comentarii

posomorit


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Din nou pentru Dan Calin - de Ingrid la: 14/10/2003 15:39:55
(la: A existat holocaust in Romania?)
Despre trenul mortii, plimbat pe ruta Iasi-Calarasi(Ialomita), iata "amintiri" culese dintr-un site probabil neolegionar :
"Viorica Agarici – mit si adevar in problema "Trenului mortii"

Din capul locului declar ca nu am intentia de a nega sau minimaliza tragicele evenimente petrecute la Iasi in iunie/iulie 1941, care s-au derulat pana in gara Romanului. Despre asta s-a scris si se va mai scrie mult, incat modesta mea contributie s-ar pierde ca o picatura de apa intr-un ocean de venin. In schimb, voi aduce cateva elemente noi legate de cele intamplate la Roman. Cititorii au latitudinea sa le arunce in talgerul balantei ce li se va parea mai adecvat.

Asadar, la gara din Roman - Era in fatidica zi de 3 iulie 1941, cand s-a anuntat sosirea, in tranzit, a unui tren cu evrei deportati din Iasi. Pentru fetele de la Cantina Crucii Rosii, ca si pentru personalul punctului sanitar din gara condus de doctorita Veronica Falcoianu (foto alaturata), situatia parea similara cu cea a trenurilor de raniti cu stationare scurta, avand alta destinatie. In acest rastimp, li se acordau, in vagoane, ajutoarele umanitare si medicale necesare. Totusi, judecand bine, medicul de serviciu la punct in acea zi, in unire cu echipele de la cantina, au inteles ca situatia actuala va fi oarecum diferita. Din aceasta cauza au chemat-o in ajutor pe doamna Viorica Agarici, presedinta Filialei locale a Societatii nationale de Cruce Rosie. Dansa a venit fara intarziere, insotita de vicepresedinta, d-na Eliza Vargolici si de medicul primar al judetului, dr. Stefan Pasov. In urma lor a sosit si seful Comenduirii Pietei, cpt. I. Cocaneanu.

Din primul moment, duduia Viorica a inceput a-si organiza echipa cu care avea sa intre in actiune. Din aceasta faceau parte: Sofia Lazarescu (sefa cantinei), invatatoarele Zoe Iacobescu, Elena Taune si Maria Curelescu, tinerele Mura Hagiaturian, Rodica Lazarescu si doua maici detasate de la manastirea Agapia. Intre timp, cpt. Cocaneanu a luat informatii suplimentare de la biroul de miscare al garii, de unde s-a intors foarte posomorat. Cand au iesit pe peron, cantinierele cu tavi si cosuri cu de ale gurii, 4 soldati cu caldari cu ceai, doctorita Falcoianu insotita de of. san. V. Toma si infirmierele voluntare de Cruce Rosie, purtand medicamente pentru urgente si material de pansat, Cocaneanu s-a apropiat de d-na Agarici, soptindu-i ceva la ureche. Cei prezenti au spus ca niciodata n-au vazut-o decat blanda si amabila, dar acum si-a iesit din sarite!

Deodata intra trenul in gara - o garnitura lunga cu vagoane de marfa ("bou-vagon" cu portierele zavorate) din care razbateau voci disperate, cerand ajutor si apa! Pentru acest tren insa era un Ordin de la Comandatura militara germana din Iasi, ca nimeni sa nu se apropie.



Interventia Reginei-Mama (Relatare a doctorului Nicolae Horga, radiolog sef la Spitalul Precista)

La aflarea acestui ordin d-na Viorica Agarici i-a cerut cpt. Cocaneanu sa intervina pentru a fi deschise vagoanele si a se putea acorda asistenta medicala celor din interior. Cpt. Cocaneanu l-a contactat telefonic pe generalul de Divizie Stefan Ionescu, prefectul judetului Roman care tocmai atunci se pregatea sa intampine pe Regina Mama Elena, sosita intr-o vizita la spitalul din Roman.

Prefectul i-a expus Reginei situatia disperata din gara chiar in Spitalul Precista Mare (atunci Z.I. 448). cand se faceau prezentarile si i-a raportat tot ce se intampla in gara. Revoltata, regina l-a trimis pe aghiotantul ei pentru a verifica daca informatia este adevarata. Cand aghiotantul s-a intors si a confirmat cele spuse de prefect, Regina i-a cerut generalului Stefan Ionescu sa-i inlesneasca legatura cu generalul Ion Antonescu, care se afla in trenul Patria, aflat in exclusivitate la dispozitia sa. Regina cerandu-i sa ordone deschiderea portierelor si acordarea asistentei medicale evreilor din tren.

In tot acest timp, d-na Agarici a dus o adevarata "batalie" cu soldatii germani care pazeau si ei trenul. Ea a pasit hotarata inainte, facand fetelor semn sa o urmeze. Trebuiau sa strabata distanta pana la linia a 4-a, unde fusese tras trenul cu deportati, semn ca nu va avea cale libera. Prioritate aveau atunci trenurile militare germane si romanesti, care goneau spre front. Asa incat avea de stationat un timp, exact cat era nevoie a intra cu ajutoarele cerute. Soldatii germani, cand au vazut ca grupul de persoane in alb se apropie hotarat de trenul lor, le-au iesit inainte, cu pistoalele mitraliera intinse si strigand: "Zuruck Verboten!" (Indarat! Oprit!). Era o prima somatie. D-na Agarici, fara teama, li s-a adresat pe acelasi ton: "Verflucktes Gesindel, auf die Seite!" (Creaturi blestemate, la o parte!). Cpt. Cocaneanu, stiind de ce sunt in stare acesti ostasi fanatici, din trupele SS, a venit in graba rugand echipa sa se intoarca pe peron, caci la o a doua somatie, acestia vor trage in plin. A fost un moment de panica. Fetele si soldatii cu caldari au facut cale intoarsa. Numai duduia Viorica Agarici s-a repezit ca un glonte in fata locomotivei, prinzandu-se cu mainile de ea si a inceput a striga cat tinea o gura ca daca nu se deschid portierele vagoanelor, pentru a se acorda ajutor detinutilor, ea ramane acolo pana ce va trece trenul peste dansa!

In timpul acesta, nemtii isi vedeau linistiti de treaba, asteptand momentul cand vor putea ordona pornirea trenului, cu riscul, de a strivi romanca aceea furioasa... La amenintarea cu pistolul in piept a unui ofiter SS, Viorica Agarici a raspuns: "Wenn Du mich schiesst, schiesst Du deine Mutter!" (Daca ma impusti pe mine, o impusti pe maica-ta!).

Intre timp, generalului Ion Antonescu, informat de cele intamplate la Roman si neavand autoritate asupra militarilor germani care nu permiteau asistarea detinutilor, a luat legatura cu Comandantul al Armatei a XI-a germana, generalul colonel Eugen von Schorner solicitandu-i aprobarea celor solicitate de regina Mama. Acesta, in cele din urma, a ordonat asistarea deportatilor din trenului cu evrei.

In sfarsit au fost date la o parte usile de la un vagon, le-a aparut o scena de infern: vii si morti, claie peste gramada, cu imbracamintea sfasiata zaceau intr-un namol de fecale si urina. Era prea din cale afara! Pentru a nu alarma populatia orasului (din care peste 7000 erau evrei), care prinzand de veste, incepusera a aflui spre gara, s-a convenit ca trenul sa fie impins indarat, la Sabaoani. Acolo fura deschise toate vagoanele iar cei morti, dupa ce au fost verificati de cpt. Dr. Radu Popovici, chirurgul Spitalului Militar (venit si el cu sanitarii sai, foto alaturata), au fost depusi intr-o groapa sapata ad-hoc in dosul garii.

Dupa intoarcerea trenului in gara dintre cei vii, cei bolnavi au fost consultati de doctorita Falcoianu, o parte din ei fiind internati in Spitalul Militar pentru ingrijirile necesare. Intre timp, dr. Stefan Pasov, medicul orasului, colaborand cu Presedintele Comunitatii evreiesti, dr. med. Reznic Meer, au organizat transportarea, cu randul, a tuturor deportatilor valizi la baia Companiei a IV-a Sanitara de langa gara, unde au fost curatiti, reechipati cu haine noi, hidratati si alimentati, cu ajutorul si pe contul Comunitatii. Bineinteles, sub paza severa, pentru a se evita dezertarile. La randul lor, prin grija Companiei a IV-a sanitare, toate vagoanele au fost spalate, dezinfectate si capitonate pe jos cu paie proaspete, peste care s-au intins cearceafuri.

A doua zi, 4.VII.1941, cu obloanele descuiate, trenul - fost pana aici ???al mortii" - s-a repus in miscare. Pe parcurs, oprind in garile mai mari, se deschideau usile vagoanelor pentru ca echipele de Cruce Rosie sa poata controla si asista deportatii. E drept, ici - colo se mai auzea si cate o huiduiala, venita din partea unora, dar asta nu a influentat cu nimic tinuta ocrotitoare a organelor oficiale. Ajunsi cu bine la Calarasi (pe Dunare), la predare in lagar au fost numarati 776 de oameni. Precum se stie, in 1944, au fost eliberati cu totii.



Epilog

1. Prin anii ‘50, dupa razboi, victimele, in numar de 53, dezgropate la Sabaoani (nu "370" cum gresit s-a scris!), carora li s-a adaugat mortii in numar de 360, depusi anterior la Mircesti, au fost aduse la Cimitirul Israelit din Roman, unde au fost reinhumate in doua gropi comune alaturate, peste care s-au turnat placi de beton cu dimensiunea de 3/10 metri. Din cele de mai sus rezulta ca, daca intre Mircesti si Roman, cale de 20 km, si-au pierdut viata inca 53 de oameni, fara "minunea" de la Roman, la Calarasi ar fi ajuns numai cadavre.

A fost in mod incontestabil, meritul duduii Viorica Agarici, de a-i fi salvat pe acestia. Dar nu numai al ei, singura; fara concursul tuturor persoanelor sus mentionate, n-ar fi reusit aceasta performanta. Ii reamintim: capitan I. Cocaneanu, general divizie Stefan Ionescu, vicepresedinta Crucii Rosii romascane, Eliza Vargolici, cei trei medici cu ajutoarele lor. In fine, dar nu in ultima instanta, acordul in acest sens al conducatorului statului (si prin concursul prompt al Reginei Mama Elena), a tras mult in cumpana. Mai e nevoie sa amintim si compasiunea populatiei romascane (crestini si mozaici la un loc) care au contribuit cu totii la usurarea suferintelor atator oameni inocenti...?

2. La urma, inca ceva despre doamna Viorica I. Agarici, eroina acelor zile. Dupa anii 1949, a fost despuiata de toata averea ei (proprietatea de la Calugareni, jud. Roman, casa din oras de pe str. Alexandru cel Bun etc.) si aruncata in strada, fara chip de subzistenta. A avut totusi noroc de cateva familii romascane care i-au intins atunci o mana de ajutor. Familia av. Mart a primit-o intr-o odaita, iar dintre evrei, dr. medic Iosif Abraham si fotograful Jack Reinstein organizau lunar, pentru ea, o cheta (bani marunti), pe care doamna nu voia sa-i primeasca decat sub forma de recompensa pentru meditarea unor copii (printre care si elevul Radu Cozarescu). Desigur, fiind retinuta in casele acestora si la masa de pranz. In fond, era adusa in pozitia de cersetoare. De altfel, si umbla cu cosnita de papura in mana, unde i se mai arunca cate ceva...

Ar fi plecat din Roman, dar nu avea unde: sotul, mort de gangrena apendiculara in spitalul de aici (nu la Iasi, cum s-a scris!), cei trei fii, Georgel, Vasilica si Costache, bagati la puscarie... Abia in 1967, Georgel fiind eliberat, s-a mutat la dansul, in Bucuresti. De atunci si-a adus aminte si Federatia comunitatilor evreiesti de meritele doamnei Agarici, fixandu-i o mica renta viagera.

Acum, eroina de la Roman isi doarme somnul de veci intr-un cimitir din Bucuresti, in vreme de copacul sadit in amintirea ei, pe "aleea dreptilor" de langa Rechowot (Israel), creste falnic.

Dr. Epifanie Cozarescu

#1330 (raspuns la: #1328) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
este absolut normal - de Catalina Bader la: 20/01/2004 04:48:51
(la: Tinara generatie, fascinata de “descurcareti” si “tupeisti”)
parintii sufocati de lipsa de timp ajung acasa cand copilul doarme.
Timpul trece, zilele se scurg iar copilul lor creste. Iar ei nu mai stiu ce gandeste. Il pierd...

Pe parcursul zilei copilul pleaca fericit de la scoala.
Iese pe strada si zareste un tanar - smecheras- in masina lux decapotabila zburand pe strada orasului de parca ar fi pe autostrada.
Se intreaba: mama si tata muncesc in fiecare zi de dimineata pana seara dar noi bani de asa masina nu avem.
Dar eu de ce nu as avea asa ceva cand voi fi mare?!

Merge mai departe si intra intr-un internet-cafe. Nu costa mult.
Magia ecranului il cuprinde si petrece ore intregi intr-o lume virtuala imbacsita de fum de tigari.

Se uita pe fereastra si vede viata reala: trecatori grabiti si posomorati. Doborati de neputinta. Oameni pentru care zambetul a disparut de mult.

Si atunci gandeste: eu vreau mai mult...
ciao - de (anonim) la: 26/01/2004 12:48:52
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Sunt Liliana, am 28 de ani de 5 ani locuiesc in Torino,(it).
Ce am simtit pentru prima data in Romania? Emotii evident pentru ca nu ma intorceam de 4 ani. Prima senzatie ...... dezamagire.
Bucurestiul e gri! nu e o capitala! primul contact e totala dezamagire.
Noaptea e mai frumos are un anumit farmec.
Vanzatoarele sunt needucate te trateaza rau. Oamenii sunt tristi, posomorati, ingandurati. In tren pentru Sibiu m-am simtit vinovata pentru ca eram fericita. Oamanii te fac se te simti rau se uita al tine ca la circ.
Sincer sa fiu nu ma intorc curand. Prefer sa cheltuies aceiasi bani de vacanta, dar sa fiu cu supletul usor. Romania imi da tristete.
Prefer sa-i aduc pe ai miei in vacanta aici. Cred ca suntem departe de a intra in occident. Mentalitatea nu s-a schimbat

un om implinit... - de korny la: 13/08/2004 15:10:28
(la: Va considerati un om implinit/fericit?)
...inca nu. In schimb pot sa ma consider fericita.Fericirea depinde doar de cum iti faci tu viata...ramane mereu la latitudinea ta daca vrei sa traiesti mereu fericit sau posomorat.
M-ar face fericita sa stiu ca sunt iubita si placuta pentru ceea ce sunt.
it's just me
nu prea suna bine... - de sadOne la: 05/11/2004 13:03:15
(la: Ce v-a inseninat ziua de azi?)
Daca toate au inceput sa mearga atat de rau, in mod sigur nu poate fi "o zi senina", de fapt cred va fi destul de posomorata. Iar despre revelionul de la Paris, nu cred ca sunt prea multi ce se pot lauda cu un revelion petrecut departe de cei dragi, chiar daca e la Paris... incearca sa asculti o muzica buna, uneori ajuta, alteori inrautateste
Hey, at least you're not "so happy that you can't stop crying!"
pentru ca... - de sadOne la: 08/11/2004 01:24:59
(la: Oare de ce ne iubim doar jumatatea din fatza?)
Poate pentru ca ochii (oglinda sufletului?) sunt doar in fata, chiar daca nu pentru multi reprezinta o oglinda ci doar o masca "de fum". Poate ca nu putem fi la fel de expresivi "cu spatele", poate ca pentru nu putem zambi cu spatele si nici nu imi pot imagina cum pot fi posomorat "cu spatele".

Pe de alta parte poate dupa ce vezi un spate gingas cu un gat frumos te astepti la o adevarata revelatie "a fetzei" ca de multe ori sa fii complet dezamagit(a). Poate pentru ca ni se pare uneori mult prea ademenitor si inselator pentru a ne putea "increde" in spatele cuiva.
Nu stiu de ce dar bancul cu "Light travels faster than sound, that's why some seem clever when you see them but after they open their mouth..." pare ca se potriveste "like a glove" :)
Anisia Ciocirlia - de fefe la: 07/04/2005 23:55:11
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
Nah in sfirsit ai aparut si tu. Cum e vremea pe la tine? La noi cam
posomorita, cam plouata, cam nashparlie. Dar vine soarele inapoi.

Ai vazut subiectul cu plinutzii? Mama mia ce mai poti ride acolo!

Auzi, tu te-ai shucarita sau numa mi se pare mie?
Caz tipic pentru studierea at - de cico la: 09/07/2005 19:59:45
(la: Optimismul,increderea, si gindirea pozitiva.)
Caz tipic pentru studierea atitudinii optim\real\pesim-iste : prezentarea la un interviu de obtinere a unui job.

Pesimist : te duci posomorit dupa nu stiu cite insuccese, sute de resume-uri trimise, amarit pe viata si suparat pe patroni in general, cu gindul ca oricum n-or sa te ia. Deja moaca ta n-o sa inspire incredere si entuziasm celor prezenti. Cine doreste sa aiba in preajma un om posomorit? Plus ca, la prima intrebare-capcana, risti sa te infurii si sa lasi totul balta, prematur.

Optimist : super-entuziast, risti insa sa apari ca unul care spune orice, numai pentru a fi acceptat. Optimismul e bun doar cita vreme e cumpatat si ponderat. Din prea mult optimism, risti sa nu asculti si sa raspunzi corect la ce vor oamenii de la tine. Poti parea unul superficial in gindire, ce pretinde doar ca stie sa faca de toate (cind in practica toti mai avem cite ceva de invatat). Plus ca, din prea multa dorinta de-a lua job-ul, poti omite hibele contractului si pozitiei de angajare, pe care le vei descoperi din pacate mult prea tirziu, dupa ce incepi sa lucrezi. Risti sa semnezi orice, fara sa cauti macar sa negociezi, in interesul tau, unele puncte clar negociabile.

Realist : asculti atent si cauti sa-ntelegi mai intii ce se asteapta de la tine. Intrebarile nu-s de cele mai multe ori directe sau clare, ca putini stiu sa le formuleze. E rolul tau sa cauti sa intelegi rapid ce se ascunde in spatele lor. Calm, lucid, degajat, iti prezinti experienta si skill-urile conform celor pe care le asteapta si ceilalti. Nu te pierzi in amanunte nenecesare. Nu adaugi prea mult de la tine, nu vorbesti mai mult decit trebuie, nu-ti intrerupi interlocutorii din prea mult ...entuziasm (nu toti il apreciaza). Contractul, oferta, compania, oamenii din jur, locul de munca, le judeci la rece. Nu excluzi posibilitatea ca, daca jobul una parea la inceput si alta se-arata a fi, sa-l refuzi tu insuti (politicos), chiar daca oamenii vor dori sa te ia. In fond, joburi sint destule pe lumea asta, iar urmatorul se poate dovedi mult mai bun.
sunt nou aparuta pe aici,dar - de mihaelaco la: 26/08/2005 17:59:57
(la: Dezgolirea femeii)
sunt nou aparuta pe aici,dar vreau sa va spun parerea mea.
Unele,persoane (mai ales femeile),se imbraca dupa moda,nu conteaza daca le prinde sau nu tinuta(e valabil pt. adolescente in general sau pt persoane care nu si-au gasit personalitatea).
In cazul povestit de tine ,doamna dorea sa arate bine.Care-i problema?
Pentru tine,pentru altii...Probabil ca incerca sa se acopere tocmai pentru ca ti-a zarit privirea "jucausa" .
Ce ai zice daca toate colegele,clientele sau partenerele tale de afaceri ar fi imbracate cu haine cu 2 nr mai mari ,ca sa nu fie mulate,in culori posomorate,vesnic incruntate,samd?
Alege.
Lascar- azi arat cu degetul - de munteanu rodica la: 30/10/2005 14:47:44
(la: Trancaneala Aristocrata "6")
Lascar- azi arat cu degetul dar nu prea am pe cine iar la fata cam posomorita caci n-am mincat decit mere"malaiete".Da sint la servici,munca mai putina de ...Ro...

Irma- tu ce bucataresti pe acolo? Daca ai bunatati nu-mi spune.
Fetele sa va spun poveste - de Andre29 la: 21/02/2006 22:28:12
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
Fetele sa va spun poveste

Dati-va degrab aproape

Sa va spun in soapta

Cum curcubeul a aparut:




Intr-un colt de lume, exista un mic sat fara culoare. Totul se amesteca in alb, negru sau gri. Pana si oamenii erau gri, chiar si sentimentele erau tot gri sau chiar negre. Peste tot domina o atmosfera apasatoare si trista.

La marginea unei paduri gri se afla un mic bordei in care locuia un mos garbovit de ani, cu o barba lunga si alba. Intr-una din acele zile fara culoare, dupa o ploaie de asemenea necolorata, mosul iesi pe prispa casei sa priveasca cerul si ramase uimit.
Sus, chiar de-asupra capului alb, zarea un arc foarte diferit de tot ce-l inconjura. De ce i se parea lui ca arcul nu seamana cu nimic din jur? Pentru ca nu avea nici una din nuantele cu care era obisnuit de un veac.

Curios se intreba:

- Ce sa fie? Ia hai sa ating cu bastonul meu una dintre panglicile de sus.

Zis si facut. Atinse prima panglica si trandafirii din gradina au prins o culoare diferita: erau rosii.
Mosului i-a placut culoarea si a continuat sa atinga arcul de sus, care isi scurgea culorile pe pamant odata cu atingerea bastonului.
Astfel, toate florile au devenit colorate, padurea era verde, iar soarele si graul din holde, galbene.
Doar cerul parca nu a prins inca nici o culoare, insa mosul atinse si panglica albastra, iar acesta se colora intr-un cer senin.

Culorile au inceput sa se aseze si pe obrajii oamenilor posomorati din acel colt de lume, iar acestia au devenit mult mai buni si bucurosi. Acum zambeau si au uitat curand de vechea lume cenusie.

De atunci, curcubeul ca un zmeu,

Se va aseza mereu,

Peste oameni si paduri,

Joc frumos de trubadur...


________________
"Razbim noi cumva la lumina" Marin Sorescu
#107487 (raspuns la: #107474) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
tzep - de cactus la: 26/03/2006 11:44:07
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
tzepul mic e obosit
si de munca ofilit.
ca s-a pus pe zugravit
asa, singur, singurel
doar strajit de-al sau catel.
a carat si-a ridicat
a suit si-a coborat
incat tzepul s-a-nclinat,
bombane posomorat.
suparate sa nu fiti
va sarut acum pe toate,
tzepul fiindca-i artagos,
il trimit la-"Agresivitate"
sa se spele de pacate.
________________
...non bis in idem...
#113539 (raspuns la: #113447) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Guine - de Cri Cri la: 17/10/2006 23:24:04
(la: Momentul adevarului)
Ma gandeam ca "bati" la un principiu, nu la exemple.
Cat despre matusi, n-am prins legatura intre adevar si tzantzarii-armasari. Persoanele vesnic posomorate si prapastioase cred ca alunga pe oricine. Insa, repet, nu gasesc asocierea. Poate ca`s eu mai grea de cap.
Adevarul se poate "tranti" sau se poate spune. Modul pe care-l adopti face diferentza. Si e interesant exemplul tau, pentru a ti-l oferi eu pe-al meu: n-am putut privi niciodata linistita zambetele alungite si nici "inghitzi" minciuna. E o diferenta intre aceasta si povesti.
Oricum, copiii au un "detector" al carui complexitate tu o limitezi aici la adevar/minciuna. Oamenii care mai accepta sa-si deschida sufletul fara teama il pot experimenta deasemenea. Sa-i aduni in jur presupune trasaturi de caracter multiple, inclusiv o putere de a "gestiona" sufletul fiecaruia. Preponderentza adevarului sau a minciunii nu e un criteriu.
Spuneam eu odata ceva de "mizerie umana distilata pana la puritatea virtutii"; aici mi se pare nepotrivita prezentarea minciunii ca pe o calitate.
Desigur ca nu e alb-negru; totul e dual, nu neaparat simetric. Aflate in combinatie, aceste dualitati isi modifica proprietatile intrinseci. Aliajul e colorat. Daca incerci sa-mi spui ca un singur element a determinat aceasta culoare, deja mi-ai spus o minciuna... dragutza.
--------------------------------------------
Habar n-am sa fac un pronostic (sic!).
#151939 (raspuns la: #151922) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bocancilor mei prafuiti..... - de cosmacpan la: 05/04/2007 07:15:54
(la: impotriva)
"Trebuie sa imi cer iertare bocancilor mei. Din pacate i-am murdarit de praf prin bucuresti. As fi vrut, sincer, sa ii murdaresc de praful altor locuri. Din pacate, m-am nascut sarac in Romania si asa am si ramas. "

Praful bucurestiului care ti-a murdarit bocancii este praful orasului tau? pot fi acuzat de patriotism desantat, dar cui ii pasa. praful este acelasi in Bucuresti, Paris, Milano (cantitatea difera si compozitia chimica a bunastarii). Poate ca daca ai fi mers descult bocancii ar fi ramas curati si nu mai aveai motive sa-ti ceri iertare. faptul ca te-ai nascut sarac este dureros, faptul ca ai ramas in acelasi stadiu este trist. nimeni nu-ti da dreptul sa te vaiti de neputintele tale inainte de "termen". Batranetea iti da uneori dreptul sa te plangi.
"Iar cand postiti, nu fiti posomorati ca fatarnici; ca ei isi manjesc fetele ca sa le arate oamenilor ca tin post; adevar graiesc voua, isi iau plata lor.
17. Tu insa, cand postesti, unge-ti capul si spala-ti fata,
18. pentru ca nu oamenilor sa te arati ca postesti, ci Tatalui tau Care este intru ascuns; si Tatal, Care vede intru ascuns, iti va rasplati la aratare."
"Cum? cand lumea ti-e deschisa,
sa te plangi gandesti ca poti?
sa te-mpiedici de aceia:
mascarici, nebuni si hoti?"

"Mi-e draga lumea si mi-e draga viata..
Lumea nebunului - Traian Demetrescu - de Homo Stultus la: 29/04/2007 12:09:54 Modificat la: 29/04/2007 12:12:54
(la: Bivalenţe)
Imi permit sa postez aceasta poezie fara intentia de a trolla. Mi se pare ca are o legatura cu subiectul. Una subtire, dar are.

"Era nebun!... Si printre oameni
Credea ca-i cel mai fericit,
Ca niciodata pe-al durerii
Pustiu intins n-a ratacit.

Traia-n palate fara seaman,
Avea femei, amici supusi;
Credea ca-l uda ploi de aur,
Caci azvarleau in el cu dus.

In lumea lui necunoscuta
Nimica nu-l posomora,
Cu zambetele multumirii
Mereu figura-si colora.

Privindu-l i-am soptit de-aproape,
Cu bland prietenos cuvant:
De ce nu vii iar printre oameni?
De ce?... Coboara pe pamant!

La intrebarea mea, nebunul,
Ca de-un fior adanc patruns,
Uitandu-se cu ochi de groaza,
Trist, filosofic, mi-a raspuns:

Fugi, nu-mi vorbi de lumea voastra...
In ea odata am existat,
Si tremur cand mi-aduc aminte
Ce suferinte-am indurat!

Pamantul e facut de-un spirit
Prea rau, iar omul e ursit
Sa sufere in veci...Eu lumea
Din fericire mi-am gasit!

M-am dus pe-o foaie de hartie
Durerea-n litere s-o pun.
Cati n-or dori sa treaca-n lumea
Acestui fericit nebun!"
Bruno :)) - de munteanu rodica la: 09/09/2007 19:54:59 Modificat la: 09/09/2007 19:55:29
(la: Intrebare)
Esti mahmur:P . Sau posomorit ?

Da-mi dai voie sa strig in gura mare pentru cei care nu stiu, ca te-am infiat de fo juma de an?
#233526 (raspuns la: #233514) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
munteanu rodica - de Giordano Bruno la: 10/09/2007 12:59:53
(la: Intrebare)
posomorat
#233607 (raspuns la: #233526) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Alex - de munteanu rodica la: 28/09/2007 18:27:05 Modificat la: 28/09/2007 18:29:14
(la: la revedere, tutulor!)
"Si-uite-asa ajungem iara la balon:-)))) "
Si uite aşa, mi-am amintit ca n-ai vrut sa ma iei in "balon":))
Justificind ca esti doar vazduhista .
Si cind colo, asa e, m-am posomorit degeaba atunci:))
De asa-i cu ăştia de metal.Norocul meu ca nu esti suparacioasă.
#238073 (raspuns la: #238058) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de licurici la: 15/10/2007 20:11:23
(la: Idei)
sunt atatea lucruri de facut...atatea locuri de vazut...atatea ...totul e sa stii ce vrei, ce te caracterizeaza...
poti face alpinism, dans,pian,chitara,teatru,pictura,role,fotbal...
poti face multe lucruri...rutina e un lucru care ne ucide care ne face sa ne pierdem zambetul strengaresc si sa uitam de copilul din noi, devenim niste oameni posomorati,seci,care nu vorbesc decat de un nou proiect , de cat de aiurea e seful,si ...de nimic...
Alex...cu infidelitate... - de monte_oro la: 03/12/2007 07:44:21
(la: Cafeneaua preferata)
Deh...m-ai convins...insa am rescris din memoria infidela:)... Da' ma las greu, da?...:) "Tusea posomorata de tutun, neagra-amara, cafeneaua actorilor, junghiul discret al muncii platite, capruiul, coama rosie-violet a rasaritului, apusul in forma de luna, iubirea ca o hora de iele si cuvantul...templu-pagan"... :)



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: