predicate exprimate prin verb la numarul plural persoana a2a

Zici: "2- verbul se acorda in numar si persoana cu subiectul, deci: cuvintele dor!"

Dupa "aceste cuvinte ne doare" urmeaza semnul ":)" care pe internet semnifica faptul ca expresia anterioara a fost scrisa cu intentia de gluma.
Deci, inainte de "a mi-o plati", rog a se lua ca gluma, asa cum a fost destinata de la bun inceput.

- Cum e corect:

1. conform afirmatiei facutE anterior
sau
2. conform afirmatiei facutA anterior?

Personal, STIU ca forma 1. este corecta din punct de vedere gramatical... dar nu inteleg DE CE... devreme ce substantivul "afirmatia" apare la SINGULAR, nu la PLURAL... O fi pentru ca TEHNICA gramaticala trebuie sa cedeze STILULUI de exprimare?...


- Cei care se opresc sa-mi citeasca comentariile pe acest site au remarcat probabil ca recurg - fara exceptie - la VECHEA forma "SINT" in loc de "actualizatul" "SUNT", si ma suspecteaza probabil de ignoranta. Nu e vorba de ignoranta, ci pur si simplu de un "capriciu" al meu... un fel de a SFIDA aceasta reforma (?) lingvistica, care nu ma convinge ca, fiind mai aproape de originea latina, forma "SUNT" exprima MAI BINE (decit forma "SINT") sensul verbului "a fi" la persoana I-iia singular/a III-a plural. CE rost a avut schimbarea?... CE rost are acest joc gen "uite popa, nu e popa" (SUNT - SINT - SUNT, PARAU - PIRIU - PARAU)?... CUI foloseste... si cit va dura pina cind alti experti in lingvistica ne vor sugera sa REVENIM la forma "SINT" (si "PIRIU")?...

Si iarasi:

pe CE chestie "decreteaza" lingvistii ca forma "SINT" nu ar mai putea fi LA FEL de acceptabila ALATURI de forma "SUNT", devreme ce nu au nici o obiectie atunci cind formele

datoreste - datoreaza
cofeina - cafeina
conservator - conservatist
etc.,

sint folosite facultativ de vorbitorii de limba romana, sensul lor raminind acelasi?...

In Teleorman RdV se invatza o data asa:

1- accentul se pune pe penultima vocala, deci: bute'lie
2- verbul se acorda in numar si persoana cu subiectul, deci: cuvintele dor!

samd

Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)

1- accentul se pune pe penultima vocala, deci: bute'lie

ca regula generala sau in acest caz particular?

2- verbul se acorda in numar si persoana cu subiectul, deci: cuvintele dor!

serios? mai mai mai.. verbul se "acorda"? lol; de ce nu "se acordeaza" pentru ca "acorda" inseamna parca si "a da":-))
Verbul se conjuga si se conjuga dupa numarul persoanei reprezentate si nu dupa substantiv. Fata canta si baiatul canta, fetele canta si baietii canta. Cum spuneau strabunii:
"limba noastra'i limba sfanta, limba vechilor cazanii, care-o plang si care-o canta, pe la vatra lor tsaranii..."

Alex

1) textul e plin de greseli de ortografie. Nu te acuz de analfabetism, te sfatuiesc doar sa revizuiesti un text inainte de a-l publica

2)In valtoarea metaforelor cam pierzi subiectul:
O cetate se zareste!
Iar geamul mi s-a aburit de tot.
E cam veche,ruginita dar si ponosita
Vai de ea mititica,
A cam trecut de prima tinerete.

A trebuit sa citesc de trei ori ca sa-mi dau seama ca "mititica" era cetatea.

3)O lampa mica
Mai umple-mi incaperea mucegaita.
Aici nu se intelege daca "O" ala e un vocativ sau un articol nehotarat.

4)Si ea aminte muritorule,
"Ea" e pronume, verbul "a lua" la persoana a doua imperativ e "ia!".

5)Stilistic vorbind, poezia ta e total lipsita de armonie, muzicalitate, ritm. Faptul ca scrii versuri albe nu e o scuza :)

6)Mesajul mi s-a parut exprimat in cel mai banal mod posibil.

fara predicate ca fara verbe,macar gerunzii si participii nu te poti exprima inteligibil.:)Multumesc!

Draga Alice

Primul meu "entry" pe blog nu se referea la persoana mea. Incercam doar sa lansez in discutie un subiect care cred ca intereseaza pe foarte multi tineri in ziua de azi: cautarea sinelui, descoperirea adevaratei noastre personalitati, fuga de superficialitate si "sapaturile" dincolo de aparente.
Daca e vorba sa zic ce am EU in cap si-n suflet, sunt de acord sa ma prezint, cu bune si cu rele, pentru ca nimeni nu ma cunoaste mai bine decat mine, si nu ma ascund absolut deloc.
Ce-ai zice sa afli ca sunt o persoana deloc conventionala, prea putin interesata de moda, de bairamuri si de ultimele noutati in materie de muzica pop, house, rave si ce-or mai fi ?
Ce-ai zice sa afli ca, la cei 32 de ani ai mei, am trait cat altii intr-o viata si am invatat cat altii in doua vieti ?
Ce-ai zice sa afli ca, pe scara mea de valori, aspectul fizic al meu si-al celorlalti e ultimul care conteaza ? Si aici as vrea sa-ti reamintesc povestea cu cele doua fete de imparat, una frumoasa foc, dar cu "mansarda" cam goala, iar cealalta uratica, dar foarte desteapta ? La primul lor bal, toata lumea se aduna sa admire frumusetea celei dintai, dar pleca repede sa asculte cea ce spunea cea de-a doua. Eu ma identific cu cea de-a doua.

Iti multumesc foarte mult pentru superbul comentariu vis-a-vis de cei care se imbogatesc daruind. Aici spuneam ca ai dreptate. Si eu sunt dintre cei care cred asta. Si tocmai de aceea vreau sa daruiesc tuturor din experienta mea si din convingerile mele (izvorate tocmai din aceasta experienta), pentru a ma imbogati sufleteste stiind ca, poate, asta e de folos cuiva.

As vrea sa te mai "citesc". Ai idei foarte interesante si un stil de a le exprima care te indica drept o persoana numai buna pentru o cariera literara.

Interesant ca acest sondaj are un numar mult mai mare de participanti decat altele ca de pilda cel privitor la votul pentru parlament.
Astazi Lia Roberts si-a anuntat oficial candidatura iar in sondaj numarul de persoane care voteaza cu ea a crescut simtitor in comparatie cu front-runner-ul Theodor Stolojan.
Premierul Nastase are un numar extrem de mic de voturi, desi in sondajele din Romania conduce deocamdata. Asta cred ca defineste atitudinea majoritatii celor ce citesc Cafeneaua fata de actuala guvernare.
Sa vedem cum merg lucrurile in continuare

1. Sunt 100% de accord cu tine: nu trebuie permis accesul anonimilor in acest forum (si dealtfel in toate forumurile). Prin acces inteleg, posibilitatea de posta mesaje.
2. In plus: trollii nu trebuie acceptati sau ce-i care hranesc pe trolli chiar daca nu sunt anonimi.
3. Despre inchiderea subiectului nu sunt de accord, deoarece un subiect moare de la sine cand nu mai sunt participanti.
4. Vreau deasemenea sa ma alatur tie in a felicita Anita47 pt. contributia sa la acest subiect. Am invatat o multime de detalii despre acest eveniment in historia Romaniei gratie mesajelor domniei-sale.
5. Totusi inca nu sunt inca convins daca-l putem numi holocaust (chestie de numere -it's sad to say that dar Holocaustul reprezinta ceva enorm ca numar de persoane ucise. Intrebare: cat este exact "enorm"? 100k, 500k, 1000k, more?). Nu vreau sa sun filozof, dar a acuza o natiune de ceva, you better make sure that you got it right!


Sil

Cum va conjuga gaina verbul A OUA la persoana a II-a, singular, diateza reflexiva?...

Dupa parerea mea pedeapsa cu moartea nu ar mai trebui sa fie folosit pentru ca asta ar insemna sa ne intoarcem pe vremea barbarilor. Dar avand in considerare modalitatile si numarul de persoane care savarsesc omoruri si violuri (ma refer in mod spicial la violurile asupra copiilor foarte mici) pedeapsa cu moetea pentru aceste persoane ar insemna o pedeapsa prea mica.Aceste persoane ar trebui inchise in inchisoare si puse la munca in folosul comunitati pana la sfarsitul zilelor lor.

Acuma fefelino, ori este "orasel" ori este "mare" :) Hai ca mi-a placut combinatia de cuvinte.

Cica pe unde stau eu, oraselul nu este nici mare, dar nici mic, si pe zi ce trece creste tot mai mare. Linga "oraselul" meu este un alt "orasel" care de fapt este "orasel" universitar. Deci imagineazati demografia si selectia de oameni care ar vrea sa bea o cafea sau un ceiuc bun si sa manince o "prajiturica cu mere si cu nuci", o savarina, sau o felie doua de Chec. Marimea orasului nu are nimic de-a face cu puterea comertului, ci mai degraba "the demand" sau mai bine zis "the people" care vor sa cumpere ce ai tu de vinzare. Hai sa luam doua orasele ca exemplu. Carmel, un orasel pe coasta Pacificului, este un orasel care are mai putin de 5,000 de locuitori, dar unde or-si-ce fel de business merge trasnet. Turismul fiind foarte foarte mare prin zona aia. Deci numarul de persoane care poate sa-ti cumpere tie o prajitura si o cafea este mult mai mare decit intr-un orasel care poate e numai la 50 de mile distanta dar pe unde nu merge nici un turist. Deci, toata ideia se bazeaza pe 'demand-ul' care exista intr-un oras unde-ti deschizi un business. La o rascruce de drumuri, binenteles ca merge un restaurant unde sa poti servi toate cele trei mese. Intr-un oras unde lumea este mult mai orientata pe familie si pe timpul petrecut acasa, acolo merge o pizzerie care sa ieie comenzi pentru dus acasa. Intr-un oras studentesc, cafenele unde studentii sa vina sa-si faca aprovizionarea de cafeina sau un loc unde sa poata sa se intilneasca cu prietenii. Deci c-am astea sint regulile. Eu zic ca clubul fefelinelor tre sa se stabileasca in California. :)

"Stimati concetateni" si "oameni dragi" (pentru cunoscatori), tot nu a-ti priceput "care e faza ?"
Nu oamenii sunt de vina, nici la noi, nici la "ei".
Daca II DAI POSIBILITATEA UNEI PERSOANE SA FACA "EASY MONEY", O VA FACE, IN PLUS, CU CAT RISCUL E MAI MIC CU ATAT NUMARUL DE PERSOANE CARE SE VOR PRETA LA ASTFEL DE PRACTICI E MAI MARE.
Deci sistemul e de vina, degeaba va certati, ganditiva mai bine la ce ar trebui facut sa fie macar limitate posibilitatile de furt (comisioane, deturnari, fraude), si va garantez ca o sa va simtiti mai bine si mai putin frustrati.
As mai dorii sa fac mentiunea ca Duminica am sa ma duc la vot si o sa votez cu cel care propune o reducere a taxelor si introducerea cotei unice, nu-mi pasa ca tocmai asta pare scapat de la nebuni.

Doresc extremele, indelung le gandesc si le sfidez! Ma hranesc perfid c-un echilibru mediocru si universul ma inregistreaza asa, cand eu din gaura de sarpe sfidez o-ntreaga existenta si ma hranesc cu extreme...de orice natura ar fi ele: violente sau nonviolente, ma-ngrop in ele sa resimt adrenalina in gandul tziuit de frica, intr-o fractiune de pulsatie apusa cand inima apoi respira cu naduf, in constiinta durerii fizice de a-mi fi frica de propriu-mi eu, in virtutea inconstiintei cand realizez ce este viata lor si ce este viata mea.
Nu pot exprima mai clar sau mai confuz persoana mea, sunt o extrema antagonica alteia.

Cu privire la remarca mea catre Sergiu in legatura cu "normalitatea":

Stiu si eu definitia lui Socrate. Dar ma intorc asupra asumptiei dumitale cum ca homosexualitatea ar fi o forma extrema. De ce? Datorita numarului de persoane care o practica? Calea de mijloc implica si considerente morale? Adica, e bine sa fii normal cand norma, majoritatea este imorala?

Dupa parerea mea calea de mijloc inseamna ferirea de abuzuri. Adica totul in cumpatare. Inclusiv homosexualitatea. De aceea ne dezgusta drag queens. Pentru ca este o forma de homosexualitate extrema, teatrala. De aceea ne dezgusta si etalarea ostentativa a homosexualitatii (ex. saruturi lascive in public).

Nu este interesul pentru ce fac altii oameni in dormitorul lor, in intimitatea lor, o forma de curiozitate/imaginatie nesanatoasa, extrema?

I am only one, but I AM one!

poti sfida extremele la infinit?
extremes meet, nu uita...si atunci nu mai poti pluti dintr-o extrema-n alta...pentru ca am impresia ca nu circuli de la una la alta ci plutesti peste ele...si oricum extremele sunt antagonice prin definitie.
poti sfida intreaga-ti existenta din gaura de sarpe sau de pe scena luminata de reflectoare...

nu pot exprima mai clar sau mai confuz persoana mea(...)
pentru mine-i cat se poate de clar...:)

tot respectul pentru Descartes dar indoiala ma face uneori sceptic...
cuget, deci exist.

nu e mai simplu sa nu planificam si nici sa nu tinem socoteala :) in fond n-avem nimic de pierdut ci numai de castigat...
Asa-i. Mai ales ca tinutul de socoteli nu e punctul meu forte...

e drept ca nimic nu este facut din motive 100% altruiste (si n-o sa ma convinga nimeni de contrariul),
Pe mine sa nu contezi, daca vei cauta vreodata pe cineva care sa te convinga ...:-)))

eu zic totusi ca nu e bine sa ne "pastram" bunatatea doar pentru ocazii "speciale" :)
Asa zic si eu. In postingul celalalt am folosit ironia pentru a descrie ce cred eu cu privire la intrebarea pusa de tine...
De altfel, cred ca cine are bunatatea de care vorbesti oricum n-o dozeaza - nici n-ar putea - iar cei care fac asa, n-o fac din bunatate ci din calcul...

In realitate ma oboseste jocul de-a felicitarile, urarile, etc... De aceea, in ultimii ani am redus considerabil numarul de persoane carora le scriu/telefonez in aceste ocazii.
Benefic mi s-a parut volumul de spam pe care l-am primit de atunci si care a scazut si el...
Unde mai pui, ca acum urarile imi fac placere si cand le fac si cand le primesc...:-)))

Nu precizez cantitatile…difera in functie de numarul persoanelor care mananca si de... apetit:).


Oua pe felii de franzela

Se pun feliile de franzela la prajit pe o singura parte, in tigaia unsa cu putin ulei, apoi se intorc pe partea cealalta si se aseaza pe ele: o felie subtire de sunca, o felie mai groasa de cascaval, cu o gaura in mijloc, apoi, cu grija, se sparge un ou, cat sa intre in gaura feliei de cascaval, se presara piper si sare, apoi, se pun feliile la prajit. Se poate acoperi tigaia cu un capac. Se lasa pe foc atat cat dorim sa fie galbenusul de tare. Optional, la servire, se presara patrunjel verde deasupra.


Oua pe canapea de pireu de cartofi

Se face un pireu de cartofi, se amesteca apoi cu telemea rasa sau cascaval ras si cu piper alb. Se pune intr-un vas termorezistent. Apoi, cu dosul lingurii se fac “cuiburi” in care se sparg oua – atatea la numar cate persoane sunt la masa.. Se lasa la cuptor, pana cand se coaguleaza albusul. Se servesc fierbinti, cu verdeata presarata deasupra.

Pofta buna!

In privinta numarului de persoane care analizeaza obiectiv realitatea: am crezut ca sunt multe, dar constat ca gasesc foarte greu cate una...asta si in America. Totusi exista o diferenta fundamentala: in America povestea cu pseudostiinta, horoscoapele UFO, sectele dure, creationismul - este foarte marginalizata si redusa la un aspect minor al vietii sociale chiar daca multe ziare si reviste au si horoscoape pe care nu le consulta nimeni, sau chiar daca exista emisiuni despre UFO sau extraterestrii sau duhuri de tot felul. In Romania vad ca astea sunt mainstream: romanii cred ca tot ce e prin ziare are corespondent in realitate. Despre facultatea de drept mi s-a spus ca "nici nu mai poti strabate de atatea horoscoape". Chiar si creationismul e la nivel de secte in America, nu e mainstream.

Credinta individuala e alta problema; e jalnica, dar nu afecteaza economia (din fericire sau din nefericire). Dar majoritatea oamenilor in lumea de azi au o parere profund deformata despre realitate. In Arabia Saudita de exemplu inca nu s-a aflat ca pamantul nu e plat.

In privinta primului paragraf, ai dreptate de fapt; am un exemplu foarte recent: cu vreo 6 ani in urma unui dialog pe un site gay am primit un email extrem de insultator... care mergea pana la ridicol (destul de lung). Dar in mijlocul mesajului era o intrebare de buna credinta despre viata Sf Augustin: cum a fost si homosexual dar a si avut un copil (pe Adeodatus,etc). Am raspuns foarte corect la intrebare si i-am spus respectivului necunoscut ca a fi homosexual nu e nimic rau si ca e gresit sa injure atata pt ca si el ar putea fi...

Mi-am dat seama ca era un tanar, care parea foarte imbrobodit de religie (in cazul acesta de catolicism). Incerca sa se dea "mare " si cu multa experienta mai ales sexuala, ceea ce e apanajul adolescentei, dupa mine:)

La o distanta foarte mare in timp mi-a mai scris un mesaj de injurii, uitand ca imi mai scrisese! Nu aveam nici o indoiala ca respectivul e tanar si extrem de bigot si nici nu mi-am propus sa-l schimb, dar i-am raspuns cat mai documentat, intepand ironic si pozitia si practica bisericii (mai ales a celei catolice). Dupa vreo doi ani iar mi-a scris...de data asta m-a anuntat care are un consilier religios catolic si ca el fara asa ceva nu poate trai. Am incercat doar sa-i sugerez sa incerce sa judece si cu capul lui , nu numai cu capul consilerului. La moartea ultimului papa i-am scris ceva dur despre homofobia papala in contrast cu practica bine cunoscuta, dar atat. In medie corespondenta noastra era la fiecare 6 luni un mesaj..eu raspundeam imediat, dar el nu. A trecut timpul...iar acum o luna am primit de la el un mesaj din care iti citez (copy and paste):

" ;) yep, vad ca pe zi ce trece devin mai barbat - ma maturizez atat in gandire cat si fizic; atunci eram un copil prost, acum vad totul altfel, incep sa traiesc efectiv asa cum trebuie si cum imi place. Si aceasta deschidere a mea ti-o datorez tie si iti multumesc pentru ajutor, cred ca fara sprijinul tau nu as fi reusit nici acum sa ies din carapacea ce mi-am creat-o, efectiv ai stiut de unde sa ma iei ca sa-mi dai un impuls pentru o viata fericita in viitor. Sunt asa de bine dispus, efectiv am uitat cum e sa fi deprimat, pentru ca esti altfel decat toti ceilalti si sunt sigur ca nu voi mai avea asemenea probleme. WOW: era sa ma scape gura la varul meu...etc"

Intre timp mai avusese doi duhovnici , unul "care se gandea numai la femei" iar al doilea "care era homo dar nu indraznea sa se dea la mine...:) [isi judeca duhovnicii, pe care intre timp i-a concediat:)]

Se pare ca de data asta m-a avansat pe mine la rang de duhovnic:)) ca sunt mai de incredere:) Sper sa merit increderea. Cel putin e sigur ca "nu ma dau la el" , macar pentru ca ne desparte un ocean si un continent, daca nu si pentru altceva:). De obicei impedimentul principal al comunicarii -necesare- dintre baieti si barbati este prezumtia...sexului sau interesului de natura sexuala si nu pur intelectuala sau prieteneasca in general. Odata eliminata aceasta prezumtie, comunicarea devine si placuta si utila, iar internetul e un mijloc excelent de comunicare.

Ultimul mesaj l-am primit azi si merita sa-l citez:

"..au aflat fratele si cumnata, iar apoi i-am spus lui mama care a fost super shokata, dar i-a trecut repede pt ca dupa cum mi-a spus se astepta...apoi i-am negat cate ceva ca sa nu mai tot ofteze si sa-L intrebe pe Dumnezeu ce a facut ca sa merite una ca asta...dar i-am dat de inteles subtil ca spera degeaba".

Lasand la o parte aspectul cu mama super shokata dar careia i-a trecut repede:), ca si faptul ca el nu prea poate fi subtil din natura:), paragraful e un exemplu viu de "coming out", pe care sociologii l-ar putea studia.

"dupa ce a aflat frate-meu, m-a "obligat" sa .....(sa aiba un contact sexual cu o tipa adusa la el in acest scop)....In minte il aveam numai pe Brian (un tip dragutz dintr-un serial gay, "Queer as folk") (in timpul actului sexual). Apoi...."...mi-a fost sila de mine insumi ca am fost cu o tipa de am crezut ca dau in hepatita mecanica...cosmar- nici nu vreau sa-mi amintesc."

El mai avusese relatii cu fete in timpul adolescentei, dar numai acum cu barbati.

Am dat exemplul lui din multe motive (sper sa nu dea el de citate): intai , ilustrand faptul ca ai avut dreptate, ca exista uneori consecinte...chiar neasteptate. Apoi, poate ca sunt si parinti care citesc ce postam noi si invatza ceva util despre copiii lor. In al treilea rand, sper ca toti cei care cred ca Tamora sa inteleaga ca si in acest caz, ca in multe altele, un baiat a fost crescut intr-un mediu heterosexual, fara "influente diverse", etc, etc; a avut relatii heterosexuale ca adolescent si tot homosexual este. Teoria ca mediul e cel mai important factor cade cu zgomot. De altfel nici in America nu sunt decat cativa medici (dati afara din APA, ca Dr. Niccolosi,) care o sustin.

Am votat "unii utilizatori". Mai concret, imi displac profund:
agresivitatea si vulgaritatea unora
necunoasterea de catre unii a regulilor ortografice si gramaticale
suficienta multor semidocti
"importanta" si "superioritatea" catorva specimene
didacticismul plicticos al unui numar de persoane
laudarosonia
paranoia
prostia
smecheria
si or mai fi...

Lost without music in a world of noises