comentarii

prietenia adevarata incepe in copilarie


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
prietenia exista,dar sunt foa - de (anonim) la: 24/03/2005 15:08:30
(la: Prietenia in zilele noastre)
prietenia exista,dar sunt foarte putini aceia care mai pot fi prieteni.sunt o fire mereu in cautare de oameni adevarati,iar atunci cand ii intalnesc parca imi vine sa plang.cred ca prietenia inseamna sinceritate si sunt de parere ca ,unde este Dumnezeu este prietenie adevarata.
prieteni... - de popix la: 07/04/2005 22:49:56
(la: Ce ati alege : respectarea principiilor sau prietenii ?)
de multe ori confundam amicii sau cunostintele cu prietenii, asta o face toata lumea pe pamantul asta, sa nu-mi zica vreunul ca nu-i asa!sincer eu tare as vrea sa-i aleg pe prieteni, insa inclin sa cred ca principiile sunt mai importante in viata...daca le respecti automat vei avea prieteni ADEVARATI!se mai intampla ce-i drept sa fii pus in fata unor intamplari neplacute, de ex sa iei partea unui prieten chiar daca stii bine ca nu are dreptate...asta e insa o consecinta a unui principiu de viata al tau personal(eu am facut-o si cred ca si voi).si mai cred ca singurii care nu te vor trada NICIODATA in viata sunt DECAT parintii!pesimist, asa-i?
Ma gindesc adesea, - de Mi7haela la: 26/05/2005 07:54:40
(la: Despartirile sau viata pe segmente...)
uneori pina la obsesie, ce mi se intimpla de-a lungul intregii vieti. Imprejurarile m-au despartit de toti-toti prietenii/prietenele mele, fara nici o exceptie. Asta incepind de la prima fetita cu care ma jucam in curtea bunicii.

Prima data am plecat eu la parinti, cind am inceput clasa intiia. Apoi pe noua mea prietena au inscris-o parintii la liceul de corergrafie din Bucuresti. Statea la internat acolo, ne mai vedeam in vacante, dar numai pentru citeva zile pentru ca eu plecam cea mai mare parte a timpului la bunici. Si tot asa, viata m-a despartit geografic de toata lumea, de toti prietenii, din toate etapele vietii mele.

Cel mai adesea ei au plecat. Eu am plecat doar prima data. Unii au plecat in alt oras, altii in alta tara. Dar nu conteaza cit de departe. Nu tin legatura constant cu nimeni, dar stiu de fiecare unde este si in linii mari schita vietii sale, scheletul. Uneori ma intilnesc cu cite unul dim prietenii mei de suflet pentru scurt timp. Atunci e ca si cind n-am fi fost niciodata departe, doar ca avem multe de povestit.

Cu timpul, cu virsta vreau sa spun, nu stiu cum se face, dar intilnesti tot mai greu oamenii cu care sa poti fii prieten adevarat. Ceilalti sint doar cunostinte, amici cu care poti petrece timpul in mod placut. Dar prieteni cu care sa poti imparti si ultimul gind tot mai rar.

Au fost perioade cind n-am avut nici un prieten drag. E foarte greu atunci. Lipsa cuiva apropiat o simt aproape mereu, si la bucurie, dar mai ales la greu.

Subiectul asta a venit chiar acum, cind prietenul meu din ultima perioada se pare ca va pleca din partea asta de tara pentru totdeauna, pentru a se intoarce in locurile natale. Nu-i inca sigur, nu-i inca stabilit. Dar cred ca lucrurile curg intr-acolo...
Oare de ce mi se intimpla asta mie?! Nu ma pot impiedica sa nu ma gindesc la destin, la chestii de genul asta. Nu exista nici o singura exceptie, nici una.
Pentru a vedea si singurul aspect bun (sint optimista din fire, tot partea plina a paharului de obicei), asta e intr-un fel bine, pentru ca toti mi-au ramas cei mai buni prieteni, nimic n-a intervenit intre noi sa simtim ca nu mai sintem prieteni.

Dar nu pot sa nu ma gindesc, sa nu ma intreb, sa nu ma framint: de ce? De ce? De ce mereu-mereu?...
prieteni - de niulius la: 27/05/2005 14:51:23
(la: Despartirile sau viata pe segmente...)
cat de importanta e prietenia? cati dintre noi au pus o prietenie mai presus decat interesele materiale/profesionala/educationale? prieteniile se destrama de cele mai multe ori pentru ca oamenii pleaca prin alte orase/tari, pentru ca vor sa faca o scoala mai buna, sau sa aiba un job mai bun, sau sa aiba o situatie materiala mai buna, si multe alte motive. dar e trist ca prieteniile sunt aproape intotdeauna mai putin importante.

asta se intampla din egoism. prietenia adevarata inseamna sa daruiesti, nu sa iei, si semnul cel mai inalt al prieteniei este sa-ti dai viata pentru prietenul tau, parca scria undeva. insa pe noi ne preocupa propria persoana, bineinteles, si in drumul nostru prin viata prieteniile destramate sunt niste "neplaceri necesare".

Daruind, vei dobandi...si primind, iti vei arata recunostinta - de ondine la: 11/07/2005 14:41:31
(la: Confesiunea unui om obisnuit)
Draga Radu, ma impresionezi. Iti spun asta ca un om care tine cu religiozitate la prietenie si pentru care prietenia este realmente unica alternativa la singuratate. Prietenii mei cei mai buni sunt foarte putini, si cu totii traim in tari diferite. Asta nu ne face mai putin prieteni. Serile de sambata mi le petrec cu ei la telefon. Faptul ca de ceva ani mergem pe drumuri diferite, nu schimba nimic, absolut nimic. Prietenia care se impotmoleste in astfel de lucruri nu e prietenie adevarata. Dar, as indrazni sa spun, pana nu trece de prima incercare, nu ai cum sa stii daca e adevarata sau nu, atat din partea celuilalt, cat si din partea ta. Iar prima incercare, prima greseala...e doar o chestiune de timp ca sa se intample. Aceste momente pot insa la fel de bine sa apropie, in loc sa desparta, cel putin dupa ce se depaseste conflictul. Pot reprezenta o lectie, in urma careia fiecare sa dobandeasca mai multa intelegere, si asta sa consolideze prietenia pe mai departe. Asa a fost in cazul meu si, desi n-a fost usor, ma bucur ca eu si prietenii mei ne-am mai si gresit unul altuia, fiindca realmente am invatat multe din asta. Chiar cred ca am devenit un pic mai buni, mai toleranti, dupa aceea. Si, mai ales, am incetat sa ne mai temem de dezamagire...
Nu stiu ce anume ti-a incarcat constiinta atat de puternic, dar raman convinsa ca, in prietenie, orice se poate ierta. Daca e vorba de prietenie adevarata, adica fondata pe o reala cunoastere a celuilalt si nu pe o simpla imagine sau dorinta de evadare.

Nu trebuie doar sa ne iubim prietenii, ci si sa ne lasam iubiti de ei. Nu doar sa-i iertam, ci sa ne si lasam iertati de ei. Ce s-ar alege de toata filosofia crestina daca nimeni nu s-ar lasa iertat de aproapele sau? Ce rost ar mai avea iertarea, daca e data, dar nu si primita? Trebuie sa mai stim si sa ne iertam pe noi insine, fiindca daca n-o facem, nici pe Dumnezeu nu-l lasam sa ne ierte. Sa nu fim cu noi insine mai aspri decat n-ar fi nici insusi Dumnezeu!
Iti urez impacare placuta, in primul rand cu tine insuti.

"Contrariul pacatului nu e virtutea, ci libertatea"

PS Profit de ocazie ca sa te intreb ceva ce vroiam de mult sa te intreb, cu riscul sa ajung pe lista neagra cu mesajele prea lungi : piesele tale s-au jucat/se joaca pe undeva prin Bucuresti? Ma intereseaza fiindca si eu scriu teatru, insa sunt extrem de sceptica in ce priveste verticalitatea modului de selectie in teatrele bucurestene. Ma gandesc din ce in ce mai serios sa le traduc in franceza, sau chiar sa incep sa scriu direct in franceza sau engleza si sa incetez definitiv a ma mai raporta, in aceasta privinta, la tara din care am plecat. Imaginea "boierilor mintii" care fac si desfac reperele culturale ca sa se promoveze numai pe ei si pe ai lor, mi se pare kafkiana...Nu stiu daca e adevarata si as vrea sa sper ca nu e asa...
Prietenie si utopie - de ampop la: 12/07/2005 14:13:44
(la: Confesiunea unui om obisnuit)
Ani buni am crezut ca am prieteni. Poate prea multi ani. Apoi, deodata am constatat ca prietenia era unilaterala. Cutitul varat in spate precum Brutus a lamurit respectiva legatura. E bine cand ai prieteni multi, dar, pana la urma, intr-un exercitiu de sinceritate fiecare poate vedea ca adevaratii prieteni se pot numara uneori folosind degetele unei singure maini. Prietenie adevarata si dezinteresata, nu relatii sociale, de fashion si alte bull shit-uri contemporane. Incet, la varsta socotelilor, are loc filtrarea prietenilor. Realizezi ca unii au profitat si mai profita. Le intinzi mereu celalalt obraz. Sunt prietenii tai si mai vrei sa traiesti utopia. Trebuie sa credem ca omul este bun, creat dupa chipul si asemanarea Lui. Doar slabiciunile il fac egoist, profitor, mincinos, perfid, tradator...sa vedem in semenul nostru ce este bun. Daca putem...sa iertam si sa mergem inainte. Sa iertam dar sa nu uitam.
Mario
prietenie - de pupic la: 12/07/2005 15:41:46
(la: Confesiunea unui om obisnuit)
Pentru mine... nu e prima oara cand scriu despre prietenie... dar e prima oara cand citesc despre EA la modul acesta....
Oare am uitat ca prietenia e un sentiment (ca si iubirea) in doi? (sau poate nu... caci, poti iubi fara sa fii iubit, pe cand nu poti prieteni fara... nu stiu cum...)
Mai demult, cand eram tanara, mi-am rugat prietenii de atunci sa-mi dea intr-un tabel o "definitie" a prieteniei...ce simt ei... SI multe...casute au ramas goale....(Fara legatura cu asta).
Ce greseala sa fie aceea care nu i-o poti ierta unui prieten....? ar ajuta cu ceva iertarea celuilalt?
Au mai spus-o si altii.... "Prietenie inseamna sa fii alaturi de prieteni nu cand au dreptate, ci cand gresesc."
Iarta intotdeauna si iti va fi usor sa intelegi ca si tu ai gresit....
Intr-o prietenie adevarata.... NU EXISTA GRESELI....
"Ce e rau... si ce e bine....... Nu spera ... si nu ai teama..."
Ma gandesc uneori ca fiecare prieten al meu ... e altfel.... si sa trag concluzia ca exista mai multe feluri de prietenie...?
pana atunci... multi pupici...



Prietenia - de Tofan Ana Isabella la: 29/07/2005 08:26:10
(la: Prietenia si prietenii)
Din pacate am avut o prietena foarte buna din copilarie ,dar m-am indepartat de ea si acum imi pare foarte rau... Ne mai intalnim,dar nu mai exista intre noi aceasta legatua sufleteasca cum era in copilarie...
gigi - de cattallin2002 la: 19/09/2005 12:19:39
(la: Vrajitoare si ghicitoare in sec. XXI)
Scuze daca par citeodata atoatestiitor sau malitios, nu asta e intentia mea, dar ma mai ia valul, oricum nu cu rele intentii.
Acum parerea mea despre credincios dusa la extrem este ca numai cind zicem ca in Biblie muntelui sa se miste si se misca putem spune ca avem cel mai redus nivel de credinta. Pina atunci doar facem tot ce putem. Si tot cum spune in Biblie si daca ma avea atita credinta si daca am stii tot ce se poate stii, si daca ma putea profetii sau alte daruri si nu am avea dragoste ar fi nimic. Inchei paranteza.
In legatura cu prietena ta. Incep o alta paranteza. Scopul nostru in viata este sa ne mintuim, sa ajungem in rai. Atunci inseamna ca ne-am realizat si o ducem bine. Noi traim aici 100 de ani, dupa pt totdeauna.
Daca scopul ar fi sa o ducem tot timpul bine aici atunci nu ar mai fi asa multa suferinta si durere, pt ca Dumnezeu e bun si iubeste toti oamenii. Dar, ca sa ne ajute ne da tot timpul probleme, sa nu uitam de scopul nostru, pt ca ne vrea binele, adica dupa moarte sa o ducem bine. Daca o ducem numai bine, avem de toate, nici o grija, eu cel putin m-as lenevi la un moment dat si L-as uita pe Dumnezeu.
Zici ca megea la biserica de 12-13 ani. Si acum s-a gindit mai bine sa apeleze si la diavol, ca poate o ajuta mai mult? E ori ori. Ce legatura are Dumnezeu cu vrajitoarea? Pai la martiri le ofereau bogatii, slava, pe linga viata, numai sa jertfeasca odata idolilor. Ce era asa greu sa faca asta? Erau ei nebuni ca nu faceau si refuzau toate bogatiile si chiar acceptau moartea, ba si bonus schinjuirea? Erau doar fanatici? Se spune ca au fost cam 11 milioane de martiri (nu imi aduc aminte sigur). Pe noi nu ne obliga nimeni si nici nu ne dau bogatii, ne ducem de buna voie.
Am citi mai multe carti legate de paranormal si vrajitorie, printre altele si Edgar Cayce (sau cum l-o chema) si Seghei Lazarev (parca ziceai ca ai citit).
Acum cind citesc ceva pun in primul rind accentul pe persoana care a scris-o si apoi pe continutul cartii. Ca multi scriu despre multe crezind ca stiu multe. Iti recomand si eu carti de Danion Vasile (pseudonim), mai aproape de adevar.
Si vrajitorul si desfacatorul lucreaza cu acelasi material, fara sa stie de obicei niciunul: diavolul. De aceea se tem, ca nu poti fi sluga la un stapin rau fara sa te mai plezneasca. Si, din pacate cel ce apeleaza la ei are aceeasi plata ca si cel ce face.
Cel ce desface, din ce cred eu si ce am citit, de obicei cerind ajutorul diavolului, face in felul urmator: pleaca diavolul trimis de farmece si vine altul mai puternic. Zici ca ai scapat de el dar dai de mama lui. :)
Avem pareri putin diferite, dar nu-mi displace persoana ta. Daca vrei ne imprietenim (amicitim). Ca daca nu avem dragoste... nu avem nimic.
Sfatul meu ar fi s-o lasi pe Maritza, ca ea la toti le spune ca au farmece. Dar tu n-o sa asculti sfatul meu. Poate mai incolo.
#73129 (raspuns la: #72538) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
prietenii - o ploaie calda de vara - de oanalaur la: 25/09/2005 21:23:58
(la: Cum recunoastem un prieten adevarat?)
desi e greu de crezut dar la cei 32 de ani ai mei nu mi s-a intamplat niciodata asa ceva. bineinteles, inca mai e timp, dar nu stiu cum se face ca mereu i-am depistat la timp pe cei care ar fi vrut sa profite de prietenia mea, sa mi se bage pe sub piele doar ca sa obtina ceva de la mine, pe cei care se simteau superiori mie, din indiferent ce motive, sau pe cei pe care eu ii simteau inferiori mie. am cautat mereu sa am prieteni care sa-mi aduca macar un zambet pe zi, oameni asemanatori mie: cu o gandire pozitiva, nepretentiosi, oameni cu care sa pot vorbi ceea ce simt fara teama permanenta ca s-ar putea sa-i ofensez, doamne fereste, cu ceva. oameni in preajma carora sa ma simt comfortabil. si daca au fost momente in viata cand nu am gasit astfel de oameni am preferat sa nu am prieteni deloc. la urma urmei ma simt destul de bine si singura. pana la urma urmei cred ca e vorba de comoditate. eu nu prea stiu ce sa fac atunci cand bunul simt imi spune ca acum ar fi momentul sa ma cert sau s-o rup cu cineva. si cum urasc situatiile complicate incerc sa le evit in felul meu: imi ia foarte mult timp sa consider pe cineva prieten (ultima oara a durat 2 ani) dar atunci cand o fac sunt aproape sigura ca e un prieten adevarat.
si nu stiu daca rolul prietenilor este neaparat acela de a ne ajuta la nevoie. stiu si eu proverbul "prietenul la nevoie se cunoaste" dar de cele mai multe ori intram in buclucuri singuri, deci de ce sa nu iesim singuri?
cred ca prietenii sunt de fapt acele persoane in mijlocul carora te definesti ca persoana. sunt oamenii care reusesc sa-ti dea echilibru intr-o lume plina de falsitate, conveniente, obligatii. vorba unei reclame: sunt ca o ploaie calda de vara. eu prefer sa-i vad asa si nu ca asistenti sociali. evit sa le cer sa ma ajute. o fi din precautie?!
honey... - de cracker la: 27/09/2005 19:43:49
(la: farmece sa fie oare?)
honey, iti place sa ma intepi...asa crezi tu ca am s-o uit? dramatizez,ai?hmmm...nu-ti doresc sa suferi din dragoste vreodata...am iubit-o, o iubesc mai mult decat orice...inainte de ea am avut destule relatii, experiente, am facut cateva fete sa sufere, chiar am stricat o casnicie, tineri casatoriti, a suferit tipul enorm, o iubea...eram mai necopt pe-atunci, nu cred ca as face aceeasi greseala acum, tinand cont ca erau prieteni de familie cu familia fratelui meu...acum cred ca asta mi-e pedeapsa de la Dumnezeu, m-a facut sa-mi pierd capul dupa Georgiana, sa o iubesc mai mult decat orice pe lume, si acum mi-a luat-o...
Am ajuns departe cu uitarea, spui tu? mda... Dupa cum am spus, noroc de prieteni, adevarati prieteni, tinand cont ca 2 ani de zile, le-am cam intors spatele...in doi ani de zile nu am vazut altceva inafara de EA. Eram numai noi doi si atat...zi de zi...nu-mi suporta prietenii, colegii, nimic...A fost o dragoste sufocanta, pasionala,...si cum spuneam, acum de cand a plecat (caci ea e plecata acum in Italia, sigur), am dormit mai mult pe la prieteni, prietene, nu puteam sa stau singur pentru ca innebuneam...stiti ce-i aia ca aveam/am o amintire,ceva care sa nu o includa si pe ea?Singura muzica care o ascult acum e house(ei nu-i prea placea), caci in rest orice melodie as asculta imi aduce aminte de ea...sincer, nu credeam ca o iubesc atat de mult, sau ca am sa sufar atat de mult...si daca ai citit mesajele trimise de ea, ti-ai da seama ca si ea ma iubea la fel de mult...dar alea sunt doar niste mesaje, inchipuiti-va ce fel era cand eram impreuna...de aceea nu pot accepta realitatea asta cruda si asa de brusca cum ca s-a trezit deodata, maturizat, ascultat familia, sau mai stiu eu ce, si a plecat in Italia...ea mi-a spus pe la inceputul relatiei ca din partea matusei ei se ocupa cu farmece, si ii era frica sa nu ne faca ceva, mai ales cand incepusera sa o preseze sa ma lase...plus ca stiam ca bunica-sa cunoaste femei care dau in carti, cafea, i-au dat si ei de cateva ori...aa, sa va spun o chestie... a fost acum ceva timp in urma de i-a dat una in carti, chipurile are har, se duce numai lume buna la ea etc...(ea cred ca s-a dus sa vada daca eu o iubesc cu adevarat sau daca o insel...era cam geloasa din fire, adica extrem de geloasa..)...si i-a spus ca lucruri din trecut (care i se potrivisera spunea ea), si din prezent...i-a spus ca este cu un baiat bun, ca invata (sunt student) dar si munceste (asa era), ca o iubeste mult, ca mai sunt si alte fete care ii dau tarcoale, dar el nu are ochi pt niciuna (asa era, nu am inselat-o niciodata, ocazii fiind), i-a spus chiar ca o sa fim impreuna, ca o sa am bani mai tarziu, ca o sa avem nu un copil ci doi, ca am multi dusmani, multa lume e impotriva noastra, apoi i-a spus ca pe ea o asteapta un drum lung, ca va avea un drum in strainatate, dar sa aibe grija ca e ceva rau, ca ar fi o cumpana, ceva...cam atat ce am retinut eu de la ea...eu nu credeam in ghicitoare, ii spusesem sa nu se duca, imi era frica pe de-o parte sa nu-i spuna aia cine stie ce prostii, si sa se indeparteze ea de mine, eu stiu...dar daca am vazut ca i-a spus de bine (despre mine), mi-am zis ei lasa ca-i bine, o sugestioneaza pozitiv chestia asta...sa nu va spun ca mai tarziu m-a convins si pe mine sa merg, eu care nu credeam dar am spus ei hai sa fie din curiozitate...(vroiam sa fie doar o simpla replica pt honey dar m-am lasat dus de val...ei lasati, mai adaugati asa o mica piesa la puzzle-ul povestii mele)...deci am mers cu ea la ghicitoarea aceasta, o femeie la vreo 40 ani, femeie bine, plina de aur normal, casa mobilata normal, icoane ca la orice familie de crestini, era credincioasa chipurile, ne-a povestit si cum s-a apucat ea de ghicit...cu multi ani in urma facea niste drumuri la un spital din Iasi, sotul ei era bolnav nu stiu de ce, si acolo a intalnit o femeie doctor si in stiintele astea de parapsihologie...si acea doctorita cica i-a a simtit asa ca ea are o energie mare pozitiva, au intrat in vorba, s-au imprietenit, a indrumat-o pe calea aceasta, a invatat-o sa-si foloseasca energia etc etc si in ziua de azi corespondeaza chipurile cu mai multi mari parapsihologi din tara, ne-a dat ea nume dar nu am retinut, nici nu ma interesa, abia mai tin minte ce mi-a dat in carti...defapt astea ni le-a spus dupa ce imi daduse incarti... eu credeam ca o sa fiu singur in camera cand o sa-mi dea, dar ea a lasat-o si pe Georgiana...(de aici m-am indoit si mai tare de ce avea sa-mi spuna, caci poate nu ar fi spus ceva ce nu i-ar fi convenit Georgianei)...mi-a dat in vreo 4 sau 5 perechi de carti, nu mai tin minte...toate diferite...eu chiar nu mai tin minte ce mi-a spus...decat dupa cum i-a spus si Georgianei, ca am dusmani, prieteni care ma invidiaza, (nu asta e ordinea, spun si eu cum imi amintesc), ca in alta viata am fost un om mare, imparat intelept :), ca sunt destept, caci prin munca voi avea bani (normal ca nu pot crede asa ceva, dar cel putin ma ajuta sa ma autosugestionez pozitiv), multi oameni vor depinde de mine, mi-a spus de mai multe ori asta, ca o sa fiu cica un om mare cu influenta, si ca multi vor depinde de mine (nu radeti mai, eu spun ce mi-a spus), ca eu sunt protejat de un fel de stea, inger, nu stiu,ca asa vede,ca ceva ma protejeaza mereu...mi-a spus ca Georgiana ma iubeste ca nu stiu ce, ca nu are altceva in gand decat pe mine(mmm, asta credeam caci asa era pe-atunci, vedeti in mesaje), ca o sa fiu fericit alaturi de ea (da, ca acum!), mda si daca-mi aduc aminte bine parca mi-a spus ceva de o durere, de un necaz sa am grija (da, dar lasa loc la interpretari, prea evaziv ce spunea ea, ca la horoscopul de zi cu zi, poti face tu conexiunile in asa fel incat la sfarsitul zilei sa spui ca ti s-a potrivit), dar o sa treaca, am sa pun la spate (sigur pun la spate), si parca mi-a spus si mie, da mi-a spus si mie de un drum in strainatate, care o sa-mi aduca satisfactie (dar de unde, eu niciodata nu m-am gandit sa plec, nu vreau sa plec, dar...in fine...), si cam atat ce mi-aduc aminte pe moment...si ne-a spus la plecare sa venim la ea peste ani si sa-i spunem cum o mai ducem (hmm, nu mai stiu eu sa ajung acolo, Georgiana m-a dus,si era destul de greu e ajuns, ca i-as fi spus eu ce fel o mai duc...chiar, la naiba trebuia sa-mi fi noatat adresa)...da fratilor, v-am spus si asta...adevarul ca faza cu drumul ei in strainatate s-a adeverit...:))...
...am deviat de la subiect, da honey, si dupa cum spuneam tu ma mustri ca gata, in cateva zile am sa uit de ea...am spus ca am gasit pe cineva, nu ca am o relatie, sunt fericit etc...deocamdata am sa pastrez distanta, nu am sa ma arunc cu capul inainte, si sincer nici nu pot...dar chiar voi spuneati ca e bine sa-mi revin, sa-mi vad de viata in continuare...asta incerc sa fac...cand am ramas fara ea, parca stiti ce-am simtit? parca am ramas fara punct de sprijin, parca mi s-au naruit toate visele, planurile, eram dezorientat (defapt inca sunt), mi se pare ca nu mai are sens viata mea etc...ei iarta-ma daca acum incerc sa-mi gasesc un alt punct de sprijin, un substitut ceva, sa ma pot iar concentra asupra a ceea ce vreau de la viata...incerc sa-mi pastrez ratiunea in gandire...chiar nu stiu ce fel par acum din afara, ma bucur ca am dat de site-ul acesta, asa am putut spune lucruri pe care prietenilor mei nu le-am putut spune, sa nu par prea patetic...de la voi mai primesc cate un sfat, mai ma mustrati mmm, e bine...va multumesc...
multumesc shtevia pentru sfat, cand dau de bani am sa incerc sa procur cartea, am gasit site-ul de unde s-o comand, dar cred ca vorba lui cata, deocamdata eu si God...daca Dumnezeu crede ca-i femeia potrivita pentru mine, o va aduce inapoi...
#75061 (raspuns la: #74945) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Prietenia - de Tofan Ana Isabella la: 05/10/2005 08:16:38
(la: Cum recunoastem un prieten adevarat?)
Chiar daca te-ar durea ,cred ca ar trebui sa-l lasi . Mai bine sa-ti dai seama din timp ce fel de om este,decat sa suferi mai tarziu.Mi-am dat seama ca exista oameni care profita de ceilalti si care nu se pot numi prieteni adevarati.
nu nu cred in astfel de prieteni - de daniela_sorina_albeanu la: 21/10/2005 08:49:38
(la: Cum raspundeti rautatilor gratuite?)
Salut sunt noua la cafenea, dar sper sa nu va supere interventia mea! in general prietenii trebuie sa fie sinceri si loiali, dar criticile si observatiile pot sa ti le faca intre patru ochi si nu in public.atunci cand un "prieten" te face sa te simti prost in public eu mi-as pune un semn de intrebare!Mai bine mai putini prieteni langa mine dar prieteni adevarati!
Mi-a trebuit mult timp pana s - de kedi la: 01/11/2005 22:20:47
(la: Dialogul virtual si comunicarea in Cafeneaua.com)
Mi-a trebuit mult timp pana sa ma inregistrez. La inceput am fost fascinata de pertinenta comentariilor si nu ma mai saturam sa citesc subiect dupa subiect. Stiti ce-am facut prima data? Am dat click pe ultimul utilizator online... vlad mereuta si am vazut fotografiile lui....superbe:)

Mai tarziu am avut impresia unui grup oarecum ermetic, cu penalizari dure si inhibante ale greselilor, uneori minore, alteori nu, uneori gramaticale, alteori nu :)

Am decis sa scriu doar pt ca aveam ceva de zis... Nu sufar deloc de singuratate sau nebagare in seama, dar e foarte adevarat ca munca limiteaza la max discutiile cu prietenii deci si abordarea unor subiecte care-ti pun...probleme.

Cred in prietenii virtuale! Pana la urma si ochii si inflexiunile vocii si mimica pot minti, de multe ori 'necuvintele' sau ce e scris printre randuri, intuitia sau cum vreti voi sa-i spuneti ne pot indica un ... prieten. La inceput, la fel ca in viata reala (... ce zic eu, ce-i pe site-ul asta nu tot real se numeste???) esti mai retinut, mai inhibat dar daca e ok ajungi sa spui lejer si un ' p ma-si!' fara sa pice greu sau vulgar, exact cum o faci la o bauta cu prietenii.

Una peste alta, cafeneaua asta e faina-faina si e asa si pt faptul ca virtuala!!! Ganditi-va la o cafenea reala in care unii asculta jazz, atii rock sau hip-hop, unii fumeaza altii nu si nici nu-s intoxicati de fumatori, unii beau direct din sticla de whisky, altii din bere la sticla de plastic de 2l, unii poarta costume de birou altii pijamale si lista poate continua... Cum e? Imposibil! Viata reala nu poate oferi ce ofera acest spatiu si nici invers.



to live is to die, to love is to lie,
Ce cred eu despre prietenie ? - de Dora C la: 17/11/2005 10:53:36
(la: PRIETENIA-CEL MAI DE PRET LUCRU AL OMULUI)
Ce cred eu despre prietenie ? Pai eu cred ca-i o perla rara, un lucru pe care ni-l dorim fiecare dintre noi. Cei ce au prieteni se pot considera foarte norocosi. Nu este « posesiune » mai pretioasa decât un prieten bun si credincios.
Dar ce este prietenia ? Cred ca este o relatie care se situeaza undeva intre dragoste, intelegere, comunicare. Ingredientele unei prietenii sint : simpatia, disponibilitatea, reciprocitatea, preocupari comune,valori morale comune, gusturi comune, sinceritatea, respect. Dar ingredientul esential intr-o prietenie este fidelitatea. Un prieten trebuie sa fie prezent atunci cind toti ceilalti ii intorc spatele dupa cum bine zice proverbul : « prietenul la nevoie se cunoaste ». Sa fie disponibil atunci cind ai nevoie de el. Sa imparti cu el clipe placute, sa gasesti in el un confident si o fiinta toleranta care sa nu te judece sa te iubeasca si sa te accepte asa cum esti. Aceasta relatie trebuie neaparat sa fie reciproca. Sa dai intotdeauna cel putin atit cit primesti. Sa fii prieten cu cineva nu inseamna doar sa faci un chef cu el... Esti prieten cu cel ce -si injumatateste bucata de paine cu tine cind esti flamind. Indiferenta, interesul meschin, minciuna sau tacerea, sunt notiuni care nu-si au locul alaturi de prietenie. Dupa mine cele mai frumoase prietenii se cladesc in anii de liceu si facultate. Atuci sintem mai disponibili, avem preocupari comune, sintem mai putin susceptibili, mai increzatori. Prieteniile aste pot dura toata viata. Esti prieten cu cineva cand dupa ani si ani simti aceeasi atractie si placere pentru o discutie, el.. O prietenie adevarata este cea verificata de timp. Cred ca trebuie sa fii un om fidel, integru, si generos ca sa poti fi un prieten adevarat. Citi dintre noi aveam aceste calitati?



prietenie?!nu prea imi place afacerea asta! - de psychoza la: 18/11/2005 10:29:54
(la: PRIETENIA-CEL MAI DE PRET LUCRU AL OMULUI)
eu cred ca ar trebui inventata meseria asta de prieten,ar putea sa se faca o sectie in cadrul facultatii de filosofie si sa fie firme specializate care sa iti gaseasca prieteni adevarati in functie de cerintele tale contra cost desigur.:) oricum parerea mea este ca asta e singura sansa ca sa avem prietenii in adevaratul sens al cuvantului!daca nu va trebuie sa ne multumim cu cunostiintele apropiate cu care petrecem timpu si la care apelam sau suntem apelati in functie de reprocitate!:)
o prietena... - de Andre29 la: 22/11/2005 12:41:18
(la: PRIETENIA-CEL MAI DE PRET LUCRU AL OMULUI)
... prima prietena... stateam la bloc, in apartamente alaturate, imparteam tot, mi-o aduc aminte si acum: micuta, blonduta, blanda... ma urma in toate traznaile pe care le faceam, impreuna faceam de toate... la ea in casa am prins drag de Ardeal, de ceea ce reprezinta si de vorba lor, am invatat ce inseamna o familie normala ... ar fi avut acum 25 de ani... Monica a murit de leucemie cand inca nu se stia de aceasta boala perfida... a murit incet si dureros dar parintii au decis pentru noi ca e mai bine sa nu ne vedem in ultimele luni si nu am reusit sa-i spun cat de mult tineam la ea... sper doar ca acolo unde este stie.... Doamne ce zambet avea! ....

Prietenii adevarati tocmai pentru ca sunt rari se numara pe degetele de la mana in marea majoritate a cazurilor, le esti acolo fara a astepta nimic (prietenie si interes nu pot coexista!!!), ii simti prezenti... "Nu-i de ajuns sa faci bine, mai trebuie sa-l faci si bine." (Diderot)

imi lipseste un prieten adeva - de ygrec la: 23/11/2005 11:09:53
(la: Despre prietenie)
imi lipseste un prieten adevarat.
vreau sa mai discut despre o carte, despre un film. vreau sa ramin pe ganduri, la o cafea, sa tac alaturi de un prieten. sa ascult o muzica buna.
am prieteni. La fel de ocupati ca si mine: casa, servici, copii. cora/ carrefour/metro/ mall. din cand in cand o citirica unde zgomotosi, ne aducem aminte de ce mai faceam noi prin facultate.radem, ne simtim bine, ne descarcam. dar...atat.

prietenia e speranta - de bu la: 23/11/2005 14:55:28
(la: PRIETENIA-CEL MAI DE PRET LUCRU AL OMULUI)
... prietenia este speranta, incredere, optimism, libertate, frumusete....si asi mai putea adauga multe alte cuvinte frumoase prin care se caracterizeaza prietenia........

ce poti face pentru un prieten.....nu stiu ce asi putea raspunde la aceasta intrebare, deoarece atunci cand un prieten are nevoie de tine actionezi pur si simplu, fara sa te gandesti la motive sau la eventuale recompense.......

un prieten este o persoana in fata careia nu iti este frica sa te "descoperi" pentru ca nu te judeca niciodata, pentru ca te accepta si chiar in momentele critice ale vietii tale, atunci cand gresesti nu iti intoarce spatele ci iti ofera o mana pentru "a iesi la suprafata"

chiar era si o maxima "un prieten adevarat este acela care vine in timp ce toti ceilalti pleaca"....
Prieteni - de Luigi la: 30/11/2005 20:26:32
(la: Dupa cum bate vantul....)
Se pare ca prietenia adevarata e la fel de rara ca perlele intr-un ocean. Am niste amici care ma suna si pe care ii sun din cand in cand. Ne intrebam ce mai facem si ne contabilizam realizarile. Recunosc ca nu le-am cerut niciodata nimic, si nici ei nu au avut nevoie de nimic de la mine. Dar pe cei pe care i-am rugat sa ma ajute sau pe care nu am reusit sa-i ajut au disparut din peisaj.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...