comentarii

prezinta in5 randuri semnificatia titlului doi raci de alecu donici


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Invatatul de dragul invatatului ... - de Anima la: 13/07/2006 19:34:23
(la: Cine fura azi un BAC...)
Ma declar oarecum surprins de faptul ca, cei mai multi dinte cei care si-au exprimat opiniile in privinta chestiunii in discutie, par a judeca extrem de utilitatrist, de mercantil, de lucrativ, subiectul.

Spun “oarecum” surprins, pentru ca e poate firesc sa fie asa, in mod statistic n-are cum sa fie reflectat altceva intr-o astfel de dezbatere decat atitudinea generala, curentul general de opinie din cadrul societatii, din clipa de fata. Pe care eu cel putin, desi cred ca-l inteleg si ma stradui sa-l respect, nu-l voi putea accepta cu adevarat niciodata si ma va intrista mereu.

Recunosc ca am citit cam in graba anterioarele comentarii, si e posibil sa gresesc fata de unii, insa nu mi s-a parut sa fi intalnit vreo luare de pozitie care sa nu scoata in fata “utilitatea” acestui bacalaureat, si chiar mai mult, a cunostintelor a caror insusire de-alungul celor patru ani de studii ar trebui sa fie certificata prin acest examen. Mie mi se pare jalnic ca oameni cu siguranta onorabili din punct de vedere intelectual sa puna in nota bascalioasa problema utilitatii “Morometilor” in fata masinii de fabricat piese in serie.
Nu ma feresc sa recunosc ca mi-au trebuit si mie ani buni de zile sa pot realiza importanta, in plan personal, a unui minimum de cultura generala. La randul meu, atunci cand, cu vreo 20 de ani in urma, am sustinut acest examen, l-am tratat cu aceeasi lejeritate, am dat aceeasi “dijma” pentru “protocol”, nu am copiat dar cu siguranta as fi facut-o daca as fi avut posibilitatea, si faptul ca nici macar nu imi mai amintesc subiectele de examen, cred ca spune ceva! Singurul obiectiv atunci, de viata si de moarte insa, era admiterea la facultate. Bacalaureatul era ceva de bifat, pur si simplu! Si nu asta ar fi fost cel mai mare rau pe care cred eu ca mi l-am facut, mie insumi in acei ani, ci altul! Faptul ca, incartiruit unui sistem de interese specific momentului, m-am aliniat si eu docil si disciplinat, cârdului nesfarsit de naivi ce credeau ca se pregatesc pentru viata, pentru o profesie care ar fi trebuit automat, si prin ea insasi, sa imi aduca propria deplina realizare! Ma gandesc si-acum cu o anume fascinatie la ce cantitate uriasa de efort intelectual a trebuit sa depun timp de patru ani de zile, pentru a ma “antrena” in limitele a exclusiv doua materii de studiu, ca sa devin la un moment dat, un respectabil si implinit … inginer! Care nu mai sunt de vreo 15 ani, dar asta-i alta poveste!… Patru ani de zile in care am ignorat, intr-un mod cat se poate de firesc, orice alta materie de studiu din programa, in care la orele de istorie daca nu faceam matematica atunci chiuleam cu clasa, la orele de limba romana in care, daca nu faceam fizica atunci ne bateam in clasa cu caietele si trageam cu boabe de orez in profesoara, iar geografia si filozofia nici nu-mi amintesc prea bine in ce ani le-am facut! Am iesit insa, gratie straduintei unor exceptionali profesori de matematica si fizica, si gratie ingaduintei resemnate a celorlati profesori, dupa patru ani de “cantonament”, o clasa de performeri in fizica-matematica, care, cu doua exceptii ce au luat drumul stiintelor economice, am intrat in bloc in randurile studentimii tehnice! Dupa 16 ani de la absolvirea diverselor facultati politehnice, nu cred ca sunt mai mult de 5-6 dintre noi, care mai practica meseria pentru care s-au pregatit teoretic timp de 9 ani de zile …
Am crezut cu totii ca facem bine atunci, ne pregateam “viitorul”, asta ni se spunea din toate partile! Nu era timp pentru ca cineva sa-si puna problema ca poate cel putin unii dintre noi vom resimti la un moment dat, in viata, anumite carente in formarea noastra de “intelectuali tehnici”, carente carora le puneam atunci, temeinic, bazele! Ba gresesc, au fost nefericitii profesori de limba romana, de istorie sau de filozofie care au mai incercat, fireste lipsiti de sansa, sa ne pomeneasca despre acest lucru. Cine avea timp insa sa-i ia in serios?…
Resimt si astazi lipsuri mari, fundamentale, in cultura mea generala, goluri pe care din momentul in care am inceput sa le sesizez, am cautat, cu straduinta, sa le carpesc! A fi autodidact este, in opinia mea, o datorie pentru oricine are un minim respect pentru propria persoana, pentru propria devenire. Modul insa, in care in mod programatic si coerent ar trebui sa fie format ca cetatean minim culturalizat orice absolvent al sistemului gimnazial de invatamant, nu poate fi inlocuit de nici un efort ulterior de autoformare, oricat de asiduu! Chiar acest sistem de invatamant, atat de demn de a fi criticat in toate ale sale, o poate face! Nu este adevarat ca numai medicii trebuie sa-nvete toata viata, cum se mai spune, si nu este vorba de perfectionarea strict profesionala. Aceasta este obligatia pe care o avem fiecare fata de propriul statut social, care este, cred eu, doar una din fatetele propriei identitati, a fiecaruia. Mult mai importanta insa mi se pare datoria pe care fiecare ar trebui sa o resimtim fata de implinirea interioara, aceea fara aplicabilitate imediata, aceea care nu te ajuta neaparat sa mai urci o treapta pe scara sociala, sa avansezi in functie, sa accezi la un “job” mai banos. Acel fel de implinire interioara careia dezamagitor de multi nu-i simt lipsa, sau atunci cand afla intamplator despre ea, nu-i gasesc utilitatea. Acel fel de implinire care face diferenta intre persoanele distincte si persoanele cel mult eficiente, intre “aristocrati” si “profesionisti”!
Nu orice om resimte ca pe necesitati foamea de cultura, foamea de cunoastere, asta e cu siguranta un truism! Dar exista in fiecare generatie un numar de oameni astfel construiti. Eu cred in justetea evidentierii si incurajarii lor sub anumite forme, chiar si numai pentru ca reprezinta doar un procent oarecare din numarul total. Din randul lor apar, din cand in cand personalitatile care jaloneaza valoric societatea. Nu cu valori profesionale, ci cu valori specific, adanc umane!

Asta cred eu ca ar trebui sa fie semnificatia titlului de “Bacalaureat”. Titlu pe care nu cred ca ar trebui sa-l obtina mai mult de 20-25 de procente din totalul unei promotii de absolventi. Pe care nu ar trebui sa si-l doreasca mai multi! Dupa mine ar trebui facuta o distinctie clara si nediscriminatorie intre cei ce incheie cei patru ani de studii. Statutul de absolvent de liceu pur si simplu, sa dea oricui posibilitatea de a se pefectiona strict profesional mai departe, statutul de “Bacalaureat” sa confere celui care-l obtine un plus de distinctie, de care cei ce ce prin natura lor il cauta, sa poata beneficia. Habar n-am din punct de vedere tehnic cum s-ar putea face asta, nici nu-mi bat capul, sunt oameni care pricep mult mai bine mecanica sistemului de educatie, eu imi permit doar, ca mai tot romanul mediu, sa emit judecati cu pretentii morale!
Exista oameni care sunt in stare sa invete doar de dragul invataturii, si acestia ar trebui evidentiati intr-un fel de toti ceilalti. Mi-a atras atentia in aceasta discutie remarca unui vorbitor, ceva de genul “nu invatam de dragul invataturii”. Cei care in mod constitutiv au in propria natura nevoia de invatare, nevoia de cunoastere, invata exact de dragul invataturii! Si asta mi se pare una dintre cele mai specific umane nevoi! Ceilalti nu Invata, ci se pregatesc, se perfectioneaza, se profesionalizeaza, si efortul lor este demn de toata admiratia! Intre cele doua moduri de a relationa cu lumea cunoasterii este insa o diferenta, asa trebuie sa fie, si ar trebui mereu evidentiata!
Eu as pleda deci, desigur pur teoretic, si fara vreo pretentie de aplicabilitate, pentru valorizarea pur morala a unui astfel de examen, si pentru evidentierea in acest fel a acelor cativa, putini “naivi” care invata de dragul invataturii si cu drag de invatatura. Restul, inarmati cu diplome de absolventi, ar putea, cu entuziasmul specific varstei, sa atace la baioneta viitoarele spectaculoase cariere in diversele domenii ale economie de piata, si fara a avea neaparat titlul de Bacalaureat!

Cat despre aspectele morale ale “tanzactiei” cu subiecte, ele sunt atat de evidente pentru orice om cu un minim bun simt, incat orice discutie cred ca n-ar putea acoperi subiectul! Mai socante insa decat faptul in sine mi se par a fi reactiile de genul celor "postate" pe site-ul ziarului respectiv! Acestea de-abia, cred eu ca dau intreaga masura a confuziei morale in care isi fac debutul in viata multi dintre tinerii absolventi! A fura dar mai ales a clama dreptul la furt cu diverse argumente unul mai departe ca altul de orice minima rectitudine morala, asta este cu adevarat monstruos!
Ce relevanta morala ar putea avea pentru statutul unui astfel de tanar faptul ca, nu ma indoiesc, alturi de mii de alti colegi de generatie ce nu-i impartasesc opiniile, se va putea afisa cu aceeasi diploma de bacalaureat?!…
duck race - de lawr la: 19/01/2012 13:50:59
(la: Animalute si simpatie)
inca una si gata ca ce-i mult strica
duck race
#627410 (raspuns la: #627406) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
strategie - de anisia la: 27/07/2006 17:56:06
(la: Despre agresivitate)
cri cri-ule... luam pe om in randurile noastre, impuscam doi iepuri dintr-un foc... il stoarcem de informatii, si de puteri... si lasam si pe inamic cu un aliat in minus...

alex-ule... general n-ajunge in veci... generalu'i numai una:))).. dom'ne ce ti-e cu impaunarea asta, n-am vazut, zisei io autocritic. nici colonel n-ajunge... poate vrun sublocotenent, ceva... depinde pe cine punem locotenent :))

guine, fa un triplu tulup si ametzeste-l bine de cap...:)))

maimu'... tu esti cu dusmanu'? lasa-l bre sa creada ca-i de bine...nu-i mai deschide ochii ;)


__________________________________________________________
doar pentru ca toate pasarile au aripi, nu inseamna ca toate zboara la aceeasi inaltime...
#135982 (raspuns la: #135848) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
anisia - de Cri Cri la: 28/07/2006 00:38:39
(la: Despre agresivitate)
cri cri-ule... luam pe om in randurile noastre, impuscam doi iepuri dintr-un foc... il stoarcem de informatii, si de puteri... si lasam si pe inamic cu un aliat in minus...
M-as multumi cu informatiile pentru moment. Puterile s-ar putea dovedi folositoare mai taziu ;)
--------------------------------------------
He who laughs last thinks slowest.
#136047 (raspuns la: #135982) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
leto - de latu la: 06/08/2008 19:44:24
(la: sferic)
Acuma numa' in ce priveste semnificatia titlului mi-ar mai trebui o confirmare, chiar daca respectiva e doar lipsa vreunei legaturi...
Tricolorul Romanesc - de talusa la: 10/11/2003 01:24:32
(la: ROMANIA)
Cele trei culori ale drapelului românesc - Rosu , galben si albastru - sunt de origine strãveche, iarr reunirea lor pe standardul national are adânci semnificatii istorice, exprimând dãinuirea noastrã neîntreruptã pe vatrã în care ne-am plãmãdit ca popor, legãturile permanente între românii de ambele versante ale Carpatilor, idealurile de unitate si independentã nutrite cu ardoare de neamul românesc de-a lungul întregii sale existente.

Introducerea a celor trei culori - rosu, galben si albastru - pe drapelul românesc s-a înfãptuit la 14 octombrie 1834, cu aprobarea Înaltei Porti , de cãtre Alexandru Dimitrie Ghica (1834 - 1842), domnitorul Tãrii Românesti. La cererea domnului muntean , sultanul a încuviintat printr-un hatiserif înfãtisarea steagurilor pentru navele comerciale românesti si unitãtile ostirii pãmântene. Pentru corãbiile negustoresti se prevedea “steag cu fata galbenã si rosie, având pe dânsul stele si la mijloc pasãre albastrã cu cap”, iar pentru armatã, “steag cu fata rosie, albastrã si galbenã, având si acesta stele si pasãre cu cap în mijloc.”

Asadar, drapelele cu care au fost înzestrate unitãtile militare muntene în toamna lanului 1834, primele din istoria armatei românesti moderne, erau tricolore, având benzile dispuse orizontal, “rosu deasupra, galben la mijloc si albastru jos. În mijlocul câmpului pânzei, pe un scut alb, se afla o acvilã cu zborul luat, încoronatã princiar si cruciatã cu aur. În porunca datã ostirii, cu prilejul înmânãrii lor solemne, domnitorul arãta, între altele , cã “steagurile acestei de Dumnezeu pãzite tãri din vechime au fost fala ostirilor sale si semnele slavei lor… Militia româneascã, organizatã pe temeiuri de regulã si disciplinã, dobândeste iarãsi acel drept din vechime si primeste steagurile sale cu fetele nationale, lãsând a se întelege cã tricolorul reprezintã neamul românesc , este expresia fiintei sale nationale, simbolul sacru cãtre care se îndreaptã aspiratiile tuturor românilor adunati în jurul lui.
În 1848, în toiul revolutiei , însã, tricolorul a devenit în Tara Româneascã însemnul national, principalul element constitutiv al drapelului de stat. Guvernul revolutionar , prin decretul nr. 1, din 14 iunie 1848, a hotãrât ca drapelul tãrii sã aibã “trei culori: albastru, galben si rosu”, iar pe pânzã sã fie înscrise cuvintele “Dreptate, Frãtie O lunã mai târziu, “vãzând cu nu s-a înteles încã cum trebuiesc fãcute stindardele nationale”, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou cã “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis si rosu carmin”. El vor fi dispuse vertical si vor fi aranjate în ordinea urmãtoare: “lângã lemn vine albastru, apoi galben si apoi rosu fâlfâind.

Adoptarea tricolorului ca drapel national nu s-a datorat însã unor situatii de conjuncturã si nici influentelor strãine, ci a urmat o veche traditie cu rãdãcini adânci în lupta neamului nostru pentru unitate si neatârnare. Este semnificativã, în acest sens , precizarea fãcutã în zilele revolutiei de ministrul treburilor din afarã al Tãrii Românesti, într-o notã adresatã lui Emin Pasa: “Culorile esarfului ce purtãm noi nu sunt de datinã modernã. Noi le-am avut încã de mai înainte pe steagurile noastre Dar nu precizeazã de când anume.

Înlãturat odatã cu interventia strãinã din toamna anului 1848, tricolorul va fi reintrodus ca drapel national la 1 septembrie 1863, de cãtre Alexandru Ioan Cuza. El avea însã culorile dispuse orizontal , redate rosu, galben, albastru, si se va mentine în aceastã alcãtuire pânã în anul 1867, când punându-se din nou problema însemnului nostru national, comisia însãrcinatã cu stabilirea drapelului tãrii si-a însusit propunerea lui N. Golescu, fostul pasoptist, “ca culorile sã fie asezate cum era la 1848, adicã vertical , în ordinea albastru, galben, rosu, care s-a pãstrat pânã azi . referindu-se la originea si semnificatia drapelului de stat, Mihail Kogãlniceanu preciza în sedinta parlamentului din 26 martie 1867 cã: “Drapelul tricolor, cum era astãzi, nu este drapelul Unirii Principatelor. El este un ce mai înalt. El este însusi drapelul neamului nostru, din toate tãrile locuite de români.

Rezultã de aici cã Mihail Kogãlniceanu si generatia sa primiserã tricolorul, prin traditie de la strãbuni si o datã cu el si explicatia însemnãtãtii pe care o reprezintã pentru toti românii. Este, deci, fãrã îndoialã cã în perioada modernã s-a pãstrat o traditie mai veche, din bãtrâni, a tricolorului. Dar unde se aflã izvorul de la care porneste traditia? În cartea istoricului german J. F. Neigebaur, consacratã Transilvaniei si publicatã la Brasov în 1851, se face mentiunea cã cele trei culori ale drapelului românesc sunt o mostenire de pe timpul Daciei Traiane.

Mergând înapoi, pe firul istoriei, constatãm cã cea mai veche însemnare despre tricolor, ca formând culorile Dacie, se aflã în Novella XI, datã la 14 aprilie 535 de împãratul Justinian (527 - 565) cu prilejul fixãri teritoriilor supuse Arhiepiscopiei din Justiniana Prima, care cuprindea , alãturi de regiuni din Panonia Secunda, pãrti din fosta Dacie românã, formatã din Dacia Cisdanubianã (Dacia Mediteraneea si Dacia Ripensis) si Dacia Transdanubianã, aceasta din urmã fiind alcãtuitã din tinuturile vecine cu Dunãrea, de la gura tisei pânã la vãrsarea Oltului, ale Banatului si Olteniei.
Decretul imperial, care stabilea si însemnele acestor teritorii, descrie astfel stema Daciei Justiniane: “Din partea dreaptã , în prima diviziune, scut rosu, în mijlocul cãruia sunt vãzute turnuri, însemnând Dacia de dincolo , în a doua diviziune, scut ceresc (de culoarea cerului, adicã albastru), cu semnele tribului burilor, ale cãrui douã laturi (margini) sunt albe, iar mijlocul (câmpul dintre cele douã scuturi) auriu (galben).

În acest simbol heraldic, scutul albastru, cu însemnele tribului burilor, reprezenta acea parte a Daciei Traiane aflatã încã sub stãpânirea efectivã a lui Justinian, respectiv Banatul si Oltenia de azi, sau fosta Dacie Malvensis, locuitã de buri, cel mai reprezentativ trib al dacilor, precum si o zonã a Transilvaniei, ce se întindea de-a lungul drumului comercial care ducea spre regiunile aurifere din Muntii Apuseni, unde sãpãturile arheologice au confirmat existenta asezãrilor romane pânã în secolul al VI-lea, adicã fosta Dacie Porolissensis. Scutul rosu, însemnând Dacia de dincolo , se referã la sudul si centrul Moldovei, altã parte a Daciei Traiane pe care Imperiul roman de rãsãrit o considera posesiune a sa , cel putin în principiu, aflatã însã în afara teritoriului detinut efectiv de cãtre romani. Precizarea Dacia de dincolo avea în vedere tocmai pozitia geograficã si politicã deosebitã a acestei pãrti a Daciei. Mijlocul auriu, respectiv câmpul galben dintre cele douã scuturi (rosu si albastru), reprezintã , fãrã îndoialã, Muntenia de astãzi sau fosta Moesie inferioarã.

Se stie cã armatele lui Justinian , urmãrind refacerea Imperiului roman în vechile lui hotare, au cucerit Africa de nord - vest de la vandali, Italia de la ostrrogoti, sudul Spaniei de la vizigoti, iar gepizilor le-a luat teritoriile dintre Tisa si Dunãrea de jos, întinzându-si stãpânirea în Banat, Muntii Apuseni, Oltenia si Muntenia. Imperiul roman de rãsãrit era exprimatã prin prezenta pe stema Daciei Justiniane a însemnelor tuturor provinciilor fostei Dacii Traiane, atât a celor de la sudul Carpatilor, cât si a celor de la nordul lor.

Prin urmare , cele trei culori, rosu la dreapta, galben la mijloc si albastru la stânga, din stema Daciei Justiniane, asezate în ordinea si în pozitia culorilor drapelului românesc de astãzi, se referã la Dacia Traianã, confirmând afirmatia lui J. F. Neigebaur cã tricolorul românesc este o mostenire de la începuturile mileniului întâi.

Transmise din generatie în generatie, ele dovedesc, împreunã cu celelalte mãrturii de culturã materialã, statornicia românilor în vatra în care s-au plãmãdit ca popor, prin simbioza daco - romanã, rezistenta lor în fata urgiei vremurilor si a valurilor succesive ale neamurilor migratorii, lupta neîntreruptã pentru afirmarea idealurilor de unitate si independentã.

Puternic legati de traditiile si marile virtuti ale înaintasilor , românii au pãstrat neîntinate , cu demnitatea ce le e caracteristicã, vechile culori ale Daciei Traiane (rosu, galben, si albastru), dar obligati sã trãiascã timp îndelungat despãrtiti în trei principate - Moldova , Muntenia si Transilvania - , i au fãcut din fiecare culoaare câte un stindard pentru fiecare principat, expresie a vechimi si dãinuirii lor pe pãmântul strãmosesc, pe care nu l-au pãrãsit niciodatã, iar din reunirea acestora pe acelasi drapel, adicã din tricolor, simbolul unor grele si necontenite eforturi pentru realizarea unitãtii nationale.

Steagul Moldovei, având bourul, pe o parte, si Sf. Gheorghe cãlare pe un cal alb în luptã cu balaurul, pe cealaltã parte, era de culoare rosie. Fãurit probabil de Bogdan I (1359 - 1365), la întemeierea tãrii, care a preluat culoarea rosie, transmisã de traditie, din vremea Daciei Traiane, el a fost pãstrat identic de urmasii sãi în domnie. În timpul lui Stefan cel Mare (1457 - 1504), steagul era din atlas rosu . si avea reprezentat, pe o fatã, pe Sf. Gheorghe încoronat de doi îngeri, stând în jilt si cu picioarele supunând un balaur cu trei capete , iar pe cealaltã fatã era reprodusã stema tãrii (capul de bour). Steagul domnesc al lui Ieremia Movilã (1595 - 1606), capturat de Mihai Viteazul, în martie 1601, în lupta de la Gorãslãu, avea fondul rosu. cu o bordurã galbenã deschisã, iar la mijloc capul de bour. Cãlãtorii poloni în trecere spre Constantinopol, Samuel Twardowski, la 1622 si Ioan Gnindski, la 1677, îl mentioneazã ca fiind din damasc si din aceeasi culoare rosie.Pe un document emis la 1817 de Scarlat Calimahi (1812 - 1819) se vãd în culori douã steaguri rosii. În timpul lui Mihail Sutu (1819 - 1821) pe stindardele moldovei apare Sf. Gheorghe cãlare, pe fond rosu. La fel, steagul armatei moldovenesti sub Mihail Sturdza (1834 - 1849) avea bourul în mijloc si în fiecare colt câte un pãtrat mare rosu iar cel al lui Alexandru Grigore Ghica (1849 - 1856) era în întregime rosu, cu o cruce albastrã în centru.

În Muntenia, steagul cel mare al tãrii pe timpul lui Mihail Viteazul (1593 - 1600), descris de cavalerul italian Ciro Spontini, era din damasc galben - auriu, cu vremea decolorat în alb, având la centru o acvilã neagrã, stând pe o ramurã verde de ienupãr si tinând în cioc o cruce patriarhalã rosie. Acelasi stindard galben - alburiu e mentionat - fãrã sã fie si descris - de douã stiri de origine polonezã, din 19 si 29 mai 1600, relative la lupta de la Hotin, dintre Mihai si Movilã. Documentele vremii ne vorbesc despre pretuirea pe care a acordat-o ilustrul voievod steagului tãrii, în care neîndoilenic vedea întrupatã glia strãmoseascã, Pentru apãrarea cãreia lupta. Nici în momentele grele , nici în clipele în care era pusã în cumpãnã însãsi viata sa, Mihai Voievod n-a uitat de steag. Este semnificativ faptul cã dupã bãtãlia de la Mirãslãu, din septembrie 1600, cu imperialii comandanti de Basta, în care sortii nu i-au surâs, Mihai nu s-a retras de pe câmpul de luptã pânã nu i s-a adus steagul tãrii, pe care, strângându-l la piept, l-a luat cu sine. [

Acest steag cu câmpul galben, ce “era foarte vechi si privit de romani ca sfânt”, dupã cum precizeazã acelasi Spontoni, fusese “semnul si marca cea mai importantã a Tãrii Românesti” sub Neagoe Basarab (1512 - 1521) si Vlad Tepes (1456 - 1462) si îl însotise pe Mircea cel Bãtrân (1386 - 1418) si pe voievozii de dinaintea luui pe câmpurile de bãtãlie fiind cu sigurantã o mostenire de la Basarab cel Mare (1317 - 1352), care-l primise, La rândul sãu, prin traditie, din vremea Daciei Traiane si-l pãstrase la întemeierea tãrii , ca simbol al legãturilor cu înaintasii.

Salvat de Mihai Viteazul dupã înfrângerea de l Mirãslãu, el a fost pãstrat cu mare cinste si de Radu Serban (1602 - 1611), ca steag al tãrii în vremea domniei sale. Relatând primirea la Târgoviste a contelui Camillo Cavriolo, trimis de împãratul Rudolf -II- pentru a duce lui Radu Vodã stindardul imperial, o datã cu confirmarea titlului de principe al imperiului, tot Spontoni aratã cã a marea ceremonie care a avut loc atunci la curtea domneascã, a fost vãzut si steagul cel mare al tãrii, din damasc galben - alburiu, socotit sfânt, si pe ccare voievodul a poruncit sã fie purtat înainte..

Datoritã asupririi nationale la care au fost supusi de stãpânirea maghiarã si apoi de cea austro - ungarã, români ardeleni desi constituiau majoritatea populatiei si erau locuitorii autohtoni ai Transilvaniei, n-au avut posibilitatea sã-si aleagã singuri culoarea drapelului si n-au fost reprezentanti printr-un simbol aparte pe steagul si stema principatului, nici în evul mediu si nici în epoca modernã. Ei au avut, totusi, un simbol propriu, culoarea albastru .- azur (cer), mostenitã din vremea Daciei Traiane, pe care, dacã n-au putut s-o impunã pe însemnele heraclidice ale tãrii, datoritã împrejurãrilor vitrege ale istoriei, au pãstrat-o pe stemele de familie si au transmis-o , astfel, din generatie în generatie, ca expresie a vechimii si înfrãtirii lor cu glia strãbunã.

În sprijinul celor de mai sus, mentionãm cã în perioada dominatiei maghiare, în timp ce stemele acordate nobililor sasi si unguri au în majoritatea lor culoarea rosie, cele date familiilor de origine românã sunt în exclusivitate de culoare albastru -azur (cer). În colectia heraclitticã J. Siebmcher, de pildã, unde sunt publicate aproape 2500 de steme acordate nobililor din Transilvania, apar , pe lângã armenii, maghiare, sãsesti si secuiesti, peste 500 de steme ale familiilor nobile românesti, care se prezintã sub forma unui scut având ca mobile, într-un câmp întotdeauna de azur (albastru), osteni cãlãri sau pedestri, înarmati cu spade drepte sau curbe, luptând împotriva unor turci, precum si felurite animale si diverse alte însemne. De altfel, culoarea albastrã a fost introdusã si pe însemnele heraclitice ale unor familii boieresti din Muntenia si Moldova, tocmai pentru a desemna detinerea unor posesiuni în Transilvania si, totodatã, legãturile existente în evul mediu între tãrile române. În stema familie Vãcãrescu, de exemplu , apare ca o dovadã a apartenentei districtului Fãgãras la Tara Româneascã, o cetate crenelatã , având arborat, în dreapta sus, un drapel albastru. [

Se poate, deci, afirma cã adunarea la un loc , pe acelasi drapel, a celor trei culori, rosul românilor moldoveni, galbenul românilor munteni si albastrul . azur al românilor transilvãnenii, reprezintã o singurã tarã, alcãtuitã din provinciile ei Moldova, Muntenia si Transilvania si un singur popor… Nu mai încape nici o îndoialã cã la acest adevãr se gândea Mihail Kogãlniceanu când spunea, în 1867, cã tricolorul românesc înseamnã “neamul nostru, din toate tãrile locuite de români”.

Dar cine este autorul contopirii celor trei culori într-un singur drapel si când s-a înfãptuit acesta? Cercetarea istoricã ne conduce, cum e si firesc, la Mihail Viteazul, primul unificator al tãrilor românesti, care a întrunit sub sceptrul sãu, în anul 1600, stãpânirea Munteniei, a Transilvaniei si a Moldovei.
Privitã în contextul realitãtilor politice ale vremii , unirea tãrilor române, realizatã prin cugetul militar si iscusinta diplomaticã a lui Mihai Viteazul , apare ca expresia concretã a polarizãrii în jurul lui a întregului popor român, ce avea constiinta unitãtii sale. Tocmai existenta constiintei unitãtii de neam la românii din cele trei principate, a apartenentei lor la acelasi unic popor, dorinta lor de unire într-un singur stat, explicã optiunea lui Mihai pentru înfãptuirea “planului daci”, care-si propunea sã reconstituie în formã româneascã vechea unitate politicã pe care o reprezentase Dacia în antichitate.
Cãlãuzit de dorinta de a-i uni pe toti românii sub un singur stindard, temerarul conducãtor, care se intitula “Io Mihail Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Tãrii Românesti si Ardealului si a toatã Tara Moldovei”, a fãurit drapelul national prin contopirea culorilor de pe steagurile celor trei principate românesti, care de la el a devenit simbolul unitãtii noastre nationale. Aceastã constatare se bazeazã pe cercetarea diplomelor si a stemelor pe care Mihai Viteazul le-a acordat , potrivit obiceiurilor vremii, dupã bãtãlia de la Stalingrad, din 18 octombrie 1599, atât vitejilor boieri munteni cât si nobililor români si unguri din Transilvania care i s-a alãturat. Pe diploma acordatã lui Preda Buzescu, de pildã, apare un scut militar timbrat de un coif închis cu gratii, pe care stã o coroanã anticã, din care apare figura unui leu. De pe coama coifului si de sub coroanã iese o flamurã cu aspect de mantie, în trei culori asezate vertical, albastru la dreapta (steagul românilor transilvãneni ), galben la mijloc (steagul românilor munteni) si rosu la stânga (steagul românilor moldoveni)

Se cunosc pânã acum peste 20 de diplome eliberate de cancelaria lui Mihail din Transilvania, în anii 1599 si 1600, cu steme care au tricolorul albastru, galben si rosu pe lambrechine, iar la unele si pe scuturi. Descoperirea în viitor a unor noi diplome si acte emise de marele voievod va întãri afirmatia cã drapelul astfel îmbinat, prin gruparea în jurul culorii galben, asezatã la mijloc, a celor albastru si rosu, toate dispuse vertical a fost fãurit de Mihai Viteazul care, unind cu Tara Româneascã mai întâi Transilvania si apoi Moldova, a refãcut în formã româneascã integritatea vechii Dacii si a reînviat tricolorul din epoca românã, conferindu-i valoare de simbol al unitãtii noastre nationale, Pentru înfãptuirea uniri într-un singur stat a românilor din cele trei principate, Mihai Viteazul a luptat pânã la sacrificiul suprem al vietii sale pe câmpia de lângã Turda, El a cimentat, astfel, aceastã unire si a sfintit drapelul national cu sângele sãu.

Biruintã temporarã din punct de vedere politico - militar, izbânda lui Mihai avea sã dureze , însã , în planul constiintei nationale. Cei ce si-au asumat dupã Mihai conducerea tãrilor române au cãutat, în functie de împrejurãrile istorice, sã-i urmeze pilda, iar tricolorul românesc fãurit de el a fost pãstrat cu sfintenie secole de-a rândul si transmis din generatie în generatie, întruchipând pânã azi idealul de peste veacuri al unitãti tuturor românilor.
În perioada de dupã Mihai Viteazul , datoritã stabilitãtii interne, Tara Româneascã va continua sã îndeplineascã rolul de portdrapel al luptei pentru neatârnare si al unitãti românesti. De aici vor porni cele mai multe initiative atât pe plan politic , cât si spiritual. Faptul s-a reflectat si pe tricolor, unde culoarea galbenã, reprezentându-i pe românii munteni, este asezatã la mijloc, fiind încadratã, de-o parte si de alta, de culoarea rosie si de cea albastrã, atestându-se si în felul acesta cã unirea tuturor românilor s-a fãcut având Tara Româneascã , cu capitala ei Bucuresti, drept centru de activitate si realizare politicã a unitãtii nationale.

Nesemnalat în documentele primelor trei decenii ale secolului al XVII-lea, tricolorul reapare în timpul lui Matei Basarab (1632 - 1654), ales domn al Munteniei f&atildde;rã învoirea Portii, dar pe care sultanul a fost nevoit sã-l mentinã în scaun de teama puterii militare a tãrii , precum si a aliantei cu Transilvania, aflatã la rândul ei în relatii de bunã întelgere cu Moldova. EL s-a manifestat permanent ca un adversar al Imperiului otoman, fatã de care a pãstrat o atitudine demnã, fiind hotãrât la nevoie sã reziste cu armele. În acest sens, rezidentul habsburgilor la Constantinopol, Rudolf Schmidt, scria în 1643 cã turcii “se tem de Matei si-l considerã aproape ca pe un al doilea Mihai Vodã Cu ajutorul ostirii, mereu gata de actiune, el a înlãturat douã încercãri otomane, în 1636 si 1647, de a-l scoate din domnie.

Desigur , domnul muntean era constient cã restaurarea deplinã a independentei tãrii devenea posibilã numai printr-o actiune comunã a celor trei tãri românesti, capabile sã întreprindã cu succes o ofensivã de proportii care sã înlãture dominatia Imperiului otoman. Iatã de ce, în timpul sãu, relatiile politice dintre Muntenia si Transilvania au îmbrãcat forma unui tratat de aliantã, încheiat la 17 iulie 1635, care a fost reconfirmat si întãrit în mai multe rânduri (1637, 1638, 1640 si 1647). În pofida unor situatii conflictuale cu Moldova, între cele trei tãri românesti s-a ajuns , totusi, la un sistem de aliantã comunã sub forma întelegerilor bilaterale dintre Transilvania si celelalte douã tãri, iar în urma împãcãrii intervenite la 1644 între domnul muntean si cel moldovean , s-au ivit posibilitãti mai mari de actiune comunã sub forma întelegerilor bilaterale la 1644 între domnul muntean si cel moldovean, s-au ivit posibilitãti mai mari de actiune comunã. În cadrul aliantei dintre cele trei tãri românesti , încheiate în scopul luptei de eliberare de sub dominatia otomanã, Matei Basarab, care afirmase încã din 1632 cã “de cine ne vom teme dacã tãrile noastre vor pãstra buna întelegere de pânã acum? În afarã de Dumnezeu, de nimeni, se bucura de multã autoritate , contemporanii numindu-l “prea luminatul stãpân si voievod al acestor tãri dacice”.

Strãdaniile lui Matei Basarab de refacere, pe calea diplomaticã a aliantelor, a unitãtii tãrilor române, întreruptã prin moartea lui Mihai , n-a concretizat si în reintroducerea tricolorului, într-o formã permisã de împrejurãrile vremii, printre însemnele oficiale ale autoritãtii domnesti. Se cunosc pânã acum douã documente de la Matei Vodã care au pecetea legatã cu un snur în culorile drapelului national. Sigiliul cel mare rotund al Tãrii românesti, de pildã, confectionat din cearã rosie, este atasat hrisovului din 27 noiembrie 1640, prin care un numãr de mãnãstiri pãmântene au fost scoase de sub închinarea cãtre Locurile Sfinte, cu un snur împletit din mãtase rosie galbenã si albastrã . Era si firesc ca un asemenea document , prin care se adopta o mãsurã importantã pentru tarã, o adevãratã secularizare, constând din ridicarea drapelului unor mãnãstiri de la Muntele Athos de a exploata averile a 22 de mãnãstiri românesti închinate acestora, sã fie scris în limba românã, sã aibã monograma si iscãlitura tricolorului, mãrturie a aspiratiilor poporului nostru spre unitate si independentã. Tot cu un snur de mãtase rosie, galbenã si albastrã este atasat sigiliul mijlociu al voievodului muntean la hrisovul din 20 august 1648, prin care se fãcea unele danii Mãnãstirii Radu Vodã si, desigur , asemenea documente având tricolorul drept legãturã a pecetii de pergament, trebuie cã au mai fost emise de cancelaria lui Matei Basarab, dar, fie cã nu ni s-au pãstrat, fie cã n-au fost încã descoperite. Credem , însã, cã numai si aceste douã exemple fac pe deplin dovada cã si Matei Basarab, în conditiile istorice ale domniei sale, a dat expresie nãzuintelor de veacuri ale românilor cãtre unitate si neatârnare, sintetizate în tricolor, fãcând din însemnul national imbold în realizarea acestora si, totodatã , mijloc de a le transmite urmasilor.

Continuând opera înaintasilor , de apãrare a intereselor tuturor românilor, Serban Cantacuzino (1674 - 1688) a croit si el planuri de eliberare de sub jugul otoman a celor trei tãri surori si de unire a lor într-un singur stat, sub conducerea sa voind, ca si Matei Basarab, sã-l imite în aceastã privintã pe Mihai Viteazul….. În acest scop, el a încheiat, la 1 iunie 1685, la Fãgãras , “în numele traditiei de prietenie si apropiere a celor douã tãri un tratat de aliantã vesnicã cu Mihail Apaffi al Transilvaniei. Cei doi principi se angajau sã se ajute reciproc de orice lovituri îndreptate împotriva lor, fie de turci, fie de alte puteri. În anul urmãtor, Serban Vodã, dupã ce a mijlocit înscãunarea lui Constantin Cantemir (1685 - 1693), a închinat cu acesta la Bucuresti o întelegere de aderare a Moldovei la alianta perpetuã dintre Muntenia si Transilvania.

Fãurirea blocului antiotoman al celor trei tãri române, pe baza întelegerilor bilaterale initiate de Serban Cancatuzino în anii 1685 si 1686, care a avut o mare importantã în lupta poporului nostru pentru unitate si independentã, a fost prefiguratã de introducerea tricolorului pe steagul Tãrii Românesti. Cel trei culori ale drapelului national, exprimând idealul de unitate al românilor de pretutindeni, se pot si astãzi vedea pe steagul care l-a însotit pe Serban Cantacuzino la asediul Vienei.

Dupã cum se stie , în anul 1683 turcii au împresurat Viena, piedica cea mai de seamã în calea pãtrunderii lor în inima Europei, cerând si voievozilor români, în virtutea vechilor obligatii fatã de Poartã, sã participe la aceastã expeditie. Desi au fost obligati de turci sã lupte împotriva crestinilor, ei au actionat în sprijinul asediatilor, prin scoli încurajatoare sau prin interventii militare simulate. Sub zidurile Vienei s-a realizat atunci o actiunea anti otomanã româneascã e drept mascatã - care izvora dintr-un imbold de solidaritate etnicã si crestineascã. Cel mai activ în aceastã actiune a fost Serban Cantacuzino, convins cã o loviturã puternicã primitã de turci la Viena , departe de bazele lor, putea fi decisivã. Pasivitatea domnului moldovean Gh. Duca, dar mai ales actiunile lui Serban Cantacuzino au contribuit într-o mãsurã însemnatã la salvarea Vienei, oferind crestinilor rãgazul necesar pentru regruparea fortelor si pentru declansarea contraofensivei, Prevãzând sfârsitul dezastruos al expeditiei, Serban Vodã s-a gândit sã lase locuitorilor orasului un semn care sã le aminteascã de sprijinul prietenesc acordat de el în timpul asediului turcesc, acesta fiind, dupã obiceiul românesc al vremii, o troitã, adicã o cruce. El a poruncit oamenilor lui sã facã o cruce mare de stejar având sculptatã în mijloc icoana Maicii Domnului, iar dedesubt o inscriptie latineascã ce arãta cât de mari erau simpatiile lui pentru cauza crestinitãtii, pe care a ridicat-o chiar pe locul unde îsi avusese tabãra.

Odatã cu aceastã cruce, Serban Cantacuzino a lãsat pe câmpul de luptã de sub zidurile Vienei si un steag, care a ajuns mai târziu la Muzeul din Drezda. De unde a fost adus în 1937 , în tarã si expus la Muzeul Militar din Bucuresti. El este de mãtase, din trei fâsi orizontale cusute între ele cu atã galbenã si are o singurã fatã, fiind lipsit de un suport de pânzã. În mijloc se aflã Mântuitorul Iisus Hristos, asezat pe tronul împãrãtesc, tinând cu o mânã Sf. Evanghelie deschisã, sprijinitã pe genunchi, pe care se aflã o inscriptie, iar cu cealaltã binecuvânteazã. În dreapta Mântuitorului, sus, se aflã scris în româneste “Vitejia dreaptã sã birueascã”, iar dedesubt trei stele cu câte sase raze. Desi s-a deteriorat cu vremea, cele trei culori ale drapelului românesc se pot si astãzi usor distinge. Câmpul steagului este galben auriu, Haina cu care este îmbrãcat Domul Hristos este rosu aprins, iar vesmântul de deasupra albastru - azur. Aceleasi culori apar si pe detaliile steagului. Astfel nimbul , gulerul, brâul si dunga ce uneste umãrul cu brâul hainei Mântuitorului sunt galbene. Marginile cãrtii, perna de pe scaun si inscriptia din dreapta sunt rosii, identice cu haina Mântuitorului. Fata, mâinile si picioarele Domnului Iisus Hristos sunt rosu - Bordeaux, iar jiltul si cele trei stele rosu - brun s-au sepia Steagul trebuie sã fi avut pe cealaltã fatã, care astãzi nu se mai poate vedea din cauza suportului de pânzã ce i-a fost aplicat, o cruce asemãnãtoare celei de stejar. Cãreia i-a servit cu sigurantã ca model, precum si icoana Maicii Domnului si stema Tãrii Românesti. .

Iatã, deci, cã si Serban Cantacuzino a exprimat prin tricolor, transpus pe steagul tãrii dupã obiceiul vremii, printr-o scenã din iconografia bisericeascã, constiinta unitãti de neam, limbã si teritoriu, de viata economicã si spiritualã, care lega pe români din cele trei principate, ducându-i deseori pe acelasi câmp de luptã împotriva dusmanilor, iar pe voievozii lor la initierea unor actiuni diplomatice si militare comune. Desi n-a ajuns sã-si punã în aplicare planul sãu de luptã , deoarece a murit pe neasteptate, Serban Vodã are meritul de a fi trasat coordonatele politicii externe ale celor trei tãri române, deschizând calea pe care o vor urma Constantin Brâncoveanu, în Muntenia si Dimitrie Cantemir, în Moldova.

Nepot si succesor al lui Serban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu (1688 - 1714) a avut, datoritã abilitãti sale politice, una dintre cele mai lungi domni din istoria Tãrii Românesti.
Întelegând cã prin forta armelor nu va putea înlãtura stãpânirea turceascã, Constantin Brâncoveanu a cãutat , pe cãrãrile deseori întortochiate ale diplomatiei, sã încadreze tara în marile aliante antiotomane, sã o apropie de Habsburgi sau de Rusia, urmãrind , astfel, sã restaureze drepturile suverane ale Tãrii Românesti. Încercând sã profite atât de rivalitatea Austro - turcã cât si de cea rusoo - turcã, pentru a putea pãstra neatârnarea tãrii, Constantin Brâncoveanu a initiat sisteme de aliantã si de negocieri de tratate. Tratatul pregãtit de Serban Cantacuzino cu Habsburgii a fost primit si de Brâncoveanu, care a acceptat suzeranitatea Austriei în schimbul recunoasterii de cãtre acesta a independentei Tãrii Românesti. În acelasi timp, pãstrând supunerea fatã de Poartã, el a întretinut raporturi strânse si cu Rusia care au dus la încheierea unui tratat prevãzând sprijin în vederea eliberãrii de sub dominatia otomanã. O întelegere asemãnãtoare fusese încheiatã cu Rusia si de Dimitrie Cantemir domnul Moldovei.
Este semnificativã , în acest context, prezenta tricolorului românesc pe stema domnului muntean, alcãtuitã în 1695 cu prilejul acordãrii titlului de principe al imperiului de cãtre Leopol I. Ea constã dintr-un scut în mijlocul cãruia se aflã un cãlãret costumat ca un ostas din legiunile romane, tinând în mâna dreaptã o spadã în vârful cãreia se aflã un cap de turc. Pieptarul cãlãretului este rosu, coiful, sabia si sandalele acestuia, precum si frâul si saua calului sunt galbene iar fondul scutului este albastru.

Asocierea celor trei culori ale drapelului national pe stema familiei Brâncoveanu nu poate fi în nici un caz întâmplãtoare, dacã ne gândim la dragostea de glie si de neam a voievodului muntean , la idealurile care i-au cãlãuzit domnia, între care mentinerea neatârnãrii si înfãptuirea unitãtii românesti, de la care i s-a si tras mazilirea, urmatã de tragicul sfârsit, în 1714 la Constantinopol, împreunã cu cei patru fii ai sãi, suportat cu demnitate si cu o remarcabilã tãrie sufleteascã.

În a doua jumãtate a secolului al XVIII - lea , tricolorul apare si în Moldova pe stema familiei Ghica.
Uciderea de cãtre turci, în octombrie 1777 , a lui Grigore III Ghica, , aflat al a doua domnie în Moldova, dupã ce ocupase mai înainte si tronul Munteniei, pentru cã a protestat energic si în mai multe rânduri împotriva anexãri Bucovinei de cãtre Imperiul habsburgic cu acordul Înaltei Porti, a fost exprimatã simbolic prin introducerea pe stema acestei familii a “lacrimilor de argint”, element heraldic semnificativ pentru tragicul sfârsit al domului, precum si al tricolorului, sugestiv în a exprima împotrivirea lui fatã de stirbirea unitãtii teritoriale si autonomiei tãrii. Stema familiei Ghica cuprinde, în registrul superior, 12 lacrimi de argint, dispuse sase cu vârful în jos, fatã de alte sase în pozitie inversã, iar în registrul inferior, tãiat si despicat, în dreapta pe albastru, acvila cruciatã de aur (galbenã), iar în stânga pe rosu, capul de bour, de asemenea de culoare galbenã.
Dupã rãscoala tãranilor români din 1784 , care a urmãrit pe lângã desfiintarea servitutiilor apãsãtore si emanciparea nationalã , iar Horea, conducãtorul ei, gândindu-se chiar, dupã cum ne informeazã traditia, la refacerea vechii Dacii, prin unirea Transilvaniei cu celelalte douã principate românesti, înregistrãm la începutul secolului XIX - lea, în Tara Româneascã, o altã mare ridicare la luptã, sub conducerea lui Tudor Vladimirescu, pentru scuturarea dominatiei strãine si cucerirea libertãtii nationale.

Caracterul national al Revolutiei din 1821, de luptã pentru neatârnarea poporului român, atât împotriva dominatiei Imperiului Otoman ce încãlcase prevederile stabilite prin Capitulatii, cât si a altor imperii care îsi întinseserã stãpânirea asupra unor însemnate teritorii românesti si nu-si ascundeau intentiile spre noi imixtiuni, a fost înscris în programul ei politic, formulat în Proclamatiile de la Pades si de la Bucuresti, si s-a reflectat si în includerea tricolorului pe steagul ridicat de Tudor.

Flamura steagului este alcãtuitã din douã bucãti de mãtase, una albã si cealaltã albastrã, suprapuse si cusute pe margini. Numai partea de culoare albã are însemne heraldice, ea constituind fata steagului, pe când cea albastrã era nepictatã si reprezenta spatele acestuia. În mijlocul câmpului alb al fetei steagului, la partea superioarã, este zugrãvitã Sfânta Treime: Dumnezeu - Tatãl si Dumnezeu - Fiul si deasupra Sfântul Duh în chip de porumbel. În dreapta Mântuitorului se aflã Sf. Mucenic Teodor Tiron, patronului Tudor Vladimirescu , iar în stânga Sf. Mare Mucenic Gheorghe, Purtãtorul de biruintã. Sub Sfânta troitã, în mijlocul unei ghirlande din frunze de laur (dafin) se aflã acvila cruciatã, cu zborul jos, stema Tãrii Românesti.

Cele trei culori ale drapelului national sunt incluse subtil, dar perfect vizibil , în cromatica vesmintelor purtate de personajele cu valoare simbolicã de pe steag, în ordinea si gruparea lor de astãzi, asa cum este corect , rosu la margine, pe mantia lungã a Sf. Gheorghe, galben la mijloc, fustanela lui Dumnezeu Tatãl, si albastru la hampã, pe fustanela Mântuitorului.

Tricolorul de pe flamurã îl regãsim si pe ciucurii cu care erau împodobit stindardul. Trei la numãr, împletiti din fire de mãtase de culoare rosu, galben si albastru, ei erau dublu etajati si aveau cât e o micã sferã de argint masiv la capete. Fiind detasabil, si deci, independenti de steag 46 , ciucuri , spre deosebire de flamurã, au fost executati fãrã nici o discretie în culorile nationale a cãror îmbinare este cum nu se poate mai expresivã, tricolorul apãrând aici în toatã mãretia si splendoarea lui.

Asadar, stindardul cel mare al Revolutiei din 1821 simboliza, prin tricolor, ideea de unitate si independentã a “tot norodul românesc”, fiind, în acest sens, un mesaj pentru viitor ce venea precum se stie, din veacurile trecute si care va dobândi noi dimensiuni în deceniile urmãtoare.
La numai câtiva ani dupã introducerea în 1834, de cãtre Alexandru Dimitrie Ghica, a culorilor nationale pe steagurile ostirii muntene, în Transilvania, la marea adunare de la Blaj din 3 / 15 mai 1848, deasupra multimi se va înãlta demnã “flamura cea mare tricolorã a natiunii române”, pe care erau însemnate cuvintele “Virtutea românã reînviatã”. Era un steag mare , confectionat cu o sãptãmânã mai devreme si declarat drept drapel national de Conferinta de la Sibiu din 26 aprilie - 8 mai 1848, dovedindu-se si prin aceasta cã si români erau o natiune cu aceleasi drepturi la viatã proprie ca si celelalte natiuni ale principatului. El era expresia idealului de independentã nutrit cu ardoare de cei reuniti pe câmpia Blajului, numitã de atunci Câmpia Libertãtii si, în acelasi timp, simbolul unitãtii nationale. Întelegându-i mesajul si impresionat de entuziasmul si emotia cu acare multimea de pe întinsul Câmpiei Libertãtii s-a strâns sub faldurile lui, cãrturarul Sas Stephan Ludwig Roth , aflat de fatã la acea grandioasã manifestare, afirma cã “Desi drapelul national nu a fost ridicat atât de sus ca sã fie vãzut de la Dunãre, totusi, cunoscând comunitatea spiritualã unitã, cred cã fluturarea acestor culori aici , în cest loc, trebuie sã fi produs bãtãi de inimã la Bucuresti si Iasi”.

Traditia nationalã ne informeazã cã un steag semãnãtor, având culorile asezate orizontal, în ordinea albastru, galben , rosu, ar fi servit si lui Avram Iancu. În acelasi timp, în Tara Româneascã , asa cum arãtam la 14 iunie 1848, ca rezultat al triumfului revolutiei, tricolorul, având înscrisã deviza” Dreptate, frãtie” se instituia ca steag national. La mai putin de un deceniu de la revolutia pasoptistã, în 1857, Divanurile Ad-hoc din Moldova si Muntenia exprimau vointa unirii românilor din cele douã principate într-un singur stat, devenit realitate la 24 Ianuarie 1859.

Era firesc ca tricolorul, simbolul peste timp al unitãtii românesti, sã însufleteascã lupta pentru fãurirea statului national român modern. Reintrodus de Barbu Stirbei (1849-1856) pe drapelele armatei muntene, dupã ce fusese scos din folosintã din Cãimãcãmie, tricolorul va reapare si în Moldova în perioada luptei pentru unirea Baronului Talleyrand de Perigord, presedintele Comisiei europene de supraveghere a constituirii Divanurilor Ad-hoc, scria în 1857 contelui Walewski, ministrul de externe al Frantei, cã în drumul sãu spre Iasi a fost întâmpinat la Bacãu de peste trei mii de oameni purtând pieptare cu tricolorul national al unirii, iar la intrarea în capitala Moldovei a fost primit de populatia orasului care avea în frunte pe mitropolit, pe episcopii si nouãzeci de preoti, toti îmbrãcati în haine negre si având brâie si cocarde tricolore.

Înfãptuirea unirii Munteniei cu Moldova, la 24 Ianuarie 1859, care a reprezentat actul de vointã al întregii natiuni române, încununarea luptelor purtate de atâtea generatii de înaintasi si, în acelasi timp, temelie pentru cucerirea independentei si desãvârsirea statului national unitar, prin unirea cu România a celorlalte provincii aflate sub dominatie strãinã, trebuie întãritã printr-o serie de reforme largi si radicale. I-a revenit lui Alexandru Ion Cuza misiunea istoricã de a da viatã cerintelor legate de consolidarea statului national. Domnul Unirii a initiat un vast program de mãsuri care au modificat structural aspectul societãtii românesti. Între acestea s-a înscris, la loc de cinste, reintroducerea oficialã a tricolorului ca drapel national al Principatelor Unite.
Adoptarea tricolorului cãpãta în noile conditii sensuri mai adânci, care aveau sã fie exprimate de însusi domnitorul Cuza, la 1 septembrie 1863, în discursul tinut cu ocazia înmânãrii noilor drapele unitãtilor militare: “Steagul e România, acest pãmânt binecuvântat al patriei, stropit cu sângele strãbunilor nostri si îmbelsugat cu sudoarea muncitorului. El este familia, ogorul fiecãruia, casa în care s-au nãscut pãrintii nostri si unde se vor naste copiii vostri … Steagul e totodatã trecutul, prezentul si viitorul tãrii, întreaga istorie a României!

El avea încã culorile redate orizontal, în ordinea rosu sus, galben la mijloc si albastru jos. Pe una din fetele steagului era imprimatã stema Principatelor Unite, iar dedesubt înscrise cuvintele pline de semnificatie: “Unirea Principatelor. Fericirea Românilor”.
Prin Constitutia din 1866 si prin legile pentru fixarea armeriilor României din 1867 si 1872 s-a stabilit ca tricolorul sã aibã culorile asezate vertical, în ordinea albastru alãturi de hampã, galben la mijloc si rosu la margine “flotând” liber în aer, iar în centrul uneia din fete stema tãrii”.

Tricolorul, astfel instituit, avea sã triumfe la 9 Mai 1877, când Parlamentul României, într-un glas cu întreaga natiune, a proclamat independenta noastrã de stat. Cã independenta de stat a fost gândul ce domina cugetele si simtãmântul ce încãlzea inimile, au dovedit-o lunile eroice care au urmat acelei zile mãrete. Un întreg popor a actionat ca un singur om însufletit de o unicã hotãrâre, sã-si cucereascã neatârnarea. Statul român si-a cucerit independenta deplinã prin sângele ostasilor sãi, alãturi de care s-au jertfit si fratii lor din teritoriile aflate sub stãpânire strãinã, veniti sã lupte sub stindardul tricolor al tãrii în care vedeau viitoarea lor patrie.

Cucerirea independentei de stat a României a dat un puternic imbold miscãrii de eliberare nationalã a românilor din Transilvania , constituind o premisã importantã a desãvârsiri unificãrii national statale, ce se va înfãptui la 1 Decembrie 1918. În acea memorabilã zi, semintia lui Decebal si Traian si-a dat întâlnire între zidurile Alba Iuliei, devenitã neîncãpãtoare. Îndreptându-se din toate pãrtile si de pe toate vãile Transilvaniei spre cetatea Albei , pe jos sau cãlãri, cu trenurile si cãrutele, asemenea fluviului care îsi adunã apele din vãrsarea râurilor într-o singurã matcã, miile si zecile de mii de români, îmbrãcati cu cele mai frumoase straie nationale, purtând steaguri tricolore confectionate din pânzã de casã si citind “Desteaptã-te române” si “Pe-al nostru steag e scris Unire”, au venit sã afle, prin glasul autorizat al alesilor lor, supremul testament al tuturor generatiilor bimilenarei noastre istorii, proclamarea libertãtii lor nationale, dreptul lor de a trãi liberi si demni pe strãvechiul lor pãmânt, de a aseza temelii trainice unitãtii lor national statale. Au venit, de asemenea, si cei de altã nationalitate, pe care soarta îi asezase alãturi de ei , animati de dorinta de a clãdi împreunã un viitor mai bun pentru toti fii acestui pãmânt, un viitor de prosperitate, întemeiat pe dreptate, respect si colaborare reciprocã.

Erau acolo, aievea coborâti parcã de pe columnã, din hrisoave, peceti si steme, plãiesii lui Stefan , mosnenii lui Mihai , motii lui Horea si ai lui Iancu, pandurii lui Tudor, luptãtorii pasoptisti, fãuritorii Unirii de la 1859 si dorobantii de la 1877. Un popor întreg dorea fierbinte unirea si era ferm hotãrât s-o înfãptuiascã. Tricolorul românesc pãstrat cu pietate din zilele glorioase ale lui Mihai Viteazul si Avram Iancu, s-a înãltat demn în acea zi , îndemnându-i pe românii din cele ptru unghiuri sã se uneascã spre a putea birui în lupta lor dreaptã. De la vlãdicã pânã la opincã, mai bine de 100.000 de bãrbati si femei, tineri si bãtrâni, sub faldurile tricolorului ce strãlucea mândru în lumina blândã a iernii, au aclamat o zi întreagã mãretul ideal împlinit, unirea pentru toate veacurile a Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Români. Un vis de veacuri biruise. Era mare izbânda. Asteptatã si pregãtitã de lucrarea multor generatii, era fireascã venirea ei. Roata istoriei a fost definitiv învârtitã, prin vointa si puterea poporului, cu spita dreptãtii spre viitorul demn al neamului românesc.

Fãurirea statului national unit la 1 Decembrie 1918 a avut o înrâurire profundã asupra întregii evolutii a societãti românesti, a creat conditii noi pentru dezvoltarea economicã, politicã si socialã a României, pentru apãrarea independentei si suveranitãtii patriei, pentru întãrirea unitãtii nationale.





#3837 (raspuns la: #3812) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cred ca aici e locul potrivit. - de talusa la: 10/11/2003 03:50:16
(la: TRICOLORUL ROMANESC)
Cele trei culori ale drapelului românesc - Rosu , galben si albastru - sunt de origine strãveche, iarr reunirea lor pe standardul national are adânci semnificatii istorice, exprimând dãinuirea noastrã neîntreruptã pe vatrã în care ne-am plãmãdit ca popor, legãturile permanente între românii de ambele versante ale Carpatilor, idealurile de unitate si independentã nutrite cu ardoare de neamul românesc de-a lungul întregii sale existente.

Introducerea a celor trei culori - rosu, galben si albastru - pe drapelul românesc s-a înfãptuit la 14 octombrie 1834, cu aprobarea Înaltei Porti , de cãtre Alexandru Dimitrie Ghica (1834 - 1842), domnitorul Tãrii Românesti. La cererea domnului muntean , sultanul a încuviintat printr-un hatiserif înfãtisarea steagurilor pentru navele comerciale românesti si unitãtile ostirii pãmântene. Pentru corãbiile negustoresti se prevedea “steag cu fata galbenã si rosie, având pe dânsul stele si la mijloc pasãre albastrã cu cap”, iar pentru armatã, “steag cu fata rosie, albastrã si galbenã, având si acesta stele si pasãre cu cap în mijloc.”

Asadar, drapelele cu care au fost înzestrate unitãtile militare muntene în toamna lanului 1834, primele din istoria armatei românesti moderne, erau tricolore, având benzile dispuse orizontal, “rosu deasupra, galben la mijloc si albastru jos. În mijlocul câmpului pânzei, pe un scut alb, se afla o acvilã cu zborul luat, încoronatã princiar si cruciatã cu aur. În porunca datã ostirii, cu prilejul înmânãrii lor solemne, domnitorul arãta, între altele , cã “steagurile acestei de Dumnezeu pãzite tãri din vechime au fost fala ostirilor sale si semnele slavei lor… Militia româneascã, organizatã pe temeiuri de regulã si disciplinã, dobândeste iarãsi acel drept din vechime si primeste steagurile sale cu fetele nationale, lãsând a se întelege cã tricolorul reprezintã neamul românesc , este expresia fiintei sale nationale, simbolul sacru cãtre care se îndreaptã aspiratiile tuturor românilor adunati în jurul lui.
În 1848, în toiul revolutiei , însã, tricolorul a devenit în Tara Româneascã însemnul national, principalul element constitutiv al drapelului de stat. Guvernul revolutionar , prin decretul nr. 1, din 14 iunie 1848, a hotãrât ca drapelul tãrii sã aibã “trei culori: albastru, galben si rosu”, iar pe pânzã sã fie înscrise cuvintele “Dreptate, Frãtie O lunã mai târziu, “vãzând cu nu s-a înteles încã cum trebuiesc fãcute stindardele nationale”, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou cã “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis si rosu carmin”. El vor fi dispuse vertical si vor fi aranjate în ordinea urmãtoare: “lângã lemn vine albastru, apoi galben si apoi rosu fâlfâind.

Adoptarea tricolorului ca drapel national nu s-a datorat însã unor situatii de conjuncturã si nici influentelor strãine, ci a urmat o veche traditie cu rãdãcini adânci în lupta neamului nostru pentru unitate si neatârnare. Este semnificativã, în acest sens , precizarea fãcutã în zilele revolutiei de ministrul treburilor din afarã al Tãrii Românesti, într-o notã adresatã lui Emin Pasa: “Culorile esarfului ce purtãm noi nu sunt de datinã modernã. Noi le-am avut încã de mai înainte pe steagurile noastre Dar nu precizeazã de când anume.

Înlãturat odatã cu interventia strãinã din toamna anului 1848, tricolorul va fi reintrodus ca drapel national la 1 septembrie 1863, de cãtre Alexandru Ioan Cuza. El avea însã culorile dispuse orizontal , redate rosu, galben, albastru, si se va mentine în aceastã alcãtuire pânã în anul 1867, când punându-se din nou problema însemnului nostru national, comisia însãrcinatã cu stabilirea drapelului tãrii si-a însusit propunerea lui N. Golescu, fostul pasoptist, “ca culorile sã fie asezate cum era la 1848, adicã vertical , în ordinea albastru, galben, rosu, care s-a pãstrat pânã azi . referindu-se la originea si semnificatia drapelului de stat, Mihail Kogãlniceanu preciza în sedinta parlamentului din 26 martie 1867 cã: “Drapelul tricolor, cum era astãzi, nu este drapelul Unirii Principatelor. El este un ce mai înalt. El este însusi drapelul neamului nostru, din toate tãrile locuite de români.

Rezultã de aici cã Mihail Kogãlniceanu si generatia sa primiserã tricolorul, prin traditie de la strãbuni si o datã cu el si explicatia însemnãtãtii pe care o reprezintã pentru toti românii. Este, deci, fãrã îndoialã cã în perioada modernã s-a pãstrat o traditie mai veche, din bãtrâni, a tricolorului. Dar unde se aflã izvorul de la care porneste traditia? În cartea istoricului german J. F. Neigebaur, consacratã Transilvaniei si publicatã la Brasov în 1851, se face mentiunea cã cele trei culori ale drapelului românesc sunt o mostenire de pe timpul Daciei Traiane.

Mergând înapoi, pe firul istoriei, constatãm cã cea mai veche însemnare despre tricolor, ca formând culorile Dacie, se aflã în Novella XI, datã la 14 aprilie 535 de împãratul Justinian (527 - 565) cu prilejul fixãri teritoriilor supuse Arhiepiscopiei din Justiniana Prima, care cuprindea , alãturi de regiuni din Panonia Secunda, pãrti din fosta Dacie românã, formatã din Dacia Cisdanubianã (Dacia Mediteraneea si Dacia Ripensis) si Dacia Transdanubianã, aceasta din urmã fiind alcãtuitã din tinuturile vecine cu Dunãrea, de la gura tisei pânã la vãrsarea Oltului, ale Banatului si Olteniei.
Decretul imperial, care stabilea si însemnele acestor teritorii, descrie astfel stema Daciei Justiniane: “Din partea dreaptã , în prima diviziune, scut rosu, în mijlocul cãruia sunt vãzute turnuri, însemnând Dacia de dincolo , în a doua diviziune, scut ceresc (de culoarea cerului, adicã albastru), cu semnele tribului burilor, ale cãrui douã laturi (margini) sunt albe, iar mijlocul (câmpul dintre cele douã scuturi) auriu (galben).

În acest simbol heraldic, scutul albastru, cu însemnele tribului burilor, reprezenta acea parte a Daciei Traiane aflatã încã sub stãpânirea efectivã a lui Justinian, respectiv Banatul si Oltenia de azi, sau fosta Dacie Malvensis, locuitã de buri, cel mai reprezentativ trib al dacilor, precum si o zonã a Transilvaniei, ce se întindea de-a lungul drumului comercial care ducea spre regiunile aurifere din Muntii Apuseni, unde sãpãturile arheologice au confirmat existenta asezãrilor romane pânã în secolul al VI-lea, adicã fosta Dacie Porolissensis. Scutul rosu, însemnând Dacia de dincolo , se referã la sudul si centrul Moldovei, altã parte a Daciei Traiane pe care Imperiul roman de rãsãrit o considera posesiune a sa , cel putin în principiu, aflatã însã în afara teritoriului detinut efectiv de cãtre romani. Precizarea Dacia de dincolo avea în vedere tocmai pozitia geograficã si politicã deosebitã a acestei pãrti a Daciei. Mijlocul auriu, respectiv câmpul galben dintre cele douã scuturi (rosu si albastru), reprezintã , fãrã îndoialã, Muntenia de astãzi sau fosta Moesie inferioarã.

Se stie cã armatele lui Justinian , urmãrind refacerea Imperiului roman în vechile lui hotare, au cucerit Africa de nord - vest de la vandali, Italia de la ostrrogoti, sudul Spaniei de la vizigoti, iar gepizilor le-a luat teritoriile dintre Tisa si Dunãrea de jos, întinzându-si stãpânirea în Banat, Muntii Apuseni, Oltenia si Muntenia. Imperiul roman de rãsãrit era exprimatã prin prezenta pe stema Daciei Justiniane a însemnelor tuturor provinciilor fostei Dacii Traiane, atât a celor de la sudul Carpatilor, cât si a celor de la nordul lor.

Prin urmare , cele trei culori, rosu la dreapta, galben la mijloc si albastru la stânga, din stema Daciei Justiniane, asezate în ordinea si în pozitia culorilor drapelului românesc de astãzi, se referã la Dacia Traianã, confirmând afirmatia lui J. F. Neigebaur cã tricolorul românesc este o mostenire de la începuturile mileniului întâi.

Transmise din generatie în generatie, ele dovedesc, împreunã cu celelalte mãrturii de culturã materialã, statornicia românilor în vatra în care s-au plãmãdit ca popor, prin simbioza daco - romanã, rezistenta lor în fata urgiei vremurilor si a valurilor succesive ale neamurilor migratorii, lupta neîntreruptã pentru afirmarea idealurilor de unitate si independentã.

Puternic legati de traditiile si marile virtuti ale înaintasilor , românii au pãstrat neîntinate , cu demnitatea ce le e caracteristicã, vechile culori ale Daciei Traiane (rosu, galben, si albastru), dar obligati sã trãiascã timp îndelungat despãrtiti în trei principate - Moldova , Muntenia si Transilvania - , i au fãcut din fiecare culoaare câte un stindard pentru fiecare principat, expresie a vechimi si dãinuirii lor pe pãmântul strãmosesc, pe care nu l-au pãrãsit niciodatã, iar din reunirea acestora pe acelasi drapel, adicã din tricolor, simbolul unor grele si necontenite eforturi pentru realizarea unitãtii nationale.

Steagul Moldovei, având bourul, pe o parte, si Sf. Gheorghe cãlare pe un cal alb în luptã cu balaurul, pe cealaltã parte, era de culoare rosie. Fãurit probabil de Bogdan I (1359 - 1365), la întemeierea tãrii, care a preluat culoarea rosie, transmisã de traditie, din vremea Daciei Traiane, el a fost pãstrat identic de urmasii sãi în domnie. În timpul lui Stefan cel Mare (1457 - 1504), steagul era din atlas rosu . si avea reprezentat, pe o fatã, pe Sf. Gheorghe încoronat de doi îngeri, stând în jilt si cu picioarele supunând un balaur cu trei capete , iar pe cealaltã fatã era reprodusã stema tãrii (capul de bour). Steagul domnesc al lui Ieremia Movilã (1595 - 1606), capturat de Mihai Viteazul, în martie 1601, în lupta de la Gorãslãu, avea fondul rosu. cu o bordurã galbenã deschisã, iar la mijloc capul de bour. Cãlãtorii poloni în trecere spre Constantinopol, Samuel Twardowski, la 1622 si Ioan Gnindski, la 1677, îl mentioneazã ca fiind din damasc si din aceeasi culoare rosie.Pe un document emis la 1817 de Scarlat Calimahi (1812 - 1819) se vãd în culori douã steaguri rosii. În timpul lui Mihail Sutu (1819 - 1821) pe stindardele moldovei apare Sf. Gheorghe cãlare, pe fond rosu. La fel, steagul armatei moldovenesti sub Mihail Sturdza (1834 - 1849) avea bourul în mijloc si în fiecare colt câte un pãtrat mare rosu iar cel al lui Alexandru Grigore Ghica (1849 - 1856) era în întregime rosu, cu o cruce albastrã în centru.

În Muntenia, steagul cel mare al tãrii pe timpul lui Mihail Viteazul (1593 - 1600), descris de cavalerul italian Ciro Spontini, era din damasc galben - auriu, cu vremea decolorat în alb, având la centru o acvilã neagrã, stând pe o ramurã verde de ienupãr si tinând în cioc o cruce patriarhalã rosie. Acelasi stindard galben - alburiu e mentionat - fãrã sã fie si descris - de douã stiri de origine polonezã, din 19 si 29 mai 1600, relative la lupta de la Hotin, dintre Mihai si Movilã. Documentele vremii ne vorbesc despre pretuirea pe care a acordat-o ilustrul voievod steagului tãrii, în care neîndoilenic vedea întrupatã glia strãmoseascã, Pentru apãrarea cãreia lupta. Nici în momentele grele , nici în clipele în care era pusã în cumpãnã însãsi viata sa, Mihai Voievod n-a uitat de steag. Este semnificativ faptul cã dupã bãtãlia de la Mirãslãu, din septembrie 1600, cu imperialii comandanti de Basta, în care sortii nu i-au surâs, Mihai nu s-a retras de pe câmpul de luptã pânã nu i s-a adus steagul tãrii, pe care, strângându-l la piept, l-a luat cu sine. [

Acest steag cu câmpul galben, ce “era foarte vechi si privit de romani ca sfânt”, dupã cum precizeazã acelasi Spontoni, fusese “semnul si marca cea mai importantã a Tãrii Românesti” sub Neagoe Basarab (1512 - 1521) si Vlad Tepes (1456 - 1462) si îl însotise pe Mircea cel Bãtrân (1386 - 1418) si pe voievozii de dinaintea luui pe câmpurile de bãtãlie fiind cu sigurantã o mostenire de la Basarab cel Mare (1317 - 1352), care-l primise, La rândul sãu, prin traditie, din vremea Daciei Traiane si-l pãstrase la întemeierea tãrii , ca simbol al legãturilor cu înaintasii.

Salvat de Mihai Viteazul dupã înfrângerea de l Mirãslãu, el a fost pãstrat cu mare cinste si de Radu Serban (1602 - 1611), ca steag al tãrii în vremea domniei sale. Relatând primirea la Târgoviste a contelui Camillo Cavriolo, trimis de împãratul Rudolf -II- pentru a duce lui Radu Vodã stindardul imperial, o datã cu confirmarea titlului de principe al imperiului, tot Spontoni aratã cã a marea ceremonie care a avut loc atunci la curtea domneascã, a fost vãzut si steagul cel mare al tãrii, din damasc galben - alburiu, socotit sfânt, si pe ccare voievodul a poruncit sã fie purtat înainte..

Datoritã asupririi nationale la care au fost supusi de stãpânirea maghiarã si apoi de cea austro - ungarã, români ardeleni desi constituiau majoritatea populatiei si erau locuitorii autohtoni ai Transilvaniei, n-au avut posibilitatea sã-si aleagã singuri culoarea drapelului si n-au fost reprezentanti printr-un simbol aparte pe steagul si stema principatului, nici în evul mediu si nici în epoca modernã. Ei au avut, totusi, un simbol propriu, culoarea albastru .- azur (cer), mostenitã din vremea Daciei Traiane, pe care, dacã n-au putut s-o impunã pe însemnele heraclidice ale tãrii, datoritã împrejurãrilor vitrege ale istoriei, au pãstrat-o pe stemele de familie si au transmis-o , astfel, din generatie în generatie, ca expresie a vechimii si înfrãtirii lor cu glia strãbunã.

În sprijinul celor de mai sus, mentionãm cã în perioada dominatiei maghiare, în timp ce stemele acordate nobililor sasi si unguri au în majoritatea lor culoarea rosie, cele date familiilor de origine românã sunt în exclusivitate de culoare albastru -azur (cer). În colectia heraclitticã J. Siebmcher, de pildã, unde sunt publicate aproape 2500 de steme acordate nobililor din Transilvania, apar , pe lângã armenii, maghiare, sãsesti si secuiesti, peste 500 de steme ale familiilor nobile românesti, care se prezintã sub forma unui scut având ca mobile, într-un câmp întotdeauna de azur (albastru), osteni cãlãri sau pedestri, înarmati cu spade drepte sau curbe, luptând împotriva unor turci, precum si felurite animale si diverse alte însemne. De altfel, culoarea albastrã a fost introdusã si pe însemnele heraclitice ale unor familii boieresti din Muntenia si Moldova, tocmai pentru a desemna detinerea unor posesiuni în Transilvania si, totodatã, legãturile existente în evul mediu între tãrile române. În stema familie Vãcãrescu, de exemplu , apare ca o dovadã a apartenentei districtului Fãgãras la Tara Româneascã, o cetate crenelatã , având arborat, în dreapta sus, un drapel albastru. [

Se poate, deci, afirma cã adunarea la un loc , pe acelasi drapel, a celor trei culori, rosul românilor moldoveni, galbenul românilor munteni si albastrul . azur al românilor transilvãnenii, reprezintã o singurã tarã, alcãtuitã din provinciile ei Moldova, Muntenia si Transilvania si un singur popor… Nu mai încape nici o îndoialã cã la acest adevãr se gândea Mihail Kogãlniceanu când spunea, în 1867, cã tricolorul românesc înseamnã “neamul nostru, din toate tãrile locuite de români”.

Dar cine este autorul contopirii celor trei culori într-un singur drapel si când s-a înfãptuit acesta? Cercetarea istoricã ne conduce, cum e si firesc, la Mihail Viteazul, primul unificator al tãrilor românesti, care a întrunit sub sceptrul sãu, în anul 1600, stãpânirea Munteniei, a Transilvaniei si a Moldovei.
Privitã în contextul realitãtilor politice ale vremii , unirea tãrilor române, realizatã prin cugetul militar si iscusinta diplomaticã a lui Mihai Viteazul , apare ca expresia concretã a polarizãrii în jurul lui a întregului popor român, ce avea constiinta unitãtii sale. Tocmai existenta constiintei unitãtii de neam la românii din cele trei principate, a apartenentei lor la acelasi unic popor, dorinta lor de unire într-un singur stat, explicã optiunea lui Mihai pentru înfãptuirea “planului daci”, care-si propunea sã reconstituie în formã româneascã vechea unitate politicã pe care o reprezentase Dacia în antichitate.
Cãlãuzit de dorinta de a-i uni pe toti românii sub un singur stindard, temerarul conducãtor, care se intitula “Io Mihail Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Tãrii Românesti si Ardealului si a toatã Tara Moldovei”, a fãurit drapelul national prin contopirea culorilor de pe steagurile celor trei principate românesti, care de la el a devenit simbolul unitãtii noastre nationale. Aceastã constatare se bazeazã pe cercetarea diplomelor si a stemelor pe care Mihai Viteazul le-a acordat , potrivit obiceiurilor vremii, dupã bãtãlia de la Stalingrad, din 18 octombrie 1599, atât vitejilor boieri munteni cât si nobililor români si unguri din Transilvania care i s-a alãturat. Pe diploma acordatã lui Preda Buzescu, de pildã, apare un scut militar timbrat de un coif închis cu gratii, pe care stã o coroanã anticã, din care apare figura unui leu. De pe coama coifului si de sub coroanã iese o flamurã cu aspect de mantie, în trei culori asezate vertical, albastru la dreapta (steagul românilor transilvãneni ), galben la mijloc (steagul românilor munteni) si rosu la stânga (steagul românilor moldoveni)

Se cunosc pânã acum peste 20 de diplome eliberate de cancelaria lui Mihail din Transilvania, în anii 1599 si 1600, cu steme care au tricolorul albastru, galben si rosu pe lambrechine, iar la unele si pe scuturi. Descoperirea în viitor a unor noi diplome si acte emise de marele voievod va întãri afirmatia cã drapelul astfel îmbinat, prin gruparea în jurul culorii galben, asezatã la mijloc, a celor albastru si rosu, toate dispuse vertical a fost fãurit de Mihai Viteazul care, unind cu Tara Româneascã mai întâi Transilvania si apoi Moldova, a refãcut în formã româneascã integritatea vechii Dacii si a reînviat tricolorul din epoca românã, conferindu-i valoare de simbol al unitãtii noastre nationale, Pentru înfãptuirea uniri într-un singur stat a românilor din cele trei principate, Mihai Viteazul a luptat pânã la sacrificiul suprem al vietii sale pe câmpia de lângã Turda, El a cimentat, astfel, aceastã unire si a sfintit drapelul national cu sângele sãu.

Biruintã temporarã din punct de vedere politico - militar, izbânda lui Mihai avea sã dureze , însã , în planul constiintei nationale. Cei ce si-au asumat dupã Mihai conducerea tãrilor române au cãutat, în functie de împrejurãrile istorice, sã-i urmeze pilda, iar tricolorul românesc fãurit de el a fost pãstrat cu sfintenie secole de-a rândul si transmis din generatie în generatie, întruchipând pânã azi idealul de peste veacuri al unitãti tuturor românilor.
În perioada de dupã Mihai Viteazul , datoritã stabilitãtii interne, Tara Româneascã va continua sã îndeplineascã rolul de portdrapel al luptei pentru neatârnare si al unitãti românesti. De aici vor porni cele mai multe initiative atât pe plan politic , cât si spiritual. Faptul s-a reflectat si pe tricolor, unde culoarea galbenã, reprezentându-i pe românii munteni, este asezatã la mijloc, fiind încadratã, de-o parte si de alta, de culoarea rosie si de cea albastrã, atestându-se si în felul acesta cã unirea tuturor românilor s-a fãcut având Tara Româneascã , cu capitala ei Bucuresti, drept centru de activitate si realizare politicã a unitãtii nationale.

Nesemnalat în documentele primelor trei decenii ale secolului al XVII-lea, tricolorul reapare în timpul lui Matei Basarab (1632 - 1654), ales domn al Munteniei f&atildde;rã învoirea Portii, dar pe care sultanul a fost nevoit sã-l mentinã în scaun de teama puterii militare a tãrii , precum si a aliantei cu Transilvania, aflatã la rândul ei în relatii de bunã întelgere cu Moldova. EL s-a manifestat permanent ca un adversar al Imperiului otoman, fatã de care a pãstrat o atitudine demnã, fiind hotãrât la nevoie sã reziste cu armele. În acest sens, rezidentul habsburgilor la Constantinopol, Rudolf Schmidt, scria în 1643 cã turcii “se tem de Matei si-l considerã aproape ca pe un al doilea Mihai Vodã Cu ajutorul ostirii, mereu gata de actiune, el a înlãturat douã încercãri otomane, în 1636 si 1647, de a-l scoate din domnie.

Desigur , domnul muntean era constient cã restaurarea deplinã a independentei tãrii devenea posibilã numai printr-o actiune comunã a celor trei tãri românesti, capabile sã întreprindã cu succes o ofensivã de proportii care sã înlãture dominatia Imperiului otoman. Iatã de ce, în timpul sãu, relatiile politice dintre Muntenia si Transilvania au îmbrãcat forma unui tratat de aliantã, încheiat la 17 iulie 1635, care a fost reconfirmat si întãrit în mai multe rânduri (1637, 1638, 1640 si 1647). În pofida unor situatii conflictuale cu Moldova, între cele trei tãri românesti s-a ajuns , totusi, la un sistem de aliantã comunã sub forma întelegerilor bilaterale dintre Transilvania si celelalte douã tãri, iar în urma împãcãrii intervenite la 1644 între domnul muntean si cel moldovean , s-au ivit posibilitãti mai mari de actiune comunã sub forma întelegerilor bilaterale la 1644 între domnul muntean si cel moldovean, s-au ivit posibilitãti mai mari de actiune comunã. În cadrul aliantei dintre cele trei tãri românesti , încheiate în scopul luptei de eliberare de sub dominatia otomanã, Matei Basarab, care afirmase încã din 1632 cã “de cine ne vom teme dacã tãrile noastre vor pãstra buna întelegere de pânã acum? În afarã de Dumnezeu, de nimeni, se bucura de multã autoritate , contemporanii numindu-l “prea luminatul stãpân si voievod al acestor tãri dacice”.

Strãdaniile lui Matei Basarab de refacere, pe calea diplomaticã a aliantelor, a unitãtii tãrilor române, întreruptã prin moartea lui Mihai , n-a concretizat si în reintroducerea tricolorului, într-o formã permisã de împrejurãrile vremii, printre însemnele oficiale ale autoritãtii domnesti. Se cunosc pânã acum douã documente de la Matei Vodã care au pecetea legatã cu un snur în culorile drapelului national. Sigiliul cel mare rotund al Tãrii românesti, de pildã, confectionat din cearã rosie, este atasat hrisovului din 27 noiembrie 1640, prin care un numãr de mãnãstiri pãmântene au fost scoase de sub închinarea cãtre Locurile Sfinte, cu un snur împletit din mãtase rosie galbenã si albastrã . Era si firesc ca un asemenea document , prin care se adopta o mãsurã importantã pentru tarã, o adevãratã secularizare, constând din ridicarea drapelului unor mãnãstiri de la Muntele Athos de a exploata averile a 22 de mãnãstiri românesti închinate acestora, sã fie scris în limba românã, sã aibã monograma si iscãlitura tricolorului, mãrturie a aspiratiilor poporului nostru spre unitate si independentã. Tot cu un snur de mãtase rosie, galbenã si albastrã este atasat sigiliul mijlociu al voievodului muntean la hrisovul din 20 august 1648, prin care se fãcea unele danii Mãnãstirii Radu Vodã si, desigur , asemenea documente având tricolorul drept legãturã a pecetii de pergament, trebuie cã au mai fost emise de cancelaria lui Matei Basarab, dar, fie cã nu ni s-au pãstrat, fie cã n-au fost încã descoperite. Credem , însã, cã numai si aceste douã exemple fac pe deplin dovada cã si Matei Basarab, în conditiile istorice ale domniei sale, a dat expresie nãzuintelor de veacuri ale românilor cãtre unitate si neatârnare, sintetizate în tricolor, fãcând din însemnul national imbold în realizarea acestora si, totodatã , mijloc de a le transmite urmasilor.

Continuând opera înaintasilor , de apãrare a intereselor tuturor românilor, Serban Cantacuzino (1674 - 1688) a croit si el planuri de eliberare de sub jugul otoman a celor trei tãri surori si de unire a lor într-un singur stat, sub conducerea sa voind, ca si Matei Basarab, sã-l imite în aceastã privintã pe Mihai Viteazul….. În acest scop, el a încheiat, la 1 iunie 1685, la Fãgãras , “în numele traditiei de prietenie si apropiere a celor douã tãri un tratat de aliantã vesnicã cu Mihail Apaffi al Transilvaniei. Cei doi principi se angajau sã se ajute reciproc de orice lovituri îndreptate împotriva lor, fie de turci, fie de alte puteri. În anul urmãtor, Serban Vodã, dupã ce a mijlocit înscãunarea lui Constantin Cantemir (1685 - 1693), a închinat cu acesta la Bucuresti o întelegere de aderare a Moldovei la alianta perpetuã dintre Muntenia si Transilvania.

Fãurirea blocului antiotoman al celor trei tãri române, pe baza întelegerilor bilaterale initiate de Serban Cancatuzino în anii 1685 si 1686, care a avut o mare importantã în lupta poporului nostru pentru unitate si independentã, a fost prefiguratã de introducerea tricolorului pe steagul Tãrii Românesti. Cel trei culori ale drapelului national, exprimând idealul de unitate al românilor de pretutindeni, se pot si astãzi vedea pe steagul care l-a însotit pe Serban Cantacuzino la asediul Vienei.

Dupã cum se stie , în anul 1683 turcii au împresurat Viena, piedica cea mai de seamã în calea pãtrunderii lor în inima Europei, cerând si voievozilor români, în virtutea vechilor obligatii fatã de Poartã, sã participe la aceastã expeditie. Desi au fost obligati de turci sã lupte împotriva crestinilor, ei au actionat în sprijinul asediatilor, prin scoli încurajatoare sau prin interventii militare simulate. Sub zidurile Vienei s-a realizat atunci o actiunea anti otomanã româneascã e drept mascatã - care izvora dintr-un imbold de solidaritate etnicã si crestineascã. Cel mai activ în aceastã actiune a fost Serban Cantacuzino, convins cã o loviturã puternicã primitã de turci la Viena , departe de bazele lor, putea fi decisivã. Pasivitatea domnului moldovean Gh. Duca, dar mai ales actiunile lui Serban Cantacuzino au contribuit într-o mãsurã însemnatã la salvarea Vienei, oferind crestinilor rãgazul necesar pentru regruparea fortelor si pentru declansarea contraofensivei, Prevãzând sfârsitul dezastruos al expeditiei, Serban Vodã s-a gândit sã lase locuitorilor orasului un semn care sã le aminteascã de sprijinul prietenesc acordat de el în timpul asediului turcesc, acesta fiind, dupã obiceiul românesc al vremii, o troitã, adicã o cruce. El a poruncit oamenilor lui sã facã o cruce mare de stejar având sculptatã în mijloc icoana Maicii Domnului, iar dedesubt o inscriptie latineascã ce arãta cât de mari erau simpatiile lui pentru cauza crestinitãtii, pe care a ridicat-o chiar pe locul unde îsi avusese tabãra.

Odatã cu aceastã cruce, Serban Cantacuzino a lãsat pe câmpul de luptã de sub zidurile Vienei si un steag, care a ajuns mai târziu la Muzeul din Drezda. De unde a fost adus în 1937 , în tarã si expus la Muzeul Militar din Bucuresti. El este de mãtase, din trei fâsi orizontale cusute între ele cu atã galbenã si are o singurã fatã, fiind lipsit de un suport de pânzã. În mijloc se aflã Mântuitorul Iisus Hristos, asezat pe tronul împãrãtesc, tinând cu o mânã Sf. Evanghelie deschisã, sprijinitã pe genunchi, pe care se aflã o inscriptie, iar cu cealaltã binecuvânteazã. În dreapta Mântuitorului, sus, se aflã scris în româneste “Vitejia dreaptã sã birueascã”, iar dedesubt trei stele cu câte sase raze. Desi s-a deteriorat cu vremea, cele trei culori ale drapelului românesc se pot si astãzi usor distinge. Câmpul steagului este galben auriu, Haina cu care este îmbrãcat Domul Hristos este rosu aprins, iar vesmântul de deasupra albastru - azur. Aceleasi culori apar si pe detaliile steagului. Astfel nimbul , gulerul, brâul si dunga ce uneste umãrul cu brâul hainei Mântuitorului sunt galbene. Marginile cãrtii, perna de pe scaun si inscriptia din dreapta sunt rosii, identice cu haina Mântuitorului. Fata, mâinile si picioarele Domnului Iisus Hristos sunt rosu - Bordeaux, iar jiltul si cele trei stele rosu - brun s-au sepia Steagul trebuie sã fi avut pe cealaltã fatã, care astãzi nu se mai poate vedea din cauza suportului de pânzã ce i-a fost aplicat, o cruce asemãnãtoare celei de stejar. Cãreia i-a servit cu sigurantã ca model, precum si icoana Maicii Domnului si stema Tãrii Românesti. .

Iatã, deci, cã si Serban Cantacuzino a exprimat prin tricolor, transpus pe steagul tãrii dupã obiceiul vremii, printr-o scenã din iconografia bisericeascã, constiinta unitãti de neam, limbã si teritoriu, de viata economicã si spiritualã, care lega pe români din cele trei principate, ducându-i deseori pe acelasi câmp de luptã împotriva dusmanilor, iar pe voievozii lor la initierea unor actiuni diplomatice si militare comune. Desi n-a ajuns sã-si punã în aplicare planul sãu de luptã , deoarece a murit pe neasteptate, Serban Vodã are meritul de a fi trasat coordonatele politicii externe ale celor trei tãri române, deschizând calea pe care o vor urma Constantin Brâncoveanu, în Muntenia si Dimitrie Cantemir, în Moldova.

Nepot si succesor al lui Serban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu (1688 - 1714) a avut, datoritã abilitãti sale politice, una dintre cele mai lungi domni din istoria Tãrii Românesti.
Întelegând cã prin forta armelor nu va putea înlãtura stãpânirea turceascã, Constantin Brâncoveanu a cãutat , pe cãrãrile deseori întortochiate ale diplomatiei, sã încadreze tara în marile aliante antiotomane, sã o apropie de Habsburgi sau de Rusia, urmãrind , astfel, sã restaureze drepturile suverane ale Tãrii Românesti. Încercând sã profite atât de rivalitatea Austro - turcã cât si de cea rusoo - turcã, pentru a putea pãstra neatârnarea tãrii, Constantin Brâncoveanu a initiat sisteme de aliantã si de negocieri de tratate. Tratatul pregãtit de Serban Cantacuzino cu Habsburgii a fost primit si de Brâncoveanu, care a acceptat suzeranitatea Austriei în schimbul recunoasterii de cãtre acesta a independentei Tãrii Românesti. În acelasi timp, pãstrând supunerea fatã de Poartã, el a întretinut raporturi strânse si cu Rusia care au dus la încheierea unui tratat prevãzând sprijin în vederea eliberãrii de sub dominatia otomanã. O întelegere asemãnãtoare fusese încheiatã cu Rusia si de Dimitrie Cantemir domnul Moldovei.
Este semnificativã , în acest context, prezenta tricolorului românesc pe stema domnului muntean, alcãtuitã în 1695 cu prilejul acordãrii titlului de principe al imperiului de cãtre Leopol I. Ea constã dintr-un scut în mijlocul cãruia se aflã un cãlãret costumat ca un ostas din legiunile romane, tinând în mâna dreaptã o spadã în vârful cãreia se aflã un cap de turc. Pieptarul cãlãretului este rosu, coiful, sabia si sandalele acestuia, precum si frâul si saua calului sunt galbene iar fondul scutului este albastru.

Asocierea celor trei culori ale drapelului national pe stema familiei Brâncoveanu nu poate fi în nici un caz întâmplãtoare, dacã ne gândim la dragostea de glie si de neam a voievodului muntean , la idealurile care i-au cãlãuzit domnia, între care mentinerea neatârnãrii si înfãptuirea unitãtii românesti, de la care i s-a si tras mazilirea, urmatã de tragicul sfârsit, în 1714 la Constantinopol, împreunã cu cei patru fii ai sãi, suportat cu demnitate si cu o remarcabilã tãrie sufleteascã.

În a doua jumãtate a secolului al XVIII - lea , tricolorul apare si în Moldova pe stema familiei Ghica.
Uciderea de cãtre turci, în octombrie 1777 , a lui Grigore III Ghica, , aflat al a doua domnie în Moldova, dupã ce ocupase mai înainte si tronul Munteniei, pentru cã a protestat energic si în mai multe rânduri împotriva anexãri Bucovinei de cãtre Imperiul habsburgic cu acordul Înaltei Porti, a fost exprimatã simbolic prin introducerea pe stema acestei familii a “lacrimilor de argint”, element heraldic semnificativ pentru tragicul sfârsit al domului, precum si al tricolorului, sugestiv în a exprima împotrivirea lui fatã de stirbirea unitãtii teritoriale si autonomiei tãrii. Stema familiei Ghica cuprinde, în registrul superior, 12 lacrimi de argint, dispuse sase cu vârful în jos, fatã de alte sase în pozitie inversã, iar în registrul inferior, tãiat si despicat, în dreapta pe albastru, acvila cruciatã de aur (galbenã), iar în stânga pe rosu, capul de bour, de asemenea de culoare galbenã.
Dupã rãscoala tãranilor români din 1784 , care a urmãrit pe lângã desfiintarea servitutiilor apãsãtore si emanciparea nationalã , iar Horea, conducãtorul ei, gândindu-se chiar, dupã cum ne informeazã traditia, la refacerea vechii Dacii, prin unirea Transilvaniei cu celelalte douã principate românesti, înregistrãm la începutul secolului XIX - lea, în Tara Româneascã, o altã mare ridicare la luptã, sub conducerea lui Tudor Vladimirescu, pentru scuturarea dominatiei strãine si cucerirea libertãtii nationale.

Caracterul national al Revolutiei din 1821, de luptã pentru neatârnarea poporului român, atât împotriva dominatiei Imperiului Otoman ce încãlcase prevederile stabilite prin Capitulatii, cât si a altor imperii care îsi întinseserã stãpânirea asupra unor însemnate teritorii românesti si nu-si ascundeau intentiile spre noi imixtiuni, a fost înscris în programul ei politic, formulat în Proclamatiile de la Pades si de la Bucuresti, si s-a reflectat si în includerea tricolorului pe steagul ridicat de Tudor.

Flamura steagului este alcãtuitã din douã bucãti de mãtase, una albã si cealaltã albastrã, suprapuse si cusute pe margini. Numai partea de culoare albã are însemne heraldice, ea constituind fata steagului, pe când cea albastrã era nepictatã si reprezenta spatele acestuia. În mijlocul câmpului alb al fetei steagului, la partea superioarã, este zugrãvitã Sfânta Treime: Dumnezeu - Tatãl si Dumnezeu - Fiul si deasupra Sfântul Duh în chip de porumbel. În dreapta Mântuitorului se aflã Sf. Mucenic Teodor Tiron, patronului Tudor Vladimirescu , iar în stânga Sf. Mare Mucenic Gheorghe, Purtãtorul de biruintã. Sub Sfânta troitã, în mijlocul unei ghirlande din frunze de laur (dafin) se aflã acvila cruciatã, cu zborul jos, stema Tãrii Românesti.

Cele trei culori ale drapelului national sunt incluse subtil, dar perfect vizibil , în cromatica vesmintelor purtate de personajele cu valoare simbolicã de pe steag, în ordinea si gruparea lor de astãzi, asa cum este corect , rosu la margine, pe mantia lungã a Sf. Gheorghe, galben la mijloc, fustanela lui Dumnezeu Tatãl, si albastru la hampã, pe fustanela Mântuitorului.

Tricolorul de pe flamurã îl regãsim si pe ciucurii cu care erau împodobit stindardul. Trei la numãr, împletiti din fire de mãtase de culoare rosu, galben si albastru, ei erau dublu etajati si aveau cât e o micã sferã de argint masiv la capete. Fiind detasabil, si deci, independenti de steag 46 , ciucuri , spre deosebire de flamurã, au fost executati fãrã nici o discretie în culorile nationale a cãror îmbinare este cum nu se poate mai expresivã, tricolorul apãrând aici în toatã mãretia si splendoarea lui.

Asadar, stindardul cel mare al Revolutiei din 1821 simboliza, prin tricolor, ideea de unitate si independentã a “tot norodul românesc”, fiind, în acest sens, un mesaj pentru viitor ce venea precum se stie, din veacurile trecute si care va dobândi noi dimensiuni în deceniile urmãtoare.
La numai câtiva ani dupã introducerea în 1834, de cãtre Alexandru Dimitrie Ghica, a culorilor nationale pe steagurile ostirii muntene, în Transilvania, la marea adunare de la Blaj din 3 / 15 mai 1848, deasupra multimi se va înãlta demnã “flamura cea mare tricolorã a natiunii române”, pe care erau însemnate cuvintele “Virtutea românã reînviatã”. Era un steag mare , confectionat cu o sãptãmânã mai devreme si declarat drept drapel national de Conferinta de la Sibiu din 26 aprilie - 8 mai 1848, dovedindu-se si prin aceasta cã si români erau o natiune cu aceleasi drepturi la viatã proprie ca si celelalte natiuni ale principatului. El era expresia idealului de independentã nutrit cu ardoare de cei reuniti pe câmpia Blajului, numitã de atunci Câmpia Libertãtii si, în acelasi timp, simbolul unitãtii nationale. Întelegându-i mesajul si impresionat de entuziasmul si emotia cu acare multimea de pe întinsul Câmpiei Libertãtii s-a strâns sub faldurile lui, cãrturarul Sas Stephan Ludwig Roth , aflat de fatã la acea grandioasã manifestare, afirma cã “Desi drapelul national nu a fost ridicat atât de sus ca sã fie vãzut de la Dunãre, totusi, cunoscând comunitatea spiritualã unitã, cred cã fluturarea acestor culori aici , în cest loc, trebuie sã fi produs bãtãi de inimã la Bucuresti si Iasi”.

Traditia nationalã ne informeazã cã un steag semãnãtor, având culorile asezate orizontal, în ordinea albastru, galben , rosu, ar fi servit si lui Avram Iancu. În acelasi timp, în Tara Româneascã , asa cum arãtam la 14 iunie 1848, ca rezultat al triumfului revolutiei, tricolorul, având înscrisã deviza” Dreptate, frãtie” se instituia ca steag national. La mai putin de un deceniu de la revolutia pasoptistã, în 1857, Divanurile Ad-hoc din Moldova si Muntenia exprimau vointa unirii românilor din cele douã principate într-un singur stat, devenit realitate la 24 Ianuarie 1859.

Era firesc ca tricolorul, simbolul peste timp al unitãtii românesti, sã însufleteascã lupta pentru fãurirea statului national român modern. Reintrodus de Barbu Stirbei (1849-1856) pe drapelele armatei muntene, dupã ce fusese scos din folosintã din Cãimãcãmie, tricolorul va reapare si în Moldova în perioada luptei pentru unirea Baronului Talleyrand de Perigord, presedintele Comisiei europene de supraveghere a constituirii Divanurilor Ad-hoc, scria în 1857 contelui Walewski, ministrul de externe al Frantei, cã în drumul sãu spre Iasi a fost întâmpinat la Bacãu de peste trei mii de oameni purtând pieptare cu tricolorul national al unirii, iar la intrarea în capitala Moldovei a fost primit de populatia orasului care avea în frunte pe mitropolit, pe episcopii si nouãzeci de preoti, toti îmbrãcati în haine negre si având brâie si cocarde tricolore.

Înfãptuirea unirii Munteniei cu Moldova, la 24 Ianuarie 1859, care a reprezentat actul de vointã al întregii natiuni române, încununarea luptelor purtate de atâtea generatii de înaintasi si, în acelasi timp, temelie pentru cucerirea independentei si desãvârsirea statului national unitar, prin unirea cu România a celorlalte provincii aflate sub dominatie strãinã, trebuie întãritã printr-o serie de reforme largi si radicale. I-a revenit lui Alexandru Ion Cuza misiunea istoricã de a da viatã cerintelor legate de consolidarea statului national. Domnul Unirii a initiat un vast program de mãsuri care au modificat structural aspectul societãtii românesti. Între acestea s-a înscris, la loc de cinste, reintroducerea oficialã a tricolorului ca drapel national al Principatelor Unite.
Adoptarea tricolorului cãpãta în noile conditii sensuri mai adânci, care aveau sã fie exprimate de însusi domnitorul Cuza, la 1 septembrie 1863, în discursul tinut cu ocazia înmânãrii noilor drapele unitãtilor militare: “Steagul e România, acest pãmânt binecuvântat al patriei, stropit cu sângele strãbunilor nostri si îmbelsugat cu sudoarea muncitorului. El este familia, ogorul fiecãruia, casa în care s-au nãscut pãrintii nostri si unde se vor naste copiii vostri … Steagul e totodatã trecutul, prezentul si viitorul tãrii, întreaga istorie a României!

El avea încã culorile redate orizontal, în ordinea rosu sus, galben la mijloc si albastru jos. Pe una din fetele steagului era imprimatã stema Principatelor Unite, iar dedesubt înscrise cuvintele pline de semnificatie: “Unirea Principatelor. Fericirea Românilor”.
Prin Constitutia din 1866 si prin legile pentru fixarea armeriilor României din 1867 si 1872 s-a stabilit ca tricolorul sã aibã culorile asezate vertical, în ordinea albastru alãturi de hampã, galben la mijloc si rosu la margine “flotând” liber în aer, iar în centrul uneia din fete stema tãrii”.

Tricolorul, astfel instituit, avea sã triumfe la 9 Mai 1877, când Parlamentul României, într-un glas cu întreaga natiune, a proclamat independenta noastrã de stat. Cã independenta de stat a fost gândul ce domina cugetele si simtãmântul ce încãlzea inimile, au dovedit-o lunile eroice care au urmat acelei zile mãrete. Un întreg popor a actionat ca un singur om însufletit de o unicã hotãrâre, sã-si cucereascã neatârnarea. Statul român si-a cucerit independenta deplinã prin sângele ostasilor sãi, alãturi de care s-au jertfit si fratii lor din teritoriile aflate sub stãpânire strãinã, veniti sã lupte sub stindardul tricolor al tãrii în care vedeau viitoarea lor patrie.

Cucerirea independentei de stat a României a dat un puternic imbold miscãrii de eliberare nationalã a românilor din Transilvania , constituind o premisã importantã a desãvârsiri unificãrii national statale, ce se va înfãptui la 1 Decembrie 1918. În acea memorabilã zi, semintia lui Decebal si Traian si-a dat întâlnire între zidurile Alba Iuliei, devenitã neîncãpãtoare. Îndreptându-se din toate pãrtile si de pe toate vãile Transilvaniei spre cetatea Albei , pe jos sau cãlãri, cu trenurile si cãrutele, asemenea fluviului care îsi adunã apele din vãrsarea râurilor într-o singurã matcã, miile si zecile de mii de români, îmbrãcati cu cele mai frumoase straie nationale, purtând steaguri tricolore confectionate din pânzã de casã si citind “Desteaptã-te române” si “Pe-al nostru steag e scris Unire”, au venit sã afle, prin glasul autorizat al alesilor lor, supremul testament al tuturor generatiilor bimilenarei noastre istorii, proclamarea libertãtii lor nationale, dreptul lor de a trãi liberi si demni pe strãvechiul lor pãmânt, de a aseza temelii trainice unitãtii lor national statale. Au venit, de asemenea, si cei de altã nationalitate, pe care soarta îi asezase alãturi de ei , animati de dorinta de a clãdi împreunã un viitor mai bun pentru toti fii acestui pãmânt, un viitor de prosperitate, întemeiat pe dreptate, respect si colaborare reciprocã.

Erau acolo, aievea coborâti parcã de pe columnã, din hrisoave, peceti si steme, plãiesii lui Stefan , mosnenii lui Mihai , motii lui Horea si ai lui Iancu, pandurii lui Tudor, luptãtorii pasoptisti, fãuritorii Unirii de la 1859 si dorobantii de la 1877. Un popor întreg dorea fierbinte unirea si era ferm hotãrât s-o înfãptuiascã. Tricolorul românesc pãstrat cu pietate din zilele glorioase ale lui Mihai Viteazul si Avram Iancu, s-a înãltat demn în acea zi , îndemnându-i pe românii din cele ptru unghiuri sã se uneascã spre a putea birui în lupta lor dreaptã. De la vlãdicã pânã la opincã, mai bine de 100.000 de bãrbati si femei, tineri si bãtrâni, sub faldurile tricolorului ce strãlucea mândru în lumina blândã a iernii, au aclamat o zi întreagã mãretul ideal împlinit, unirea pentru toate veacurile a Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Români. Un vis de veacuri biruise. Era mare izbânda. Asteptatã si pregãtitã de lucrarea multor generatii, era fireascã venirea ei. Roata istoriei a fost definitiv învârtitã, prin vointa si puterea poporului, cu spita dreptãtii spre viitorul demn al neamului românesc.

Fãurirea statului national unit la 1 Decembrie 1918 a avut o înrâurire profundã asupra întregii evolutii a societãti românesti, a creat conditii noi pentru dezvoltarea economicã, politicã si socialã a României, pentru apãrarea independentei si suveranitãtii patriei, pentru întãrirea unitãtii nationale.
Viata in doi!de Cresida - de DESTIN la: 07/05/2004 21:02:08
(la: Viata in doi!)
Nu stiu ce varsta ai...vorbesti de relatii extraconjugale...ce le practici si le aprobi...traiesti cum doresti...suntem creati liberi,dar atentie !!! amintesti de Dumnezeu...iubirea nu poate fi transformata in pacat...Iubirea este unica...ocupand un loc printre valori ale umanitatii.Tendinta de a generaliza ,cum gandesti ,titlul ...Viata in doi!care de fapt pentru tine este in trei...prezinta instabilitate ...termeni utilizati impropiu.
Raspunsurile participantilor - de Honey in the Sunshine la: 16/10/2005 22:00:32
(la: Mr.Cafenea (inainte de a vota cititi raspunsurile concurentilor))
(In ordinea in care au fost date)

newmann
sa încerc eu sa raspund
#77941, de newmann la Tue, 11/10/2005 - 11:53

. Daca ai fi piele rosie, ce nume ti-ai pune? piele-rosie

2. Care este cel mai inteligent lucru pe care l-ai facut vreodata? m-am nascut.

3 Ce-ti sugereaza fotografia afisata la http://www.andreweccles.com/test/port_html/port07_big01.html nimic interesant.

4. Imagineaza-ti ca esti singurul supravietuitor al unei misiuni spatiale dincolo de Sistemul Solar si esti capturat de fiinte inteligente extraterestre. Ei nu au forma umana dar sint prietenosi si foarte avansati tehnologic. Intre voi nu exista bariere semantice. Pe ecusonul tau scrie “Prunaru, roman”. Ei te intreaba ce semnificatie are “roman”? Cum le explici acest lucru intr-o singura fraza? romîn înseamna cel descurcaret.

5. Comenteaza celebra fraza "Toti barbatii sunt niste porci". celebru nu înseamna si reprezentativ.

6. Enumera 3 calitati pe care le are amanta sefului tau si pe care ai vrea sa le aibe si sotia ta. nu o vad în fiecare dimineata cînd se trezeste, nu îmi cere salariu, nu ma suna de trei ori pe zi.

7. Enumera 3 defecte pe care le are amanta sefului tau si pe care ai vrea sa le aibe si sotia ta. (nu , nu e greseala) sta prea mult la coafor, munceste si sîmbata.

8. Ce muschi va antrenatzi in mod special si cat de des? fatuca draga, chiar trebuie sa raspund?

9. Ce se afla sub patul tau? parchetul

10. Daca ai putea schimba o singura decizie importanta in trecutul tau, pe care ai schimba-o? pe cea pe care am luat-o la vîrsta majoratului.

11. In 2010 candidatul prezidential anunta ca va introduce o lege legalizind poligamia. Il votati? De ce? da. de ce nu?

12. Construiesti o capsula a timpului in care vrei sa introduci tot ceea ce ai dori ca oamenii sa cunoasca atunci cind o vor deschide peste 3000 de ani. Ce-ai alege din cafeneaua.com? trancanelile astea interminabile. sa vada si ei cum ne pierdeam noi timpul fara rost.

13. Ai construit masina timpului si calatoresti cu ea in trecut dar din nefericire aterizezi chiar peste primul anfibiu care se tiraste din apa pe uscat si odata cu el elimini din istorie mamiferele si celelalte vietuitoare pe care le cunoastem in lumea actuala. Universul nostru a disparut in neant ca un balon de sapun. Ce regreti cel mai tare din lumea pe care tocmai ai distrus-o?nimic. daca am distrus-o înseamna ca nu îmi era pe plac.


bloom
raspunsuri
#77981, de bloom la Tue, 11/10/2005 - 16:22

bloom
poza de participare la concurs se gaseste la adresa:
fttp://www.stdb.ro/~vasile/grav12m.jpg. si de intituleaza "ganduri bune"

1. Daca ai fi piele rosie, ce nume ti-ai pune?
indian sioux buffalo bull

2. Care este cel mai inteligent lucru pe care l-ai facut vreodata?
mi-am pastrat demnitatea

3 Ce-ti sugereaza fotografia afisata la http://www.andreweccles.com/test/port_html/port07_big01.html
un Robbin Williams actor

4. Imagineaza-ti ca esti singurul supravietuitor al unei misiuni spatiale dincolo de Sistemul Solar si esti capturat de fiinte inteligente extraterestre. Ei nu au forma umana dar sint prietenosi si foarte avansati tehnologic. Intre voi nu exista bariere semantice. Pe ecusonul tau scrie “Prunaru, roman”. Ei te intreaba ce semnificatie are “roman”? Cum le explici acest lucru intr-o singura fraza?

roman- le zic ca termenul si-a pierdut semnificatia in fata descoperirii facute ( aceea de a intalnii extraterestrii) si ca inseamna doar pamantean

5. Comenteaza celebra fraza "Toti barbatii sunt niste porci".
generalizare grosolana, ce a ramas nedovedita

6. Enumera 3 calitati pe care le are amanta sefului tau si pe care ai vrea sa le aibe si sotia ta.
foarte frumoasa, inteligenta, tanara

7. Enumera 3 defecte pe care le are amanta sefului tau si pe care ai vrea sa le aibe si sotia ta. (nu , nu e greseala)
incapatanata, lasciva, insistenta

8. Ce muschi va antrenatzi in mod special si cat de des?
pectorali, cel putin o data pe saptamana; ce credeati ca e muschiul PC (pubococcygeus?)

9. Ce se afla sub patul tau?
mult praf si parchet

10. Daca ai putea schimba o singura decizie importanta in trecutul tau, pe care ai schimba-o?
cea de sambata seara, din anul 2002, 15 august, Romania, Europa, Univers

11. In 2010 candidatul prezidential anunta ca va introduce o lege legalizind poligamia. Il votati? De ce?
nu, din principiu

12. Construiesti o capsula a timpului in care vrei sa introduci tot ceea ce ai dori ca oamenii sa cunoasca atunci cind o vor deschide peste 3000 de ani. Ce-ai alege din cafeneaua.com?
as lua toata ca cafeneaua, ca sa vada diversitatea de opinii

13. Ai construit masina timpului si calatoresti cu ea in trecut dar din nefericire aterizezi chiar peste primul anfibiu care se tiraste din apa pe uscat si odata cu el elimini din istorie mamiferele si celelalte vietuitoare pe care le cunoastem in lumea actuala. Universul nostru a disparut in neant ca un balon de sapun. Ce regreti cel mai tare din lumea pe care tocmai ai distrus-o?

tot universul, pentru ca e bine asa cum este cu diversitatea care completeaza unitatea.

Intruder
raspunsurile mele...
#78038, de Intruder la Tue, 11/10/2005 - 19:25

1. Daca ai fi piele rosie, ce nume ti-ai pune?
''Bird of Prey''

2. Care este cel mai inteligent lucru pe care l-ai facut vreodata?
sex protejat.

3 Ce-ti sugereaza fotografia afisata la http://www.andreweccles.com/test/port_html/port07_big01.html
Muma- Mumelor, Sfanta Soacra Universala, Spaima Pamantului...(ptiu, drace!)

4. Imagineaza-ti ca esti singurul supravietuitor al unei misiuni spatiale dincolo de Sistemul Solar si esti capturat de fiinte inteligente extraterestre. Ei nu au forma umana dar sint prietenosi si foarte avansati tehnologic. Intre voi nu exista bariere semantice. Pe ecusonul tau scrie “Prunaru, roman”. Ei te intreaba ce semnificatie are “roman”? Cum le explici acest lucru intr-o singura fraza?
''Doru-n mine taie lemne
Si mereu imi face semne
Sa urc iarasi la pridvoare
Si sa-l bat in geam c-o floare,
Sa arunc doar o privire
Unde taica-meu ca mire
A pus mana pe himera
Cu lumea la butoniera.'' (Dan Verona)


5. Comenteaza celebra fraza "Toti barbatii sunt niste porci".
''celebra'' fraza este din folclorul femeilor frigide. dar...am o replica la fel de "celebra": femeia nu e deloc inferioara barbatului, nu-i e superioara catusi de putin, iar de egalitate nici nu poate fi vorba.

6. Enumera 3 calitati pe care le are amanta sefului tau si pe care ai vrea sa le aibe si sotia ta.
nu am cunoscut amanta sefului meu dar dupa ce i-am vazut sotia, inclin sa cred ca nici nu are...iar eu, deocamdata traiesc in concubinaj, ca un "nemernic"...mai vorbim la anu'!

7. Enumera 3 defecte pe care le are amanta sefului tau si pe care ai vrea sa le aibe si sotia ta. (nu , nu e greseala)
vezi raspunsul anterior!...dar de cand dorim defectele altora?...ma rog!

8. Ce muschi va antrenatzi in mod special si cat de des?
muschii oculari!...hehe, ce credeati?

9. Ce se afla sub patul tau?
- colectia de reviste "Playboy"...
- papucul Intrusei cu care-mi da-n cap cand stau prea mult pe cafeneaua.com...
- o carte de rugaciuni...
- pungi cu seminte (sunt bune in timpul partidelor de sex!)...
- o gogoasa aruncata acolo acum vreo 3 luni (mi s-a facut odata foame in timpul noptii!)...
- ceva lenjerie intima...(aoleooo, aia trebuie s-o iau de-acolo!)
- niste nasturi rupti...
- cartea "Vatsyayana-arta erotica"...
- romanul Ceciliei Stefanescu- "Legaturi bolnavicioase"...(sunt un animal!)
- niste suruburi care au cazut de la pat...
- praf.


10. Daca ai putea schimba o singura decizie importanta in trecutul tau, pe care ai schimba-o?
pe aia de acum 2 ani.

11. In 2010 candidatul prezidential anunta ca va introduce o lege legalizind poligamia. Il votati? De ce?
Da!...sa fie acolo!!! (nu se stie niciodata, hihihi!)

12. Construiesti o capsula a timpului in care vrei sa introduci tot ceea ce ai dori ca oamenii sa cunoasca atunci cind o vor deschide peste 3000 de ani. Ce-ai alege din cafeneaua.com?
*
- "Perpetuum mobile", "Noaptea lupilor nebuni", "Iubito, ajuta-ma sa-mi fac bagajul" si "Cu tine de mana" (Intruder)
- "Povestirile fara sens" ale lui Radu Herjeu...(toate.)
- "O cola, va rog. Dar sa fie rece" (Cronicarul parizian)
- "Thanksgiving" si "Timpul perilor" (Valeriu Cercel)
- "Secretul melcului in spirala" si "Tunning sexual" (gabi.boldis)
- "At last", "Autoportret" si "Neintreband!" (anisia)
- "flendurele", "ecou" si "proces" (maan)
- fotografia de la http://www.topedge.com/panels/photo/dinu/pics/pers/bw/5.html (Dinu Lazar)
- toata cafeaua din cafenea...
- cativa useri (sa nu fiu singur si sa ne distram)...Horia, Donq, popix, Cassandra, anisia, maan, zaraza, Honey, Paianjenul, Pasagerul, Cronicarul parizian (sic!), Lascar Barca, Bridget, L0r3, gabi.boldis, Radu Herjeu, Valeriu Cercel, Joe King, om, TeodoraPA, RSI, munteanu rodica, Tofan Ana Isabella, Yuki, Ovidiu Scarlat, ex-rembrandt, ex-little eagle, ex-Georges Valch...


13. Ai construit masina timpului si calatoresti cu ea in trecut dar din nefericire aterizezi chiar peste primul anfibiu care se tiraste din apa pe uscat si odata cu el elimini din istorie mamiferele si celelalte vietuitoare pe care le cunoastem in lumea actuala. Universul nostru a disparut in neant ca un balon de sapun. Ce regreti cel mai tare din lumea pe care tocmai ai distrus-o?
stramosii mei, urmasii mei, pe mine, pe ea...


om
raspunsuri
#78074, de om la Tue, 11/10/2005 - 21:07

dar mai inainte alte proteste :))
-mai intai catre Intruder care mi-a "furat" raspunsul la 8...felicitari coane!
-la 6 si 7 barbatii casatoriiti sunt dezavantajati in fata burlacilor
Raspunsuri:
1-parsol 1789
2-m-am mirat
3-inspiratia intr-o forma de exprimare alternativa. R neoficiat (doar mai trebuie sa mai si radem) Casssandra deja agatata ;))
4-Inseamna apartenenta mea la un grup de homo sapiens.
5-trebuie si ei sa se nasca din ceva :))
6 (a se vedea protestul)-
i:ascultatoare (sa-mi asculte ordinele);
ii:sa-mi fie secretara (sa-mi zambeasca indiferet de situatie); iii:serviabila (sa ma intrebe:"mai doriti ceva?")
7 (a se vedea protestul)-
i:parul blond (din punct de vedere genetic este recesiv-dezavantaj- si pe cale de disparitie);
ii: sa-si neglijeze obligatiile profesionale pentru fiecare moft al meu asa cum face amanta sefului ;))
iii:sa-mi aduca ea MIE primul cafeaua de dimineata, asa cum face amanta sefului. -consider este defect profesional al secretarei fata de sef ;)))
8(a se vedea protestul)- masseterul...mai des decat va imaginati ;))
9-numai Dumnezeu, nevasta si chinezii stiu :((. Asta nu inseamna ca nu dau cu aspiratorul pe sub pat ;))
10-participarea la Mister cafenea pentru ca mi-a luat-o inainte Intruder cu 8 ;))
11-NU! S-a legalizat cumva existenta naturii? Unele "lucruri" sunt atat de evidente incat nu mai trebuiesc legalizate
12-doar TITLUL, ca sa dea urmasii nostri (de 3000 de ani) un serach in banca lor de date si sa gaseasca TOT
13-am 2 raspunsuri:
i- daca nu ati gresit cand ati scris aNfibiu...raspunsul meu este NICE TRY
ii-daca este doar eroare de scriere...atunci am 2 variante:
iia: primul = unicul, atunci raspunsul este: nu regret NIMIC pentru NIMIC. Chiar sunt fericit ca am eutanasiat o fiinta amarata si SINGURA care este din punct de vedere evolutiv este un NIMIC si duce la NIMIC pentru ca nu are cu cine face mormoloci :)))
iib: primul = dintr-o serie de alti amfibieni...raspunsul este: nu am ce sa regret ca mai sunt altii pentru inmultire ;))
Iar daca tot vreti ca eu sa regret ceva...regret ca NOE nu a luat o extrapereche de amfibieni ;))


popix
1. Daca ai fi piele rosie, ce
#78084, de popix la Tue, 11/10/2005 - 22:12

1. Daca ai fi piele rosie, ce nume ti-ai pune?
"ochi de vultur"
2. Care este cel mai inteligent lucru pe care l-ai facut vreodata?
mi-am cumparat 4 pereti.
3 Ce-ti sugereaza fotografia afisata la http://www.andreweccles.com/test/port_html/port07_big01.html

n-am vazut-o

4 Imagineaza-ti ca esti singurul supravietuitor al unei misiuni spatiale dincolo de Sistemul Solar si esti capturat de fiinte inteligente extraterestre. Ei nu au forma umana dar sint prietenosi si foarte avansati tehnologic. Intre voi nu exista bariere semantice. Pe ecusonul tau scrie “Prunaru, roman”. Ei te intreaba ce semnificatie are “roman”? Cum le explici acest lucru intr-o singura fraza?

"noi inca mai avem bariere si ne deosebim in albi, negrii si galbeni"

5. Comenteaza celebra fraza "Toti barbatii sunt niste porci".

cine a zis-o stia ca si porcii sunt inteligenti

6. Enumera 3 calitati pe care le are amanta sefului tau si pe care ai vrea sa le aibe si sotia ta.
m-am chinuit dar nu le-am gasit, scuze.

7. Enumera 3 defecte pe care le are amanta sefului tau si pe care ai vrea sa le aibe si sotia ta. (nu , nu e greseala)


e econoama,econoama, econoama(a se citi zgarcita...)

8. Ce muschi va antrenatzi in mod special si cat de des?

in fiecare zi, muschiul vizual.

9. Ce se afla sub patul tau?
pavimentul,am salteaua pusa direct pe mocheta
10. Daca ai putea schimba o singura decizie importanta in trecutul tau, pe care ai schimba-o?

as fi tacut in unele momente

11. In 2010 candidatul prezidential anunta ca va introduce o lege legalizind poligamia. Il votati? De ce?

nu l-as vota,doua(sau 2+...) sunt prea multe!


12. Construiesti o capsula a timpului in care vrei sa introduci tot ceea ce ai dori ca oamenii sa cunoasca atunci cind o vor deschide peste 3000 de ani. Ce-ai alege din cafeneaua.com?

arhiva, toata

13. Ai construit masina timpului si calatoresti cu ea in trecut dar din nefericire aterizezi chiar peste primul anfibiu care se tiraste din apa pe uscat si odata cu el elimini din istorie mamiferele si celelalte vietuitoare pe care le cunoastem in lumea actuala. Universul nostru a disparut in neant ca un balon de sapun. Ce regreti cel mai tare din lumea pe care tocmai ai distrus-o?

tot.cum adica sa raman singur?????????



Pasagerul
Raspunsuri Pasagere
#78094, de Pasagerul la Tue, 11/10/2005 - 22:26

1.Daca ai fi piele rosie, ce nume ti-ai pune?
Red is Beautiful.

2. Care este cel mai inteligent lucru pe care l-ai facut vreodata?
M-am insurat.

3 Ce-ti sugereaza fotografia afisata la http://www.andreweccles.com/test/port_html/port07_big01.html
Unde-mi tot pune nevasta papucii?

4. Imagineaza-ti ca esti singurul supravietuitor al unei misiuni spatiale dincolo de Sistemul Solar si esti capturat de fiinte inteligente extraterestre. Ei nu au forma umana dar sint prietenosi si foarte avansati tehnologic. Intre voi nu exista bariere semantice. Pe ecusonul tau scrie “Prunaru, roman”. Ei te intreaba ce semnificatie are “roman”? Cum le explici acest lucru intr-o singura fraza?
Ce se poate capata cu spaga?

5. Comenteaza celebra fraza "Toti barbatii sunt niste porci".
Cu ce-s porcii vinovati?

6. Enumera 3 calitati pe care le are amanta sefului tau si pe care ai vrea sa le aibe si sotia ta.
Daca seful meu ar fi avut amanta, as fi fost bucuros ca ar fi petrecut mai putin timp la servici.

7. Enumera 3 defecte pe care le are amanta sefului tau si pe care ai vrea sa le aibe si sotia ta. (nu , nu e greseala)
Raspund numai la 12 intrebari, ca 13 poarta ghinion.

8. Ce muschi va antrenatzi in mod special si cat de des?
Nu ce credeti, voi dar imi place cum ginditi

9. Ce se afla sub patul tau?
Praf si un cintar.

10. Daca ai putea schimba o singura decizie importanta in trecutul tau, pe care ai schimba-o?
M-as naste femeie.

11. In 2010 candidatul prezidential anunta ca va introduce o lege legalizind poligamia. Il votati? De ce?
Numai daca mareste si salariile, altfel cum sa faci fata la cheltuieli, mai ales ca tot timpul ar fi concurenta la haine, coafuri, parfumuri, masini, etc…

12. Construiesti o capsula a timpului in care vrei sa introduci tot ceea ce ai dori ca oamenii sa cunoasca atunci cind o vor deschide peste 3000 de ani. Ce-ai alege din cafeneaua.com?
Topul celor mai citite conferinte, ca s-ar lamuri imediat dupa titluri.

13. Ai construit masina timpului si calatoresti cu ea in trecut dar din nefericire aterizezi chiar peste primul anfibiu care se tiraste din apa pe uscat si odata cu el elimini din istorie mamiferele si celelalte vietuitoare pe care le cunoastem in lumea actuala. Universul nostru a disparut in neant ca un balon de sapun. Ce regreti cel mai tare din lumea pe care tocmai ai distrus-o?
A dovedit cineva teoria evolutionista?


gabi.boldis
Raspund ca sa-mi respect promisiuni
#78123, de gabi.boldis la Wed, 12/10/2005 - 05:44

1. Daca ai fi piele rosie, ce nume ti-ai pune?

Bufnitzelu´ care Sta Nauc. Oparitul de la Marginea Marii. As fi nesigur totusi pentru care sa optez.

2. Care este cel mai inteligent lucru pe care l-ai facut vreodata?

Acum cativa ani mi s-a cerut o suma relativ mare de bani din partea unui membru de familie, cu multe antecedente de soiul asta. I-am raspuns ca in contra viciului de a cere exista virtutea de a nu da.

3 Ce-ti sugereaza fotografia afisata la tml
O corpolenta transgresiune de umor yankeu.

4. Imagineaza-ti ca esti singurul supravietuitor al unei misiuni spatiale dincolo de Sistemul Solar si esti capturat de fiinte inteligente extraterestre. Ei nu au forma umana dar sint prietenosi si foarte avansati tehnologic. Intre voi nu exista bariere semantice. Pe ecusonul tau scrie “Prunaru, roman”. Ei te intreaba ce semnificatie are “roman”? Cum le explici acest lucru intr-o singura fraza?

Le-as spune ca de fapt romanii, sint tot niste extraterestrii, caci pornind de la zicala romaneasca: frumoasa e Romania, pacat ca e locuita, romanii sint prin urmare niste extra-terestrii. Daca m-ar privi cu neincredere le-as explica romanii sint din punct de vedere economic, la pamat, si sint din nou, extra-terestrii. Daca ar continua cu suspiciunile, si nu ar intelege nici termenul economie,eg. economie de piata europeana, atunci as vorbi le-as vorbi despre semnificatia cuvantului pruna, tuica, extraprune si tuici extra, totul intr-o singura fraza, pe nerasuflate...

5. Comenteaza celebra fraza "Toti barbatii sunt niste porci".
Cred ca e compensarea frazei ¨toate femeile-s curve¨. Lumea e rea.

6. Enumera 3 calitati pe care le are amanta sefului tau si pe care ai vrea sa le aibe si sotia ta.

Am sefi fara amante. Ba mai mult, unul dintre ei cred ca are un amant. Nu-mi puteti pune o astfel de intrebare...

7. Enumera 3 defecte pe care le are amanta sefului tau si pe care ai vrea sa le aibe si sotia ta. (nu , nu e greseala)

..error open file..^^ some text line is missing....

8. Ce muschi va antrenatzi in mod special si cat de des?

Muschiuletul de porc, si de cate 3-4 ori pe saptamana.

9. Ce se afla sub patul tau?

Strategic, un geamantan: imi lasa usoara senzatie de perpetua plecare

10. Daca ai putea schimba o singura decizie importanta in trecutul tau, pe care ai schimba-o?

Exista tot felul de trenuri in care nu m-am suit.

11. In 2010 candidatul prezidential anunta ca va introduce o lege legalizind poligamia. Il votati? De ce?

In cazul in care nu ar fi linsat instantaneu de miscarea feminista, si ar supravietui ulterior oricarui alt atac venit din partea extremistilor crestini, care ar infinge in el morala pana la prasele, m-as oferi chiar voluntar in comitetul de campanie electorala

12. Construiesti o capsula a timpului in care vrei sa introduci tot ceea ce ai dori ca oamenii sa cunoasca atunci cind o vor deschide peste 3000 de ani. Ce-ai alege din cafeneaua.com?

codurile htlm

13. Ai construit masina timpului si calatoresti cu ea in trecut dar din nefericire aterizezi chiar peste primul anfibiu care se tiraste din apa pe uscat si odata cu el elimini din istorie mamiferele si celelalte vietuitoare pe care le cunoastem in lumea actuala. Universul nostru a disparut in neant ca un balon de sapun. Ce regreti cel mai tare din lumea pe care tocmai ai distrus-o?

Oops...Si acu? ...:)



ender
au inceput fetele sa raspunda la intrebarile puse pentru Mister?
#78135, de ender la Wed, 12/10/2005 - 09:38

ceva raspunsuri:
1. Daca ai fi piele rosie, ce nume ti-ai pune?
“Ursulet-morocanos-pofticios–la ciorba-de-burta”

2. Care este cel mai inteligent lucru pe care l-ai facut vreodata?
Am luat candva totul de la “zero”

3 Ce-ti sugereaza fotografia afisata la http://www.andreweccles.com/test/port_html/port07_big01.html
Sfantul Francisc din Asissi predicand slapilor

4. Imagineaza-ti ca esti singurul supravietuitor al unei misiuni spatiale dincolo de Sistemul Solar si esti capturat de fiinte inteligente extraterestre. Ei nu au forma umana dar sint prietenosi si foarte avansati tehnologic. Intre voi nu exista bariere semantice. Pe ecusonul tau scrie “Prunaru, roman”. Ei te intreaba ce semnificatie are “roman”? Cum le explici acest lucru intr-o singura fraza?
“Sunt roman, adica asemanator voua, nu sunt tigan!”

5. Comenteaza celebra fraza "Toti barbatii sunt niste porci".
Feminism exacerbat care vrea sa ascunda cu stangacie frustrarea unei femei singure

6. Enumera 3 calitati pe care le are amanta sefului tau si pe care ai vrea sa le aibe si sotia ta.
Din pacate am o sefa, nu sef si care SIGUR n-are amant!

7. Enumera 3 defecte pe care le are amanta sefului tau si pe care ai vrea sa le aibe si sotia ta. (nu , nu e greseala)
N-am ce sa raspund

8. Ce muschi va antrenatzi in mod special si cat de des?
”Muschiul” gandirii, zilnic. In rest oleaca de gimnastica

9. Ce se afla sub patul tau?
Intuneric total. Patul meu nu are picioare.

10. Daca ai putea schimba o singura decizie importanta in trecutul tau, pe care ai schimba-o?
Una singura? Candva trebuia sa spun “NU”

11. In 2010 candidatul prezidential anunta ca va introduce o lege legalizind poligamia. Il votati? De ce?
Nu. Cateodata si o singura sotie poate fi mult. Si va dati seama cate soacre pe capul meu?!

12. Construiesti o capsula a timpului in care vrei sa introduci tot ceea ce ai dori ca oamenii sa cunoasca atunci cind o vor deschide peste 3000 de ani. Ce-ai alege din cafeneaua.com?
Cele mai frumoase poezii si disputele inteligente, (care-s totusi putine…)

13. Ai construit masina timpului si calatoresti cu ea in trecut dar din nefericire aterizezi chiar peste primul anfibiu care se tiraste din apa pe uscat si odata cu el elimini din istorie mamiferele si celelalte vietuitoare pe care le cunoastem in lumea actuala. Universul nostru a disparut in neant ca un balon de sapun. Ce regreti cel mai tare din lumea pe care tocmai ai distrus-o?
Ca tocmai am ucis-o pe mama




sjofn
Raspunsurile corecte
#78232, de sjofn la Wed, 12/10/2005 - 17:00

1. Winetotzi, ca Winetu si Wineyo sunt deja luate

2. act de inteligentza ? sa ma nasc. Iar unul de bunavointza: sa-ti vorbesc

3. Ipoteza A: o reclama la un telefon 3G. Ipoteza B: s-a casatorit cu o românca, care intre timp i-a dat papucii, iar el saracu nu stie ce sa faca cu ei....

4. le-as mima cuvântul "rahat", pe urma cuvântul "motz". Sunt sigur ca vom râde cu totii, ei un pic mai înclestat, dupa care se vor grabi sa ma eliberezeeeeeeeee.......

5. Eu as generaliza, spunând ca oamenii, in general sunt niste porci. Voi de ce credeti ca musulmanii nu papa porc? Pai sa fie de capu vostru, canibalismul ! Sau de ce culturile de grefe umane s-au facut numai pe porci ? Iar acum va intreb eu, oul sau gaina ? Oamenii sunt porci, sau porcii is umani ?

6. si 7. mi se par lipsite total de inspiratie aceaste 2 intrebari scoase din chestionare idioate (care iti calculeaza gradul de libidou si IQ-ul dintr-o lovitura) din reviste de aceeasi teapa. Unde mai pui ca au tente homofobe. Chiar n-ati gasit ceva mai inteligent? Deci, situandu-ma de cealalta parte a lacului ma vad in imposibilitatea de a raspunde. Et toc !

8. muschiul meu. Il antrenez in fiece zi, fac numa ce vrea el. Ocazional si muschiul altora, daca arata bine...

9. sub pat ? oala de noapte si trupa de acarieni a Ansamblului folcloric "Ciocu mic si joc de glezne", specializata pe "Calusarii" si "Geambaralele"

10. in data de 31 februarie 1986, seara, la cina, n-as mai mânca in ruptul capului acei cartofi prajiti care mi-au schimbat totalmente cursul vietii.... off, de-as putea sa dau timpul inapoi....

11. Clar ca il votez ! Cum de ce, pai ca sa favorizez selectia naturala: barbatii slabi de inger sau fara mijloace financiare suficiente isi vor lua glanda, iar femeile mai cu tupeu o vor lua (glanda) pe cea a celor mai firave. Traiasca mahàrii si femeile tupeiste ! Asa da stimulent ca sa ma intorc in Tara Iluziilor...

12. in capsula i-as baga pe toti dusmanii mei impreuna cu dusmanii lor, ca-n 3000 de ani or avea timp sa-si spuna multe lucruri... Iar Jean-Luc Picard o sa-si faca macar un ness mic, shefu !

13. as plânge salamul Victoria !!! pai din ce sa mai facem salam, fara vietzuitoare ? de aia trebuie sa sa facem totu si sa militam pentru prezervarea naturii, a stratului de ozon si a ecosistemului in general !

*
Va multumesc pt rabdarea cu care m-ati citit, cu un mic zâmbet pe fatza (poate) si cu o usoara unda de invidie (sigur), caci faza asta cu ecologismul de la intrebarea 13 sigur ma indreapta spre glorie, am vazut eu la televizor multe concursuri de miss. sic !




rac
intru si eu, ca sa nu ziceti ca nu am curaj
#78250, de rac la Wed, 12/10/2005 - 18:10

1. Daca ai fi piele rosie, ce nume ti-ai pune?
Cel-care-traieste-si-iubeste-viata-la maxim
2. Care este cel mai inteligent lucru pe care l-ai facut vreodata?
Facultatea.
3 Ce-ti sugereaza fotografia afisata la http://www.andreweccles.com/test/port_html/port07_big01.html
Dumnezeu in pijama.
4. Imagineaza-ti ca esti singurul supravietuitor al unei misiuni spatiale dincolo de Sistemul Solar si esti capturat de fiinte inteligente extraterestre. Ei nu au forma umana dar sint prietenosi si foarte avansati tehnologic. Intre voi nu exista bariere semantice. Pe ecusonul tau scrie “Prunaru, roman”. Ei te intreaba ce semnificatie are “roman”? Cum le explici acest lucru intr-o singura fraza?
"Fac parte dintr-un popor alcatuit din oameni carora le fierbe sangele in vine, dar care sunt foarte primitori si calzi."
5. Comenteaza celebra fraza "Toti barbatii sunt niste porci".
In principiu, adevarat. In detaliu...
6. Enumera 3 calitati pe care le are amanta sefului tau si pe care ai vrea sa le aibe si sotia ta.
Seful meu nu are amanta.
7. Enumera 3 defecte pe care le are amanta sefului tau si pe care ai vrea sa le aibe si sotia ta. (nu , nu e greseala)
Cum spuneam, seful meu nu are amanta. Nici eu.
8. Ce muschi va antrenatzi in mod special si cat de des?
Al inimi, zilnic ii fac gimnastica, o ingrijesc.
9. Ce se afla sub patul tau?
Parchet lamelar, 8 mm, click, produs german.
10. Daca ai putea schimba o singura decizie importanta in trecutul tau, pe care ai schimba-o?
Momentul casatoriei, l-as intarzia putin, dar n-as schimba protagonistii.
11. In 2010 candidatul prezidential anunta ca va introduce o lege legalizind poligamia. Il votati? De ce?
Da, pentru ca vad pe unii cum se chinuie...
12. Construiesti o capsula a timpului in care vrei sa introduci tot ceea ce ai dori ca oamenii sa cunoasca atunci cind o vor deschide peste 3000 de ani. Ce-ai alege din cafeneaua.com?
popix si pe A_Carmen.
13. Ai construit masina timpului si calatoresti cu ea in trecut dar din nefericire aterizezi chiar peste primul anfibiu care se tiraste din apa pe uscat si odata cu el elimini din istorie mamiferele si celelalte vietuitoare pe care le cunoastem in lumea actuala. Universul nostru a disparut in neant ca un balon de sapun. Ce regreti cel mai tare din lumea pe care tocmai ai distrus-o?
Muzica, numai muzica.

Precizare: am si poza, la profil.

Doamnelor, ma inchin in fata dumneavoastra!




cosmacpan
Unde sunt sceptrul, unde-i coroana....
#78280, de cosmacpan la Wed, 12/10/2005 - 19:49

1. Daca ai fi piele rosie, ce nume ti-ai pune?
R-Cel ce nu s-a impacat cu lumea
2. Care este cel mai inteligent lucru pe care l-ai facut vreodata?
R-Am avut rabdare si am asteptat sa fiu crezut.
3 Ce-ti sugereaza fotografia afisata la....
R-Robin Williams este unul din preferatii mei si chiar in acea poza asculta la telefon raspunsul meu la aceasta intrebare.
4. Imagineaza-ti ca esti singurul supravietuitor al unei misiuni spatiale dincolo de Sistemul Solar si esti capturat de fiinte inteligente extraterestre. Ei nu au forma umana dar sint prietenosi si foarte avansati tehnologic. Intre voi nu exista bariere semantice. Pe ecusonul tau scrie “Prunaru, roman”. Ei te intreaba ce semnificatie are “roman”? Cum le explici acest lucru intr-o singura fraza?
R-Pe ecusonul meu cu siguranta este scris "cosmacpan" si nu Prunariu si nici nu mi-as pierde timpul sa le explic ce este "roman" ci i-as sfatui ca OM si nu ca roman. sunt roman.
5. Comenteaza celebra fraza "Toti barbatii sunt niste porci".
R-Nu-mi apartine asa ca n-am ce comenta. (PS: cum or fi nevestele porcilor?)
6. Enumera 3 calitati pe care le are amanta sefului tau si pe care ai vrea sa le aibe si sotia ta.
R-Sefu a avut tupeul sa nu ma prezinte amantei lui, dar regula nr. 1 de viata:" Toate femeile au in comun cel putin trei calitati".
7. Enumera 3 defecte pe care le are amanta sefului tau si pe care ai vrea sa le aibe si sotia ta. (nu , nu e greseala)
R-Se citeste raspunsul precedent cu conditia de a inlocui "calitati" cu "defecte".
8. Ce muschi va antrenatzi in mod special si cat de des?
R-Muschii globului ocular (caci este singurul organ care isi mareste volumul de sapte ori) caci citesc de rup; muschii de la degetzele (ca doar bat de rup si nu in ultimul rand, muschii faciali - de unde si vorba cu cine rade la urma.....(nu te mai rade ca prostu'....) rade cel mai bine.
9. Ce se afla sub patul tau?
R- Cand nu e amanta e praf (un prieten: de cand n-ai mai sters praful pe sub pat mai?)
10. Daca ai putea schimba o singura decizie importanta in trecutul tau, pe care ai schimba-o?
R-Cand am scapat pestisorul de aur in cada cu vodka de s-a imbatat cui si n-a mai stiut cum sa-mi indeplineasca cele trei dorinte.
11. In 2010 candidatul prezidential anunta ca va introduce o lege legalizind poligamia. Il votati? De ce?
R-Nu-l votez. Daca acum pedeapsa pentru poligamie este sa ai doua soacre, in 2010 cu toata dezvoltarea psihocibernetica cine stie ce m-ai apare........sau poate ca...........da nu' nu......musulmanii trebe sa munceasca sa-si cumpere o nevasta si sa-i ofere tot confortul, dar'mi-te pentru doua sau trei....si oricum ei au petrol...pe cand noi........nu...
12. Construiesti o capsula a timpului in care vrei sa introduci tot ceea ce ai dori ca oamenii sa cunoasca atunci cind o vor deschide peste 3000 de ani. Ce-ai alege din cafeneaua.com?
R-N-am monitorizat cu atentie sa vad cam cati giga de intensa emulatie s-au strans in acesti ani, dar sunt convins ca si in prezent americanii sau vesticii s-ar ingramadi la coada ca sa poa' sa ne citeasca daca ar fi invatat limba romana (da e vina lor nu a noastra).
13. Ai construit masina timpului si calatoresti cu ea in trecut dar din nefericire aterizezi chiar peste primul anfibiu care se tiraste din apa pe uscat si odata cu el elimini din istorie mamiferele si celelalte vietuitoare pe care le cunoastem in lumea actuala. Universul nostru a disparut in neant ca un balon de sapun. Ce regreti cel mai tare din lumea pe care tocmai ai distrus-o?
R-Mama lui de mormoloc, unde oare se poate bea o cafea buna? La cafenea(ua.com)

_____________________________________________________
Membra SIMC - Securitatea Inchizitoriala Mister Cafenea
rac/horia/marcuse - de irisz la: 06/05/2006 16:49:41
(la: Secretele unei casnicii reusite)
Rac

M-ai dezorientat total. Textul tau de inceput m-a revoltata putin pt. ca prezinta cateva „secrete” putin puerile dupa parerea mea de a face un cuplu sa REZISTE. (in paranteza nici cuvantul asta nu mi-a placut, daca vorbim de casnicie ca de o legatura care trebuie sa reziste nu mai vorbim de libera algere a doi oameni care fac sa traiasca o legatura fara efort. Dupa mine rezsita omul in inchisoare, dar nu poti sa spui ca rezista pe un camp de flori, alergand in voie)

Apoi, citind pt. comentarii observ sub semnatura ta acel După părerea mea, căsnicie fericită nu există
si incep sa ma intreb in care tabara te afli.

Ca sa-mi spun si eu parerea in 2 vorbe...

Marcuse!
Spui
O casnicie fericita nu e oare atunci cand e intre doi oameni fericiti? :)
Spun, da, ai dreptate si te intreb:
Fericirea este o stare permanenta?
Nu, zic eu ca o evidenta.
Atunci care este deductia logica?
O casnicie fericita nu este o permanenta.

Horia D!
Iti dau dreptate, cred ca punctul pe i este schimbarea desi cu solutia ta, ca amandoi sa se schimbe in acelasi timp si in aceeasi directie nu pot sa fiu de acord. Nu numai pt. ca e evident imposibil de realizat, ci pt. ca probabil tocami asta ar fi incitant, sa vezi ca celalalt s-a schimbat intr-o cu totul alta directie.

Dupa bine nu exista – in timp - casatoire fericita ci in cel mai bun caz casatorie aparent fericita (de care nu prea am pofta).

Suntem oameni, si probabil niste aratari prea complexe pt. a simplifica o casnicie la o reteta universal valabila. In afara de asta traim prea putin ca sa acceptam compromisurile, culorile palid, mancarea calaie si sentimentele tocite cand stim ce inseamnna opusul lor.


Ce-a facut rau - de Alice la: 10/10/2003 05:43:07
(la: Hotia e de pret, la romani (din Evenimentul Zilei))
un anume presedinte de consiliu judetean, care si-a dat examenul de stat inaintea bacului, dupa ce o vreme se indeletnicise cu operatul buzunarelor cetatenilor veniti sa-si cumpere cartofi? "Nebuniile tineretii" a comentat, se pare, dom’ Nastase cand a aflat!
E cam acelasi lucru! Si nu ma deranjeaza atat furtul, cat semnificatia pe care societatea civila o da gestului! Ma deranjeaza, in egala masura si faptul ca acuzatorii lui Beuran, ca au fost ei insisi acuzati de subnumitul de aceeasi frauda. Cu alte cuvinte: polite vulgare pe care si le platesc hotii intre ei, prieteni buni de altfel, pan-atunci.
Te-ai mira daca ti-as spune ca la sesiunile de comunicari "stiintifice" o fac pe surzii si se aplauda intre ei? Ca asistentii care cunosc ceva limbi straine sunt obligati sa execute, la comanda (si gratuit), traduceri din reviste de specialitate, pe care anumiti profesori univ. nu le pot consulta ca nu stiu limba? Te-ai mira, daca ti-as mai spune ca apoi, traducerile mot-à-mot se prezinta la respectivele sesiuni cu titlul de inedit? Si ca tocmai asistentii in cauza sunt trimisi sa le sustina (desi numele profului figureaza primul pe lista de autori) ei urmand sa raspunda comentariilor celor ce si-au dat seama de goanga si cer explicatii?
Cazul Beuran e varful unui aiceberg, daca-mi permiteti o comparatie desueta. Pute, ca si-n cazul Bradisteanu. Necazul e ca gangrena se extinde...si ca eu n-am solutii.
Sfanta Euharistie - de sorin_petre la: 07/12/2003 04:00:45
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
parintelui Iulian Nistea
Sfintia voastra,

va rog sa ma ajutati in a ma dumiri asupra unei probleme care ma framanta de o buna bucata de vreme: Impartasania. De ce nu ne impartasim cand mergem la Biserica duminica la chemarea preotului in din fata Sf. Altar? Ea este datatoare de viata duhovniceasca, spre a avea parte cu El. Care este semnificatia acelor cuvinte prin care Hristos ne cheama" ,...veniti si beti dintru acesta TOTI...? Toti, cei care..., toti care? afara de cei aflati in pacate de moarte si nespovediti, neimpacati cu Dumnezeu si aproapele se zice undeva. Totusi stiu ca se administreaza Sf Impartasanie celor indraciti, dar noua nu, de ce nu ni se prezinta mai clar aceste lucruri de o asa extrema importanta. Imparatsandu-ne cu Trupul si Sangele Domnului este ca si cum ne afirmam ca suntemi Crestini si-l marturisim pe Hristos astfel, gresesc cumva? Noi vrem sa crestem spiritual dar hrana spirituala nu o luam. Unii ne invata ca sa ne apropiem cu vrednicie dar, cine poate spune ca se poate apropia cu vrednicie fara a cadea sub mandrie? iar altii spun ca nimeni dintre oamnei nu-i vrednic(si asa si este), incat in smerenie, nevrednici fiind dar impacati cu aproapele si netulburati sa ne apropiem de aceasta sf taina. Lumea astazi atat aici in nordamerica cat si acasa in tara si probabil ca si-n vestul european e la fel, distanta fata de aceasta tainica chemare, spectatoare in loc sa fie co-liturghisitoare cu preotul din Altar. Am gasit ceva scris despre Sf Impartasanie destul de lamuritor un articol la parintele arhimandrit Roman Braga la adresa http://www.plasticsusa.com/ortho/cerberi.html
probabil ca urmare a sesizarii acestei stari de fapt din Biserica zilelor noastre. Acest articol totusi de preoti de aici (doi dintre ei) este neavenit, iar un altul de aici confirm acele scrise de parinteel arhimandrit. Consensul nu-l vad si pe deasupra mai zaresc ca un fel de doua scoli(ca in catolicism) unii(cei doi) zicind "pai ia uite ce-a spus parintele Cleopa despre asta, iar celalalt mai tanar, mai cu blindete imi citeaza pe parintele Rafail". Ba chiar la un moment dat mi s-a spus de actre unul dintre cei doi ca sa iau anafura ca tot aia e, iar eu stiu bine ca nu-i tot aia! si vedeti dumneavoastra astazi ma simt izbit dintr-un perete in altul si nelamurit, mai mult, un teren care simt ca-mi fuge de sub picioare si asta constientizez ca nu-i bine de loc, un soi de deznadejde imi da tarcoale chiar. Ce sa fac? stiu ca trebuie sa ma rog mai mult si sa nu mai stau in aceste framantari, dar fara un raspuns lamuritor - linistitor nu prea e pace.
Ma iertati ca v-am scris si v-am necajit aici pe acest forum cu framatarile mele, dar stiti uneori asa se potrivesc lucrurile.

Va multumesc si va doresc in continuare un post usor si folositor
Doamne ajuta!

sorin
#6088 (raspuns la: #5982) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ion Iliescu, CV. Cred ca este falsificat... - de ARLEKYN la: 20/12/2003 13:11:35
(la: Oamenii politici...)
PDSR
Partidul Democratiei Sociale din Romania



Ion Iliescu
presedintele PDSR



Curriculum Vitae



S-a nascut la 3 martie 1930, in Oltenita, un orasel din sudul tarii, unde si-a petrecut copilaria si a urmat primii doi ani ai cursurilor scolii primare, pe care si le continua la Bucuresti; tot aici, urmeaza cursurile gimnaziale si liceale, fiind, succesiv, elev al liceelor "Industrial-Polizu", "Spiru Haret" si "Sfantul Sava".

Sfera formatiei universitare, precum si a preocuparilor profesionale o constituie domeniile gospodaririi apelor si ecologiei. A urmat cursurile Facultatii de Electrotehnica a Institutului Politehnic din Bucuresti si ale Institutului Energetic de la Moscova.

In anul 1955 si-a inceput activitatea profesionala ca inginer proiectant la Institutul de Studii si Proiectari Energetice din Bucuresti. In perioada 1979-1984, cand a condus Consiliul National al Apelor, a participat la elaborarea unor proiecte de anvergura privind gospodarirea si utilizarea resurselor de apa ale tarii si a sustinut punctele de vedere stiintifice ale specialistilor in domeniu, pronuntandu-se impotriva programelor megalomane ale dictaturii. Ca urmare, in 1984, a fost demis.

Din 1984 si pana la 22 Decembrie 1989 a fost directorul Editurii Tehnice din Bucuresti. A editat lucrari de varf cunoscute pe plan international in domeniul tehnic, realizand, astfel, in pofida numeroaselor oprelisti, o bresa in izolarea informationala la care erau constransi specialistii romani. Este autor a numeroase studii, articole si comunicari aparute de-a lungul timpului in reviste de specialitate.

In viata publica s-a manifestat constant ca promotor al spiritului democratic, al deschiderii spre valorile politice, stiintifice si culturale europene.

In 1948 s-a numarat printre fondatorii Uniunii Asociatiilor Elevilor din Romania, constituita pe principiile libertatii si democratiei. Organizatia a fost ulterior desfiintata, reprosandu-i-se ca "a neglijat criteriile de clasa".

In 1956 a fondat Uniunea Asociatiilor Studentilor din Romania, organizata dupa modelul uniunilor nationale ale studentilor din tarile europene, ca organizatii profesionale ale studentilor. A participat la miscarea studenteasca internationala in diverse foruri si organisme ale acesteia, ca reprezentant al studentimii romane.

In perioada anilor '80, domnul Ion Iliescu a fost, vreme de cativa ani, presedinte al unei federatii sportive cu foarte bune performante pe plan international, Federatia romana de caiac-canoe.

A fost sustinator activ al noului curs politic pe care l-a cunoscut Romania in anii '60, remarcandu-se prin pozitiile sale ferme, de afirmare a independentei si suveranitatii tarii, in raporturile cu Uniunea Sovietica, de desovietizare reala a tuturor compartimentelor vietii economice, politice si culturale romanesti, de deschidere spre Occident. In anii 1967-1971, cand acest curs politic a trezit numeroase sperante, a fost ministru pentru problemele tineretului din Romania.

Este notorie luarea sa de pozitie in cadrul Sesiunii extraordinare a Parlamentului roman din august 1968, cand s-a ridicat impotriva invadarii de catre URSS a Cehoslovaciei, precum si impotriva teoriei brejneviste a "suveranitatii limitate".

In 1971, in cursul celor sase luni in care a fost secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, a intrat in conflict deschis cu politica "revolutiei culturale" promovata de Nicolae Ceausescu, impotrivindu-se manifestarilor cultului personalitatii. Desi a fost exclus din forul central de partid, a continuat sa adopte o atitudine similara si cand a indeplinit functia de vicepresedinte al Consiliului judetean Timis, in anii 1971-1974, si pe cea de presedinte al Consiliului judetean Iasi, in anii 1974-1979. Ca urmare, a fost acuzat de "deviere intelectualista" si, treptat, a fost indepartat din viata politica. S-a aflat in permanenta sub urmarirea si supravegherea organelor de securitate, care au incercat sa-l izoleze, sa-l scoata din viata publica, sa-i controleze si sa-i limiteze posibilitatile de comunicare.

Cu toate acestea, personalitatea domnului Ion Iliescu a devenit din ce in ce mai cunoscuta in randurile unor largi medii profesionale si sociale din Romania, precum si din strainatate. Este omul politic despre care, inca din anii dictaturii ceausiste, se vorbea cu speranta si incredere ca despre principalul oponent al totalitarismului - militant autentic pentru libertate, dreptate si democratie. Prin curajoase si repetate luari de pozitie s-a manifestat impotriva dictaturii, chiar cand aceasta era la apogeu. La spargerea complotului tacerii din jurul numelui sau au contribuit si emisiunile unor posturi de radio occidentale care erau ascultate clandestin de largi categorii ale populatiei romanesti.

Nu este lipsit de semnificatie faptul ca, in zilele premergatoare prabusirii dictaturii, in orasul Timisoara - unde a lucrat patru ani - si in alte localitati ale tarii, multimile iesite in strada scandau numele lui Ion Iliescu.

Inca din primele ore ale Revolutiei romane, in seara zilei de 22 Decembrie 1989, a fost desemnat in fruntea noului organism de conducere a statului roman: Consiliul Frontului Salvarii Nationale. A dat citire, la posturile de radio si televiziune nationale, Comunicatului catre tara, la elaborarea caruia a participat, definind natura politica si sociala a transformarilor care aveau sa marcheze ireversibil destinul Romaniei: demolarea sistemului totalitar comunist, a monopolului unui singur partid; instaurarea democratiei, a pluralismului politic; instituirea statului de drept; constructia societatii civile; respectul demnitatii si drepturilor omului; garantarea libertatii de expresie, de asociere si manifestare; reforma economica si tranzitia la economia de piata; larga deschidere pe plan international.

Incepand cu 22 Decembrie 1989, a indeplinit functia de Presedinte al Consiliului Frontului Salvarii Nationale.

In perioada februarie-mai 1990 a condus Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala, in care au fost inclusi reprezentantii tuturor partidelor politice aparute in cursul lunii ianuarie.

La 20 mai 1990 a fost ales Presedinte al Romaniei.

La alegerile prezidentiale din 11 octombrie 1992, primele alegeri organizate in conformitate cu noua Constitutie, a obtinut 7.297.551 voturi, adica 61,5% din totalul de 11.910.609 voturi exprimate, marea majoritate a electoratului optand pentru programul sau "Cred in schimbarea in bine a Romaniei". Caracteristicile de fond ale acestui program sunt reconcilierea nationala, pactul social, conlucrarea tuturor fortelor politice pentru stabilitatea si redresarea tarii, tranzitia spre economia de piata, continuarea reformei economice, protectie sociala, deschiderea spre lume. Dupa alegerea sa in functia de Presedinte, domnul Ion Iliescu a declarat: "Voi fi presedintele tuturor cetatenilor Romaniei. Pe toti ii asigur ca interesele tarii imi vor fi singurul si categoricul reper la care ma voi raporta tot timpul mandatului prezidential; ca, in temeiul inaltei misiuni care imi revine, nu voi cunoaste ragaz pana ce nu vom vedea tara iesita din criza si intrata in normalitate".

La alegerile generale si prezidentiale din 3 noiembrie 1996, domnul Ion Iliescu a fost ales senator PDSR.

Conferinta Nationala Extraodrinara a Partidului Democratiei Sociale din Romania din 17 ianuarie 1997 l-a desemnat de domnul Ion Iliescu presedinte al PDSR, functie in care a fost reales la Conferinta Nationala a partidului din 20-21 iunie 1997.

In 1992 a publicat cartea "Probleme globale. Creativitate", in care sunt reunite articole si studii ce dau expresie unor procupari mai vechi, legate de profesia sa, reflectii privind mediul inconjurator, raportul dintre efectele benefice ale aplicarii progreselor tehnico-stiintifice contemporane si ritmurile ingrijoratoare ale epuizarii unor resurse neregenerabile, cu efecte ireversibile si imprevizibile pentru viitorul planetei.

In 1993 publica lucrarea "Revolutie si reforma", pe care o reia, in 1994, intr-o editie noua, adaugita. Principalele mobiluri si teme de reflectie ale cartii sunt particularitatile Revolutiei romane, pe fundalul schimbarilor care s-au produs si se produc in intreg centrul si estul european, precum si evaluarea proceselor de tranzitie pe care le cunoaste Romania, din unghiul integrarii lor in ansamblul schimbarilor ce au loc in viata internationala si in economia europeana si mondiala.

Tot in 1994 ii apare cartea "Romania in Europa si in lume", ce cuprinde alocutiuni, discursuri si interventii in cadrul unor forumuri si organisme internationale, articole si studii privind pozitiile si orientarile in politica externa a Romaniei, conform noului curs, ireversibil, al vietii politice, economice si sociale romanesti.

In 1995 publica alte trei carti: "Revolutia traita" - convorbiri si aprecieri privind evenimentele din Decembrie 1989; "Toamna diplomatica" - o seama de interventii si demersuri prezidentiale in cadrul unor intruniri internationale. "Momente de istorie. Volumul I" - interventii si documente referitoare la Revolutia din Decembrie si incercarile prin care a trecut Romania in perioada privizoratului politic, primele alegeri libere din mai 1990 si framantarile post-electorale.

In 1996 publica "Momente de istorie - Volumele II si III" si volumul "Dialoguri romano-americane".

Foloseste in mod curent, in activitatea sa, limbile franceza, engleza si rusa.

Este casatorit din anul 1951. Sotia sa, doamna Elena Iliescu, este de profesie inginer, cercetator stiintific in domeniul coroziunii metalelor.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~





Crede si nu cerceta!...
Corruption a la francaise - de anita47 la: 14/02/2004 03:38:57
(la: Coruptia oamenilor politici...)
Corruption à la francaise


Scandalul "ELF": petrol si spionaj
Procesul de coruptie al companiei petroliere franceze "Elf" - proces al carui vedict a fost dat de Curtea Penala din Paris pe 12 noiembrie 2003, de catre judecatorul Michel Desplant, a dezvaluit dimensiunile coruptiei politice din Franta, incepand inca din anii '60. "Elf" reprezinta cea mai mare firma - controlata de statul francez -, cu un profit estimat la 232,6 miliarde de franci in 1996. Procesul a stabilit ca ea a fost devalizata de aproape 2 miliarde de franci (circa 305 milioane de euro) chiar de conducerea companiei, in timpul celui de-al doilea mandat prezidential al lui Francois Mitterrand (1988-1995). Loik le Floch-Prigent, presedintele "Elf" intre 1989 si 1993, a fost condamnat prin sentinta din 12 noiembrie 2003 la 5 ani inchisoare si o amenda penala de 375.000 euro. Alfred Sirven, fost director executiv, a primit 5 ani inchisoare si 1 milion euro amenda penala. Andre Tarallo (76 de ani), considerat nr. 2 in conducerea "Elf" - poreclit "domnul Africa" -, a primit si el 5 ani si 2 milioane de euro amenda. Alain Gillon, fost director executiv pentru rafinarii, a fost condamnat la 3 ani inchisoare si o amenda penala de 2 milioane euro. Din 37 de inculpati in procesul "Elf", 30 au fost gasiti vinovati si condamnati. Printre verdictele date s-au numarat "abuzul de proprietate sociala si de credite", "abuzul de putere", "complicitatea la abuz de proprietate sociala" si "utilizarea de documente falsificate".


Procesul "Elf": decapitari franceze si mituiri de lideri africani
Procesul a dovedit ca presedintele "Elf" - Loik le Floch-Prigent - a delapidat compania pe care o conducea cu 16,2 milioane euro, pentru "cheltuieli personale". Le Floch-Prigent si-a plasat mai intai sotia, pe Fatima Belaid, intr-o pozitie de conducere. Dupa numai 18 luni de casnicie el a inaintat actele de divort, platindu-si insa datoriile fata de fosta sotie din banii companiei, la care lucrau amandoi. Astfel, Fatima Belaid a primit, in urma matrapazlacurilor cu "divortul", 18 milioane de franci, platiti direct intr-un cont dintr-o banca elvetiana. Fatima s-a plans ca, prin divort, a fost obligata "sa isi schimbe" apartamentul de peste 300 de metri patrati cu unul de "numai" 171 metri patrati.

Alfred Sirven a "umflat" si el 6,2 milioane de euro pentru "nevoi personale", din suma totala de 168 milioane euro de care a fost acuzat ca o delapidase Sirven a fost acuzat si pentru delapidarea altor 172 milioane euro, adica echivalentul net consolidat al companiei "Elf" pe anul 1993.

Alfred Tarallo ("domnul Africa") a incercat sa justifice o delapidare de 300 milioane franci, sustinand la proces ca acesti bani, si imensa vila construita de el in Corsica, ar face parte dintr-o viitoare asa-zisa "fundatie franco-africana". Reteaua de contacte mafiote a lui Alfred Tarallo - cunoscuta de decenii, si pusa sub pavaza "Elf" - includea politicienii africani si alti potentati de culoare, care formau "varful de lance" al politicii franceze neocoloniale din Africa. In disperare de cauza, Tarallo a invocat in audierile de la proces faptul ca fusese silit sa treaca milioane de franci prin conturile sale din bancile elvetiene pentru a "plati" (mitui) diversi politicieni africani de care raspundea politic, precum presedintele Gabonului, Omar Bongo, al carui finantator "discret" fusese Tarallo. Pentru a intelege mai bine semnificatia acestor socante dezvaluiri - care combina delapidarile din lumea petrolului, cu mituirile si alte afaceri politice - trebuie sa ne referim putin la istoria companiei "Elf", strans legata de serviciile secrete si politica externa a Frantei. Compania de stat "Elf" a fost constituita de generalul De Gaulle in 1963, "pentru a asigura independenta Frantei in materie de petrol, dar compania s-a nascut, a crescut si a prosperat de fapt printr-o relatie speciala, incestuoasa, cu Africa" ("Le Monde", 12 noiembrie 2003).

Conform depozitiei lui Loik le Floch-Prigent, compania "Elf" a avut intotdeauna si alte sarcini, in afara de afacerile cu petrol: "In 1962, Pierre Guillaumat l-a convins pe De Gaulle sa creeze o structura paralela ("Total", impreuna cu "Elf"), pe care gaullistii sa o foloseasca precum o veritabila armata in Africa. Pe de o parte, Minister al Petrolului. Pe de alta, serviciu de spionaj in tarile producatoare de petrol.". Inca de la inceput, a explicat le Floch-Prigent, generalul l-a pus in fruntea "Elf" pe Pierre Guillammat, adica pe fondatorul DGSS (Direction General des Services Speciaux), fost ministru al Apararii. Astazi, "Elf" - desi in parte companiei privata - a ramas principalul serviciu de informatii secrete si instrument de actiune (mituiri de politicieni, lovituri de stat, interventii militare etc) al Frantei in spatiul Africii. Din 1963, "Elf" a acoperit actiuni secrete si a finantat operatiuni politice si militare in regiunea Africii. Avand un acces total la presedintii Pompidou (1969-1974) si Giscard D'Estaing (1974-1981), "Elf" a inceput cu timpul sa actioneze "autonom", inclusiv in ceea ce priveste finantele.

Conducerea "Elf" i-a considerat intotdeauna pe "baronii gaullisti" stapani de drept ai companiei si s-a asteptat sa fie recompensata corespunzator pentru serviciile "extrapetroliere" prestate.


"Elf" si axa Mitterrand - Kohl
Organizatia "Voltaire" - o asociatie constituita in 1994, pentru a combate reinstaurarea oricarei forme de cenzura a clientelismului si a asa-zisei "ordini morale" - sintetizeaza foarte bine relatiile presedintelui Francois Mitterrand cu "Elf". "Spre surpriza tuturor, alegerile din 1981 nu au adus revenirea la putere a gaullistilor, ci i-au impus pe socialisti. Mai abil decat predecesorii sai, Mitterrand a preluat doar partial controlul la "Elf", care avea astfel o dubla subordonare: catre presedintele socialist si catre RPR (partidul gaullist). Unii din conducatorii "Elf" au tras, cu maxima promptitudine, avantaje din aceasta dubla subordonare, castigand averi considerabile."

"Elf" impunea, pe vremea aceea, si dadea jos presedintii din Gabon, Congo, Camerun si Angola. Compania petroliera ajunsese sa controleze politic nu numai tarile francofone din Africa, ci si unele din sfera de influenta anglofona, ca Nigeria. Prin mituirea lui Omar Bongo, "Elf" a penetrat la OPEC (Organizatia Statelor Exportatoare de Petrol) si a inceput sa participe la transferurile de tehnologie nucleara. "Elf" a finantat toate partidele importante din Franta si cumparat lideri importanti din Europa. Astfel, "Elf" a fost aceea care a finantat din umbra campaniile politice ale lui Helmuth Kohl si pe cele ale lui Felipe Gonzales. Recent s-a implicat in Uzbekistan si Venezuela, state mari producatoare de petrol. Documentul organizatiei "Voltaire", citat de noi, prezinta si o copie dupa un ordin de plata, in valoare de 100 milioane de franci CFA (moneda curenta in 14 tari africane), emisa de "Sogara", companie de rafinare din Gabon, filiala lui "Elf-Gabon" din Port-Gentil, pentru presedintele Gabonului, Omar Bongo. Acesta a preluat suma, "cash", pe 21 ianuarie 1992, de la banca BIPG din Libreville (Gabon). Pentru a justifica aceste "malversatiuni financiare", Loik le Floch-Prigent a clamat in proces: "Un singur om trebuie chestionat: presedintele Francois Mitterrand". Mitterrand insa decedase intre timp. El fusese cel care l-a impus si mentinut pe le Floch-Prigent ca presedinte la "Elf", dupa cum subliniaza ironic "Le Monde" din 12 noiembrie 2003.

Le Floch-Prigent a explicat Curtii Penale din Paris cum au functionat "fondurile negre" ("caisse noire") ale lui "Elf": "Acest sistem functiona, in principal, pentru partidul gaullist, RPR. L-am informat pe presedintele Francois Mitterrand, care mi-a spus ca ar fi bine sa mai largesc putin sfera beneficiarilor, fara sa ii las pe dinafara, fireste, tocmai pe cei din RPR". Astfel ca, sub umbrela lui Mitterrand, toate partidele si liderii parlamentari, de stanga sau de dreapta, puteau beneficia de fondurile negre, cu o conditie: sa capete "binecuvantarea" acestuia. Pe plan extern, sistemul de finantare clandestina a lui "Elf" l-a sustinut pe cancelarul Helmuth Kohl si a "intarit" prietenia franco-germana. Pentru sustinerea lui Kohl, "Elf" a apelat la urmatoriul scenariu: mai intai, a cumparat refinaria est-germana "Leuna" si reteaua de distribuire a petrolului "Minol", salvandu-l astfel pe Kohl de iminentul colaps al acestei industrii in Germania reunificata. Ca sa-l citam pe judecatorul Michel Desplan: "Elf a fost pusa sa plateasca, cu ocazia achizitiilor "Leuna" si "Minol", cele mai mari comisioane, in trei etape: in prima 256 milioane franci, in a doua 13 milioane de franci si in a treia etapa alte 13 milioane franci. Aceste comisioane erau necesare pentru a obtine de la Bruxelles, de la Bonn si de la diferite landuri germane un credit de 2 miliarde de marci, fara de care investitia totala de 6 miliarde ar fi fost nerentabila".

"Le Monde" din 30 aprilie 2003 comenteaza malitios: "Iata ce se numeste "lobbying", un cuvant fara indoiala politicos, pentru ceea ce a facut Alfred Sirven".

In proces, Alfred Sirven a explicat: "In aceasta afacere cu Kohl am avut acces la persoane proeminente din tara. Imi amintesc, de exemplu, de compania franceza Sisie, condusa de doamna Edith Cresson (fost prim-ministru al Frantei in 1991-1992), care a participat la afacere cu 3 milioane franci si nu a fost citata in instanta". Tot Sirven l-a angajat in afacere si pe colonelul ® Pierre Lethier, care a primit un comision de 96 de milioane franci pentru ca a lucrat cu Dieter Holtzer, recompensat cu un comision de 160 milioane de franci, la constituirea fondului clandestin pentru Kohl, dupa manevrele de "inginerie financiara". A mai fost implicat in constituirea fondului si Holger Phahls - ulterior disparut -, fost secretar de stat la Aparare si membru CDU (Uniunea Crestin-Democrata), partidul lui Kohl.


Afacerea Mery
La 22 septembrie 2000 "Le Monde" - anticipand parca scandalul "Elf" - publica transcrierea unei videocasete in care Jean-Claude Mery, antreprenor din constructii, descria in detaliu activitatile financiare ilegale ale RPR (Rassemblement pour la Republique), partidul gaullist. Mery, decedat in 1999, fusese unul din finantatorii RPR in anii '80. Metodele descrise de Mery converg spre acelasi scenariu: companiile care castiga contracte de miliarde de franci, pentru lucrari in marile orase, trebuie sa-si exprime "gratitudinea" platind apoi comisioane de milioane de franci RPR-ului si primariilor sustinute de RPR. De regula, opozitia procedeaza identic atunci cand ajunge la putere, astfel ca atat Puterea, cat si Opozitia adopta "legea tacerii" - Omerta - in chestiunea comisioanelor. Ceea ce era nou si exploziv in depozitia de pe videocaseta lui Mery aparea in dezvaluirea unor nume de politicieni, de cifre si date. Pentru prima data seful statului era indicat drept figura-cheie a sistemului de finantare ilegala a partidului. Doua zile dupa dezvaluirea din "Le Monde", saptamanalul "L'Express" a adus noi date despre "videocaseta Mery": videocaseta originala, cu inregistrarea confesiunii lui Mery, a stat timp de doi ani in posesia socialistului Dominique Strauss-Kahn, in acel timp consilier al primului-ministru Lionel Jospin. In noiembrie 1999, Strauss-Kahn fusese obligat sa-si dea demisia, dupa ce se dovedise ca primise sume frauduloase de la organizatia studenteasca MNEF. Strauss-Kahn primise videocaseta de la avocatul Alain Belot, care il reprezinta si pe renumitul Karl Lagerfeld, si a carui datorie la fisc scazuse subit de la 200 milioane franci la doar 45 milioane, dupa ce Belot i-a inmanat videocaseta lui Strauss-Kahn.

Pe videocaseta, Mery istoriseste cum s-a dus la Jaques Chirac, pe cand acesta era primar al Parisului, cu 5 milioane de franci in servieta, pe care a depus-o in fata lui Chirac, pe birou, la Palatul Matignon. Chirac l-a felicitat pe Mery pentru "talentul" dovedit in strangerea de "donatii". In anul 2000 Chirac era insa presedinte al Frantei - si se bucura asadar de imunitate. Cand scandalul Mery a izbucnit, presedintele Chirac l-a acuzat imediat pe primul-ministru Jospin de "intrigi ilegale" si de "lovitura sub centura".


Afacerea fregatelor franceze pentru Taiwan
Procesul "Elf", din 2003, a mai scos la iveala si o alta afacere ilegala. Este vorba de sase fregate, comandate de Taiwan firmei franceze "Thompson". Sirven si "Elf" s-au implicat in afacere, mijlocind comanda, in ciuda relatiilor foarte bune ale Frantei cu China. Fregatele, livrate de "Thompson", au costat Taiwanul 16 miliarde de franci (2,5 miliade de euro). Din aceasta suma, 5 miliarde de franci au reprezentat "comisionul" incasat de Sirven si "Elf". In afacerea fregatelor a mai fost implicat si Roland Dumas, fost ministru socialist de Externe, prieten de lunga durata al presedintelui Mitterrand. Afacerea fregatelor a avut un final tragic: zece persoane, "care stiau prea multe", au decedat in preajma procesului. Dintre acestia, patru in conditii pe care si Politia franceza le considera "extrem de suspecte". Printre cei "decedati" brusc s-a numarat si Thierry Imbert, membru al serviciului secret DGSE. Tatal lui Thierry a declarat presei ca, in ajun, fiul ii marturisise in amanunt afacerea cu fregatele, dar mai ales cine se alesese cu comisioane grase din afacere. Si nu numai cu fregate: Thierry ii vorbise tatalui sau si despre comisioane primite pentru livrarea unor avioane Mirage 2000. "Le Monde" din 13 mai 2003 o intreaga lista cu cei care primisera comisioane ilegale: Roland Dumas (condamnat in alt proces de coruptie, la 30 mai 2001); Dominique Strauss-Kahn, fost trezorier al Partidului Socialist; Robert Hue, fost lider al Partidului Comunist; RPR; Consiliul Primariei Parisului etc. Dar aceste investigatii au costat: judecatoarea Eva Joly a fost numita la post in Norvegia, in 2002; asistentul Evei Joly in cazul "Elf". Laurence Vichnievsky, a fost si el indepartat; Patrik Demure, care a investigat finantarile ilegale de la RPR, indepartat la randul lui. Tatal lui Thierry Imbert a declarat presei: "Fiul meu mi-a spus ca persoane importante din Franta si Taiwan, ca si din conducerea lui "Thompson", au acumulat averi colosale de pe urma acestor contracte".


Vladimir ALEXE

ZIUA
====


despre francmasonerie - de spirit_intelept la: 09/05/2005 18:20:00
(la: Gregorian Bivolaru - MISA, guru şi servicii secrete)
Draga ampop,

as vrea in primul rand sa-mi cer scuze pentru o greseala din ultimul meu reply. Acolo am spus: "in plin secol XX" si de fapt suntem la inceput de secol XXI :).

Nu stiu ce ideologie avea securitatea lui ceasca in privinta francmasoneriei, dar in aceasta directie MISA foloseste ca surse si mijloace de informare o multime de autori, emisiuni, dosare, etc, tocmai pentru a putea creiona un portret global al acestei secte. De exemplu, pentru a putea sa-ti raspund la intrebarea despre Ceausescu si loja francmasona Propaganda Due, am cautat pe Google "ceausescu p2" si am gasit peste 600 de pagini. La loc de cinste era un site, care dupa imaginile din el am impresia ca apartine unui cursant yoga din cadrul MISA. Aici am gasit foarte multe dezvaluiri, unele cutremuratoare. Aceasta este adresa:

http://www.dezvaluiri.as.ro

Despre Ceausescu si P2 sunt doua articole:
- LOJA "PROPAGANDA DUE" (P.2) DESPRE PROCESUL CEAUSESCU
- Licio Gelli - CONDUCATORUL LOJEI FRANCMASONICE "PROPAGANDA DUE" (P.2)
Si mai exista referiri la aceste aspecte si in alte articole. Dupa cum poti citi acolo, articolele sunt foarte bine documentate, se prezinta nume, cifre, date, etc care pot fi verificate si apeland la alte surse si arhive.
De fapt si eu am ramas uimit cand am vazut implicarea lui Iliescu in francmasonerie in articolul "Francmasoneria romana un miracol". Acolo vezi chiar o multime de poze si alte aspecte as zice eu destul de graitoare.

Ar trebui sa-mi spui care e parerea ta despre francmasonerie, sau eventual daca din cauza asta crezi ca la MISA se practica "teoria conspiratiei". Faptele sunt foarte multe si dezvaluirea lor nu reprezinta doar apanajul nostru. Exista multe alte persoane care au luat atitudine deschisa impotriva francmasoneriei, printre care mari ganditori, preoti, Vaticanul, oameni de stiinta, ziaristi, etc. Pe site-ul MISA ( http://www.yogaesoteric.net ) chiar este publicata scrisoarea enciclica "HUMANUM GENUS" a papei Leon al XIII-lea impotriva francmasoneriei. Nu cred ca ai sa-i acuzi pe toti acestia de "teoria conspiratiei" sau de "spalare de creiere".
De fapt orice om de bun simt poate sa constate anumite fapte cum ar fi prezenta numarului fiarei din Biblie in toate codurile de bare, pe carti de credit si in multe alte locuri, foarte multe simboluri francmasonice care apar pe cladiri, monede, inscrisuri oficiale, favorizarea ciudata a francmasoneriei in diverse tari (la noi a capatat titlul de "asociatie de utilitate publica", ceea ce ii permite sa foloseasca bani de la buget in scopuri proprii), etc.

Acum cativa ani MISA a organizat un sir de conferinte la nivel national, care s-au desfasurat in mai multe orase din tara. Tema a fost chiar dezvaluirea unora din secretele francmasoneriei. Succesul a fost foarte mare si de cele mai multe ori salile au fost arhipline. Multe persoane au solicitat bibliografie suplimentara. Cu aceasta ocazie mai multi oameni au prins curaj si ne-au povestit despre actiunile francmasoneriei in Romania. Sunt cazuri concrete, socante, pe care noi le-am editat in diverse buletine informative pe care sper sa le citeasca cat mai multa lume. Din pacate MISA nu dispune de suportul logistic necesar pentru a documenta foarte bine aceste cazuri, noi nefiind ziar, serviciu secret, politie, etc..si atunci nu le-am putut face publice decat in cadru restrans, pentru a nu fi acuzati de calomnie. Cand va veni vremea, sper ca totusi forurile abilitate vor investiga aceste dosare.
Un exemplu dintre ele, care este foarte asemanator cu scandalul din Franta in privinta sangelui infectat cu HIV, din cauza caruia s-au imbolnavit mai multe zeci de persoane, scandal in urma caruia ministrul sanatatii francez si-a dat demisia, este urmatorul: dupa cum se stie, virusul HIV nu prea poate fi combatut cu un vaccin, la fel ca alte virusuri clasice, din cauza ca sufera anumite mutatii, in acest fel fiecare virus fiind putin diferit de parintele sau. Deci practic nu exista doi virusi identici, care sa fie tratati de un vaccin traditional unic. Oricum, din punct de vedere genetic, se pot decela parintii unui virus, la fel ca in cazul testelor ADN de paternitate. In acest fel s-au constat in centre medicale din Cluj si din Iasi bolnavi SIDA a caror virusuri proveneau de la aceasi tulpina virala, deci aveau aceasi parinti. Dupa ce diverse ipoteze cum ar fi posibilitatea infectarii din sursa umana comuna au fost excluse, singura posibilitate a ramas ca infectia a fost transmisa prin sange infectat sau prin seringi infectate provenind din aceasi sursa, ceea ce arata clar actiunea unei maini criminale si care beneficiaza de o anumita putere in stat.

Mai sunt si alte dosare, in special economice sau de trafic de influenta, care sper ca o data vor putea fi facute publice. De fapt credinta mea este ca se va petrece acest lucru, la fel dupa cum in Biblie Iisus spune "adevarul va fi strigat de pe acoperisurile caselor si nimic din ce-i ascuns nu va ramane nedezvaluit".

Imi amintesc reactia mea cand am aflat prima oara despre francmasonerie. Prima oara mi-am spus "asa ceva nu se poate, este imposibil". Pur si simplu ceva in mine se razvratea impotriva faptului ca anumite minti pot fi atat de diabolice incat sa planuiasca si sa duca la indeplinire asemenea orori, fata de care cele infaptuite de Hitler sau Stalin sunt o joaca de copii. Cred ca asta e reactia oricui care incepe sa afle despre francmasonerie, citind dezvaluiri ca acelea din ( http://www.dezvaluiri.as.ro ). Dupa un anumit timp insa, cand deja ai cheile necesare sa intelegi aceste lucruri, foarte multe aspecte din plan economic, politic si in special din politica mondiala (relativ la globalizare, mondializare, noua ordine mondiala, "razboiul impotriva terorismului", amestecul Bancii Mondiale si al FMI in treburile interne a multor state, etc), incep sa se clarifice.

Ca un lucru imbucurator insa, trebuie sa fim cu totii constienti ca francmasoneria este un fel de mafie, de creatura a intunericului, care nu poate rezista la lumina si la adevar. Daca secretul care o acopera este dat la o parte si daca din ce in ce mai multi oameni afla despre ea, atunci francmasoneria si toata influenta ei malefica vor disparea. In acest sens cei mai mari dusmani ai francmasoneriei sunt cei care indraznesc sa spuna adevarul despre ea si sa trezeasca constiintele adormite. Din aceasta cauza MISA are atat de multe de tras de pe urma dezvaluirilor pe care le face, dar MISA va continua sa faca aceste dezvaluiri si sper ca ele sa trezeasca din ce in ce mai multi oameni.

Spirit Intelept
#47725 (raspuns la: #47640) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pt. rac - de irma la: 22/08/2005 10:43:37
(la: Dezvaluie-ti secretele!)
Iti impartasesc un secret: titlul conferintei tale mi-a sugerat initial sa-ti dau un raspuns mitocanesc, in doi peri. Dar, dupa ce am vazut la ce fel de secrete te referi tu, m-am calmat :))
Visul meu din copilarie era sa devin dansatoare (nu balerina). De cand ma stiu mi-a placut sa dansez, chiar si acum imi place. Si chiar daca nu am ocazia prea des sa dansez, mi-o creez: uneori dau muzica la maxim si sa ma agit ca o apucata prin casa. Norocul meu e ca nu ma vede nimeni, ca ar crede ca nu sunt in toate mintile :))
Cu cantatul nu le-am avut niciodata, din pacate sunt afoana! Dar in copilarie si adolescenta eram fascinata de baietii care cantau la chitara...
rac... - de Intruder la: 30/09/2005 13:49:04
(la: Am putea face posibilă întâlnirea cafegiilor ?)
Parerea mea sincera este ca trebuie sa ne intalnim, cei care putem. Comunicarea pe internet numai - se justifica intre cei care nu au alta solutie. Dar daca locuim in acelasi oras, eventual suntem vecini..., ce rost are sa nu ne privim in fata, dar sa ne complimentam (ori sa ne injuram, vorba lui om) de mama focului? Care este scopul vietii? Sa vorbim pe intuneric? Ce, suntem... ascunsi? Sau..., ce avem de ascuns, de mascat?

rac, special postez mai tarziu, pentru ca am vrut sa stiu si parerea altora...
comunicarea pe internet (in speta, pe cafeneaua.com) se justifica pentru cei care nu accepta rutina...aici nu e vorba ca "vorbim" pe intuneric dar, eu unul, nu stiu daca as discuta cu atata lejeritate despre sex (de toate felurile), despre (in) fidelitate, despre prostitutie, despre suflete hranite, satule, pierdute, gasite, despre dragoste, despre Ciocciolina, despre homosexuali, despre sentimente, despre psihanaliza, s.a....
nu spun ca nu abordez subiectele astea si-n viata reala, dar altfel le zic pe-aici...
daca-mi vine sa fac bascalie de cracker (am ales un nick la intamplare), pai fac!...dar, ia sa ma intalnesc cu el face to face, sa vad, mai am eu tupeul asta?...sau daca Horia- sa zicem- vrea sa ma ia la 13-14 pe cafenea, voie de la mine ca de la Banul Ghica!!!...ma-ndoiesc insa, ca acelasi Horia ar mai vorbi cu mine real, in afara de cateva fraze uzuale!!!...si-atunci, nu-i pacat?...
nu spun ca nu-i bine ca unii din noi sa ne cunoastem...unii, chiar am
facut-o...dar, pana la "pasul" asta a trecut ceva timp si dialogurile nu au sarit direct de pe cafenea in sfera reala!...sunt niste etape...
este ca si cum ai vrea sa te culci c-o femeie dar ea nu-i pregatita...chiar daca te doreste...(daca te "grabesti", ar fi in stare sa spuna c-ai violat-o...)
tu chiar nu vezi un oarecare confort in anonimitate?...cine-njura sau jigneste, are admin grija...

apoi, transmiterea live pe internet...cred ca este o aberatie...pai cati
avem la profil o poza de-a noastra?...putini, prea putini...majoritatea au catei, pisici, peisaje, imagini clip-art, mutzunei, ratzushte, maimute, s.a.
asta-nseamna ca toti cu asemenea poze, suntem frustrati, complexati si urati?...deci, daca nu ne aratam pe profil, ce sa mai zic de camere video???

uite o mostra de dialog intre rac si Intruder dupa 6 luni (sa zicem) de la "abrogarea" anonimatului:

Intruder: "salut rac!...ce-i cu tine pe-aici?...parca stateai in Floreasca!"
rac: "salut Intrudere...am trecut c-o treaba...ma duc acasa s-o ajut pe nevasta-mea sa punem muraturi...tu ce ai?...nu pari in apele tale..."
I: "pai m-am certat cu intrusa si m-a pedepsit azi noapte, am dormit singur pe canapea..."
R: "eeeei...si eu m-am certat cu copilul...dom'le, a chiulit de la ora de matematica!"
I: "ei, ce sa-i faci?...asa-s copiii!"
R: "si altceva?...cu ce te mai lauzi?"
I: "cu nimic...toate, cum le stii..."
R: "aha...si?...cand te-nsori?"
I: "aa, da!...la vara...pan-atunci, ma-mpac si cu intrusa..."
R: "bine Intrusule...hai ca plec...o zi buna..."
I: "si tie...sanatate d-nei "rac"...si mai lasa copilul sa mai chiuleasca si el..."
R: "bine...complimente intrusei...te salut..."
I: "salut."

ei?...am glumit dar gura pacatosului adevar graieste...

acum...
fragmentul de text de pe mp, a fost mesajul tau destinat mie...
vad ca l-ai pus pe tapet, aici...nu-i nici o problema...totusi, in momentul cand ai dat click pe "trimite mesajul privat", a devenit al meu si am drepturi depline asupra lui.
am ramas destul de perplex cand l-am citit...m-am intrebat: atunci ce mai cauta Intruder pe cafeneaua.com?...de ce nu da si Intruder cate-un mp la cativa useri de aici, pe care-i agreaza in mod deosebit si sa propuna acestora o intalnire de gradul III??

cineva (munteanu rodica) a spus mai jos ca poate tocmai de aceea suntem asa de sinceri, intrucat nu ne cunoastem...ma rog, atat cat poti fi de sincer pe un forum virtual...si-n viata reala sunt minciuni, dar macar cele virtuale, nu dor...
altcineva (irma) a scris tot aici: (citez)
Cu siguranta ma voi intalni cu ei, atunci cand se va putea. Nu vreau sa ma intalnesc cu toti pentru simplul motiv ca pe unii nu-i cunosc (sau ii cunosc prea putin) si pe altii nu-i simpatizez...mai sincera de atat...

deci sunt grupuri de doi, trei...hai, patru useri, care s-au intalnit sau se vor intalni...fi sigur ca acestia au "tatonat" oarecum terenul, au comunicat suplimentar pe alte canale, nu s-au aruncat imediat intr-un taxi si-au venit la intalnire...cine face altfel, fara sa treaca prin etape, risca doar sa modifice totul intr-o banalitate...bineinteles ca sunt si exceptii, jos palaria...

m-am intins prea mult...ce am scris eu aici, n-a fost o pledoarie impotriva unor intalniri de gradul III...am vrut doar sa stii ca este prea multa energie consumata si dac-or sa vina cinci, o sa ai noroc...deci, este parerea mea, asta!...nu neg, s-ar putea sa vina multi si sa fie foarte bine...dar nu de Sarbatori, atunci chiar nu prea ai sanse...

cu postarea asta consider ca ti-am raspuns si la mp...:)








#75739 (raspuns la: #75313) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
! - de maan la: 05/10/2005 22:57:38
(la: miss cafenea 2005)
cum va interpretati fotografiile puse de voi?

sunt foarte indragostita de Arta.
Viata e o mare metafora.
Din pozele mele se-ntelege Totul. (pauza de facut cu ochiul inspre juriu)

cum raspundeti unor complimente facute de un cafegiu?
draga, eu nu ma culc cu strainii.

cum ati defini MISCAREA FEMINISTA ?
brownian

intrati in general numai pe subiectele cele mai intens discutate sau va cautati numai subiectele care va pasioneaza?
intru, da’ nu ma pasioneaza intens, daca-i public.

ce i-ati spune unui TROLL?
ti-l prezint pe Daniel Racovitan!

care a fost cel mai dur si cel mai dragut comentariu pe care l-ati facut in cafenea?
- eu nu sunt dura, eu sunt corecta (pauza de clipit agale)
- “fii”

sunteti deschise la initiative/sensuri noi? Daca DA, ce va inspira cuvantul CIOMUIRE (de altfel detectat si in google) ?
lipsa de imaginatie.
“castrare” suna mai masculin.

care este primul cuvant care va vine in minte cand auziti cuvantul CAFEA?
da

care sunt asteptarile unei femei de la viata?
asteptarile unei femei de la viata este sa moara la 25 dupa ce-a trait pana la o suta asteptand.

cum te-ai descrie cel mai bine in cateva cuvinte?
nesatisfacator

Ce-i cu atatea intrebari serioase?
unde, draga?

vrei sa facem schimb?
uneori

de stabilit premii si pentru locurile doi si trei
da, sa castige si celelalte ceva.

Cam atat, deocamdata
nu-i nimic, se intampla tuturor barbatilor

E mai haios cand e invers.
p’onorea mea!

in juriul este cine pune intrebari.
vai, tu, si io-i faceam cu ochiul la anonimul ala de dupa perdea!

NU avem pozitii pe podium
69

Cât timp alocaţi în medie/zi sau săptămână navogării pe www.cafeneaua.com?
cinci minute.

Dacă aţi avea posibilitatea, dacă aţi fi admin, ce aţi schimba la acest site şi de ce?
l-as face roz bizantin

Ce vă place cel mai mult la acest site, ce nu vă place, şi de ce?
vezi mai jos

Numiţi una din conferinţele care vi s-a părut cea mai inspirată de-a lungul timpului şi una pe care nu aţi agreeat-o. Motivaţi.
diasporeanul si mellindda
evreii si o manie curioasa

Care este diferenţa dintre comportamentul şi atitudinea dvs. de pe acest site faţă de comportamentul din viaţa reală?
mai toleranta aici

Cum comentaţi existenţa pe site a utilizatorilor cu mai multe nick-uri pe site?
cu dezinteres

Asemuiţi www.cafeneaua.com cu un animal. Motivaţi.
luneta

De ce aveţi nevoie de www.cafeneaua.com?
pe cine faci tu dependenta, ma?

unde/cum ma inscriu ?
eu am venit cu o prietena, n-am vrut sa ma inscriu, fiindca nu cred ca sunt frumoasa.
Ea m-a fortat.
Acum nu mai pot vorbi.
Am niste emoootziii …

1. Va masturbati?
cum se numeste acela care pune astfel de intrebari in mp-uri?

"ati facut vreodata sex manual?"...
dupa manual niciodata, ca la carte s-a mai intamplat.

regulile sunt date deja
rahat de concurs masluit…

unde este non-sensul in afirmatia:
OM9-barbatul este capul, iar femeia gatul ?

la emitator

puneti o ALTA poza/link cu barbatul ideal
barbatul ideal nu e o poza

Cu ce le-am speriat, suflete?
nu ma provoca!

INT9: de cate ori ati intrat intr-un sex-shop si ce ati cumparat de acolo?
o data. am gresit usa.

ce ati facut cu obiectul respectiv daca l-ati cumparat?
l-am pus in apa.
In-cre-di-bil!!!!!

rac, mai pune si tu 2 intrebari, de ce numai om?
ca crustaceele nu vorbeste

stiti de ce laba piciorului e mai mica la voi decat la barbati?
fiindca femeile au fost mereu ingaduitoare cu marimea.

treaba e mai subtila
uisfulsinching

Ce crezi ca a soptit sarpele la urechea Evei?
nice try! (He! He! He!)

Care este personajul preferat (dintr-o carte, film sau piesa de teatru) ce se "muleaza" cel mai bine pe personalitatea ta? (dezvolta in cateva cuvinte)
emma bovary

Enumera 3 (trei) insusiri pe care nu le poseda sotul/ partenerul tau, dar ai vrea sa le aiba.
Sa fie! aici! Acum!

Enumera 3 (trei) defecte pe care le poseda sotul/ partenerul tau si care ai vrea sa le piarda.
si PE care ai vrea sa le piarda! Cinci flotari si zece genuflexiuni!

Daca esti o femeie puternica (la figurat vorbind) ce te face sa fi astfel?
Nu sunt o femeie puternica.

Comenteaza pe scurt ce-ti sugereaza urmatorul fragment din "Ce noroc sa dormi si sa nu visezi" de Nichita Stanescu:

“Am gasit o toanta care tine la mine. Si stiti de unde stiu ca tine la mine? Mi-a spalat camasa.”

iubire neconditionata.

Dezvolta pe scurt notiunea de ''gandire libera''.
a gandi liber inseamna a trage concluzii care nu-ti sunt intodeauna favorabile.

Multzam, m-am distrat!:)

#77009 (raspuns la: #77000) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
rac, il suspectezi pe cumnatu - de Intruder la: 27/10/2005 20:01:57
(la: Exerciţiu de imaginaţie)
rac, il suspectezi pe cumnatul tau c-ar fi Intruder??!!!...
am sa-nnebunesc daca mai stau mult pe forumul asta, pe bune! :)))))))

fi atent ce-ti spun: iti scriu aici o parola si cand il vezi pe intruderu' celalalt, ii arunci parola asa, in scarba...daca sunt eu, am sa ma schimb la fata, ma inec cu palinca, mi se blocheaza cozonacu-n gat...

eu nu sunt insurat cu sora sotiei tale, de fapt, daca ma gandesc mai bine, nu sunt insurat deloc deocamdata, ti-am mai zis...
intrusa n-are frati, n-are surori, n-are gradina cu flori...are cateva plante si niste cactusi peste care scutur eu din cand in cand scrumul de tigara cand nu mai are loc in tastatura...pe mocheta nu ma lasa sa scutur (scrumul, of course!) pentru ca risc o lovitura de aspirator in moalele capului...

pana la urma, cred ca tu esti fratele meu geaman, care s-a crezut c-a murit la nastere, dar de fapt, moasa l-a dat unei familii cumsecade sa-l creasca pentru ca ea, moasa, il iubea pe tata ca o nebuna si voia sa se razbune pe mama noastra...
dupa ani si ani de lupte seculare, care au durat vreo douashopt de ani, mama s-a dus la emisiunea "surprize- surprize" pentru ca a avut ea, asa, o presimtire ca al doilea fiu al ei care e cel mai iubit dintre pamanteni, traieste bine merci departe de caldura caminului si iubirea frateasca a mea si a surorii mele...drama dramatica, acum incepe, pentru ca sora mea, a noastra de fapt, s-a indragostit de fratele tau vitreg, care la randul lui s-a indragostit de intrusa mea, fara ca eu sa stiu, conform principiului: "nu stie intrusul ce stie tot targul"...dar si eu, (ca nu ma mai satura Dumnezeu odata!) m-am indragostit de o vara de-a ta din Braila (unde a murit camila) si sufar amarnic pentru ca n-o vad decat de 2 ori pe luna, intr-o gara pentru doi, in acceleratul de Iasi, unde ne inchidem intr-o cuseta clasa I si unde ne iubim ca doi dezmatati, rusine sa ne fie, ca-i imoral si rusinos...bineinteles ca eu mai am un copil din flori cu o vecina de-a ta care mi-a facut avansuri in lift si eu, ochi alunecosi, inima zburdalnica m-am lasat ademenit de bustul ei cat tancurile lui Lenin din Piata Rosie asa ca, iata-ma prins intr-o gramada de idile si pasiuni tulburatoare, nemuritoare si amagitoare care ma ametesc de cap si ma seaca la lingurica; vorba ceea: "cine iubeste si lasa, Dumnezeu sa-i dea pedeapsa...taraishul sarpelui si viatza intrusului"...

huh, am obosit si mi-e sete..."o cola, va rog. dar sa fie rece"...


































#82079 (raspuns la: #82033) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
rac! - de Intruder la: 24/11/2005 00:31:36
(la: Discret, discretie, discreditat)
rac, tu colectionezi toate rahaturile de pe alte conferinte?...ce are televizorul cu tractorul si vaca popii cu Avram Iancu???
ai impresia ca eu cu anisia dezbatem augusta ta persoana?...stiiiiiiiu, ti-e rau!...las' ca bei o gura de apa si-ti trece!

Păi, cum, mata` deschizi conferinţă despre
discreţie, când `mneata zici, în dispreţul
discreţiei, ce am fi vorbit NOI DOI pe
"private", dezvăluind şi ceea ce eu - chipurile -
mărturisisem???
Mi-e rău.


si mie mi-e rau!...''tanti'' anisia nu se-apuca sa atace din senin dar s-o fi saturat si 'mneaei de o "viata amara si un trai nefericit"!...numai ca 'mneata ''descalifici'' asa-i?...ti-a ramas un dinte de la conferinta aia cu televiziunea si-ai inceput sa-mprosti in stanga si-n dreapta!...cine descalifica pe cine?...cine-i in masura sa dea calificative si pe ce criterii?...da, si mie mi-e rau!...cand te gandesti ca anisia ma-nnebunea la cap sa venim sambata la mall!!!...eu n-am nici o treaba, daca vrea sa mearga, nici o problema, nu sunt eu in masura sa-i dau sfaturi!

cred ca ne-am dat destul in stamba...poate redactezi ''lista lui rac'' si scrii acolo ce conferinte sa fabrice anisia, ce zici?...cu ocazia asta sa-mi spui si mie ce sa citesc! ''capra cu trei iezi'' am terminat-o, acum sunt la ''scufita rosie'', pag. 13...astept recomandari pertinente!!!

ahhhh, aflu ca m-ai iubit!...de esti tu acela, nu-ti sunt tata eu!...sentimentele astea sunt inaltatoare dar pardon, ca am o inima mizericordioasa si fac infarct!

p.s.
stii pe cineva care a dezvaluit unor useri numele meu real?...e o intrebare retorica pentru ca userii imi sunt simpatici si am purtat discutii interesante pe mp cu unii!...data viitoare iti trimit CV-ul si fotografia de la taierea motzului!...auf wiedersehen!




___________________________________
semper idem...
#90202 (raspuns la: #90179) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...