comentarii

prezenta nelipsita


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Prezentul - de sergiu la: 21/10/2003 12:00:31
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
Cind am scris ca Franta si Italia mi se par inapoiate mi-am cerut scuze si m-am referit la prezent si nicidecum la trecuturile lor istorice si culturale, pe care le admir.Voi continua sa le vizitez cu multa placere. De trait acolo... nu.
Sa luam Italia. Nu se poate sa nu simti fiori cind te gasesti in Capela Sistina, in Colliseum, sau in bisericile vechi in care ingenunchezi fara sa-ti dai seama fiindca ti se pare ca esti in prezenta lui Dumnezeu. Nu este posibil sa nu apreciezi frumusetea oraselor si a oamenilor. Italienii mi se par foarte placuti. Sa stai asezat la o masa de restaurant apreciind bucataria lor excelenta, sa admiri originalitatea si gustul in frumos.
Dar trebuie sa-si miste c...l si sa-l puna la munca caci au cam uitat ca tot ce-au realizat in trecut a fost prin munca staruitoare. Nihil homini natura sine magno labore dat.
Cind am numit Italia inapoiata nu ma refeream la zilele de gloria din Renastere si nici la realizarile monumentale din timpul Imperiului Roman. Ma refeream la prezent.
Lenea si socialismul le-au taiat avintul. Cred ca inca folosesc conductele de apa de pe vremea lui Traian. Drumurile care duceau la Roma din orice colt al imperiului au nevoie de operatii estetice. Serviciile au scazul la nivel slabut; taximetristul te poate insela la fel ca in R.
Sint la servici si trebuie sa ma opresc aici... La Franta si Germania: cu xenofobia lor nu vei deveni niciodata francez sau german. Si la ei socialismul si in plus ura de vecini le-a taiat avintul.
Sanatate si succese.
#1795 (raspuns la: #1767) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din datele prezentate in site - de Ingrid la: 25/10/2003 00:37:46
(la: America si puterea petrolului)
Din datele prezentate in site-ul(american,ce-i drept si nu numai , chiar CIA), rezulta ca nu numai America este interesata in petrol. Cautati Franta, sa vedeti cat consuma si cat produce!
http://www.odci.gov/cia/publications/factbook/rankorder/2178rank.html
http://www.odci.gov/cia/publications/factbook/index.html
o prezentare in franceza si cateva fotografii - de Daniel Racovitan la: 13/11/2003 01:03:12
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Tot despre Dinu Lazar, o prezentare in franceza si cateva fotografii:
http://www.onlinero.com/dinu_lazar/

Citez: Absolvent de l'Institut de théâtre et cinématographie de Bucarest - section Image, Dinu Lazar a débuté dans la cinématographie et a collaboré à une trentaine de films. Son palmarès est aussi impressionnant que l'étendue de ses domaines d'intérêt. Moniteur de plongée, spécialiste des images sous-aquatiques mais aussi aériennes, depuis 1985 il s'est dédié exclusivement à la photographie d'art.
Membre de la FIAP et de l'Association des Artistes Photographes Roumains, son travail est reconnu et apprécié au niveau international. Dinu Lazar est également le fondateur et le directeur du magazine roumain dédié à la photographie FOTOMAGAZIN.
Son credo artistique se retrouve dans une citation de Proust : "La photographie est l'art qui montre de combien d'instants éphémères la vie est faite".


Josif C. Drãgan - de SB_one la: 20/12/2003 13:31:05
(la: Romani in strainatate)
Josif C. Drãgan:

Este cel mai bogat român, dar spune cã nu a stat niciodatã sã îsi numere banii. S-a stabilit încã din tinerete în Italia, a fost considerat, mult timp, apatrid, dar spune cã, în sufletul lui, nu a pãrãsit niciodatã România. Într-un interviu „Verde-n fatã” cu Marius Tucã, Josif Constantin Drãgan a explicat de ce se stie atât de putin despre el în tara natalã si cine ar fi, în opinia sa, „vinovatii”.

▪ Marius Tucã: Vã amintiti cum ati fãcut primul milion de dolari?
Josif Constantin Drãgan: Nu-mi amintesc pentru cã nu l-am numãrat, nu am stat sã numãr banii, ci am vrut sã stiu cã se realizeazã, ca o confirmare a succesului, a împlinirii datoriei muncii în societatea din care fac parte.
▪ Sunt corecte aprecierile si evaluãrile publicate?
Tot timpul s-a vorbit de bani, pentru mine nu a fost important sã am bani si sã-i folosesc pentru scopuri personale; am avut o viatã normalã si aspiratiile mele în acest domeniu au fost pe mãsurã. Bani, bani, bani, nu se vorbeste decât de bani.
Aprecierile au fost fãcute pe anumite criterii si ca atare si rezultatele au o valabilitate relativã pentru cã sunt din puncte de vedere diferite. Se vorbeste de bogãtia cuiva, într-o tarã, într-un moment în care problema de bazã este sãrãcia, o tarã unde oamenii sunt la limitã, dacã nu sub limita existentei, ajungând sã fim sãraci într-o tarã bogatã.
Despre afaceri
▪ Ce credeti cã face diferenta dintre dumneavoastrã si urmãtorii clasati în topul celor mai bogati români?
În primul rând, cred cã putem vorbi aici despre întinderea europeanã si nu numai a Grupului Multinational Drãgan, apoi despre soliditatea lui clãditã în aproape 60 de ani de existentã, care cred cã-i dau o dimensiune aparte în peisajul economic actual.
▪ Cu câti dintre românii din top 10 vã cunoasteti personal?
Îi cunosc personal doar pe câtiva dintre ei, pentru cã dezvoltarea Grupului Multinational Drãgan m-a tinut mult timp departe de tarã.
▪ Vã gânditi sã vã implicati în privatizarea companiilor de gaze din România?
Nu, pentru cã în privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor. Continuarea privatizãrii cu insistentã este o diminuare a propriilor capacitãti, fiind o declaratie de incapacitate. În 1996 am preluat de la stat o societate Petrom pe care-am dezvoltat-o si unde am devenit actionarul principal.
▪ Cum apreciati estimarea cã stocurile de gaze din tarã se vor epuiza pânã în 2005?
În aceastã perspectivã, dezvoltarea sectorului GPL (principalul obiectiv de activitate al grupului Butan Gas) devine o prioritate în România. Acest tip de „energie mobilã” este rezultatul unor resurse care nu se epuizeazã la fel de usor, constituind o alternativã viabilã si în viitor.
▪ Ati fost nevoit sã dati vreodatã spagã în România?
Eu nici nu cunosc cuvântul „spagã”, a trebuit sã întreb ce e spaga? Mi s-au cerut mici atentii, în diferite ocazii, pentru a mi se face anumite comisioane. Este o metodã total dezagreabilã si descalificantã, nu am apelat la ea si nici nu am încurajat, în tot ceea ce am fãcut, acest mijloc de a obtine avantaje de pozitie sau diverse facilitãti. Tot ceea ce am obtinut, de-a lungul vietii, este exclusiv rodul dedicãrii, intuitiei, pasiunii si muncii mele. Spun acestea rãspicat, cu toate cã, deseori, inexplicabil, am întâmpinat piedici în concretizarea unor initiative economice sau culturale, de altfel benefice pentru societatea româneascã.
▪Domeniile dumneavoastrã de afaceri sunt foarte variate. Cum se explicã diversitatea lor?
Am fost si sunt interesat de cât mai multe si diferite domenii. Am o imaginatie efervescentã si dorinta de a acoperi suprafete întinse de activitate. Omul este produsul societãtii si are o datorie fatã de ea: sã munceascã. Munca este o obligatie.
Asa am importat si exportat tesãturi si fibre din Italia în România pentru pânzele de avion din care se realizau aripile avioanelor la IAR Sibiu. Am gândit afaceri cu banalele, dar utilele mãturi. Am fãcut marketing în pietele de desfacere din Elvetia, Belgia si Anglia fãcând comert cu produse alimentare, am afaceri imobiliare... O afacere nu se naste decât dintr-o mare cunoastere a pietei si din dorinta de activitate.
Despre cartierul Josif C-tin Drãgan
▪ E adevãrat cã detineti o stradã în Italia?
Da, existã la Venetia o stradã care se numeste Calea Draga, unde de altfel si locuim, stradã care existã cu acest nume de prin 1600. E o purã întâmplare....
Dar în Grecia existã o localitate lângã Teba, Dragania, onoare pe care statul grec mi-a conferit-o pentru cã aici am creat prima zonã industrialã din Grecia.
▪ Domnule profesor, haideti sã revenim putin. Spuneti-mi si mie cum ati plecat din România.
Am plecat cu trenul... si cu bursa de studii pentru un an – de 6.000 de lire – oferitã de Guvernul italian, prin Institutul Italian de Culturã. Cu acesti bani îmi plãteam locuinta, întretinerea si câteodatã mici aventuri de tinerete. Îmi amintesc cã am cunoscut o cântãreatã la Biserica Greco-Catolicã de la Roma si îmi permiteam sã o invit câteodatã la cinematograf. Îmi completam bugetul cu 100 de lire lunar, tinând contabilitatea domnului Rossi, vânzãtor de alimente.
▪ Care este povestea cartierului Josif Constantin Drãgan din Lugoj?
Povestea cartierului ce-mi poartã numele, în Lugoj, este una extrem de simplã. Am primit o solicitare din partea municipalitãtii si a locuitorilor acelui cartier – unde se aflã, pozitionat si sediul Butan Gas International – de a contribui, financiar, la eliminarea datoriilor pe care oamenii din aceastã zonã a Lugojului le aveau cãtre regiile locale, respectiv întretinere, gaze si altele. La vremea când a fost fãcutã solicitarea, adicã anul 2000, suma pe care am alocat-o era destul de importantã. Astfel, am ajutat comunitatea respectivã si, drept recompensã, acestia au hotãrât ca acest cartier al Lugojului sã poarte numele meu. De altminteri, mai este o piatã, chiar în centrul orasului, pe care am reamenajat-o integral, contribuind cu aproape 200.000 de dolari, si care îmi poartã numele. Alãturi se aflã si Catedrala Greco-Catolicã „Coborârea Sfântului Spirit”, la repictarea cãreia am contribuit. Nu mai putin o creatie a mea, la care tin cu deosebire, este Universitatea Europeanã Drãgan, la Lugoj si Brasov, cetate a spiritului si mintii românesti, de talie europeanã si, de curând, acreditatã.
Clãdirea Universitãtii din Lugoj este opera unui arhitect din Timisoara, Radoslov, proiect care a fost premiat la Venetia si care a pãstrat multe dintre doleantele si indicatiile mele de a îmbina vechiul cu modernul, de a continua ideea de cetate medievalã, viitoare Cetate a Stiintei.
Despre politicã
▪ Care politician din România v-ar convinge sã îl votati?
Nu am fost niciodatã implicat în viata politicã. Acest lucru nu a fãcut si nu face parte dintre preocupãrile mele. Cred însã cã unul dintre politicienii cãruia i-as acorda, fãrã ezitare, votul meu ar fi unul care ar sesiza rolul pe care România l-ar putea ocupa, prin ceea ce reprezintã ca potential, în rândul natiunilor lumii.
▪ Ce simpatii politice aveti?
Nu am simpatii politice care sã mã determine sã apreciez, mai mult sau mai putin, un oarecare partid sau om politic. Am încercat, în toate contactele si relatiile avute cu politicienii români sau strãini, sã pun mai presus de toate interesele tãrii mele, fie ele economice sau de altã naturã. Asta apreciez la orice om politic sau formatiune de guvernãmânt.
▪ Ce credeti despre alianta PNL-PD?
Nu-mi exprim nici o opinie.
Despre investitiile în presa din România
▪ Cât de implicat sunteti în presa din România?
Implicat nu este cuvântul cel mai potrivit. Am fondat o serie de publicatii în România, si mã refer la cotidianul „Natiunea”, „Renasterea Bãnãteanã” din Timisoara, sãptãmânalul „Redesteptarea” din Lugoj, „Buletinul European”. De asemenea, am investit în televiziune si radio, având propriile posturi la Lugoj, anume Europa Nova. Editãm, la Bucuresti, în cadrul tipografiei „Fed Print”, diverse publicatii cu caracter cultural, ziare, reviste, carte si multe altele. O implicare de naturã pãrtinitoare, politicã sau de altã naturã, nu am avut si nu avem. Dar am considerat cã presa poate constitui, pentru spiritul românesc, letargic acum, un vehicul valabil prin care sã poatã deveni din nou treaz. De asemenea, aceste initiative legate de presã au potentat toate actiunile Fundatiei Europene Drãgan, contribuind la rãspândirea culturii si a românismului în tarã si în Europa. În plus, am contribuit si la configurarea postului de radio Vocea Basarabiei, din Moldova, pentru a da posibilitatea românilor de acolo sã se exprime alãturi de semenii lor din tara româneascã. Si, sincer, nu a fost usor sã se concretizeze acest lucru.
▪ Fundatia Europeanã Drãgan a editat „Istoria Literaturii Române” a lui Cãlinescu. Cum ajungea aceastã carte în România?
Neexistând în România de foarte multã vreme „Istoria Literaturii Române” a lui George Cãlinescu, aceastã fiind deja epuizatã, dar necesarã pentru cunoasterea mai de aproape a literaturii române, am considerat necesarã reeditarea sa în limba românã si în limba englezã. Aceastã carte am trimis-o în 135 de exemplare tuturor autoritãtilor, începând cu presedintele Ceausescu, iar apoi, profitând de organizarea unui Congres Cultural la Bucuresti, cu posibilitatea de a introduce orice publicatie, având autorizatia organizatorilor, am introdus 5.000 de exemplare nelegate, pentru a fi distribuite si folosite în scoli.
▪ Cum de unele dintre cãrtile dumneavoastrã ajungeau sã fie editate în România?
Diverse edituri, de exemplu Cartea Româneascã, primeau autorizatiile necesare de la sectia culturalã în raporturile cu strãinãtatea si astfel ajungeau sã fie editate în România cãrtile mele.
Despre pasiunea pentru istorie
▪ De unde pasiunea dumneavoastrã pentru istorie?
Nevoia proprie de a cunoaste ca român istoria neamului în care m-am nãscut, a Tãrii Românesti si a altora din Europa si din întreaga lume. Aceastã pasiune pentru cunoasterea istoriei era stimulatã de stabilirea mea în Italia, pe care o consider a doua patrie, si de faptul cã, 30 de ani dupã plecarea din România, nu am putut sã revin în tarã din cauza unui decret dat de Ana Pauker, în care se prevedea pierderea cetãteniei românilor care nu se întorceau în tarã în termen de 60 de zile. Am fost considerat mult timp apatrid.
▪ Ce credeti despre scandalul Holocaustului, declansat în urmã cu câteva luni la noi?
Cred cã este vorba despre lipsa de cunoastere a prim-ministrului nostru, care a adoptat atitudinea Asociatiei evreilor de a fi despãgubiti si care au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri de beneficii condamnatã de însusi profesorul universitar Normal Finkelstein în lucrarea sa „The Holocaust Industry”, lucrare tradusã în multe tãri din lume. Nu a fost Holocaust în România.
▪ În opinia dumneavoastrã, ce înseamnã sã fii bun român?
Sã fii bun român înseamnã împlinirea datoriei de a-ti iubi propria tarã, sã-ti cinstesti neamul cu credintã, oriunde te-ai afla, si de a-ti îndeplini îndatorirea de a munci.
Despre maresalul Antonescu
▪ Se spune cã aveti un cult pentru maresalul Antonescu. De unde vi se trage aceastã admiratie?
Cum am mai spus, maresalul Antonescu este o figurã marcantã a istoriei, este eroul si martirul neamului românesc. În împrejurãri dramatice pentru tarã, a avut o comportare exemplarã, a fost animat de un înalt patriotism si spirit de sacrificiu. A purtat un rãzboi just de întregire a frontierelor, impus de vecini agresivi, si de apãrare a evreilor din România si din tãrile vecine, ocupate de nazisti, falsificându-le chiar cu pasapoarte plecarea, de la Constanta cãtre Palestina. Simt o profundã durere la nerecunoasterea acestor merite ale sale, ca si atunci când a fost acuzat, condamnat si ucis cu acceptul fostului rege Mihai. Pãcat cã, repet, din oportunism politic sau pentru obtinerea de avantaje pasagere, denigrãm un ROMÂN, fãcându-l dusman al tãrii.
▪ De ce românii stiu atât de putine lucruri despre „personajul” Josif C-tin Drãgan? V-ati ascuns vreodatã de presã?
Îmi doresc ca oamenii sã stie cât mai multe despre realizãrile mele, nu despre mine, dar nu refuz niciodatã sã mã fac cunoscut. Tot ceea ce am fãcut pentru tara mea, inclusiv lobby-ul fãcut pentru afirmarea valorilor sale în Europa si în lume, de exemplu statuia lui Antonescu, tipãrirea „Istoriei Literaturii Române” a lui Cãlinescu, Fundatia Europeanã Drãgan, Butan Gas-ul, Capul lui Decebal de la Orsova, cea mai mare sculpturã a lumii, înainte de statuile celor patru presedinti ai Americii de la Muntele Rushmore chiar, actele mele de mecenat, de caritate, de bunãvointã fatã de societatea româneascã au fost, în general, trecute cu vederea de mass-media româneascã sau au fost minimizate ca importantã.
▪ Cam câte interviuri acordati într-un an?
Destul de putine.
Despre familie
▪ Cât de des îsi vede familia cel mai bogat român?
Nouã ani, sotia mea a stat alãturi de mine zi de zi. Pãstrãm traditia si ideea de familie prin prezenta celor trei copii: Stefan Constantin de 4 ani si gemenii Alexandru Eugen si Tudor Sebastian de 2 ani, pentru care, de exemplu, masa de prânz este sfântã. Tot timpul suntem împreunã, îmi desfãsor viata alãturi de ei si sunt parte nelipsitã din viata mea, suport activ al acesteia.
Despre patriotism
▪ În anul 2003 al Europei mai existã patriotism?
Trebuie sã existe. E un sentiment firesc si o datorie de onoare, un sentiment care, din fericire, va exista chiar dacã, în timp, frontierele vor dispãrea.
▪ Cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, profilul românului si cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, România actualã?
Este împovãrat de greutãti si totusi optimist si încrezãtor într-un viitor mai bun. România zilelor noastre este încã marcatã de frisoanele tranzitiei. Este însã foarte atasatã idealurilor europene, pe care si le poate apropia prin integrarea în UE, proces care în nici un caz nu trebuie ratat.
▪ Ce-ati putea sã comentati legat de Revolutia din 1989?
În anul 1989 consider cã nu a avut loc o revolutie, ci o loviturã de stat pentru înlãturarea presedintelui Ceausescu si a regimului comunist, cu consecintele de rigoare. Istoria va demonstra ceea ce nu mai e de demonstrat: adevÃrul.
▪ Care este opinia dumneavoastrã legat de fenomenul globalizãrii?
Globalizarea a devenit fireascã.
▪ Ce v-a determinat si care au fost conditiile plecãrii din România?
Bursa de studii care mi-a oferit posibilitatea de a mã realiza cu succes.
▪ Ati reusit sã impuneti cultura româneascã prin ceea ce ati fãcut în Italia?
Cu prisosintã. Aceasta a fost una dintre principalele mele preocupãri. Am creat Fundatia Europeanã Drãgan, reprezentatã în marile capitale europene, am editat încã din anii ’50 „Buletinul European”, care apare si în zilele noastre, am înfiintat Editura Nagard, Universitatea Golden Age, Centrul European de Cercetãri Istorice de la Venetia si multe altele. Am fost considerat promotorul Europei Unite de astãzi.
▪ Cum ati încadra în istoria României miscarea legionarã?
O miscare politicã fireascã pentru epoca respectivã, de apãrare a intereselor nationale.
▪ Vã veti întoarce vreodatã definitiv în România?
Vã pot spune cã nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar în perioada când am fost plecat din tarã. Am purtat-o mereu în suflet, cu atât mai mult acum, când mare parte a timpului meu se desfãsoarã în tarã, pot spune cã sunt, am fost, definitiv acasã. Pãmântul natal te atrage sã te întorci acolo unde ai fost zãmislit.
▪ Nu vã temeti cã fiii dumneavoastrã ar putea fi, la un moment dat, „striviti” de povara averii dumneavoastrã?
Povara aceasta se va împãrti si va deveni, probabil, „suportabilã”. Ideea bogãtiei nu o suport, e ceva extravagant si nu trebuie folositã ca atare de viitoarele generatii. Atât timp cât eu am o viatã normalã si copiii mei vor urma acelasi model: o mãsurã în toate.

Josif Constantin Drãgan
DATE PERSONALE:
Data si locul nasterii: 20 iunie 1917, Lugoj
STUDII:
1938: licentiat al Facultãtii de Drept, Universitatea din Bucuresti
- licentiat în Stiinte Economice si Politice, Universitatea din Roma
- doctor în Drept, Universitatea din Roma
AFACERI:
1941: se orienteazã spre domeniul petrolier, exportând petrol din România cãtre Italia
1948: formeazã societatea Butan Gas SA, care se ocupã cu îmbutelierea si distribuirea gazului
ALTE TITLURI:
1966-1976: Presedinte al
Federatiei Internationale de Marketing
1973: Membru al Camerei de Comert italo-române
Doctor Honoris Causa al Universitãtilor din Craiova si Timisoara
Cetãtean de onoare al oraselor Lugoj si Cluj-Napoca si al comunei Spãtaru (judetul Buzãu)
IMPLICARE ÎN ÎNVÃTÃMÂNTUL ROMÂNESC:
1967: Ia fiintã, în Italia, Fundatia Europeanã Drãgan
1990: Înfiinteazã, la Bucuresti, „Drãgan European Business School”
1991: Pune bazele, la Lugoj, Universitãtii Europene Drãgan
VOLUME PUBLICATE:
1985: The World Mission of the International Marketing Federation
1987-1989: Geoclimate and History
1995: Bazele Cognitive ale Cercetãrilor de Marketing (în colaborare cu prof. M.C. Demetrescu)
1976: Istoria milenarã a tracilor
1985: Imperiul milenar al Daciei
1996: Istoria românilor
1996: Adevãrata istorie a românilor

Nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar când am fost plecat din tarã.
Nu am stat niciodatã sã numãr banii.
În privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor.
Am fãcut afaceri cu mãturi.
La Venetia locuim pe Calea Dragan.
Evreii au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri si beneficii.
Am fost considerat promotorul Europei Unite de azi.
Am o viatã normalã si o mãsurã în toate.

Note:


#7014 (raspuns la: #6999) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Va felicit pt prezenta de spi - de mapopescu la: 18/02/2004 06:57:33
(la: Stefan Niculescu-Maier, despre dizidenta si diaspora)
Va felicit pt prezenta de spirit. Ma mir cum dupa atita ani (13-14 deja) justitia romana inca se uita ce vreme e afara, se mira de ce ne acuza toata lumea de coruptie etc. fara sa ia nici o masura, fara sa se autosesizeze.

Probabil ca una din marile cauze ale coruptiei generalizate de la noi este exact aceasta musamalizare a faptelor de la inceputurile Romaniei revolutionare. (ceva de genul: uite ma ca astia or scapat! noi de ce nu am scapa??)

Si nu ma refer neaparat la evenimentele Revolutiei in sine, ci macar la cele de dupa primele alegeri "libere".

Lipsa de responsabilitate a liderilor momentului si cameleonismul presei, sindicatelor si a celorlaltor actori ai momentului a produs dezamagirea pe care o resimtim de atunci cu totii.

Marius Popescu
#9900 (raspuns la: #9898) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
E foarte interesanta dezbater - de (anonim) la: 27/02/2004 04:58:16
(la: Un salariu decent in Romania)
E foarte interesanta dezbaterea aceasta mai ales ca implica dupa cum vad români de pe mai toate orizonturile (geografice sau sociale)
As sintetiza astfel situatia romanilor de acasa :

1 În frunte oameni destul de bine pregatiti dar mult prea avizi si lipsiti de decenta care voalat sau nu au participat la înlocuirea regimului nu pentru ca aveau opinii politice diferite ci pentru ca nu puteau sa profite nestingheriti de ce acumulau fiindu-le totusi frica de Nea Nicu.
2 Pe lînga ei ceata mica de catei profitori si degraba lingatori de picioare
mici trepadusi în administratie, fabrici sau organizatii de baza în raposatul regim care stiu sa trateze perfect cu astfel de sefi pentru a avea un zgîrci pe ciolan.
Ei sînt patronii de astazi, potentatii vremii, care platesc salarii de mizerie unor oameni amarîti care produc bunuri pe care domnii obtin profituri uriase si nu-i asa pe jumatate impozate. Ca prietenul la nevoie se cunoaste si îi este si lui foame.
3 O populatie pierduta în contradictia valorilor învatate de la parintii cu bun simt si cea a celor de pe prima pagina a ziarelor de azi.
4 O presa nesimtita de cele mai multe ori, care pune ìnainte agramati, mardeiasi, fotbalisti si pitipoance ce se sclifosesc pe sticla sau hîrtie facînd parada de reusita lor în viata pe care însa numai plaiul mioritic le-o poate garanta uitînd nemernicii ca 23 de milioane asculta cel mai des muzica matelor de trei ori pe zi. Ma si întreb din toti acesti profitori cîti s-au dus sa puna o floare la mormîntul celor care s-au stins în 89 în afara de zilele cînd curva lor favorita presa era prezenta.
5 Populatia bis care crede tot ce i se spune de catre smecherasii de doi bani veniti din occident acolo unde au facut bani curat sau murdar si nelipsita fotografie cu "masina mea de acolo" prinsa în parking-ul unui magazin. Mincinosi care prezinta o realitate departe de adevar. Ca unul care stau afara m-am lovit tot timpul de "lasa ca ne-a spus noua X ca nu e asa cum zici tu" de fiecare data cînd cautam sa le arat adevarata fata a lumii occidentale cu multe bune dar si cu rele.
6 Lipsa de luare în mîini a majoritatii. Stiu ca o sa fiu înjurat dar putini sînt cei de acasa care nu se plîng de fiecare data ca e rau dar nu misca un pai ca sa le fie mai bine. Toti cei care au plecat cu traista în bat au luat-o de la zero cu scoala, cu limba, muncind si învatînd pîna în noapte ca sa se realizeze si asta fara sa aiba garantia ca se va întîmpla. (asta pentru ca stiu ca o sa mi se spuna de catre cei de acasa ca macar la sfîrsit stiau ca o sa fie mai bine)
6 Lipsa de patriotism a multor Romani de afara care fac spume la gura criticînd si înjurînd tara si natia care ia facut oameni sperînd ca astfel vor fii mai usor integrati. Sînt român si mîndru de asta pentru ca am în spate o istorie si o cultura care ma tine în pozitie verticala oriunde.
Cum cred ca v-am plictisit deja ma opresc aici desi ar mai fii multe de spus. Poate doar un singur lucru: Sa învatam din atitudinea Poloniei vis-a-vis de Europa.
Cu multa stima tuturor
Marius
#10757 (raspuns la: #7855) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
¨Cred ca nu prezenta culturi - de gabriel.serbescu la: 18/03/2004 16:30:51
(la: Integrarea tiganilor)
¨Cred ca nu prezenta culturilor minoritare este impedimentul in calea integrarii unei etnii sau a alteia¨
Nu inteleg formularea.
In rest ai dreptate, pana la urma e vorba de a accepta sistemul educational, tutorele oficial adica, ca de aici porneste totul, si asa se produce integrarea. In rest colega ta e un caz fericit. Eu cunosc pe Putu, Zorala, Iancu, Spic, Trut, Romica Martinescu, Romica Macelaru, Bodo, Vasi si multi multi altii, care impreuna ca mamele si familiile lor nu au degand sa accepte o cultura romaneasca nici sa stea in cap, reinventeaza permanent limba romana, si sodomizeaza orice regula gramaticala. Sa-i asculti e un deliciu: ¨dig, shavelu n-are mazi, Zarie! du-te saracio, la ce mai venisi la Club? daca n-ai bulan stai dracu acas, sau produ´ cehva!¨
#12377 (raspuns la: #11932) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Trecut, prezent... - de Alain la: 07/04/2004 06:59:12
(la: Cand va ganditi la istoria neamului romanesc, ce simtiti?)
Poate pentru ca nu meritam mai mult. 'Lupta', 'suferinta',de acord,insa privesc in jurul meu si sincer nu prea vad acele calitati pe care le credeam odata proprii romanilor: bunavointa, ospetie, dorinta de dreptate,neinfricare,libertate in cuget, putere de munca,conduita morala... si cate altele.Cu siguranta ca istoria care atarna in spatele nostru (si de care sunt mandru), ar trebui sa ne insufle cel putin cateva din calitatile de mai sus, realitatea insa este alta:saracie, coruptie, mizerie...istoria cu greu isi mai face loc prin gandurile noastre.
Asadar, intr-o parte trecutul, in cealalta prezentul, ce sa cred:amintiri, povesti, sau realitatea din fata mea?
#13416 (raspuns la: #13362) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nu stiu daca prezentarea de m - de (anonim) la: 19/04/2004 06:15:06
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
nu stiu daca prezentarea de moda a fost la Paris sau in alta parte, dar este adevarat ca la un moment dat a fost acompaniata de o manea romaneasca foarte cunoscuta.am vazut asta cu ochii mei (in urma cu vreo 2 saptamani) la Fashion TV si nu-mi venea sa cred...
#14104 (raspuns la: #13781) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
greseli, prezentare - de desdemona la: 24/05/2004 03:20:27
(la: Chiar nu deranjeaza pe nimeni greselile de ortografie?)
Si eu stiu ca nu e frumos sa critici felul de-a fi/se imbraca/se exprima al altora, si de obicei incerc sa nu critic persoanele care ma deranjeaza, dar sunt un mare fan al formei si prezentarii frumoase. Consider ca limbajul folosit corect (fara poluarea cu greseli de ortografie) e asemanatoare cu prezentarea, la un restaurant, a unui fel de mancare pe o farfurie si o fata de masa curate, sau cu impachetarea unui cadou in hartie, pentru prezentare. Evident ca intelesul, continutul e cel mai important, dar daca forma e frumoasa placerea este mai mare.
Ma deranjeaza greselile altora, fie ca provin din ignoranta sau din neglijenta (asa cum pe unii ii pot deranja notele false in muzica), insa ma abtin sa le critic, mai ales ca e vorba de multe ori de oameni care de ani de zile nu mai au contact cu limba (scrisa sau vorbita).
Dealtfel, nu toate comentariile din Cafeneaua sunt texte literare, majoritatea sunt comentarii care transmit un mesaj, o idee, si acolo e mai putin important cum prezinti textul. Insa cine face 'literatura' ar trebui sa se gandeasca si la prezentarea textelor (macar din punct de vedere ortografic).
dar cand prezentul este pur si simplu sfidator cu mine? - de (anonim) la: 17/07/2004 01:13:03
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
dar cand prezentul este pur si simplu sfidator cu tine,atunci nu mai conteaza el ci viitorul,un viitor care poate fi mai bun sau mai putin bun,mda cu siguranta conteaza f mult pt unii prezentul doar datorita faptului ca sunt fericiti,dar avand in vedere ca viata mea din prezent este groaznica pt mine chiar nu mai conteaza.Acum tot ceea ce imi trezeste un interes este viitorul,nu-mi este teama de el doar ca acesta e singura speranta pt unii ca mine.Totusi cred in nemurirea sufletului,singurul muritor este trupul,daca n-ar exista acest suflet chinuit ,dezamagit si foarte putin fericit practic n-ar mai exista nimic,oricum existenta noastra este redata mereu cu semnul intrebarii presupun ca atat pt mine cat si pt ceilalti.Sufletul nostru care este intr-o calatorie eterna creeaza mintii numeroase iluzii,mi s-a intamplat de f multe ori sa merg intr-un loc in care nu mai fusesem niciodata insa pur si simplu stiam ce voi face in urmatoarea secunda,stiam acel loc ca si cand as fi trait acolo mereu si totul imi era atat de familiar,a fost o confruntare ciudata cu viata,probabil ca sufletul meu ajunsese de mult acolo de f multe ori insa de fiecare data in alt trup.nimic nu e cert,totul este pus sub semnul intrebarii,chiar si acest mic comentariu al meu
#17988 (raspuns la: #17939) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Bucuresti: "FOTOGEOGRAFICA - prezentare multimedia" - de Dragos Bora la: 08/10/2004 07:41:21
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Stimata Doamna/Domnisoara,
Stimate Domn,

Casa de Cultura a Studentilor Bucuresti si UNESCO Pronatura organizeaza in data de 12 octombrie 2004, de la ora 18:00 manifestarea "FOTOGEOGRAFICA - prezentare multimedia".

CD-ul multimedia contine o selectie de fotografii din cadrul celor opt editii ale Concursului National de Fotografie pentru Tineret "FOTOGEOGRAFICA", precum si o prezentare a manifestarii.
CD-ul nu este destinat comercializarii, ci numai promovarii FOTOGEOGRAFICA si autorilor fotografiilor selectate si a fost realizat cu sprijinul Autoritatii Nationale pentru Turism, Alpinet si Zitec.

In cadrul acestui eveniment vor fi prezentate si lansate proiectele anului universitar 2004 - 2005, dupa cum urmeaza : Proiectul "Ecostud - dezbateri publice"; "Programul de promovare a patrimoniului natural si cultural al Romaniei prin intermediul studentilor"; "Scoala de ghizi montani - de la teorie la practica" (Cluburile de turism: MontDeltMar si Roza Vanturilor); "Tehnica si arta foto-video-reportajului"; Cluburile "Prietenii NATIONAL GEOGRAPHIC".

Invitatul special al acestei manifestarii este D-l Cristian LASCU redactor sef al Revistei NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

Vor fi analizate si alte idei, opinii si pareri in vederea transformarii lor in proiecte organizate de si in folosul studentilor.

Pe aceasta cale va adresam invitatia de-a participa la acest eveniment la Casa de Cultura a Studentilor Bucuresti din Calea Plevnei 61 si de-a accesa site-ul nostru www. fotogeografica.ro.

Cu stima si multumiri pentru timpul acordat,

Paul BORDAS,
coordonator programe
tel: 021 315 25 42 sau 0744 256 355
Sa traiesti doar prezentul suna frumos, dar e pura teorie... - de camyb1981 la: 16/12/2004 10:24:35
(la: Astazi ninge pentru mine!!!)
Din punctul meu de vedere, a invata sa fii multumit cu ceea ce ai si a nu te gindi decit la prezent este o limitare crunta ... Daca nu ma intereseaza viitorul, daca nu am aspiratii si visuri pentru ce ma asteapta, ce ma mai tine in viata, care e motivatia sa merg mai departe?

In ce ma priveste, calugarul nu-si dorea neaparat sa culeaga cartofi, ci s-a educat sa creada ca asta isi doreste... e un echilibru voit, fortat, artificial; e adevarat ca prezentul ar trebui sa primeze intotdeauna, dar nu sa excluda toate celelalte momente de pe axa timpului.

Asa vad eu lucrurile, asa simt.
#31755 (raspuns la: #31679) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Daca doar prezentarea te dera - de magdritz la: 01/02/2005 09:25:02
(la: Rulada de carne)
Daca doar prezentarea te deranjeaza, nu ma simt ofensata. Poti renunta la rosie, pune andive!!!!
#35089 (raspuns la: #34374) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Prezent Belle, la apel :) - de Jimmy_Cecilia la: 08/03/2005 16:38:48
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
Dar nu stau mult, ca ma duc in suk, sa-mi fac stocul de fructe...
ma duc sa va mai pun cateva poze inainte...
care-i prezent?

Athos, o Aleicum Salam oa rahmat'AllaH oa Barakatu... verisorii pe aici is bine...cred ca la ora asta inga rumega kgatul...
#38622 (raspuns la: #38616) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pai daca nu esti prezenta la - de Horia D la: 21/04/2005 23:04:29
(la: Ce ne da putere?)
pai daca nu esti prezenta la datorie:))
#44872 (raspuns la: #44870) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cam slabuta prezenta la discu - de muma padurii la: 11/05/2005 15:59:37
(la: Invatamantul din ziua de azi)
cam slabuta prezenta la discutia asta! si cam neechilibrate taberele adica copii au intotdeauna dreptate.

copii mei sunt inca mici, dar stiu de la colegi ca programele(mai ales 5-8) sunt absolut infernale si se merge pe cantitate si nu pe calitate.

Dumnezeu stie cine face manualele, si cine ii numeste pe cei care fac manualele (probabil ca se autonumesc, ca si cei din diferitele comisii ale edu.ro), dar mie mi se pare ca oricum nu are nimeni nici o viziune de ansamblu si ca nici un psiholog sau medic nu si/a dat cu parerea (ma refer la clasele mici, pt. ca de pe la 14 ani in sus ai capacitatea si incepi sa ai si discernamintul cit si ce inveti). Se vrea ca un copil sa stie la o materie cam tot ce stie ala care a scris manualul(desi el insusi nu stie decit manualul lui... si ala aiurea... ca doar omul nu poate sa stie tot din domeniul lui: ca sa nu mai vorbim ca la nivel academic, referitor la un subiect pot exista mai multe teorii si ca fiecare e liber sa creada si sa sustina doar una dintre ele.
un exemplu concret si probabil ca mai exista si altele : in manualele de chimie de liceu era scris(daca au corectat e bine) pina prin 96 (pina atunci am mai dat eu meditatii) ca potentialul electrochimic poate fi ori cu plus ori cu minus, ca daca e reducere e asa, daca de oxidare e altfel.... desi din 1952 exista o conventie internationala prin care se stabilise ca etalon semnul potentialului de reducere. Adica cine a scris manualul dezbatea o problema transata in urma cu 40 de ani!

in concluzie invatamintul primar inseamna exagerat de mult, asa ca sa nu ne mai miram de scaderea interesului pentru scoala: daca va dau sa cititi o carte in care la fiecare al treilea cuvint trebuie sa umblati la dex, renuntati sa mai cititi cartea, nu?

si uite asa am ajuns in situatia in care iti vine student in anul I, un mielusel care n/are nici o baza/ notiuni fundamentale si care nici macar nu/si aminteste cind sau daca s/a facut in scoala asa ceva, si care nu e vinovat pentru nestiinta lui si uite asa anul I se transforma in an de recapitulare clasele 5-12.
probabil ca cei care folosesc ca instrument cuvintul, nu vor fi de acord cu mine, dar exista si domenii unde trebuie sa mai sti si altceva decit sa vorbesti.

din fericire pt invatamintul universitar nu/ti impune nimeni cit si ce sa predai. eu cred ca rolul unui profesor e sa/ti formeze o baza de cunostinte si apoi sa deschida mintile, sa te faca sa gindesti singur , sa vrei sa afli mai multe. Poti fi un profesor bun si fara sa ai o caruta de diplome si premii( apropos de cv/urile pe care trebuie noi sa le avem si cit de relative sunt ele) si fara sa sti pedagogie(sincer.. a/ti vazut voi vreo noutate la profi in ultimii 30-40 de ani? eu nu) , doar cu experienta si intuitia. Chiar trebuie sa/ti placa ceea ce faci si sa lasi deoparte orgoliile personale, pentru ca nu intereseaza pe nimeni ce destept esti (daca chiar esti, se vede)- cunosc o gramada de destepti, care stau atit de prost cu comunicarea.. drept pentru care sunt niste profesori execrabili, desi ei in domeniu sunt f. buni. Si cred ca mai trebuie, ca sa fi un profesor bun , sa te cobori din sferele inalte si sa reusesti sa fi pt. un timp o interfata intre muritori si divinitate.
Cursuri de comunicare si de bun simt ar trebui facute, nu pedagogie!

Am ajuns sa dau pe spate de incintare cind mai vad pe cineva sub 25 care mai gindeste. Traiesc cu speranta ca cei buni vor reusi sa strabata stufarisul gimnaziului si ca vor avea profesori la liceu si mai departe,care sa/i ajute sa le creasca aripile si sa/le indrume zborul.
"trecutul sau prezentul?"? - de gina_alberta la: 05/06/2005 12:57:58
(la: Trecutul sau prezentul?)
in eseul tau este pusa in prim plan capacitatea introspectiva a omului, analiza trecutului in concordanta cu o remuscare care apare in urma unor fapte a caror semnificatie este incerta. costiinta intervine, analizeaza, regreta...lipsa de promptitudine.
in fata unor fapte importante care ne blocheaza, actionam nu sigur, ci incert...spontaneitatea nu arata intotdeuna valoarea din noi, ori nu actioneaza in spiritul in care trebuie, ori voim.
e clar deci ca e vorba de niste factori externi ori interni care ne influenteaza, nu alieneaza de la a actiona "asa-cum-trebuie".

in detrimentul asa-trebuit-ului pui tu intrebarea: "prezentul sau trecutul?"??...trebuie cumva sa alegem intre astea?..nu inteleg scopul intrebari....

viata focalizata pe individ, in ansablul ei este constituita din progrese, regrese, impliniri si neimpliniri, remuscari, regrete si "alte astea"...imi pare normal a fi asa...ar fi imposibil sa fie altfel, in sensul in care pe noi ne caracterizaaza calitatile in aceeasi masura ca si defectele, deci amandoua deopotriva.

cred ca privirea trebuie sa fi indreptata spre trecut doar in masura in care inveti din greselile prezente acolo, apoi vezi spre viitor caci faci planuri, ai intentii....trecutul ne face cumva reguli de actiune...viitorul e terenul pe care vor fi aplicate UNELE invataturi din trecut, unele in concordanta cu el, altele nu...prezentul este terenul pe care le faci pe amandoua deopotriva:trecutul si viitorul, insa amandoua in stagiul gandirii...
cred a fi anevoioasa intrebarea :"trecutul sau prezentul?"...
[dar poate am doar o parere, si poate ca in viitor voi "regreta" ca nu am scris mai multe aici, caci viitorul imi va da sansa sa imi dau seama si de altele:) ]
trecutul sau prezentul - de Tofan Ana Isabella la: 09/06/2005 19:25:36
(la: Trecutul sau prezentul?)
Uneori,te uiti mai mult in trecut si uiti sa privesti spre prezent ,de viitor nici nu poate fi vorba, amintirile raman destul de puternice. Uneori reusesti totusi sa te desprinzi de trecut si sa privesti clipa prezenta in fata, dar apoi iar te cufunzi in amintiri..
prezent! mi s-a intimplat. si - de nick the prick la: 21/07/2005 04:21:30
(la: Copii din flori! Aveti sau v-ati trezit cu ei? Ce parere aveti?)
prezent! mi s-a intimplat. si duduca a ramas cu buza umflata.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...