comentarii

porto fino


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
caly - de Lascar Barca la: 14/10/2005 23:33:13
(la: Trancaneala Aristocrata "6")
e fain la EU.Toate sunt aproape...Acum vreo citiva ani in 2 sau3 nov faceam plaja la Porto Fino in IT.....Aici ne-am balacit in piscina la 6 oct pt ultima data in anul asta....
#78824 (raspuns la: #78817) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
picky - de adynet1 la: 16/06/2010 20:37:45
(la: Crete nostalgy...)
Multzam! Mie mi-aduce cu Porto Fino...Un loc cu ecou romantic.
#550254 (raspuns la: #550194) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Daca tot vorbim de Porto, ce - de RSI la: 09/09/2005 20:47:07
(la: La o cana cu vin !)
Daca tot vorbim de Porto, ce parere aveti de sherry a.k.a vinul de Xeres ?
=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"

Descartes
#71035 (raspuns la: #71029) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Vin de Porto - de Cassandra la: 09/09/2005 20:54:54
(la: La o cana cu vin !)
Cind spunem vin de Porto ne referim doar la regiunea in care se produce vinul dar nu la tipul sau.
Daca vrei un Porto din 1975, incearca un Vintage (Calem Vintage Port 1975 e unul din cele mai bune din anul respectiv). Vintage se refera la recolta declarata.
#71041 (raspuns la: #71029) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Un Menu de Craciun...:) - de ARLEKYN la: 24/12/2003 12:21:19
(la: Un Craciun perfect)
Uite ce Menu am, de Craciun, toate facute de mine:

1- Papiota cu peste si fructe de mare in legume julienne si sos exotic cu usturoi;

2- Supa de broasca testoasa cu vin Porto si crutoane de miez de rosii;

3- Pulpa de porc natur 4 ore la cuptor glazata in miere si ierburi trufanda, garnitura de mere verzi umplute cu 5 feluri de ardei in sos demiglas;

4- Tort Tiramisu din piscoturi in lichior de cafea si inghetata creola;

5- Branzeturi frantuzesti cu fructe si citrice, lichioruri si sampanie desert;

6- Trabuce si narghilea aromata;

7- Cafele si ceaiuri aromate vitnameze, bomboane Truffle, Cognac-uri...:)))

Sursa: personal

Note:

Vinuri albe seci si demiseci, din gama Premiere Cru;
Vinuri rosii, Merlot si Cabernet, dar si dulci gen Port;
Sampanie desert.

Pofta Buna si La Multi Ani!... :o)



Crede si nu cerceta!...
De cand minciuna e "realism"? - de (anonim) la: 16/03/2004 03:25:05
(la: Care este viitorul Republicii Moldova?)
Un comentariu realist
#12114, de Filip Antonio la Tue, 16/03/2004 - 00:40


Comentariul precedent este unul realist. Romania nu are nevoie de Bastardostan, cel mai mare exportator de prostituate si rinichi umani in Europa.
-------------------------------------------------------------------

Nu este realist, ci mai degraba "miorlaitic". Nu e realist, pentru ca e clar ca Rusia ARE nevoie de RM, altfel, si-ar retrage armatele, asa acum a promis la Istanbul si Porto.
#12148 (raspuns la: #12114) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
„Pozitia (...) prin care es - de (anonim) la: 16/03/2004 06:13:10
(la: Care este viitorul Republicii Moldova?)
„Pozitia (...) prin care este incurajata federalizarea Republicii Moldova, va avea drept efect crearea unui protectorat rusesc in teritoriu. Prin urmare, unica parghie de a influenta modificarea acestei pozitii este formarea unei opinii publice puternice, care s-ar face auzita. Numai in aceste conditii, actuala administratie a SUA, care utilizeaza destul de frecvent notiuni de genul ‘democratie’ sau ‘societate deschisa’, va fi nevoita sa tina cont de toate parerile existente in societatea moldoveneasca.”
George Soros, Conferinta de presa la Chisinau, 21 octombrie 2002


„Since Putin was elected president in 2000, every major figure exiled or arrested for financial crimes has been Jewish. In dollars terms, we are witnessing the largest illegal expropriation of Jewish property in Europe since the Nazi seizures during the 1930s... These arrests must be seen in the contex of increasingly aggresive, military and extrajudicial actions in Ukraine, Moldova, the South Caucasus and Chechya”.
Bruce Jackson, The Washington Post, noiembrie, 2003


„The Bush administration has taken a significant step toward adjusting its policy to fit the reality of Russia’s recent anti-democratic and imperialistic behaviour. (...) Mr. Putin must see that his attacks on democracy in his own country and on the independence o his neighbors will ve resisted. If he pays no price, he will surely step them up”.
„A Stand on Russia”, The Washington Post, 4 decembrie, 2003


„Solutionarea conflictului transnistrean este importanta pentru viitorul cetatenilor Moldovei de pe ambele maluri ale Nistrului. Modelul de solutionare a acestui conflict trebuie neaparat sa intareasca independenta si integritatea teritoriala a Moldovei”.
Heather M. Hodges, Ambasador SUA in Republica Moldova, 2003


„Doctrina Putin” aduce Chisinaul pe harta geopolitica a lumii
Scena geopolitica a istmului Ponto-Baltic – spatiu teoretizat stralucit in perioada interbelica de un Simion Mehedinti - sau a Caucazului au trecut in umbra odata cu concentrarea privirilor lumii spre Afganistan, Irak sau criza israeliano-palestiniana. America este ocupata pana peste cap, prinsa in capcana unui razboi care readuce in memorie, periculos, Vietnamul, somata sa raspunda cu solutii conflictelor din Orientul Mijlociu sau sa reconstruiasca, din temelii, Afganistanul.
Spatii geopolitice cruciale – cum sunt Istmul Ponto-baltic sau Caucazul - pareau uitate de imperiul ghidonat de la Washington sau date spre gestiune altcuiva. Si unii s-au grabit sa profite. Putini au sesizat, in acest context, semnalele pe care Moscova le transmitea tarilor din zona si presiunile la care acestea erau supuse. La 19 septembrie, la Yalta, Moscova impune semnarea tratatului economic dintre Rusia, Ucraina, Belarus si Kazahstan in vederea creari „unui spatiu economic unic” – net favorabil Rusiei si in pofida dorintei celorlalti „parteneri”. La 29 septembrie, fortele maritime ruse au inceput construirea unui canal in stramtoarea Kerch din partea de nord a Marii Negre, aceasta insemnand, practic, o tentativa de preluare a controlului de la Ucraina a unei insule si a unui canal adiacent. Supus presiunilor Moscovei, presedintele Kucima accepta „negocierile” legate de canalul strategic de navigatie din apropierea Marii Azov unde se estimeaza ca exista importante resurse de titei. La 5 octombrie, in Cecenia, cu ocazia unei farse electorale evidente, Rusia instaleaza un guvern marioneta si isi asigura astfel controlul. La 9 octombrie, Presedintele Putin si Serghei Ivanov, Ministrul Apararii, au exprimat intr-o conferinta de presa comuna ceea ce este cunoscut sub numele de „Doctrina Putin”: Moscova isi rezerva dreptul de a interveni militar in solutionarea oricarui diferend din statele vecine si dreptul de a-si mentine conductele de petrol ce se intind din Asia Centrala si de la Munti Caucaz pana in Occident, chiar si – afirma Presedintele Putin – „acele segmente ale sistemului de conducte ce se afla dupa hotarele Rusiei”. Trebuie adaugata la aceasta prezenta in continuare a trupelor ruse si bazelor militare in Georgia, in ciuda acordurilor internationale: conform deciziilor summit-urilor OSCE de la Istambul si Porto, Rusia trebuia sa inchida bazele de la Vaziani si Gudauta in 2001 si sa negocieze cu Georgia inchiderea bazelor de la Batumi si Akhalkalaki. Patru ani mai tarziu, Rusia a inchis numai baza de la Vaziani si a refuzat, practic, sa negocieze altceva. In ceea ce priveste Republica Moldova, Rusia nu a respectat nici o decizie internationala privind retragerea trupelor si armamentului din Transnistria, mai mult, a facut si face toate eforturile diplomatice pentru „legalizarea” prezentei sale militare in Moldova si perpetuarea controlului asupra unui stat independent si recunoscut international prin sustinerea fatisa a Transnistriei, „o enclava de tip mafiot, sustinuta de armata rusa”, cu a denumit-o celebrul comentator american Z. Brzezinski. Daca adaugam aici implicarea serviciilor secrete rusesti in alegerile din Georgia si Azerbaijan, deci fraudarea acestora, sau presiunile din Abhazia pentru prezervarea intereselor rusesti vom avea un tablou aproximativ al actiunilor concertate ale „Noii Rusii” pentru impunerea dominatiei in Istmul Ponto-Baltic si Eurasia.
Toate acestea succesele diplomatice sistematice ale Rusiei lui Putin, veritabil „Petru cel Mare” al secolului XXI, s-au constituit in semnale de alarma pentru populatia (ne-rusa) a zonei, si nu numai, oripilata de ceea ce poate deveni „doctrina Putin” impinsa pana la ultime consecinte pe plan extern. In plus, expresia „doctrinei Putin” pe plan intern, respectiv ofensiva masiva si concertata a echipei lui Putin impotriva magnatilor rusi de origine evreiasca a alertat cercurile politice, economice si opinia publica din UE si, mai ales, Statele Unite. Cazul magnatului Mihail Hodorkovski (arestat la 25 octombrie de agenti mascati ai securitatii ruse din cadrul FSB, succesoarea KGB, care au luat cu asalt avionul personal al omului de afaceri), este cel mai faimos dintre ele.
Reactia nu a intarziat. Cand nimeni nu parea ca pune la indoiala marsul triumfal al Rusiei, iar unii comentatori se grabeau sa acrediteze un nou pact Rusia-America pentru a explica cumva timiditatea Administratiei Bush fata cu „doctrina Putin”, o serie de evenimente de proportii masive si consecinte majore incep sa se deruleze ca un mecanism bine pus la punct. Georgia, Ucraina, Lituania, Republica Moldova – si cine stie cine va mai urma! – au intrat, perfect sincronizat, in clocot politic si geopolitic. Cazul Republicii Moldova este doar unul dintre ele pe aceasta „mare tabla de sah” in care piesele se muta cu repeziciune de un jucator abil, consecvent si tenace. Grabita si fascinata, poate, de omul de otel de la Kremlin, presa a catalogat initial miscarile drept „manevre ale lui Putin” sau jocuri geopolitice ale Rusiei. S-au inselat. Cazul Republicii Moldova developeaza in mic filmul evenimentelor si dezvaluie, in spatele haosului aparent, o succesiune ferma si bine gandita de decizii si evenimente. In final, Rusia nu este regizorul sau papusarul din spatele scenei, ci, deocamdata, perdantul unui joc in care a crezut ca are toate cartile castigatoare.
Din pricina „doctrine Putin” si cu mana americana, Chisinaul revine, precum la cumpana anilor 90, pe scena geopolitica a lumii... Sa vedem cum.

Filmul evenimentelor. Uite Putin, nu e Putin...
La 17 noiembrie 2003, prin persoana lui Dmitri Kozak, adjunctul sefului administratiei presedintelui Rusiei, Moscova propune Chisinaului un Memorandum pentru solutionarea conflictului transnistrean. Textul, in esenta un proiect de Constitutie federala care facea intreaga Republica Moldova dependenta de Tiraspol, deci de Moscova, vine in continuarea unui sir de initiative pe aceiasi directie. Daca documentul ar fi fost semnat, s-ar fi petrecut acceptare de jure a dominatiei de facto a Rusiei in Republica Moldova. Parafarea documentului era dorita intempestiv de Moscova care vroia sa puna pe masa la Reuniunea OSCE de la Maastricht (1-2 decembrie) cel putin o „realizare” de politica externa, respectiv chestiunea transnistreana. Gestul grabit al rusilor a lasat prezumtivii parteneri – SUA si OSCE – perplecsi... Rusia isi aroga controlul exclusiv al unui spatiu pe care convenise, teoretic, sa-l discute si cu altcineva.
Federalizarea ca solutie a conflictului din Transnistria este o poveste mai veche in Republica Moldova, iar punctul de plecare este tot Rusia. Batalia a inceput, practic, in 1997, cu asa numitul Plan Primakov, dupa care Rusia a pus pe masa, cu mana OSCE, un „Acord” care a facut sa curga multa cerneala (textul s-a tiparit la 9 iulie in Moldova Suverana cu titlul „Proiectul de Acord dintre Republica Moldova, document elaborat de OSCE, Federatia Rusa si Ucraina”). Pentru a garanta succesul operatiunii, Moscova a trimis anul acesta un nou ambasador la Chisinau, nici mai mult nici mai putin decat amiralul Zubacov Iurii Antonovici, mana dreapta a lui Serghei Primakov in toate posturile in care acesta s-a perindat: sef al FSB-ului, Ministru de Externe, Prim-ministru etc. Un „greu” a carui numire indica limpede interesul major al Rusiei in zona. Ripostele la proiectul din 2002 au fost rapide si concertate. Societatea civila – ONG-uri, Uniuni de creatie, publicatii etc. - s-a mobilizat exemplar, discreditand proiectul, chiar institutia care l-a propus.
Ultimul episod in acest serial regizat de Moscova si perdant, deocamdata, este Memorandumul Kozak. Trimisul lui Putin vine la Chisinau cu o misiune precisa: sa aduca pe cei doi lideri, Vladimir Voronin si Igor Smirnov, la aceiasi masa, dispusi sa semneze documentul. Daca acest acord s-ar fi realizat, Presedintele Putin insusi s-ar fi deplasat la Chisinau pentru a asista la semnare...
Primele reactii par de bun augur pentru diplomatia rusa: Igor Smirnov anunta rapid acordul fata de Memorandum si accepta ziua de 25 noiembrie pentru vizita presedintelui Putin la Chisinau (data a fost confirmata oficial pe 23 noiembrie). Pe 21 noiembrie, Ministrul rus al Apararii Sergei Ivanov anunta la Moscova ca trupele rusesti vor sta in Moldova ca „garanti ai acordului federal pentru o perioada de tranzitie de pana la 20 de ani”. Desi Memorandumul nu fusese inca semnat...
Reactia societatii civile si a partidelor din Opozitie este insa prompta, coerenta si eficace. Manifestatiile din fata Ambasadei Ruse continua, in ciuda hartuielilor repetate, la fel ca si mitingurile de protest. Pe 19 noiembrie, liderii grupurilor parlamentare, Iurie Rosca (PPCD), Victor Stepaniuc („Partidul Comunistilor”) si Dumitru Braghis („Moldova Noastra”) au avut o intalnire cu Dmitri Kozak, in care reprezentantii Opozitiei si-au exprimat dezacordul fata de proiect; chiar si Stepaniuc, liderul fractiunii comuniste din Parlament, a declarat ca nu sustine toate prevederile Memoradumului. Pentru a da o alura europeana Memorandumului, Kozac a afirmat: „memorandumul si planul propus in format tripartit, elaborat in comun cu OSCE si Ucraina, sunt foarte asemanatoare, acesta fiind doar mai concret”. Ceva adevar exista aici, cu „nuanta” ca proiectul anterior din 2002 tot de Moscova fusese construit... Pe 20 noiembrie, Igor Smirnov adreseaza un apel populatiei din stanga Nistrului prin care sustine documentul si sugereaza, totusi, o imbunatatire: „In conditiile in care viitorul stat va fi unul demilitarizat, rolul dominant in oferirea garantiilor militare si a securitatii de stat ar trebui sa revina Rusiei, fapt ce ar merita consfintit in constitutia viitorului stat federal”. Luni, 24 noiembrie, Opozitia din Republica Moldova se reuneste intr-o sedinta a Mesei rotunde cu Statul Permanent, un mecanism infiintat la sugestia Consiliului Europei si menit sa reuneasca pentru dezbateri principalii actori politici de la Chisinau (treptat, initiativa a cazut in derizoriu pentru ca era sistematic ignorata de Partidul Comunistilor sau de alte formatiuni din Opozitie; sistemul intalnirilor a fost resuscitat cu aceasta ocazie). In absenta reprezentantilor Partidului Comunistilor, s-a infiintat Comitetul pentru Apararea Independentei si Constitutiei Republicii Moldova (CAIC) la care au aderat toate formatiunile de opozitie si toate ONG-urile, asociatiile sau uniunile semnificative de peste Prut si care s-a pronuntat, explicit, impotriva semnarii Memorandumului. CAIC a cerut o intalnire cu Presedintele Voronin caruia i-a solicitat sa ceara implicarea UE, a Americii, a Romaniei si Ucrainei in procesul de reglementare a crizei. Iurie Rosca (PPCD) a propus demararea unor actiuni ample si hotarate de protest incepand cu ziua de 25 noiembrie, ziua sosirii Presedintelui Putin la Chisinau.
In contrapartida, Dmitri Kozak, adjunctul sefului administratiei presedintelui Rusiei, a utilizat toate argumentele pentru a-l convinge pe presedintele Voronin sa semneze. Kozak a afirmat, ulterior, ca Voronin ar fi acceptat, ca ar fi promis ca va semna, dupa care si-a schimbat radical opinia. Voronin declara in timpul negocierilor cu emisarul rus ca: „Acceptarea proiectului de catre toate partile interesate va semnifica un inceput real de solutionare a conflictului transnistrean fara invingatori si invinsi, iar finalizarea cu succes a acestui proiect va putea fi comparata cu caderea zidului Berlinului”. In plus, Dmitru Kozak dadea garantii ca OSCE va sustine orice plan care va fi acceptat de partile implicate in conflict. In acest timp, Jaap de Hoop Scheffer, presedintele OSCE, nu avea nici o pozitie. Pentru a grabi decizia, Kozak a lansat urmatoarele promisiuni: retragerea rapida a munitiilor de pe teritoriu Transnistriei, anularea unei parti a datoriilor Republici Moldova catre Rusia (in valoare de 100 milioane de dolari), precum si alocarea altor 105 milioane de dolari, ajutor nerambursabil, destinat pentru stabilizarea economica, sociala si ecologica din regiunea transnistreana. In plus, ca o consecinta a vizitelor lui Kozak la Tiraspol, se manifesta primele gesturi de deschidere. Dupa ce Chisinaul a schimbat frecventa de testare a televiziunii digitale, lichidand inferentele operatorului de telefonie mobila din Tiraspol, Tiraspolul a inlocuit, la randu-i, bruierea frecventelor de telefonie mobila utilizate de Voxtel si Moldcell. De asemenea, Tiraspolul a anuntat ridicarea, cu incepere de la 21 noiembrie, a interdictiei de acces pe teritoriul Transnistriei, impusa anterior lui Vladimir Voronin si altor oficiali moldoveni. Voronin si-a exprimat satisfactia: „este un semn bun, un semn ca vom reusi sa realizam compromisul necesar”. In plus, a afirmat in fata corpului diplomatic de la Chisinau, ca daca Tiraspolul continua sa se manifeste in acelasi fel, Republica Moldova va propune ridicarea sanctiunilor de circulatie impuse conducatorilor transnistreni de UE.
Totul indica semnarea Memorandului, mai cu seama pasii concreti care s-au facut dupa 10 ani de stagnare. Din acest moment, insa, incepe, probabil, ceea ce ministrul de externe rus, Igor Ivanov, avea sa numeasca „implicarea unor tari in afacerile interne ale CSI, ca si in Georgia” (afirmatie emfatica si ridicola, caci Ivanov nu este ministru de Externe nici al CSI nici al Georgiei!).

(Fragment din articolul AMERICA FACE SAH-MAT RUSIA LA CHISINAU
- SAU CEA MAI MARE INFRANGERE DIPLOMATICA A MOSCOVEI IN RAZBOIUL PENTRU CONTROLUL REPUBLICII MOLDOVA , la:

http://www.studiidesecuritate.ro/stiri/news12.html).
#12157 (raspuns la: #12148) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Pai tocmai" ce, Cecilia? - de presiro la: 08/04/2004 23:15:11
(la: Nelamurire gramaticala)
Pai tocmai ce, Cecilia? Nu inteleg.

La plural, cred ca foarte corect este "doua sticle (pahare, doze, etc.) de (coca-) cola". Ca si cum ai zice doua pahare de vin.
Fiind denumirea comerciala (si uneori si comuna) a unei bauturi de provenienta straina, s-ar putea ca in timp sa devina firesc sa o declinam "romaneste" cum s-a intamplat cu sampania (sampanii) sau coniacul (coniace). S-ar putea sa nu se intampla asta ca in cazul lui Bordeaux sau Porto, sa zicem. Deocamdata mi se pare "fortata" folosirea pluralului "cole".

Presiro, care a uitat sa "se autentifice".
#13556 (raspuns la: #13520) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
horica - de Belle la: 20/12/2004 23:16:54
(la: Trancaneala Aristocrata)
din toata saracia sa stii ca ma scotocesc de $600 si cred ca asta-mi iau cadou de craciun ca nu mai tine cu lopata

pe-aici nu prea sunt mexicani, foarte multi porto-ricani in schimb, dar puturosi nevoie mare
#32029 (raspuns la: #32028) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
vinul adevar si viata lunga - de marinarul la: 07/04/2005 17:38:02
(la: Ce bautura preferati?)
Ai dreptate am baut si eu vin din toata lumea,Porto din portugalia risling si charonay di canada si australia.SURCELE.Poate ne-am nascut noi cu ele dar gustul....... Hai noroc si sanatate!!!
#42393 (raspuns la: #39582) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Le temps des cerises... luna mai...La multi ani la toate! - de Jimmy_Cecilia la: 14/05/2005 08:39:58
(la: Trancaneala Aristocrata "3")
timpul cireselor... este si un cântec

GIOCONDEL, BELLE si GABI

la multi ani la toate trei, cu noroc, sanatate si fericire
plini de iubire împartasita...

si mie la fel...:))
ca eu vin imediat dupa voi, dar sunt gemene,
la limita cu tauroica...:))

mai este cineva in timpul cireshelor??? :))
sa semneze condica!

Pt toate sarbatoritele, va ofer un cremesh si un
pahar de pastis...

PASTIS, mai bine zis PASTIS DE MARSEILLE (marsilia)
=================
este aperitivul natzional francez,
in special in sudul frantzei
il servesti cu apa (5 volume apa pt un volum pastis, dar
poti diminua apa, daca vrei) si un cub de ghiatza, si din
transparent devine alb translucid, leger laptos, un pic
fluorescent
este facut prima data de catre Paul Ricard, in 1932,
are un gust unic, titreaza 45° alcool

este facut dintr-o selectie foarte riguroasa de componente
naturale, cum : anisul stelat, badiana de China si de Vietnam,
reglisse de la Mediterana, si multe alte plante aromatice
din sudul Frantzei
este unic.. se bea in aperitiv, la fel cum se bea in alta
parte tzuica sau whisky..

Horica,
in Franta toate whisky-urile mai bune, sunt scotch, de Scotland
nu gasim din SUA...:((
unul bun si scump tare este Shiva...apoi ai o multitudine
de marci, eu iau intotdeauna de +12 ani vechime...

o sticla de 0,7 litrii dureza la mine 1 la 2 ani...
in timp ce am nevoie, intr-un an, de 2-3 litrii de Pasis,
de 1 litre de Calvados (aperitiv francez normand,
facut din mere.. un fel de tzuica f. aromata din mere)
si 1 - 2 sticle de 0,7 l de Porto vechi

astea sunt toate doar pt oaspetzi sau vizitatori, ca
eu nu beau de loc alcool, nici macar bere sau vin..
#48769 (raspuns la: #48593) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Intr-o zi mi-am pierdut porto - de gabriel.serbescu la: 21/05/2005 22:16:41
(la: Zece cuvinte care-ti pot schimba viata)
Intr-o zi mi-am pierdut portofelul. Banii, documentele, toata identitatea mea oficiala.

fefe - de Belle la: 24/05/2005 21:06:03
(la: Trancaneala Aristocrata "3")
aici porto-ricanii se duc la parc sa faca bbq si sa barfeasca ;))))
#50935 (raspuns la: #50932) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
so wut - de Belle la: 30/06/2005 21:53:40
(la: Trancaneala Aristocrata "3")
avem si noi destui ... si-avem si porto-ricani ;)
#57592 (raspuns la: #57591) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
poxe - de stanescoo la: 04/08/2005 23:23:59
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
alt link care ma da pe spate ... http://www.erikrefner.com/


portugalia... foarte pe gustul meu. m-am intors de curand, inca sunt multe imagini invalmasite in mintea mea. digitalul s-a stricat inca din prima zi. de emotie probabil. nu-i bai, am tras restu pe dia. si m-am bucurat ca aparatele "clasice" nu multiplica distanta focala, distractie la 28mm :)

foarte frumoasa portugalia. cu toate problemele ei etnice, cu foste colonii ca angola si brazilia, stradutze vechi, inguste, lumina geniala, ocean, cu mancare buna, vin de porto si fete pe masura... recomand din plin ...

dar ne-am intors in republica mioritica. se anunta viituri pe weekend. facem o iesire?
#63336 (raspuns la: #63254) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
imi plac vinurile dulci, iar - de cico la: 07/09/2005 21:07:50
(la: La o cana cu vin !)
imi plac vinurile dulci, iar Busuioaca de Bohotin e si pt mine poate unul din cele mai bune vinuri "adulmecate". Citesc despre "patria vinurilor" si ma-ntreb daca se tine cont si de tipul de vin care e preferinta fiecaruia. Prin America se importa din pacate cele mai proaste Bordeaux-uri (sau Chateaux-uri ;)), asa c-am renuntat demult sa mai dau bani pe-asa ceva. Si Californienii isi clameaza drepturi de "regiune a vinurilor", pt mine au niste porcarii, dar am vazut ca-i iar chestie de obisnuinta (americanii n-au aceleasi gusturi). Prin Canada, zona Okanaganului e una din putinele in care vita de vie creste bine.

Vinurile "de masa", mai ieftine si pe care pun mina mai frecvent? Cele din Chile sau Spania. Imi place si cabernet-ul, dar poate sa "riciie" pe git. Porto-ul e parca spre cele mai "tari". Cit despre rosu\alb, cel rosu imi creste sensibil tensiunea, dar merge perfect la un steak. Seara insa merge unul alb, ca nu mai dorm de palpitatii la inima.

ps Vad c-a facut ochi p-aici alta marie (poate cu aceeasi palarie), ce-a simtit nevoia mojiceasca de-a ne scuipa in fata adevarul ei ...relativ. Dar ciinii latra, caruta merge...
Anisia - de Lascar Barca la: 09/09/2005 15:19:26
(la: La o cana cu vin !)
Daca e vorba de un cadou pentru un mare amator de vin iti sugerez
sa cauti un Porto mai degraba.Vei gasi vechi de 30 de ani,pus in
ladita de lemn,cu doua pahare originale alaturi.Iar pretul nu cred sa depaseasca 100 de euros.Ce zici?
#70896 (raspuns la: #70572) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
anisia - de Cassandra la: 09/09/2005 16:26:08
(la: La o cana cu vin !)
Candidatele cele mai bune la invechire sint vinurile dulci (Sauternes din Franta, Porto, si unele germane sau un Pedro Ximenez vechi din Spania). Daca vrei un vin sec cauta un Bordeaux din anul respectiv, unele pot fi insa foarte scumpe.

1975 a fost un an excelent pentru Sauternes si Barsac (Franta) si pentru vinurile nemtesti dulci.
Ca vin spaniol dulce negru ti-as recomanda Pedro Ximénez Viejo 1975, Montilla-Moriles, Toro Albal S.A. costa 16 euro sticla.
#70901 (raspuns la: #70896) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Horica - de Lascar Barca la: 09/09/2005 19:41:00
(la: La o cana cu vin !)
Asa e,Porto-ul este pus alaturi de vinuri.Eu l-am recomandat ca fiind un cadou potrivit pt.cineva care apreciaza si vinurile.Cui ii place vinul rosu
asociat cu un bleu danois ii place sigur si un Taylor de15-20 de ani...

Whisky spun irlandezii,
Scotch (whisky) spun scotienii si
Bourbon(Whisky) spun americanii.
#70985 (raspuns la: #70938) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
vin de Jerez - de Cassandra la: 09/09/2005 21:08:42
(la: La o cana cu vin !)
La fel cu vinul de Jerez, adica vinul produs in regiunea Jerez din sudul Spaniei cunoscut si ca sherry sau vin de Xeres.
Palomino Fino este soiul principal din care se produce. Exista o gama foarte variata de vinuri de Jerez. Sint doua categorii principale fino si oloroso
Finos - Manzanilla, Fino, Amontillado
Oloroso - Oloroso, Cream si Pedro Ximénez.
#71046 (raspuns la: #71035) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...