comentarii

prietenie pe viata


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Pentru Dana - de amoore la: 23/03/2004 11:23:27
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Sa stii ca doare mai mult la inceput.
Cu timpul te vei obisnui cu viata pe care o duci, sau cu viata pe care ti-o faci
Nu uita fiecare tara are partea ei rea, si orice padure are copaci sai uscati.
Nu judeca doar prin partea negativa.
Sunt sigura ca intr-o zi vei cunoaste oameni interesanti si iti vei schimba opinia ,caci omul sfinteste locul.

Eu nu am asteptat ca oameni sa vina la mine,am incercat sa frecventez galerii, am inceput un curs la colegiu,joined a gym ;am incercat sa evit locurile unde stiu ca voi gasi drogati sau ignoranti, si asa am cunoscut oameni minunati care mi-au deveni prieteni ...si mi-am cunoscut sotul .
Cred ca peste tot exista cluburi care se refere la anumite clase, sint sigura cu nu vrei sa mergi la acele cu drogati dupa 6 luni de cind esti acolo.Mie mi-ar fi frica, cred...

Iubesc Romania, dar am plecat de 6 ani si totul s-a schimbat.Imi place sa merg sa-mi vad parinti, sa revad locurile...dar stiu ca imi va fi foarte greu sa ma intorc permanent...acum aici e casa mea.

Prietenii au viata lor, copii...problemele lor...nicidata nu va mai fi la fel.

Si nu uita ca si tu te-ai schimbat..stiu ca poate vei spune ca nu e adevarat ,dar in subinconstient ai strins multe lucruri care te-au schimbat fara sa vrei.

In tara nu am putut intra la facultate pentru ca nu am avut deajuns dolari,am inceput sa muncesc 10 ore pa zi ...si a trebuit sa astept 3 luni sa primesc primul salariul (si asta a fost cu radio 21), nu mi-am permis masina, mobil pc, internet...sa arunc bani pe haine, papuci.
Aici am gasit tot ce nu am avut acasa.
Concluzia mea; in afara romanei te poti realiza daca vrei cu adevarat ..

Iti doresc sa ai o viata fericita

Adelina
#12682 (raspuns la: #12052) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
replica la "TELENOVELE" - de daciana la: 14/01/2005 11:17:14
(la: Cum recunoastem un prieten adevarat?)
Stimate domnule anonim, am citit cu interes randurile tale. Banuiesc ca nu ai foarte multi prieteni, ca te descurci intotdeauna doar prin fortele tale.Dar omul e o fiinta sociala, totusi...Atunci cand am scris aici, pe forum, nu am facut o pentru a mi dovedi "talentul literar"... Pur si simplu netul iti ofera sansa de a afla mult mai multe opinii decat in viata reala despre un anume subiect.
Se pare ca n am fost eu indeajuns de clara: problema nu era cu mine, ci cu prietenul meu. Eu, in final, m am descurcat si singura. El nu poate face asta. De ce? Sa zicem ca a devenit dependent de mine. O dependenta care, uneori, a ajuns sa ma oboseasca. Pentru ca e destul de dificil sa lupti pentru doi.
Iar pentru a merge mai departe, pentru a l sustine in continuare, am nevoie macar de iluzia ca sunt putin sustinuta si eu.
Cercul meu de prieteni e format in prezent mai mult din sahisti. In viziunea lor, viata e ca un joc de sah, intotdeauna trebuie sa gandesti cu trei mutari inainte, pentru a ti fi bine. Ratiune nu sentimente.
S ar putea sa fie un mod corect de gandire, dar in viata ca si in partidele de sah,in ce ma priveste, cu toate criticile lor, mai sparg tiparele cateodata. Si recunosc, se intampla sa pierd uneori. La sah nu i o tragedie: azi pierzi o partida, castigi maine alta.E totusi un simplu joc... Dar cand e vorba de oameni, lucrurile se complica... Esecurile sunt devastatoare...
Asa cum s a intamplat cu persoana de care vorbesc. Am decis ca e un suflet trist si singur care trebuie ajutat. Dar nu facand opere de caritate, ci facandu l sa recastige increderea in oameni, oferindu i prietenia mea.
Se pare insa ca uneori, daca iti dedici toata energia cuiva, in incercarea de a l aduce pe linia de plutire, acea persoana ajunge sa creada ca asa e normal sa fie, ca i se cuvine, ca nu trebuie sa dea nimic in schimb. Rolul de victima, de neinteles al sortii e foarte comod.
Nu mi pare rau ca am luat aceasta decizie, de a mi l face prieten, dar pentru ca am investit prea mult in aceasta relatie de prietenie, eu zic ca am dreptul sa cer un raspuns pe masura.
Asa cum m au sfatuit cei mai multi care mi au raspuns (si le multumesc pentru asta), am stat de vorba serios cu el. Inca e confuz, asa cum poate sunt si eu in aceste momente. Nu se simte destul de puternic, dupa loviturile sortii pe care le a avut de indurat in trecut.
Se pare ca nu am gasit eu inca modalitatea de a l face sa priveasca iar cu incredere viata, oamenii... Dar nu ma dau batuta!
Repet: o partida de sah o pot pierde, dar nu mi permit sa pierd un om care are nevoie de sustinerea mea macar pana isi va recapata, din nou, increderea in fortele proprii. Desi... in viziunea mea, nu exista prieteni temporari sau din interes, ci prieteni PE VIATA.
#33364 (raspuns la: #33217) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cred ca giocondel ne-a lamurit foarte clar ... - de camyb1981 la: 18/01/2005 13:03:11
(la: Parinti si copii)
Intr-adevar, asa ar trebui sa ne crestem copiii, eu asa imi doresc... inca nu am copii, dar sper sa reusesc sa fiu o astfel de mama si sa conving cu argumente, nu cu forta...

In ce ma priveste, in calitate de copil as putea sa ma dau contra-exemplu;dar tot ce urmeaza sa va povestesc se refera doar la tatal meu, mama avind cele mai bune intentii dar fiind o fire prea slaba sa-l infrunte; n-am avut niciodata dreptul sa negociez nimic; sistemul "accepti sau pleci"; rareori indrazneam sa-mi spun parerea pentru ca mi s-a repetat infinit ca sint o proasta, si-atunci cine eram eu sa sustin contrariul?n-am auzit decit jigniri si amenintari, niciodata nimic apreciativ, desi nu am creat probleme de nici un fel, iar rezultatele la scoala (pentru ca viata mea in casa parintilor nu s-a rezumat decit la scoala) au fost mereu foarte bune.

Nu aveam voie sa merg nicaieri, nu aveam voie sa am prieten ... si viata mea a devenit un lant de interdictii carora m-am supus nu din umilinta, ci dintr-o placere ciudata de a sfida toata povestea si din dorinta de razbunare intr-o zi cind se vor inversa rolurile.

Cu timpul a devenit revolta, am inceput sa arunc reprosuri si amenintari, nemaicontind o palma in plus sau in minus, am invatat sa duc dezamagirea in ghiozdan; acum nu mai e nici macar setea de razbunare, e doar asa, un fel de amaraciune, tinjesc dupa ce-as fi putut sa fac, dupa micile bucurii pe care, chiar daca acum mi-am acordat singura libertatea de a le avea, nu mai au acelasi farmec si nu mai pot fi traite la fel...

Spuneti-mi si mie, cum sa mai merg la 24 de ani la propriul bal al bobocilor din liceu, care pe-atunci mi-a fost interzis cu desavirsire?

M-am impacat oarecum cu trecutul meu, dar din cauza lui acum sint mult mai tematoare, mai sceptica, si uneori nedreapta.

Asa ca, parinti, aveti grija ce faceti si ce spuneti copiilor; nimic nu se uita niciodata, totul se sedimenteaza ca pe albia unui riu, iar mai devreme sau mai tirziu iese la suprafata, chiar daca intr-un loc diferit si mai indepartat...

Numai bine!
1998-2000 - de giocondel la: 21/02/2005 06:37:29
(la: Cei mai frumos ani ai vietii tale)
intre acesti ani am cunoscut o fiinta fantastica si am dezvoltat cea mai profunda si frumoasa prietenie din viata mea.

"Knowledge is a  single point, but the ignorant have multiplied it."
-The Seven Valleys -
...melancolie.... - de Stefan Viziru la: 28/02/2005 01:19:08
(la: Ganduri incurcate)
Niciodata nu va mai fi cum a fost...
Citesc randurile tale si gandurile zboara departe...Ce frumos era la liceu...ce inocenti eram...aveam in noi o puritate cristalina chiar si in momentul cand...in coltul vestit al liceului...tigara ne era deranjata de vre-un profesor (d-nul Chirea ...dumnezeu sa-l ierte...sau d-nul Mitra)...
Urasc acum orasul prafuit de provincie...nu mai poate fi ce a fost...eram fericit...indragostit...si nu imi trebuia mult pentru asta...
Ciudata e viata...nici nu stiu ce sa scriu...nici nu stiu daca pot...gandurile aluneca aiurea...si simt miresme...prin fata imi trec imagini...aud glasuri...ce frumos era cand eram copii.
Mai ai timp sa te bucuri si de Bucuresti...sa te bucuri de Cismigiu primavara si toamna...terasele ascunse de lume si bere rece in sesiunea de vara...sa te ratacesti pe stadutele vechi ale bucurestiului...teatru...opera...prieteni si viata de camin...
Toate sunt efemere...si la un moment dat te trezesti un robot al sistemului impotriva caruia lupti...Realitate cruda....
IN MEMORIA LUI PETRE BUZOIANU-IN MEMORIAM - de Adela Adriana Moscu la: 07/03/2005 07:16:10
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
IN MEMORIA LUI PETRE BUZOIANU-IN MEMORIAM

Cu atat de adanca tristete ma fortez sa stau la acest computer si sa va invit pe toti cei ce l-au cunoscut pe talentatul Roman-American Fotograf de MODA/ManechineElegante (Romanian-American GlamourModels Photographer -www.photofashion.net-founder of EXCES Magazine), creator al revistei de moda EXCES, Petre Buzoianu, sa luati un moment din vietile voastre ocupate si sa va rugati pentru sulfetul lui ce i-a parasit corpul pe data de 21 Februarie, 2005 in ziua de luni prin infarct in Italia. Dinsul si iubita lui sotie Romanca, Andreea Angelescu, de asemeni o talentata fotografa si frumoasa fosta manechina si balerina din Bucuresti erau in Italia in cadrul sesiunilor fotografice din timpul primaverii la Milan.

Am avut deosebita placere, prea scurta din pacate, de a incepe sa il cunosc pe Petre de la clubul de conversatie cibenetica, www.cafeneaua.com, unde mi-am afisat cateva din poeziile mele doar acum cateva luni de zile in urma. Am schimbat cateva scrisori de e-mail si am avut o placuta conversatie telefonica prin care sufletul meu a fost atins intr-un fel adanc si sublim. Cu tonul placut al vocii lui, cu stilul lui prietenesc, sincer, magnetic mi-a vorbit despre radacinile lui, despre familie, despre arta, despre visele si aspiratiile lui artistice. Imi planificam sa am honoarea de a avea chipul meu intr-o fotografie executata de el pentru cartea de poezii la care lucrez acum si doresc sa o public destul de curind posibil. In dimineata aceasta de Duminica 6 Martie cam pa le ora 11 dimineata am fost inspirata sa-l telefonez pe Petre pentru a stabili o data pentru o sesiune fotografica. Spre oribilul meu soc la celalalt capat al firului telefonic sotia lui imi spune: “ Nu stiu cum sa iti spun asta, dar Petre a murit acum doua saptamani”. Dinsa inca era in Italia la momentul conversatiei noastre telefonice, insa maine va sosi la casa lor din New York City. Dupa normalele mesaje de condoleante si oferit de ajutor am indraznit sa intreb doar despre cateva detalii. Dragii mei,veniti sa ii inconjuram pe Andreea, pe restul familiei, celor ce l-au iubit, si prietenilor de asemeni in lumina divina si rugaciuni ca ei sa poata invinge aceasta tragica pierdere. Ce altceva mai pot spune acum dupa o buna ora de plans...? Ca as fi vrut sa-l intinlesc in persoana pe Petre si sa fiu atinsa de marele lui talent si personalitate, sau ca as fi dorit sa imi fi creeat o prioritate in timpul meu cu mai multa intelepciune ca noi sa fi avut mai multe conversatii ce puteau sa continue o inspiratie minunata ca artsista si poeta? Multumesc lui Dumnezeu ca macar i-am spus lui Petre prin telefon cat de adorabil si placut el este. Intodeauna imi voi aminti de Petre Buzoianu ca el fiind un personaj placut, prietenos, sincer, honest, deschis, artist sensibil cu un minunat sens al umorului care isi iubea sotia, familia, prietenii, oamenii, viata si arta. Oriunde esti, draga Petre, te rog sa stii ca te iubesc si ca ma rog pentru sulfetul tau! Este atat de teribil si cumplit ca nu am reusit sa devenim prieteni si sper ca sotia ta ma va avea prietena in viata ei si sper ca eu sa ii fiu ei de o prezenta tamaduitoare. Cadoul ce tu mi-ai oferit este lectia ca sa traiesc in prezent mult mai mult si sa imi daruiesc mai mult timp artei si viselor mele. Mi-e dor de tine...precis la multa lume ii este dor de tine...Ne-ai facut mandrii de arta ta fotografica! Ai adus mandrie Romaniei! In honorea ta voi inchina un pahar de vin rosu Premiat! Voi aprinde luminari si candele pentru sufletul tau...Fie ca Dumnezeu sa te binecuvinteze acum si pe veci!

ADELA-ADRIANA MOSCU

(adela.adrina.moscu@gmail.com www.scrie.com/adela)
#38466 (raspuns la: #38462) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
m-am intors... - de anisia la: 28/10/2005 21:41:22
(la: Exerciţiu de imaginaţie)
...si incerc sa ma pun la curent. frumoasa conferinta asta. sa incerc si eu sa va spun cum va imaginez:

daniel racovitanu - sobru, discret, direct, undeva pe la 40 de ani, inalt, grizonat, cu ochelari;

om - citit, preocupat sa afle, undeva pe la a doua tinerete, privire patrunzatoare;

rac - curios, obositor de curios uneori, micut de statura, firav chiar, nomad;

horia D - vesel, plin de viata, genul acela care odata facut prieten, stii ca iti ramane prieten pe viata... traieste suta la suta, fiecare zi ca fiind ultima. fizic? - nu mi-l imaginez in nici un fel (no offence)

cosmacpan - temerar. nu-i e teama sa incerce ceva nou. robust, cred, se bazeaza pe forta sa intelectuala si fizica. se simte stapan pe ceea ce este;

rembrandt - te-ai nascut intr-un timp intarziat. cred ca ai fi fost mai potrivit unei alte epoci. pe unde pe la curtea regala, franta...anii rochiilor lungi, a evantaielor elegante si a cuvintelor cu talc. plapand la exterior, dar cu o putere ce vine din trairile de care dai dovada ;

zaraza - baietoasa, pantalon - pulover - pantof sport - geanta gen postas. par ciufulit. la modul "nu imi pierd timpul cu detalii lipsite de importanta". iti da voie sa o privesti, dar sa nu incerci sa o descoperi. decat daca esti mai puternic decat ea. mijlocie de statura.

cassandra - o admir! pentru stiinta, pentru blandete, pentru intelepciune. fizic o aseman cu magda, cea mai eleganta femeie pe care am intalnit-o vreodata. blonda, inalta, cu un coc impecabil, pantof cu toc asortati posetei, deux-piece, fardata discret, maini fine. mergeam cu dansa la concert la ateneu in tinerete. imi era mentor.

maan - nu te mai ascunde in spatele unei masti colorate. imi place dezinvoltura cu care abordezi subiecte ce ma asteptam sa le ocolesti. si iti citesc in taina destainuirile, fisuri aparute in scutul cu care te-ai imprejmuit. as vrea sa fii pictorita. asa te vad. intr-un atelier, tablouri neterminate, ascunse sub cearceafuri galben pai. porti o salopeta patata la nimereala, o sapca iti ascunde parul de culoarea mesteacanului. nu iti mai musca buzele...ai ticul acesta, asa imi imaginez :)

gaga - (voi fi putin influentata, caci ne-am conversat la telefon). mi te imaginez miniona, plina de energie, mereu in miscare... sa cuprinzi totul, sa le faci pe toate dintr-o miscare. daca intri intr-o incapere, din prima privire observi detalii carora altii nu le-ar da importanta. te adaptezi usor. parul scurt (?) crezi ca te ajuta sa pari mai inalta. nu te mai gandi la asta. imi place asa cum mi te imaginez;

honey - uite, tu nu mi-ai lasat nici o portita deschisa, ca sa mi te pot imagina. nu inca. din ce am citit pana acum pot spune doar ca esti o buna organizatoare , buna diplomata si ai un spirit de echipa demn de lauda. nu mi te pot imagina cum arati. mai deschide si tu ferestrele alea, ca sa te pot vedea

______

sunt obosita acuma, am sa mai revin...
___________________________________________________
"daca n-ai sa mai fii tu, am sa fiu si eu un om obisnuit..."
mda... interesanta conferinta ta :) - de anisia la: 05/12/2005 15:53:38
(la: atinge-ma, dar de la distanta !)
oare trebuie sa ne simtim prietenii pur si simplu fizic ca sa-i recunoastem? - asta ma duce cu mintea la simpatii si antipatii. la instinct si conservare. la cat de deschisi sau nu, putem fi... toate astea regasindu-se diferit in cadrul prieteniilor din viata reala si a celor virtuale.

cyber-prieteniilor le sunt impuse limite. in spatiu, in primul rand. virtualul il vad, in cazul acesta, ca pe o rama de tablou. ori ca pe un grilaj. nu toate sunt la fel de limitate si in timp. unele pot dura mai mult, altere mor din fasa. depinde de fiecare ins in parte. o prietenie care se reduce doar la a fi cyber-prietenie va avea, bineinteles, deficientele ei. fisurile ei, mai bine spus. date tocmai de aceste limite care sunt impuse de spatiul ei de desfasurare. un cyber-prieten nu va fi niciodata linga tine sa-ti auda rasul, ori sa-ti stearga lacrimile, ori sa te mangaie, cand ai nevoie. iti va scrie, va comunica un timp cu tine, apoi va disparea in lumea lui(ei) reala.
prieteniile in lumea reala sunt libere! au spatiul necesar pentru a capata aripi. iti dau posibilitatea de a imparti experiente impreuna, de a creea amintiri, de a construi - piatra cu piatra - o temelie.

la ora actuala, am si prieteni reali si virtuali. gandindu-ma la trairile pe care fiecare categorie de prietenie mi le face cunoscute, realizez ca o comparatie este usor de facut. pe cat sunt de libera in a ma exterioriza cu cei dintai, pe atat sunt de precauta cu cei din urma. scepticismul vine tocmai din lipsa acestei cunoasteri directe, personale. pana nu simti omul , pana nu-i vorbesti direct, pana nu il(o) privesti in ochi, e greu sa fii increzatoare suta la suta.






___________________________________________________
daca n-ai sa mai fii tu, am sa fiu si eu un om obisnuit...
''Timshel" - de Intruder la: 08/01/2006 01:48:15
(la: Un adolescent)
Sunt un adolescent (17 ani). Sunt deseori foarte confuz.

multi inainte...daca n-ai fi confuz, n-ai fi om ci un robot sau o marioneta...

Mi se schimba foarte usor prioritatile , sau imi scapa din vedere.
Prioritati: sa lucrez si sa invat cat mai mult la mate si fizica
la mate e (relativ!) mai usor de invatat fiindca mi-a placut din clasa a 5 a (sunt a 11 a) , dar la fizica e mai greu , fiindca nu stiu ( am lucrat numai inainte de meditatzii , in a 11 a m-am apucat de meditatzii si la orele de clasa , la care am o profesoara care nu stiu sa explice cum se fac problemele si face varza teoria cand ne-o preda)


e normal sa-ti schimbi prioritatile la 17 ani si sa oscilezi...si totusi, esti constient ca trebuie sa pui mana pe carte!
sa-ti spun ceva: cat am fost in scoala gimnaziala si-n liceu i-am invidiat pe cei care stiau bine matematica...mie nu mi-a placut matematica, la liceu am fost intr-o clasa de uman...am impresia ca matematica nu trebuie s-o inveti ci s-o ''simti''...
spui ca profa de fizica nu stie sa explice...nu-i nici o rusine sa recunosti ca n-ai inteles, nu-i nici o rusine sa-ntrebi ci, sa te prefaci c-ai inteles!
daca profa de fizica face meditatii (gratuite, pentru care NU e platita!!!), inseamna ca-si da interesul...habar n-ai ce satisfactie are un profesor cand un elev il intreaba si cere lamuriri!

Eu ma pregatesc sa urmez Automatica , si deci la scoala ar trebui sa bag la greu mate si fizica. Dar sunt dezamagit de mine si de felul in care ma pregatesc , am impresia ca sunt prea lenes si ca nu o sa fac fata daca m-as duce la o asemenea facultate. Daca as intra la Academia militara ar fi si mai bine , dar nu cred ca ma suficient de hotarat pentru asa ceva , ar trebui sa ma pregatesc mai mult si sa fiu mai constiincios cu invatatul.

eu zic sa consulti site-urile unor facultati, sa gandesti singur si fara sa te influenteze cineva...nimeni, nici familia, nici prietenii nu stiu mai bine ce poti si ce vrei tu...cum ti-a scris si maan, cred c-ai sa te descurci; poti munci cu o jumatate de norma undeva, poti munci la ''negru'', nu conteaza!...am avut colegi si colege de facultate care spalau vase si prajeau cartofi pe la Mc Donald's, lucrau in vreun service-auto sau pentru vreo firma...eu n-am fost un copil de bani gata, numai ca locuiam in Bucuresti (locuiesc si-acum) si facultatea am facut-o tot in Bucuresti...crede-ma, cateodata eram invidios pe colegii care locuiau la camin si povesteau de-ale lor...ne-mprumutam bani unii altora, imparteam o pizza in doua, in trei sau in patru si dintr-o sticla de bere beam si cate 6-7 insi...cateodata ne scotoceam prin buzunare pan' la ultimul maruntis sa cumparam o carte sau un buchet de flori la o fata...sunt amintiri frumoase chiar daca-mpuscam leul...tu invata si intra!
daca n-ai sa intri, nu-i bai, lucrezi un an undeva si dai iarasi examen!!!

Cred ca am si parti bune si parti rele. Insist asupra partilor rele ; sunt o persoana foarte vicioasa , folosesc cuvantul asta fiindca in anumite momente nu-mi pot invinge pornirile si ajung sa ma cert cu mama sau s-o dau in bara in anumite situatii diverse.
Partea buna este ca sunt un idealist


''foarte vicioasa''...am impresia ca esti prea nemilos cu tine!
cine crezi ca-si poate infrange pornirile la 17 ani?!...trebuie sa ai rabdare cu tine si cu ceilalti din anturajul tau...pune-te macar un minut in locul ''celuilalt'', gandeste putin si de cealalta parte a baricadei...apoi, incearca sa te cunosti asa ''rau'' cum zici ca esti!...nu trebuie sa te amagesti si sa te-mbeti cu apa rece, nici sa-ti gasesti ''pacate'' cu lumanarea...invata sa nu-ti fie niciodata rusine de sentimentele tale, de pornirile tale, de gandurile tale cele mai intime, de dorintele tale...la cat de perversa e lumea in care traim, un ''viciu'' trecator e floare la ureche.
idealist sunt si eu, chiar daca m-am lovit cateodata de pragul de sus sau am dat cu capul in usa...;)

Sunt narcisist , superficial , mandru , increzut , egocentrist , malitios , si multe altele. Multa vreme nu am observat aceste defecte ale mele , ma credeam perfect. Dar pana la urma am reusit sa aflu ca aceste caracteristici sau dominante ale personlitatii mele sunt DEFECTE.Am incercat si incerc inca sa le corectez , rezultate , nu stiu... oarecum bune.

cine n-are defecte, sa arunce primul piatra...esti constient de defectele astea?...ok, inseamna ca ai castigat o bila alba de la viata!
ca sa invingi un ''dusman'' trebuie intai sa-l cunosti...

Sunt dezamagit de familia mea , nu ca ar fi o familie groaznica, dar pur si simplu as fi vrut mai mult de la ei. As fi vrut poate parinti care sa-mi cultive dragostea pentru matematica , sa ma incurajeze si sa ma sprijine neconditionat sa ma iubeasca mai mult. Nu sa-mi spuna sau sa se preocupe cel mai mult de cum sa faci un ban sau cum sa ai grija de casa si sa spuna dup-aia "Cum nu te iubesc? Nu vezi cate fac pentru tine? Ca am dureri de spate dupa cata treaba fac!" Da , dar eu vreau sa ma iubesti si sa ma lauzi , stimulezi mai mult mama!!!

aici, da-mi voie sa-ti spun ca esti putin nedrept!
inca nu stii cum se castiga un ban, habar n-ai ce-nseamna sa-l imparti si s-ajunga pentru casa, pentru masa, pentru scoala ta, pentru facturi, pentru transport, pentru cheltuieli neprevazute, pentru meditatiile tale, pentru imbracaminte, pentru incaltaminte, pentru impozite, pentru medicamente, pentru distractie (daca mai ajunge...)!
pai am impresia ca mama ta este o femeie exceptionala!...incearca sa COMUNICI cu ea, sa-i povestesti banalitati, sa-i spui un banc (nu deocheat!), sa-i povestesti un film, sa barfesti un coleg, s.a...fiecare cu firea pe care-o are, nu toti pot spune ''te iubesc'' sau ''bravo'' la comanda...la 17 ani nici nu ti-ar sta bine sa fii asa ''mamos''...:))

Off!!! Poate gresesc... Nu poti schimba persoanele din jurul tau , poti schimba ceea ce faci tu , sa am eu o atitudine ireprosabila , sa fiu eu un exemplu pentru mine insumi si sa nu astept sa vina cineva si sa aiba grija de mine , sa faca din mine ceea ce vreau eu sa devin. Dar mi se pare asa greu , am asa putina incredere in mine , vreau intotdeauna cele mai bune rezultate , dar cand vine vorba de munca , dau inapoi , ma plictisesc.

nu, nu poti schimba pe nimeni si asa-i bine!
nu trebuie sa ai o atitudine ireprosabila, nu esti nici sfant, nici inger, nu te mai crampona de chestia asta...ti-am zis: pune-te uneori in locul ''celuilalt'', incearca sa-i justifici purtarea si acorda-i o sansa, cat de infima!
si eu ma plictisesc de munca, las' ca lenea n-a omorat pe nimeni...axeaza-te pe examenul de bacalaureat si apoi pe intrarea la facultate!

Mama mea este invatatoare. Are impresia ca le stie pe toate , nu vreau niciodata sa lase de la ea si spuna ca eu am dreptate.Cateodata ma cert cu ea doar fiindca ma enerveaza faptul asta ca ea vrea sa fie in fata mea fara greseala si eu sa nu-i pun niciodata la indoiala sfaturile.
Cand eram mic deseori mi se spunea : "Comentezi?!" ,"Fa ce ti s-a spus si nu mai comenta!"
Vroiam argumente pentru orice lucru care mi spunea sa-l fac. Si deseori mi se parea ca nu trebuie sa fac ce zice mama , fiindca nu are dreptate. Acum parca sunt mai flexibil.


eh, toate mamele au impresia ca le stiu pe toate...si maica-mea este invatatoare (inca); uneori si-acum ma ia la refec si uita ca nu mai sunt in clasa IV-a...
nu mai cauta argumente, unii parinti au impresia ca nu-i nevoie sa dea explicatii copiilor...ca sa te descarci, cateodata zi ca ea si fa ca tine fara ca ea sa-si dea seama...e doar un compromis mic si nu cred sa se iveasca repercusiuni majore...(vezi, nu-i spune ca te-a invatat Intruder).

Fratele meu este cu 10 ani mai mare decat mine si este un taciturn. Ii place mai mult sa stea plecat de acasa decat cu mine si cu mama , sau sa stea acasa si sa nu comunice deloc. Mie mi-e indiferent , mi se pare ca e o piedica pentru mine si mama mea , desi e angajat. Vorbeste foarte rar si are cam aceleasi defecte ca si mine , doar ca poate este mult mai egoist decat mine.

fratele tau este un om matur, poate are alte probleme si alte preocupari...incearca sa faci tu primul pas, incearca sa te imprietenesti cu el, intreaba-l una si alta...primul prieten din viata mea a fost sora-mea...e-adevarat ca este doar cu 3 ani mai mare ca mine, dar gandeste-te ca in copilarie a fost o fata plina de fitze si cateodata era insuportabila...

Tatal meu a murit cand aveam 12 ani. Mamei i-a fost greu sa ne creasca...Dar s-a descurcat de minune , si nu am dus lipsa de nimic.

de aia am zis ca mama ta este o femeie exceptionala...

Eu nu stiu daca exista un plan al succesului , dar daca e cineva care are asa ceva sa-l spuna , desigur nu vb. de ceva cu rezultate , poate sa vorba de ceva teoretic , dar care poate da rezultate.

nici eu nu stiu daca exista un plan al succesului...nici nu-mi place sa fac planuri, m-arunc in apa, direct...ai mei aveau planurile lor cu mine, tata ma voia la Medicina, mama la Drept si eu m-am bagat la Filologie...:)
nu-ti face planuri pe termen lung, deocamdata sa treci de Bac si-apoi sa intri la facultatea la care vrei...ia-o pas cu pas si nu te ambala...arunca-te-n apa care-ti place dar ai grija la ''valuri''...

Eu fiind axat pe mate nu citesc asa mult , si nici nu mi-a facut o placere nebuna sa citesc.
Sa citesti de placere?! Eu nu stiu ce sa zic , nu stiu care carti sunt bune , si in plus nu toate cartile bune imi plac mie.
E chestia la fel cum e cu filmele. Poti sa stai la televizor o zi intreaga (acum spun ce fac eu) si vezi 20 de filme si emisiuni dar din total doar 10 % meritau atentia. Ei! Eu nu am rabdare sa vad 20 de filme sau sa citesc 20 de carti.
Chiar caut carti din care sa invat ceva sau care sa aiba un subiect aplicabil in viata.Sau sa raspunda la niste intrebari care framanta un adolescent.
As fi mai mult decat bucuros daca ar da careva niste referinte.


nu-mi place sa recomand cuiva ce carti sa citeasca, ce sa manance, ce sa bea, pe cine sa iubeasca sau ce filme sa vada...am facut cateva exceptii, fac si-acum...
iti recomand o singura carte...ai sa gasesti in ea niste adolescenti care-si poarta niste pacate inchipuite ca un balast, ai sa gasesti acolo ''viciul'' redus la uman, ai sa gasesti intelepciunea omului de rand...
nu este o carte plictisitoare, nu-i scrisa pretentios, nici patetic...ai sa-nveti ca si ce-i rau e tot omenesc...dupa ce ai s-o citesti (daca n-ai citit-o deja) ai sa-ntelegi si ''timshel'' din titlul postarii mele...ecranizarea filmului nu e nici pe departe la inaltimea cartii, te asigur...
deci: "La rasarit de eden" de John Steinbeck...:)

nici nu stiu daca am scris vreodata un comentariu asa lung...:)))))

___________________________________
semper idem...
Dama cu camelii de Alexandre - de Alicee la: 03/06/2006 10:23:25
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Dama cu camelii de Alexandre Dumas-fiul...mi-a deschis pofta pentru citit...m-a facut sa iubesc cartile si sa le iau ca prietene pe viata..
watchmaker - de hgrancea la: 04/09/2006 08:07:03
(la: Intrebari pentru atei)
"Nu inteleg la ce te referi. Ce am discreditat eu?"
- despre asta o sa arat pe parcus cum sucesti lucruruile exat dupa tehnica de dezinformare prezentata fii atent...

- cum adica "Ateismul nu are de-a face cu comunismul". ???
adica e doar asa o simpla coincidenta ??? mai sa fie :))
in caz ca nu stiai, intereseaza-te si ai sa vezi ca ateismul a fost impus cu forta de regimurile comuniste. si revin cu intrebarea anii ATEISM din perioada comunista (70 de ani in urss si 50 in statele satelite )
ce anume a adus bun ???
Eu nu am spus nicaieri ca toti ateii sint comunisti... (ex. 1 de dezinformare)


... si inchizitia tot a bisericii este!
- daca nu stiai prin vocea papei paul biserica catolica se delimiteaza acum si regreta perioada inchizitiei ...

Sau aici e vorba numai de ortodocsi?
- fiecare lucru trebuie judecat in parte ... catolicii au parti bune si rele ortodicsii pe ale lor ... nu trebuie amescate si facut sa raspunda unii de greselile altora ... ok ?


Insa, ca fie clar, tin sa amintesc ca in Biblie, mai exact in evanghelia lui Ioan, si mai exact versetul 29 din cap 20 - episodul "toma necredinciosul", Isus ii spune lui Toma:" Pentru ca m-ai vazut, ai crezut. Ferice de cei ce n-au vazut si au crezut". Interpreteaza fraza asta!

- nu stiu ce explicatii vrei de la mine cind e ceva atit de evident ...
ferice de cei ce ce se nasc cu adevarul in inima ... de cei ce pot discerne adevarul de fals prin propria intuitie fara dovezi concrete... exista un simt al adevarului ... si unii il au si asta le aduce fericire...

dar tu de acest citat ce spui ? ... veti cunoaste adevarul si adevarul va va face liberi....


"orice afirmatie cat de cat mai indrazneata era catalogata automat drept erezie, iar autorul ei discreditat (sau omorit)."
- iar generalizezi rolul incizitiei ... stii vreun astfe de caz la noi in tara ???

Carti nereligioase existau, dar fiind tinute sub cheie de calugari, nu
aveau cum sa ajunga la bobor.
- exemple !

Pentru ca obscurantism nu inseamna neaparat ca biserica nu avea cunostinta de anumite lucruri, ci ca nu le aducea la cunostinta publicului larg.
- exemple ! ( daca se poate din romania )

De altfel, nu obscurantista religie a facut primele scoli si a scris primele carti. Oricum, nu religia face asa ceva, ea fiind ceva abstract, nu-l poti apuca de fusta, mai corect era spus "obscurantista biserica".
- si biserica in numele cui lucra??? nu al religiei ???

- faptul ca nu am precizat ca eu aveam in vedere scolile de la noi din tara vad ca te-a facut sa te lansezi intr-o lunga dizertatie ce imi aminteste iar de orele plicticoase de ateism stiintific ...

" Primele carti au aparut cu 5000 de ani in urma pe vremea sumerienilor,
care aveau scoli (laice). "
- apropo pe unde a calatorit gilgames ??? nu cumva prin cer spre a-si readuce prietenul la viata ... curat carte laica ! :))

"Scoli au existat si pe vremea egiptenilor, si la greci si la romani. Scoli laice. Astea au disparut subit in momentul aparitiei religiei monoteiste in europa, provocind astfel o majora incetinire a dezvoltarii civilizatiei.
Este o aiureala cretina aberanta si stupida afirmatia ca religia a fost motorul civilizatiei.
- parerea ta !... uiti usor crimele antichitatii civilizate si laice :)

Este un lucru arhicunoscut ca dezvoltarea nu poate avea loc daca gindirii i se impun granite peste care ii este interzis sa treaca.
- tocmai ateismul pune granite ... nu exista suflet ... nu exista dumnezeu ... si dovezile in acest sens trebuie fie ignorate si denigrate

Singurul lucru bun care i s-ar putea recunoaste religiei este rolul ei de consilier spiritual pentru unii oameni care au chef sa creada in viata de apoi, in doamne-doamne si tot pachetul, care se simt usurati si mai buni stiind ca cineva acolo sus ii iubeste.
- alt exemplu de denigrare ...
- ce parere ai tu despre Hasdeu ? era un incult ? dar Cosbuc ?

"Apropo, aici vorbim de crestinism ortodox sau de religie in general? Pentru ca eu le consider absolut egal pe toate, tu in schimb vad ca faci anumite distinctii intre catolicism si pravoslavnism?"
- stiu ... tie iti convine sa iei ce e murdar intr-o parte si sa murdaresti tot (tehinca de dezinformare)
asa cum spuneam corect este sa judeci ficare lucru in parte !

---------------------
Horia Grancea
hgrancea@yahoo.com
---------------------
#143185 (raspuns la: #142330) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
hgrancea - de watchmaker la: 04/09/2006 19:44:43
(la: Intrebari pentru atei)


- cum adica "Ateismul nu are de-a face cu comunismul". ???
adica e doar asa o simpla coincidenta ??? mai sa fie :))
in caz ca nu stiai, intereseaza-te si ai sa vezi ca ateismul a fost impus cu forta de regimurile comuniste. si revin cu intrebarea anii ATEISM din perioada comunista (70 de ani in urss si 50 in statele satelite )
ce anume a adus bun ???
Eu nu am spus nicaieri ca toti ateii sint comunisti... (ex. 1 de dezinformare)


Da domne, stiam ca ateismul a fost indus cu forta de comunisti. Si ce-i cu asta? ce dovedeste asta? Ateismul a fost introdus cu forta pentru ca biserica era o amenintare reala la adresa comunismului - fiind singura institutie suficient de puternica pentru a putea influenta oamenii. Comunistii nu puteau accepta ceva atat de puternic si periculos linga ei. De asta au luptat impotriva ei, nu din vreo convingere ca religia ar fi falsa. Ateismul comunistilor a fost pur si simplu o arma ca oricare alta pentru a da la cap oamenilor. Deci nu are nici o relevanta paralela intre comunism si ateism in discutia noastra.


... si inchizitia tot a bisericii este!
- daca nu stiai prin vocea papei paul biserica catolica se delimiteaza acum si regreta perioada inchizitiei ...


Pozitia oficiala a capilor bisericii - de orice orientare ar fi ei - nu are nici un fel de importanta, atata vreme cit declaratiile lor nu sint influentate de vreun suflu divin, ci de considerente politice, in concordanta cu momentul istoric.



Sau aici e vorba numai de ortodocsi?
- fiecare lucru trebuie judecat in parte ... catolicii au parti bune si rele ortodicsii pe ale lor ... nu trebuie amescate si facut sa raspunda unii de greselile altora ... ok ?


Inca odata: aici e vorba de ateism vs fiecare culta in parte? Tu vorbesti ca om care crede in dumnezeu, sau ca ortodox?

Insa, ca fie clar, tin sa amintesc ca in Biblie, mai exact in evanghelia lui Ioan, si mai exact versetul 29 din cap 20 - episodul "toma necredinciosul", Isus ii spune lui Toma:" Pentru ca m-ai vazut, ai crezut. Ferice de cei ce n-au vazut si au crezut". Interpreteaza fraza asta!

- nu stiu ce explicatii vrei de la mine cind e ceva atit de evident ...
ferice de cei ce ce se nasc cu adevarul in inima ... de cei ce pot discerne adevarul de fals prin propria intuitie fara dovezi concrete... exista un simt al adevarului ... si unii il au si asta le aduce fericire...

Asta e ceea ce vrei tu sa vezi in fraza aia. E o chestie de interpretare. Daca mie cineva mi-ar spune asa ceva, eu as intelege exact ce spuneam: "crede si nu cerceta".
Lasind la o parte lemnaria de limbaj din fraza ta!... auzi, "ferice de cei ce se nasc cu adevarul in inima..."


dar tu de acest citat ce spui ? ... veti cunoaste adevarul si adevarul va va face liberi....

Fraza este irelevanta, fiind scosa din context. Fraza completa este "
" Daca ramaneti in cuvantul Meu, sunteti in adevar ucenicii Mei; veti cunoaste adevarul, si adevarul va va face slobozi."
Isus acolo spune "nu credeti in ala, credeti in mine, ca e mai bine".
Ce vrei sa demonstrezi cu asta?


"orice afirmatie cat de cat mai indrazneata era catalogata automat drept erezie, iar autorul ei discreditat (sau omorit)."
- iar generalizezi rolul incizitiei ... stii vreun astfe de caz la noi in tara ???

Pai... dupa cum am mai intrebat in amonte: vorbim de ortodoxism sau de religie?


Carti nereligioase existau, dar fiind tinute sub cheie de calugari, nu
aveau cum sa ajunga la bobor.
- exemple !



Pentru ca obscurantism nu inseamna neaparat ca biserica nu avea cunostinta de anumite lucruri, ci ca nu le aducea la cunostinta publicului larg.
- exemple ! ( daca se poate din romania )


De altfel, nu obscurantista religie a facut primele scoli si a scris primele carti. Oricum, nu religia face asa ceva, ea fiind ceva abstract, nu-l poti apuca de fusta, mai corect era spus "obscurantista biserica".
- si biserica in numele cui lucra??? nu al religiei ???

vezi ca nu ai inteles fraza mea. Citesti in diagonala. Mai citeste odata. O scriu din nou, mai clar: De altfel, nu obscurantista religie (a se citi "biserica") a facut primele scoli si a scris primele carti.


- faptul ca nu am precizat ca eu aveam in vedere scolile de la noi din tara vad ca te-a facut sa te lansezi intr-o lunga dizertatie ce imi aminteste iar de orele plicticoase de ateism stiintific ...

Iar ii dam cu conditiile locale de orientare si clima!
Care scoli din tara noastra? Atentie, nu numai de sec XIX vorbim.


" Primele carti au aparut cu 5000 de ani in urma pe vremea sumerienilor,
care aveau scoli (laice). "
- apropo pe unde a calatorit gilgames ??? nu cumva prin cer spre a-si readuce prietenul la viata ... curat carte laica ! :))

Codul de legi a lui Hamurapi, tratate comerciale, carti de agricultura, medicina (sa sa le spunem tablite, ca sa nu fim intelesi gresit...).
ref. Ghilgames: in felul asta o sa putem face carte religioasa si din Luceafarul lui Eminescu!


"Scoli au existat si pe vremea egiptenilor, si la greci si la romani. Scoli laice. Astea au disparut subit in momentul aparitiei religiei monoteiste in europa, provocind astfel o majora incetinire a dezvoltarii civilizatiei.
Este o aiureala cretina aberanta si stupida afirmatia ca religia a fost motorul civilizatiei.
- parerea ta !... uiti usor crimele antichitatii civilizate si laice :)

Aha, asta e un raspuns gen "da' si ei au facut rau".


Este un lucru arhicunoscut ca dezvoltarea nu poate avea loc daca gindirii i se impun granite peste care ii este interzis sa treaca.
- tocmai ateismul pune granite ... nu exista suflet ... nu exista dumnezeu ... si dovezile in acest sens trebuie fie ignorate si denigrate


daca tu imi aduci o singura, cit de mica, dovada a existentei lui dumnezeu, jur ca in secunda aia o sa devin cel mai feroce aparator al religiei. Pina atunci, la-sa-ne in ateismul nostru in pace. Daca darwin, einstein, hubble, hawking, schroedinger, si altii de teapa lor ar fi fost influentati de credinta, eram mult mai in spate acum!


Singurul lucru bun care i s-ar putea recunoaste religiei este rolul ei de consilier spiritual pentru unii oameni care au chef sa creada in viata de apoi, in doamne-doamne si tot pachetul, care se simt usurati si mai buni stiind ca cineva acolo sus ii iubeste.
- alt exemplu de denigrare ...
- ce parere ai tu despre Hasdeu ? era un incult ? dar Cosbuc ?



"Apropo, aici vorbim de crestinism ortodox sau de religie in general? Pentru ca eu le consider absolut egal pe toate, tu in schimb vad ca faci anumite distinctii intre catolicism si pravoslavnism?"
- stiu ... tie iti convine sa iei ce e murdar intr-o parte si sa murdaresti tot (tehinca de dezinformare)
asa cum spuneam corect este sa judeci ficare lucru in parte !


Aici nu am ce comenta, te-as jigni daca as spune ce imi sta pe buricele destelor acum.

In concluzie: am impresia ca ne-am lansat intr-o discutie din care nu putem gasi iesirea. De aceea, eu consider in acest moment dezbaterea incheiata.
Imi pare rau ca am acceptat schimbul de replici. Nu ai decit sa jubilezi, spunind ca ai reusit sa ma invingi cu argumente logice. Nu ai reusit nimic, pentru ca argumentele tale sint lipsite de orice fundament rational - pentru mine biblia este departe de acest deziderat. Inchei aici, pentru ca mai am si altele de facut.
Bafta si viata frumoasa (asta si cea de dupa).
#143234 (raspuns la: #143185) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cel cu dushul - de carapiscum la: 28/09/2006 07:29:35
(la: D’ALE BĂRBAŢILOR)
si eu, ca si tine, cred ca exista femei pe pamantul asta care nu se incadreaza la nici una din categoriile inscrise. din nefericire astfel de femei au la randul lor ghinionul de a-si rata viata sau de-a accepta barbati care probabil vor face parte din categoriile expuse mai sus. eu nu numesc asta tragedie si nici nu mi se pare ca e ceva anormal. dimpotriva, cred ca totul are o logica universala, o explicatie si o urmare fireasca fiindca, nu-i asa, energia nu se pierde ci se transforma.
mi-a placut punctul nr. 2 pe care l-ai adaugat, spune foarte multe si e adanc.
am fost in viata mea deseori dezamagit, e adevarat, dar asta nu ma va impiedica si pe viitor sa fiu din nou in aceeasi situatie. greseala mea e ca astept prea mult de la oameni sau, altfel spus, as vrea ca macar o parte dintre ei sa gandeasca si sa simta ca mine: profund, detasat de cotidianul unei vieti seci, atasat de prieteni pe viata, inclinat spre meditatie si spre descoperirea frumusetilor lumii inconjuratoare (chiar daca asta implica si descoperirea uraciunilor deopotriva). sa nu fiu interpretat gresit, nu ma simt sau ma dau eu mai presus decat ceilalti. sunt pur si simplu un idealist si idealistii sufera. poate parea paranoica situatia asta fiindca de ce sufar mai mult de aia apreciez mai mult valoarea lucrurilor frumoase care raman dupa. este vorba de un masochism interior si cei ca mine vor sti despre ce anume vorbesc. dragilor, eu sufar cu placere, chiar cu bucurie! asta nu e descarcare ci incarcare; incarcare cu energie pozitiva.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#148289 (raspuns la: #148259) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cri :)) - de Lascar Barca la: 21/07/2007 16:37:49
(la: Muzica)
timp as avea,cu chitaristul e mai greu de rezolvat!!:))))))))))))

Fiu-miu a gasit unul pe strada:)Trecea pe linga el si avea o chitara cam "profi" atirnata de el.10$/ora dar si un prieten pe viata.Am fost apoi cu gashca la Cing Krimson si i-am vazut pe "profesorii" anonimi cum se inghesuiau in fata,sa ia lectii de la un mare maestru:)
#217654 (raspuns la: #217644) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Raul - de latu la: 22/07/2007 14:39:49 Modificat la: 22/07/2007 14:41:31
(la: un vis...)
E uluitor ce simplu se pot picta imagini atat de sugestive...

Iti privesti sprantele printr-o fereastra de caramizi
Cum s-ar fi putut mai ilustrativ sugera opacitatea unei ferestre, catre un viitor incert, acolo unde sperantele aidoma unor felinare strajuiesc o cale de batut, pentru care insa libertatea este conditie sine qua non.

Raman uimit citind despre crapatura pe care o ghicesc a fi insasi increderea in sine, parcurg imaginile hamesit si imbatat de culori, nuante si lumina, pana la ceea ce as numi cheia intregului eshafodaj "fragil" dar demonstrand atata putere launtrica:

esti orb si nevazator/
Rara aceasta departajare intre orbire si a fi orb...
Rara dar nepretzuita, ca o apoteoza milenara a sinelui sintetizat in nevralgicul filigran, transmis prin clarificarea imediat urmatoare:
dar o mina ferma te face atotvazator/

fara insa a neglija aspectul social, seva inspiratiei si inspiranda:
bate la usa cineva/
este este trupa ta/
ai tai prieteni deo viata/
ce teau adus inapoi in siguranta/


Bine dovedita mi se pare de asemenea rotunjimea lui Ieri, reiesind din motivul caramizii ca antiteza la realitatea obstructionata de geamul opac al devenirii lui Azi catre Maine...

Sper sa mai pot citi de tine, nOOb
Perioada in care ai fost insarcinata iar mai apoi lauzia, m-au impiedecat
sa-mi spun gindurile si mai ales sa-ti aud parerea.Si mai ales sper sa nu ma intelegi gresit.
Nu voi comenta calitatea scriiturii tale.Nu sunt in masura s-o fac.Ce pot sa-ti spun sincer si deschis , eu cred ca atunci cind cineva fara inclinatii literare este impresionat
atunci ar fi primul semn de bine.Bineinteles comentariile calificate au cu totul alta valoare.
Din ceea ce eu am citit scris de tine nu am ramas decit cu senzatia ca musai si neaparat vrei sa transmiti stari.Starile tale.Pina aici nimica rau.Atunci cind insa este cineva care-ti spune clar ca nu-i pe placul lui ,incepi a explica si insisti,insisti, ca pina la urma omul o lasa balta(atentie asta nu inseamna ca dintr-o data este de acord cu tine)
Sa continuam cu starile: este absurd si
in primul rind tie nu-ti va folosi in viata sa crezi ca prietenii sunt cei cu care ai schimbat doua trei vorbe pe zi.Si nici chiar prietenii din viata reala nu cred ca ar fi de acord ca totul sa fie permanent invaluit in dulcegarie sa gasesti scuze pentru orice.Fetita ta va creste si are nevoie de cit mai multa varietate de o mama care sa o ajute sa inteleaga orice situatie , intimplare ,sa o in vete mai ales sa aiba discernamint.Ori asta nu se poate daca tu imbraci totul
in roz(o mica gluma .rozul, eu dupa o indelunga cujetare si din auzite il impart in roz bombon si roz chilot)
Nu -ti spun ca trebuie sa fi dura si nesarata dar te rog sa urmaresti si probabil vei intelege cindva ,copilul de la citeva luni preia cit reuseste de la parinti si cei din jur si mai mult considera ca asa este normal.Si foarte greu sau niciodata dupa multi ani mai reusesti sa repari ceva.Multe as putea spune.Insa ma opresc.
Referitor la cutremur:cum crezi ca poti descrie ceva ce nu ai vazut,trait.
Cei care au trait momentul sigur vor gindi la fel.Nu vreau sa-mi amintesc.Eram la Bucuresti iar a doua zi la Ploiesti.Si acuma ma orice miscare seara ma uit la lustra iar
mirosul, mirosul nu-l voi putea uita vreodata.
*** - de Italia la: 21/02/2008 23:01:23
(la: coltul sentimentelor)
anitza,NU esti o intrusa!!!Sau,daca tu esti,suntem cu totii!
Eu in coltul sentimentelor pun urmatorul sentiment:
Citind "amenintarea"Rodicai Munteanu ca nu mi va mai raspunde nimeni,sentimentul meu e de ELIBERARE!!!Decat raspunsuri incarcate de prostie,mediocritate,ura,complexe de inferioritate,rautate,marlanie,gen Rodica Munteanu,Proletaru,Maan,Zaraza,Mao,Picky,prefer SA NU LE PRIMESC!!!Rog aceste nick name uri sa ma ignore.Proletaru probabil e medic psihiatru,in acest caz e invitat sa dea consultatii in familie ori prietenilor din viata reala.Mi se pare absurd,imposibil de stabilit un diagnostic virtual-un semn de prostie crasa,daca tot imi exprim un sentiment.
anitza,daca si tu te retragi,raman mahnita.Imi spunea o persoana speciala in privat,zilele trecute,ca e ca in viata reala viata in Cafenea,pare o idee simpla,de fapt este un adevar amar.Ca si in viata reala,in Cafenea,(pare ca)reusesc gurile mari si urate,prostiile si mediocritatea.Si VECHIMEA!!!Cine e vechi da in cap,da in inima,da peste tot,pentru ca e VECHI!E vechi da,dar e si speriat de nou,de inteligent,de "intrusi",de schimbare...Ca in viata reala a Romaniei!
NU PLECA!!!
*** - de aurellia la: 13/04/2008 23:49:56
(la: SINGURATATEA, ILUZIE SAU ADEVAR?)
singuratatea cea mai buna prietena :)uneori cea mai mare dusmanca...nush ... oare exista cineva care sa iti fie prieten cu adevarat fara nici o conditie ..?... pana si persoana care credeai ca nu te va dezamagi ca iti va fi prieten pe viata o va face... pt ca asa este natura oamenilor.. am invatat ca nu tre sa ai incredere in nimeni ...chiar de curand un prieten ma dezamagit mult... si ma contraziceam nu credeam ca a fost el sa faca asa ceva dar mi'a fost demonstrat si eu care credeam ca am un prieten in el... cine nu are multi prieteni nici sa nu isi doreasca..;)
maan - de Roman Haduch la: 12/02/2009 20:01:45
(la: fapte din dragoste)
ai liber arbitru si un sfat de prieten , de mare prieten : Alege Viata , ca sa traiesti.
Avem liber arbitru? Si eu ma intreb si imi raspund: Da. Am liberul meu arbitru. Basme. Beau diminiata o cafea strong, la serviciu beau o cafea beton (o prepara o colega pe care ti ar face mare placere sa o cunosti). In fapt eu nu vreau sa beau atata cafea intrucat am tensiunea 19 cu 9. Am liber arbitru? Eu zic : Da insa nu stiu unde este, m-as llasat singurel si imi cam fac de cap. Ori nu ma sculta liberul meu arbitru. De aici pot urma aberatii daca nu ar veni, frumusel lumina din 1 Corinteni 9 : 27 in care il gasim pe Pavel spunand ca se poarta aspru cu el insusi. ..Deci , e bine sa avem acel autocontrol. Tine de Liberul Arbitru ori nu?.
#405649 (raspuns la: #404364) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Maan - de juli la: 21/10/2009 19:34:21 Modificat la: 22/10/2009 13:32:41
(la: La multi ani, Juli!)
multam.

api, noi va trebui sa bem o horinca, musai... si apoi om plange una pe umarul celeilalte si-om fi prietene pe viata.

Lia
#493214 (raspuns la: #493111) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...