comentarii

postum


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
La.. - de blue_eyes la: 02/01/2004 16:45:06
(la: Sfintul Vasile)
...multi ani tuturor, sa aveti un an plin de impliniri! Strengaritzo, au nu stii, canonizarile se fac postum, asta doresti tu celor ce poarta numele Sf. Vasile? (!!!!)
Cu drag!
#7540 (raspuns la: #7507) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
MARTOR LA EVENIMENTELE DIN 1944 - de anita47 la: 14/02/2004 15:01:24
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Martor la evenimentele din august '44

Teodor Wexler
Vicepresedintele Fundatiei W. Filderman

Dupa batalia de la Stalingrad aliatii Germaniei erau constienti ca aceasta va pierde razboiul si cautau solutii pentru a iesi din conflict si a incheia un armistitiu cu Natiunile Unite. Nu intotdeauna solutiile propuse occidentalilor de catre aliatii Reichului erau realiste si in primul rand ele pacatuiau prin aceea ca nu tineau cont de inamicul nr. 1 al Germaniei, Uniunea Sovietica, si de faptul ca Statele Unite si Marea Britanie considerau alianta cu rusii ca o realitate ce nu putea fi ignorata si, cu atat mai mult, tradata. In ianuarie si iunie 1943, Mihai Antonescu se deplaseaza la Roma pentru a stabili cu Mussolini iesirea simultana din razboi a Italiei si Romaniei. Actiunea esueaza. In tot cursul anilor 1943-1944, atat guvernul Antonescu, cat si opozitia democrata din Romania vor tatona obtinerea unor conditii de pace. Ei vor fi respinsi rand pe rand pentru ca occidentalii se vor incapatana in a respecta alianta cu Uniunea Sovietica si aceasta in special pentru tarile din Europa de est. Clasa politica romaneasca din acea vreme nu a inteles sa-si asume raspunderea tratativelor de pace, de aceea vor esua si tratativele ambasadorului Cretzianu la Ankara cu delegatii generalului Wilson si tratativele de la Stockholm cu Ana Kollontay, ambasadoarea sovietica in Suedia.


Un moment semnificativ al tratativelor de pace din primavara anului 1944 este acela la care participa Barbu Stirbey si ambasadorul MacMillan - principalul consilier al generalului Wilson. Dar sa-l lasam pe Nicolae Baciu sa relateze: "Voi semnala ca la acea data (aprilie 1944 - n.a.) autoritatile engleze erau in posesia unei importante scrisori adresate de avocatul Filderman, seful Comunitatii Israelite din Romania, catre principele Stirbey.

Scrisoarea era destinata, evident, sa intareasca mana principelui in negocierile sale. De altfel, maresalul s-a gandit el insusi, vazand ca negocierile de la Cairo nu inainteaza, sa-l trimita pe avocatul Filderman ca pe un al treilea emisar" (Nicolae Baciu, Ialta si Crucificarea Romaniei, Editura Dumitru, München, 1983).

Este cazul sa facem cateva precizari: 1) Scrisoarea lui Wilhelm Filderman nu era adresata lui Barbu Stirbey, ci ambasadorului MacMillan, viitorul prim-ministru al Angliei; 2) Scrisoarea a fost redactata la cererea presedintelui Partidului National Liberal, C.I.C. Bratianu, intrucat ambasadorul MacMillan l-a trimis pe Barbu Stirbey sa trateze initial cu dna Kollontay la Stockholm sau in spatele frontului de la Iasi direct cu sovieticii, in lumina declaratiei lui Molotov din 4 aprilie 1944. Dr. Filderman a predat scrisoarea ambasadorului Cretzianu la 10 mai 1944.


Autorul acestor randuri, studiind memoriile dr. W. Filderman, este nevoit sa mentioneze informatia ca ambasadorul MacMillan i-a predat scrisoarea liderului Comunitatii Evreiesti din Romania lui Vasili Bogomolov, ambasador sovietic la Alger si reprezentant al guvernului sovietic pe langa cartierul general aliat de la Cairo si in acelasi timp coordonatorul activitatii KGB pentru tarile Orientului Mijlociu si Africii de Nord. Deconspirarea scrisorii dr. Filderman a avut urmatoarele consecinte:


Rusii erau informati ca Romania doreste ca dupa armistitiu pe teritoriul sau sa stationeze trupe ale celor trei aliati si nu numai trupe sovietice.
Teritoriile romanesti cedate catre URSS la 28 iunie 1940 sa constituie subiect de negociere privind o retrocedare totala sau partiala catre Patria mama.

Comunitatea evreiasca din Romania, prin liderul ei, ramane fidela cauzei nationale a tarii.

La procesul pe care-l vor intenta lui Filderman, in 1950, comunistii vor utiliza scrisoarea drept cap de acuzare impotriva liderului populatiei evreiesti din Romania.


Alt moment semnificativ. La 13-14 iunie 1944, la Bucuresti, in casa profesorului universitar Tudor Ionescu din Calea Mosilor (profesorul Tudor Ionescu era un oportunist social-comunist) se intruneste comitetul militar politic de pregatire a unei lovituri de stat si incheierea unui armistitiu cu Natiunile Unite. Pe langa reprezentantii partidelor politice participa si reprezentantii minusculului partid comunist, Lucretiu Patrascanu si inginerul Ceausu, alias Emil Bodnaras, precum si generalul Aurel Aldea, generalul Gheorghe Mihail si colonelul Damaceanu. Casa Regala era reprezentata prin Mocsonyi-Starcea. Comunistii resping planul generalului Aldea Aurel de a se aduce de pe front unitati fidele regelui, de a mari dispozitivul de jandarmi pedestri cantonati in Bucuresti si de a trece urgent in dispozitiv de lupta premilitari aflati la dispozitia Apararii Pasive.


In contrapropunerea sa, Emil Bodnaras cere ca alaturi de unitatile militare din garnizoana Bucuresti, complotistii sa se foloseasca de asa-zisele "garzi patriotice" organizate de minusculul partid comunist. Cerandu-se explicatii de unde are PCR unitati militare pentru asigurarea unei insurectii armate (citeste lovitura de stat - n.a.), Lucretiu Patrascanu mentioneaza posibilitatea inarmarii populatiei evreiesti si in special a celei deportate.


Inca din noaptea de 13-14 iunie 1944, generalul Sanatescu il informeaza pe dr. Filderman de propunerile minusculului, dar zgomotosului partid comunist. A doua zi, 14 iunie 1944, Filderman se prezinta la Palatul Peles spre a-i cere regelui sa opreasca aventura sinucigasa in care comunistii vor sa-si dobandeasca un rol in viata tarii pe spinarea comunitatii evreiesti din Romania, dar si pe viitorul poporului roman. Mai mult, Filderman ii cere regelui ca Armata Romana sa asigure siguranta si viata evreilor in cazul unei retrageri germane. Regele este de acord cu liderul evreu, planul comunist nu este acceptat, ei vor incerca sa-l reia intr-o parodie esuata in dimineata zilei de 24 august la Bucuresti. In audienta de la Peles din 14 iunie 1944, au mai participat maresalul palatului, Al. Ghica, si secretarul doctorului Filderman, avocatul Grubea. Detinem continutul discutiei dintre rege si liderul evreu intr-o relatare pe care am primit-o, in august 1995, la Paris, din partea dr. Grubea.


Comentand evenimentele descrise mai sus si atitudinea ferma a dr. Filderman, cunoscuta analista politica Nicolette Franck scrie: "Daca s-ar fi ridicat impotriva compatriotilor lor romani, evreii puteau sa fie acuzati ca seamana discordie in interior si impiedica cristalizarea solidaritatii nationale: (Nicolette Franck, La Roumanie dans l'engrenage Edit Elsevier Jaquier, Paris-Bruxelles, 1977).


Dupa normalizarea relatiilor dintre puterea postdecembrista si fostul suveran al Romaniei, consider de a mea datorie sa cer Majestatii Sale ca pe baza arhivelor aflate la Versoix sa confirme intrevederea sa cu Filderman din 14 iunie 1944. Aceasta ar insemna nu numai respect pentru mult incercata istorie a Romaniei, dar si un omagiu postum adus ilustrei sale mame, Regina Elena, care, in anii razboiului, s-a implicat in salvarea a zeci de mii de cetateni romani de etnie evreiasca, manifestare plenara a umanismului romanesc.


Politica sferelor de influenta a marcat si evenimentul pe care l-am relatat mai sus. Intr-adevar, incepand cu 15 iunie 1944, ofiteri apartinand armatei a VIII-a britanice, detasati in Iugoslavia pe langa trupele lui Tito, trec clandestin frontiera Romaniei sau sunt parasutati de aviatia britanica spre a aduce la indeplinire planul Bodnaras-Patrascanu. O parte dintre ei sunt prinsi de Jandarmerie, o alta vor fi arestati dupa 23 august 1944 de guvernul Groza, ca spioni (vezi Arh. SRI, d. 16385). Prezenta acestora denota ca planul Bodnaras-Patrascanu a fost inspirat de sovietici si a primit binecuvantarea britanica pe principiul zonelor de influenta, stabilit intre englezi si sovietici si binecuvantat ulterior la Ialta. Am mentionat ca organizatorii "insurectiei armate" de la 23 august 1944 nu au renuntat la planurile lor. Nereusind sa primeasca adeziunea populatiei evreiesti, comunistii strang mai in gluma, mai in serios, in dimineata zilei de 24 august, circa 120-150 de copii, baieti si fete, cu varste cuprinse intre 13 si 16 ani, si ii trimit inarmati cu bate si topoare la Baneasa. Copiii proveneau din cartierele evreiesti Dudesti si Vacaresti. Vazandu-i, generalul Iosif Teodorescu, comandantul militar al Garnizoanei Bucuresti, il cheama pe Bodnaras, apostrofandu-l ca trimite copii la moarte sigura si ordonandu-i sa puna capat unui macel colectiv. Am citat falimentul ultimului act al unui scenariu pe care comunistii l-au regizat spre a-si atribui roluri pe care nu le-au avut si care nu si-au gasit ecou in randurile populatiei evreiesti, indiferent de naratiunile national-comuniste postdecembriste.


Alt moment semnificativ. Ovidiu Vladescu, fostul sef de cabinet al lui Mihai Antonescu, relateaza (Arh. SRI, ds. 16385) ca in seara zilei de 22 august, in jurul orelor 21,30, din ordinul lui Ica Antonescu, l-a convocat pe dr. Filderman la Palatul Victoria spre a-i cere in numele sefului sau sa solicite urgent marilor organizatii evreiesti sa intervina pe langa guvernele american si britanic ca unitati parasutate aliate sa participe la ocuparea Romaniei pentru ca rusii sa nu fie lasati sa faca singuri acest lucru. Ovidiu Vladescu afirma ca Filderman s-a ocupat de aceasta. Marturisiri asupra acestui moment dramatic fac (in acelasi dosar SRI) Radu Lecca si fruntasii evreimii romane: A.L. Zissu, Jean Cohen si Misu Benvenisti.


Iata propriile mele amintiri asupra acestui eveniment. In august 1944, W. Filderman si sotia sa, Emilia, locuiau provizoriu in casa dr. Alfred Condru, situata in Bucuresti, Piata Sf. Voievozi nr. 1, et. 1, ap. 2. Filderman ocupa provizoriu aceasta locuinta intrucat in imediata apropiere se afla Ministerul Economiei Nationale, in subsolul cladirii fiind amenajat unul dintre cele mai eficace adaposturi antiaeriene din Bucurestii acelor ani. Eu locuiam peste drum de locuinta dr. Condru, adica pe str. Sf. Voievozi 32. In seara zilei de 22 august 1944, ma gaseam impreuna cu parintii mei in casa Condru. In jurul orei 22,30 a intrat dr. Filderman, insotit de un ofiter imbracat in uniforma de front. Era sublocotenentul Nenitescu, secretarul cu probleme militare al lui Mihai Antonescu. I-au telefonat dr. Costinescu, presedintele Crucii Rosii Internationale, din Piata Romana, de unde s-a transmis mesajul guvernului Romaniei. Unul dintre destinatarii mesajului era Agentia Evreiasca din Istanbul si altul, Sally Maier, reprezentantul Agentiei Evreiesti din Zürich. Cand Filderman s-a intors noaptea tarziu, era deja 23 august 1944. Zarurile fusesera aruncate. Ezitanta in a salva tara, clasa politica esuase. Regele Mihai si unii dintre conducatorii armatei mai sperau sa salveze ceva actionand cu abnegatie si devotament. In ceasul al doisprezecelea al istoriei, agentura comunista intorcea evenimentele in propriul sau interes si al stapanilor de la Kremlin. Noaptea totalitarismului fascist era inlocuita cu lunga noapte a totalitarismului comunist.
LUMEA MAGAZIN





La un moment dat, probabil si - de gabriel.serbescu la: 29/02/2004 16:56:36
(la: "Anti-românul" Cioran)
La un moment dat, probabil si dintr-un soi de reabilitare postuma, parte a elitei romanesti au definit sentimentele lui Cioran drept ura din dragoste. Oricum nu a fost deajuns. Pentru multi romani, inclusivi utilizatori ai sit-ul asta, romanismul trebuie sa existe intr-o stare atat de pura, incat logic, nu exista.
Cei care l-au cunoscut pe Cioran insa, Tutea spre exemplu, au stiut sa-l aprecieze, iar vis a vis de ¨antiromanismul¨ lui nu au avut prea multe comentarii pentru ca prisosesc.
Romania in schimb ramane la un stadiu de nationalism narcisist, care nu-i face bine nici macar ei insisi.
E bine ca promovezi subiecte ca astea, Filip, felicitari incaodata, doar de la o justa apreciere a realitatii se pot schimba lucrurile, si doar daca diagnosticul e bun, un doctor poate prescrie retete.
Ingrid, revelatia e in tine insati - de Ovidiu Bufnila la: 05/03/2004 02:44:53
(la: Ovidiu Bufnila, despre taina norilor din Tando si Guasalaa)
Ingrid, revelatia e in tine insati, locul nasterii tale fiind un vartej virtual de procesualitati de la respirati arborelului de langa fereastra dincolo de care te-ai intrupat, fereastra fiind ea insasi procesualitate intrepatrunsa cu procesualitatea istoriei, asadar, Tg Ocna este o instructiune magica si nicidecum un oras misterios si fabulos, fabulos fiind dincoace de orizontul meu vizibil, Tg Ocna, procesualitate fiind, cu fanfare si camioane si galerii de sare ascunzatoare de animale fabuloase si brazi fosnitori in mintea mea care nu e mintea mea ci un vartej virtual al campurilor magnetice, eu nefiind scriitor in adevaratul sens al cuvantului ci doar un navigator pornit sa descopere daca_cumva exista un drum catre Ultimul Sens, anecodotic vorbind, nu sunt cetatean de onoare al orasului in care m-am intrupat caci, autoironic abordandu-l pe pe primarul acestui desuet timp istoric mi-a spus ranjind tembel ca onoarea se face numai postum, ce idiot acest primar, era doar o autoironie bufnilia nicidecum o cautare de impaunare vulgara, asa ca, dragul meu inger, Ingrid, procesualitatea acestui mirific loc are inlauntrul meu un rol magic si cam atat, si multumesc pentru aceasta ingereasca intrebare!
#11394 (raspuns la: #11389) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
8 martie - sarbatoare comunista - de Filip Antonio la: 09/03/2004 03:27:08
(la: Pentru femei)
Ce ciudat este faptul ca 8 martie a reusit sa inlocuiasca Mothers Day. Un succes postum al comunistilor.
#11673 (raspuns la: #11648) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cine te crede Cassandra? - de spinroz la: 07/05/2005 15:06:56
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Cassandra, prezicătorea investită de Apollo cu darul profeţiei nu a fost crezută nici de troieni, nici de Agamenon şi nici ea însăşi; nici ea nu a crezut în propriile profeţii altfel nu s-ar fi lăsat măcelărită de Clitemnestra, alături de Agamenon pe care îl însoţise acasă la Micene, la sfârşitul războiului troian.
Cine crede în profeţiile tale Cassandra? Poate sunt adevărate ... dar..., nu sexul, nu cât mai mult sex, cât mai cu seamă o ,,iubire ca-n poveşti'' m-ar face să renunţ la orice glorie postumă...
#47429 (raspuns la: #47387) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ca privilegiat cititor m-am s - de latu la: 26/11/2005 11:54:52
(la: Marturisire)
ca privilegiat cititor m-am simtit invitat a participa la un lever al trairilor, necorupt de patima unui colorit superficial si neconvertit de obisnuitele inflexiuni mai mult sau mai putin malefice ale canalizarii de tip socio-cultural in perioada postuma a pubertatii.
Am vazut binefacator simplitatea. Am simtit invigorator cautarea rezistenta la tentatia drumurilor batute, la solutii inspirate de repulsia fata de un dumicat de dilematica.
„Sint eu“ reprezinta enuntul placativ, nonconform cu expectativa, sugerand inca de la inceput simplitatea, fara cerinta de a urma o traiectorie sinuoasa ci dandu-mi posibilitatea urmaririi din loja intelectuala, a unui dans al imaginilor, indemanatic circumscrise in tablouri-oglinda, dar fara peioratii reflective ieftine.
Nu ma intarata „Frisonul“ si nici experimentul verbal. Nu ma intarata antiteza „elucubratiilor seducatoare“ sau a vederii in ciuda ochelarilor, pentru ca nu le percep ca provocari ci mai degraba ca ilustratii ale unui spirit divagat si in divagare: Cine sunt eu pentru a fi nemultumit de ceea ce vad?
Paranteza rusticala („Bachhus, galgaiala, zimbri“) nu ma incita, o inregistrez. Poate e o convulsie, poate un reflex, poate scopul adastarii. La fel nu ma irita triumfalul kitch ideatic aruncat in colbul de la picioarele mele in chip de deplangere a singuratatii...
Sunt divagatii, pauza dinaintea unui showdown, clipa de aer inaintea oceanului...
Simt clipa sosita odata cu trecerea din stadiul de oranduire a arhivei in etapa checkout-ului din mondenitatea prefacuta si comod-inselatoare a „grupurilor de prestigiu“, odata cu decizia constienta a rezistentei.
Strategii. Constienta. Actiune. Strigat. Autocritica?
Palavre...
Cortina se lasa, praful de pe carti ramane nesters, visul incert al supunerii celorlalti se contopeste „plenipotentiar“ cu certitudinea unui maine lipsit de constrangeri – dar cu posibilitatea solidarizarii.
Ultimul gand, ultima imagine: Rosu.. Nu...



Eu rãspund intotdeauna. Daca nu azi, atunci mâine cu siguranta.
rac :) - de zaraza la: 12/01/2006 21:45:41
(la: Despre Vulgaritate)
dar vad ca mi-ai inaltat vorbele la rang de maxima. nu stiu daca sa ma simt magulita sau infricosata. majoritatea citarilor sunt postume :).

De vină nu suntem noi că ne uităm la telenovele, că ascultăm manele, că ne entuziasmăm de "Muta", de "Surprize-Surprize".
Dar dacă nu ni se dă altceva...


cine sa-ti dea altceva? pe televiziuni nu le procupa gradul tau de cultura sau rafinament. pe ele le preocupa sa faca bani pe spinarea ta, si cu cat spectatorul cere mai putin si inghite tot ce i baga pe gat, cu atat e mai simplu pentru ele. ca sa nu mai zic ca si motivatia scade. la ce sa te chinui sa faci emisiuni de buna calitate, cand toata populatia se uita din oficiu la "surprize-suprize"? faci in continuare emisiune proaste si penibile, ca asta vrea "boborul".

zaraza
#99921 (raspuns la: #99829) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu exista sinucidere demna. - de rayro la: 10/02/2006 19:39:56
(la: Sinuciderea ca spectacol)
Nu exista sinucidere demna.
Daca ti-e frica de viata alegi calea cea mai scurta sa scapi de ea.
Iar cu filmatul.... inseamna gestul unui om care n-a avut in viata lui o clipa de notorietate. Probabil ca ii simte gustul, postum.
#105037 (raspuns la: #8087) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
picky - de zaraza la: 16/02/2006 12:14:18
(la: CLASICII LITERATURII UNIVERSALE)
1. nu prea mai sunt romane SF. io-te ca in ziua de azi avem submarine si-am ajuns si pe luna. nu contest ca Jules Vernes era un tip cu imaginatie, dar cand vine vorba de SF, sa-i lasam totusi pe altii.

2, 3 oarecum de acord

4. ceea ce incercam sa-ti spun e ca tolkien exista si inainte sa-l transforme hollywood-ul intr-o vedeta postuma. putini auzisera de el in romania, pentru ca nu i se tradusese decat o carte. dar asta nu-i un criteriu sa-l ignori. si in nici un caz nu a scris baloti de maculatura numai pentru ca stia ca se vinde. asociatia cu sandra brown si coehlo mi se pare chiar jignitoare ptr domnul tolkien.

zaraza


#106336 (raspuns la: #106298) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cat de mult timp ocupa? Putin - de anna vajdea la: 04/03/2006 19:54:49
(la: Carti)
Cat de mult timp ocupa? Putin. Am 15 ani si ma preocupa mai mult Internetul, Messenger & co... doar fac parte din generatia "copiilor cibernetici". Imi fac insa timp sa mai si citesc...uneori pentru mine alteori pentru olimpiada...doar tine si de vocabular si cultura. Plus ca o sa ma duc la filologie...deci chiar o sa am nevoie...citesc cartile in format normal, cumparate de la librarie, imprumutate de la biblioteca sau achizitionate de la anticariat...dar ce importanta are ?! le-as lua si in format .doc de pe internet , dar imi obosesc ochii si provoc dureri de cap daca stau sa citesc o carte intreaga pe computer...sa-i dau print nu vreau pentru ca (,) consum tusul :)) ca scriitori preferati ii ADOR pe Mircea Cartarescu :), Albert Camus, Ion Minulescu...recent am citit si o carte scrisa de Jean Lorin Sterian ("Postume") si chiar transmite ceva ...sper sa imi fac mai mult timp si pentru carti, also called "Hrana sufletului"
* - de picky la: 03/04/2006 13:23:26
(la: nesfârşit)
Adrian Fuchs :

Sensibilitate mare denota mai sus-ul.
Nebanuibila dar totusi asteptata.

E de placheta, nu de cafenea !

Stirpe rara.

Fa cumva si fa-o antuma. Pentru ca pentru sine postumul nu exista.
zaraza - de Cri Cri la: 08/05/2006 01:52:13
(la: Trebuie sa fie arta comerciala?)
daca te iubesc zeii mult de tot, atunci poate reusesti si numai pe baza talentului.
postum :))
--------------------------------------------
He who laughs last thinks slowest.
#121056 (raspuns la: #121028) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bla bla asta cu aprecierile - de zaraza la: 20/06/2006 00:53:15
(la: Romania deschide bien ochii....)
bla bla
asta cu aprecierile postume e universala.
iar textul e de militanta naiva si mediocra, nu te supara.

zaraza
* - de latu la: 15/10/2006 15:07:27
(la: Momentul adevarului)
Ce bine era daca...
Asa incep de multe ori gandurile la oameni dragi a caror valoare n-am recunoscut-o cand trebuia.
De obicei recunoasterea e postuma.
Daca nu e postuma dar ceva ne retine de la a deschide subiectul, atunci ori recunoasterea nu e sincera ori noi ne-am schimbat intr-atata incat ar trebui sa ne facem ganduri la modul serios.

P.S. Tin sa mentionez, ca n-am vazut nici o legatura intre locul nasterii si continutul ideii. Exista vreuna...:-))
__________________
Things to do today: 1) Get up; 2) Survive; 3) Go back to bed.
mie... - de Cri Cri la: 14/03/2007 20:04:12 Modificat la: 14/03/2007 20:05:14
(la: Transhumanism)
...postuman imi suna a umanitate postuma, ceva cu de dupa moarte, recte inviat din morti, voodoo si alte jucarii d`astea. :))
De Emin si rodik - de pantocrator la: 05/04/2007 15:37:07
(la: examen)
Hm...nu ca m-ar interesa...iar comentarii la textul lui limpede nu vreau a face...dar am citit ceva aici...de ...pretena rodik...acum, madam...oi putea sa fi scris mataluta si de Slobozia medievala si de timisoara in paispe preteni, dar chestia cu "Eminescu nu mai e poetul-etalon" a invartosat pielea pe moi... Nici nu vreau sa ma gandesc cine ar putea fi...noul-etalon...exceptandu-l pe Nichita, of course, dar cu el e si o alta poveste....dar cuvintele in sine poet langa etalon...doare, zau. Pe Eminescu (si pe Nichita asisjderea) tre' sa-l si simti de ce e POET, sa-l intelegi traindu-i macar o farama din zbucium...Da' ce spun io aici...ca ma balacesc in baltoace priponite la streasina neputintei si trendy-flendy-urilor...Ia-te cocoana da mana cu Buculei...si mai bagati-l o data pe Emin la nebuni...pen' c-a fost nervos...Auzi?...si mai cititi si altceva din el decat Floare-albastra Scrisoarea III si Luceafarul...ceva postume poate...Bleah!...Cat despre limpede...tot inainte, coane...intr-o zi poate fi si mai bine...macar vei avea o lansare reusita. Da', ca sfat...nu exagera...in general. Mersi!
om - de latu la: 22/05/2007 22:10:05
(la: gazeta de perete)
deloc, scriu (si) despre tine
Nu fusesem sigur, de aia te-am provocat. Ca o sa dai imediat ca turbatu' nu m-am gandit:-))))))
Vorba ta: "Scuze, dar prea te aruncasi ca mielu' la taiere":-)))))))

Intre genii si dilii,
Nu-i decat un pic de drum:
Sunt dilii numiti pe zi
Devenind genii postum.:-)))
#199747 (raspuns la: #199738) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de limpede la: 31/05/2007 18:00:04
(la: Pantomimă pe fundul heleşteului)
Se dedică domnişoareeeeei ...(indicaţii pentru regie : pauză lungă)... limpede, dimpreuna cu
întreaga smerenie, întru solicitarea de analizare literaturnică.
...bla,bla,bla........
Din Operele complete şi postume, vol. XXVI, Texte polemice pp. 873
Editura Ars annonymus S.A., Câinenii mari, f.a.


Analiza literaturnica (la asa opera, asa autor, asa analiza):
Aici autorul nostru e denumit asa deoarece da mereu in aut cu mintea.. pardon mingea.
Nu puteam spune out(versiunea engleza) pentru ca s-ar numi out-or si nu prea vad eu oua facute de acest... de acest. Ca sa faca oua ar trebui sa aiba sex si cum in ograda lui asa ceva e necunoscut, din nickul lui nu se intelege de care e sau are, iar din onanie (ONÁNIE1, onanii, s.f. (Reg.) Om urât, slut, pocitanie; arătare – Et.nec.) nu pot aparea decat bezmetisme iata-ne in fata unui fapt nemaiintalnit:
Un autor isi publica (singur, atentie) operele postume.
Rasu' plansu' vorba unora.
Nu putem aprofuna toate elucubratiile continute de opera autorului pentru ca
psihiatria e saraca in termeni definitorii pentru continutul acestui delir poetic.
*** - de Muresh la: 05/06/2007 22:35:19
(la: Multumescu-ti...)
Sper ca madama cu sini saltaretzi nu trage la flegme.
Io as mai fi multumit pe cind mai eram acolo, penca n-am bani de benzina si merg pe gios facind muschi la inimioara si respirind aerul imbacsit de cadavrele putrezinde ale postumelor pisici moarte de foame.
Tot asia penca neavind carne, "pescuiam" in Ciricul dulcelui tirg al Iezilor peshti morti de cianura de la fabrica aia de batucire de piei de vaci moarte de boli.
Ce viatza, domnule. Ajunsesem un bun scufundator. Ca pescuitorii de perle, numai ca io nu perle pescuiam.
La rind la carne timp de trei zile si patru noptzi - pt. o juma de chil, nu peste, caci peshte, ....
Hehei!
Ce dame am mai cunoscut.
Luna stralucea galesha colo sus. Pai sigur, ce? Lunei ii trebe carne?
Dar era, totushi romantic.
Si damele...
Ca trase prin inel. Pina si babele.
Nemincate, deh.
Io, cel putzin aveam Chiricu' meu.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...