerc sa aflu mai mult decat este permis, insa TU ne-ai dat voie sa visam si de aceea incerc si eu sa merg pe apa involburata ... macar un pas ...



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...