comentarii

primul job


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
2300 - Tolanici - de SB la: 28/10/2003 04:02:38
(la: duplicitatea francezilor)
Tolanici, hai sa-ti explic niste treburi pe care nu le vei intelege nici-odata( de...asa e omul...trebuie intii s-o patzeasca singur)
...dar poate la un pahar-odata- ce vreau sa-ti explic eu seamana (putin cam exagerat, de acord) cu holocaustul care e jenant de-adevarat..atit de real si absurd ca dupa atita timp nimeni nu mai crede. A fost...si ce vrei acum? NIMIC!
Eu nu am avut problema cu gasirea unui job; am avut problema sa primesc jobul gasit ptr. ca asa sint legile scrise si mai ales nescrise! Sigur ca nu stiam limba f. bine ( in afara de asta in care-ti scriu si cea pe care ar fi trebuit s-o stiu, mai puteam ginguri inca in vreo doua), dar in technica trebuie sa stii technica in primul rind; te asigur ca scoala romaneasca a fost scoala ( pe cea de-acum n-o stiu)Cit despre calificare...ce intelegi prin mult mai calificat? Am prieteni medici ( din RO...desigur nu asa de calificati ca cei de aici...de, noi venim din...OST/ EST...romani, rusi..tot un drac)care lucreaza in azile de batrini munci necalificate( si nu ptr. ca nu stiu limba) ingineri de toate soiurile care AU AVUT VOIE sa lucreze( si asta timp de 9 ani) numai schimb de noapte munci necalificate, sau administrator de bloc etc. sau suflau cu trompeta cind trecea tramvaiul( se reparau sinele) Mai vrei exemple de egalitate?

Fostii mei colegi din RO ma invidiau ca sint aici, eu ii invidiam ca au ramas.
Pe urma e de stiut ca "integrare" inseamna in primul rind sa fii lasat sa te integrezi! Dar tu nu poti intelege asta! Nici oamenii cumsecade de pe-aici, si nici cei veniti pe baza de origine sau dupa '90 "griincardisti" sau cum s-or mai numi.

Tolanici, ptr. unii libertatea asta a insemnat de fapt ani de prizonierat modern( ptr. mine 10 la numar) unde nu ai voie sa parasesti localitatea etc, etc. NOI NU AM PRIMIT NIMIC. Noua ni s-au luat 10 ani din viata...in schimbul libertatii si al tehnicii moderne pe care o vedem in jurul nostru. O vedem ptr. ca noi ii avem pe cei de-acasa si e de datoria noastra sa nu-i uitam.

...de 5 ani "m-am scos"...sint un realizat! ceace multi din prietenii mei de aici nu au reusit; si nu ptr. ca nu stiu limba sau sint mai necalificati!

I wish you all the best there, Tolanici

sb
#2373 (raspuns la: #2300) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
PENTRU ADMIN, BELLE, DINISOR..SI TOTI CEILALTI MAI VECHI LA CAFE - de Ivy la: 10/09/2004 21:45:48
(la: Barbatul roman din diaspora)
fetelor acu' chiar ma intristati. :-(( Serios, adica ce, cei ce nu sint recunoscuti or whatever..ca nu stiu prea exact ce tre' sa se intimple ca sa ma recunoasca si pe mine adminul asta ca's fata buna..:-)), deci, ce adica, aceia nu pot intra si ei in "lumea buna"..Hmmm si cind ma gindesc ca tocmai incepusem o zi buna cu voi, si m-a pus naiba sa intru si pe subiectul asta ca sa citesc ca voi de fapt nu vreti si oameni noi..

Hmmm, that's to bad mai oameni buni. really...pai hai ca asta imi aduce aminte de venirea mea in tzara de adoptie acum citva ani bunicei. Deci, incercam si eu sa-mi gasesc un job, si peste tot mi se cerea acea experienta... a tzarii de adoptie. pai cum mama ma-sii sa o am daca nimeni nu ma angaja. So, la un interviu, dezamagita si amarita totodata, dupa ce ei "intervievatorii" mi-au zis ca sunt buna, minunata si cu trei stele in frunte, dar ca le pare rau si ca nu ma angajeaza ca nu am acea minunata experienta, so atunci le-am zis ca nu am cum sa o capat in veci daca totzi or sa faca ca ei. Imi amintesc ca m-am ridicat in picioare si fara sa rasuflu le-am zis ce am avut de zis, mi-am luat toate cele ale mele (jucariile..:-)) si am plecat..in drumul spre usa, unul din ei m-a oprit si mi-a spus ca sint angajata. Si uite asa am avut eu primul job in tara de adoptie.

Acum, vin eu aici la cafenea si zic ca as vrea sa fiu si eu "in lumea buna"..ca deh, imi place sa va citesc, imi place sa stiu ca existati, imi face bine la moral..really..si imi atenueaza dorul de acasa...deci, ma bag si eu pe diverse subiecte, ca de..TREBUIE SA AM EXPERIENTA"..incerc usor sa ma bag in discutii, mai raspund la cite un subiect dar nimeni nu raspune...ignorare si iar ignorare..so..Stau eu si ma intreb, sau va intreb, sau IL INTREB PE ADMIN SAU PE ADMINI SAU PE CINE TREBUIE INTREBAT.. cum sa fac eu acea experienta oameni buni?

Desigur, nu ma astept sa cistig asa cum am cistigat cu jobul..:-), dar sper totusi la un raspuns din partea cuiva..a voastra (Belle, Dinishor) a adminilor..a lui Daniel....whatever..dar vreau sa inteleg.

Nu sint chiar nervoasa, ci doar dezamagita.

Va urez un weekend placut.
___________________________________________-
"when you cease to dream you cease to live"
#21683 (raspuns la: #21679) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
io=anuk31 - de anuk31 la: 24/04/2005 19:07:07
(la: Hartuirea sexuala - o problema simplificata de barbati!?)
Ei hai ca pana si sistemul meu nervos s-a regenerat intr-o oarecare masura!! Cat despre semnele de punctuatie in exces: asa sunt eu , mai categorica si vreau sa se simta(imi cer scuze daca deranjeaza dar daca nu as mai face asta nu as fi eu). Eu am avut trista "experienta" la 23 de ani, primul meu job, o companie care imi oferfea sansa de afirmare pe care toti ne-o dorim in viata, mai ales ca nimerisem exact pe meseria mea in care sunt cu adevarat foarte buna (poate cu timpul o sa va conving si pe voi). Asadar : stiam ce am de facut si cum pana cand, nu seful meu direct, ci "marele patron" a inceput sa ma convoace din senin(sau mai bine-zis ori de cate ori se sfarsea programul normal de lucru) in biroul mariei sale. Sa stii ca nu am purtat decat jeansi ori pantaloni deoarece imi permiteam sa ajung la munca pe jos , din lipsa de fonduri. Omul m-a intrebat in primele 5 min de cum merge treaba apoi a trecut la :stii ca arati bine? mi-ar placea sa te vad mai des, nu vrei sa mergi cu mine la Budapesta sapt. viitoare?
Am ramas fara cuvinte, nu ma asteptam , iar cand m-am desmeticit i-am spus ca eu am venit acolo sa muncesc si nu sunt dispusa sa fac ce-mi cere. Ar fi trebuit sa inteleaga sau nu! Eu aic ca da! El a continuat dupa ce a venit din deplasare, a inceput atacul prin a ma intreba cum ma descurc cu banii, daca am nevoie ca el e dispus sa ma ajute ... M-am simtit umilita in primul rand si am continuat sa ii spun ca nu vreau si nu sunt dispusa si ca daca de asta depinde viitorul meu in firma pot pleca. Cand spui nu ar trebui sa se termine si nu cred ca un "nu " repetat da speranta de "da' . De aici inainte m-am simtit hartuita ! Vreau sa precizez ca tipul "dispunea" de fete destul de libertine si dispuse din subordine cu care chiar avea relatii mai mult sau mai putin efemere. Mai avea si familie , copii. Am inceput prin a ma plange colegelor de birou care au parut surprinse , desi stiau povestile cu alte fete din firma. Au inceput sa ma barfeasca prin alte birouri insa eu am continuat sa le povestesc amanuntit ce mi se intampla la intalnirile din biroul porcului. Noile venite povesteau si ele primele discutii si avansurile de rigoare la inceput . Am fost sigura ca nu mi se va intampla decat ce vreau eu si am actionat in consecinta: am spus "nu" de fiecare data. Apoi tipul a inceput sa ma ameninte (eram inginer intr-o sectie nou-infiintata, unde lucrurile nu se pusesera inca pe picioare si fiind si la primul job, safa mea care era pe dinafara la multe probleme , nu lua in seama deciziile mele) ca din vina mea nu se pune treaba pe picioare si imi vorbea deja vulgar. Folosea cuvinte pe care nu le auzisem in viata mea si ma dupa fiecare intrevedere puteai stoarce apa din hainele mele.
Daca ai vazut filmul" hartuire sexuala" co Demi Moore si Michael Douglas poti intelege mai bine decat daca te plictisesc eu cu toata povestea, mai ales ca m-am priceput mereu la matematici si nu la literatura.
Intr-o zi m-a luat din birou cand sefa mea nu era sub pretextul ca trebuie sa iau probe de la un furnizor de materii prime, am mers la Bucuresti unde omul avea trebi si mi-a pus in brate un teanc de bani, nu vazusem in viata mea atatia , m-a lasat intr-un magazin superscump pana se intoarce si nu am facut altceva decat sa tin cu ambele maine de buzunarul de la haina de frica sa nu imi fure careva banii. Acum pare haios! S-a intors dupa un timp care mi s-a parut o vesnicie si am plecat inapoi spre casa fiind foarte nervos din cauza ca nu cheltuisem banii respectivi. Cum te-ai fi simtit oare in situatia mea? Am crezut ca eu sunt de vina ca nu am coborat din masina sa fug, ceea ce nu am putut sa fac. I-am "povestit" a doua zi sefei mele care stia de la individ ca ma trimisese el la un furnizor. Tipa nu a facut altceva decat sa isi simta pozitia amenintata si a inceput sa se poarte infect impunandu-mi un anume mod de lucru pe care nu il aprobam , fiind pe subiaec spre deosebire de ea , care ar fi trebuit sa se limiteze la a manageria si sa nu se bage in probleme tehnologice, unde eu eram pe eroblema. Intr-o disputa mai aprinsa pe peobleme de serviciu mi-a reprosat ca eu nu doar muncesc acolo ci am si altfel de relatii cu seful . Nu pot sa relatez toate pataniile ca deja m-am lungit prea tare dar vreau sa concluzionez: ajungeam acasa si stateam ore in sir cu achii in tavan fara si urekile tiuindu-mi fara sa pot spune la ce anume ma gandeam. Eram disperata! Nu stiam ce sa fac si la cine sa apelez. Personajul continua sa ma keme la "discutii" fara un subiect legat de munca. Ceea ce m-a socat si mai tare(a incercat sa ma atinga dar m-am retras si s-a oprit de nenumarate ori) a fost ca la o intrevedere,desi secretara era inca in anticamera, si-a scos 'organul" la vedere balmajind cele mai vulgare expresii.
Am avut sansa ca departamentul meu sa ii revina unui alt asociat insa tipul continua cu telefoane . Am rezistat in felul asta un an , pana cand am gasit un job similar la o firmulita si am plecat. Boss , la semnarea transferului,(care a avut loc intr-un loc populat din firma)mi-a marait printre dinti ca sunt o proasta. Mi-am promis ca il voi face sa plateasca dar mai tarziu am inteles ca imi irosesc energiile in van. Ar fi mai bine sa incerc sa infiintez o fundatie care sa ajute persoane aflate in aceeasi situatie. Mai e nevoie doar de putin timp mana imi voi permite.
Si pe mine ma interesa sa dezbatem problema asta din mai multe puncte de vedere si tare mi-ar fi placut sa existe pe aici adevarati psihologi care kiar pot face lumina in astfel de cazuri. Barbatii care se poarta ca individul din exemplu sunt departe de a fi oameni normali, cred eu!

Nu am spus decat a 10-a parte din toata tarasenia deoarece ar fi prea mult de citit si nu ar avea un alt efect.
Astept cereri de lamuriri.
Nu te urasc si chiar imi place faptul ca ai abordat subiectul.
imi cer scuze si pentru eventuale greseli de ortografie dar nu imi permite timpul sa recitesc ce am scris.



sa auzim si de bine
anuk


#45255 (raspuns la: #45248) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cerulsarat - de GloriaVictis la: 01/10/2008 16:00:09
(la: Straini care isi ''cumpara'' romani...)
e doar un exercitiu - incerc sa-mi imaginez...

ai pana in 23-24 de ani, esti la primul job dupa multe mai maruntele experiente profesionale de termen scurt, ocupi o pozitie de executie, entry-level intr-o multinationala (sau ai ocupat-o pana de curand)... cu siguranta ai putea face mai mult insa oportunitatile de dezvoltare sunt reduse si desi ai incercat in mod repetat sa spui lucrurilor pe nume, nimeni nu pare interesat sa faca treaba sa mearga mai bine; creativitatea, initiativa si feedback-ul nu sunt apreciate... te gandesti serios ca nu vei apuca anul viitor acolo unde lucrezi acum: vei cauta ceva mai bun (poate chiar o pozitie de supervizor, ceva) desi cel mai bine si mai bine ar fi sa pleci dincolo... acolo unde macar esti platit pentru cat faci...

?

ps - oamenii cu studii superioare nu-s neaparat si foarte calificati...
#346791 (raspuns la: #346783) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cerulsarat - de Honey in the Sunshine la: 01/10/2008 16:45:18
(la: Straini care isi ''cumpara'' romani...)
daca terminai ASE-ul acum 10 ani, aveai sanse foarte mari ca primul job sa fie impartit de fluturase pentru Coca-Cola pe 100 de euro.
asta in timp ce "colegii din Occident" tot de la 2500 de euro plecau.

Nemultumirea perena e sanatoasa, pana la punctul in care devine cronica.
Eu iti recomand sa-ti sufleci manecile si sa te pui pe treaba daca vrei mai mult, asa cum face toata lumea.
#346816 (raspuns la: #346811) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"...pofta de a-si da demisia din motive personale..." - de 1brasovean la: 01/03/2009 19:06:56
(la: gasca lui Praslea cel Voinic si merele de aur)
pofta de a-si da demisia vine gresind, uneori.

sa luam de pilda cazul demisiei lu`Dragnea dar sa incepem mai din spate.
a fost la un moment dat, anul trecut, un scandal sexual la PSD, cu Ana B.

*detaliile scandalului sunt aici [am luat la intamplare]: http://www.satumareonline.ro/cp/12/300/Ana-Birchall-de-la-PSD,-actri%C5%A3%C4%83-de-film-porno
**filmuletul aici / interzis copiilor sub 18 ani, totusi: http://ioskap.blogspot.com/2008/09/iata-filmuletul-cine-o-fi.html

trec dincolo de marlania ziaristilor si de imixtiunea in viata privata a d-nei A.B., de posibila distrugere a imaginii publice si - de ce nu? - carierei [vezi CV aici: http://www.anabirchall.ro/about/; a se retine totusi studiile de acolo, bursele, primul job si.. doctoratul luat unde putini ajung],

insa revin,
de ce si-a dat demisia Liviu Dragnea?

pen`ca de sunt adevarate informatiile mele [din doua surse diferite, deocamdata!], el era personajul purtator de penis din filmulet!

santaj. dar de cine... asta alta data, mai cercetam!
securisti jegosi si activistii PCR, esaloanele 3-4, ei sunt. cu metodele lor.
Knulp - de Honey in the Sunshine la: 23/09/2009 22:56:49
(la: Testosteron & Foliculina)
feminismul contemporan?
ai fost la vreo intalnire a miscarii, ca eu una n-am auzit de asa ceva :)

dar uite, eu sunt o feminista contemporana.
si unul din motivele pentru care sunt e tocmai faptul ca nu ma simt persecutata si nici nu as vrea.

cat despre "acum nu mai are sens"..yeah, right!

uite niste exemple dezolante din Italia, care nu e tocmai o tara din lumea a treia:

-statisticile arata ca pe aceeasi pozitie o femeie castiga chiar si cu 40% mai putin fata de un barbat
-nu numai ca sunt mai prost platite, dar exista si o tendinta in organizatii de a le considera nepotrivite pentru un anumit gen de meserii, pe baza prejudecatii ca au capacitati diferite fata de barbati
-in provinciile meridionale, doar 20% dintre femei lucreaza, iar motivatia e ideea ca femeia care isi ia un job, isi abandoneaza familia

si una pe care am aflat-o recent:
unei prietene care e la primul job i s-a cerut sa semneze demisia in alb care va fi folosita in cazul in care va ramane gravida.
stupefiata s-a plans in jur si a aflat ca la Milano e o practica obisnuita.

uite, eu zic ca feminism la ora actuala, inseamna sa-ti dai seama ca in multe situatii egalitatea exista doar pe hartie, si ca in practica se intampla des ca femeile sa aiba obstacole legate exclusiv de faptul ca sunt femei si ca la nivel politic mai sunt inca multe de facut in majoritatea tarilor pana sa ajungem macar la un nivel asemanator tarilor scandinave.

e, deci, exclusiv legat de drepturi si egalitatea sanselor si de anumite hibe ale societatii, iar daca eu ma declar feminista nu inseamna ca te acuz pe tine sau pe barbati in general de misoginism sau discriminare.

femeile se discrimineaza reciproc cel putin la fel de des.
cand isi incurajeaza fetele sa nu se duca la facultate pentru ca nu le trebuie, cand privesc rauvoitor femeile care aleg sa urmeze o cariera, cand isi cresc baietii cu idei gresite despre familie.
#484684 (raspuns la: #484681) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
84... - de monte_oro la: 10/02/2010 15:01:38
(la: 1984)
...prima iarna de dupa terminarea liceului... armata amanata...primul job...dar numai pentru 3 luni, incheiat apoteotic de Craciunul lui 84... Frig, gri, intuneric... dar si lumini...de ganduri, de discutii, de puneri la cale a tot fwelul de falanstere sufletesti, de betii neintelepte...deh, inca nu stiam masurie... muzici...cantate sau ascultate la mag sau pick-up...tigari DS...ori BT...ori carpati.. brandy Drobeta, vodca sau vermut indoit cu apa... protopizza... mustoasa si gustoasa... din coltul blocului meu... filme... la ”Tineretului” sau ciupite la vreo seara video de la cate un prieten, concerte de rock la Casa de Cultura sau la Casau...Top T... serile lui Pittis... Scump, frate, scump...:)) Paler, Platon Pardau sau Fulga... Un parfum de superba desertaciune si putreziciune fecunda... Viata...
adin - de Honey in the Sunshine la: 13/10/2010 23:23:52
(la: din maramu' ... după reţetaru’ bunicii)
chestia e ca daca le-o zici celor care s-au chinuit ani de zile sa invete pe "calea lunga" au impresia ca sunt luati la misto.

imi amintesc de un prieten de-al meu la primul job. unul mai varstnic i-a aratat Excelu' si i-a zis sa fie atent si sa ia notite ca lui i-a luat ani de zile sa inteleaga cum functioneaza.
cand prietenul meu i-a spus ca daca folosesti help-ul iti explica ce face fiecare functie tipul mai ca nu l-a luat la bataie :))
#574272 (raspuns la: #574262) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
fir de iarba - de latu la: 28/11/2010 20:29:23 Modificat la: 28/11/2010 20:35:07
(la: Inapoi in Romania?)
Dupa ce-ai absolvit cu brio - pe romaneste numai cu brio o sa mearga, banuiesc - lic-ul (trei ani, daca-l faci la seral) si pe urma mergi la facultate (inca f'o cinci) au trecut 8 ani. Adica ai 28.
Pe urma te-ntorci in Belgia, unde descoperi cu stupoare, ca nu ti se recunoaste diploma, decat daca... (Aici inlocuieste punctele cu examen de diferenta, specializare, compensare, etc... Nu stiu ce se cere in Belgia). Inca niste vreme.

Pe urma, esti in primul job, (ca doar intre timp ai invatat limba si aceasta nu mai e un obstacol nu-i asa?).
O sa constati - deja in timpul petrecut pentru recunoasterea diplomei - ca vocabularul tehnic romanesc o sa fie destul de dificil de folosit in limba patriei noi. Si-atunci - cel tarziu atunci - o sa te framante iarasi intrebarea: "Sa merg inapoi in Ro?".

Nu ti se pare un pretz cam prea mare pentru lasitatea de-acum?
Ah! Nu-i lasitate?
Atunci du-te la o scoala unde sa inveti limba tarii in care esti. Doar limba. Sau ia ore particulare. Si (deci nu "sau") citeste zilnic de la A la Z un ziar de mare tiraj (Nu, nu unul de bulevard, ci unul cu text mult, cu columne (adica articole din acelea care comenteaza) si cu putine poze), cu dictionarul langa tine.

Bate-te pentru viitorul tau. Varianta intoarcerii e infrangerea pe care o recunosti tu insati intr-o lupta care se numeste "viata" si care lupta inca nici n-a inceput.
Si eu sunt tot la primul post - de (anonim) la: 07/05/2004 21:00:21
(la: Studenti romani plecati la studii, va mai intoarceti?)
Si eu sunt tot la primul post aici.
Am plecat de aproape doi ani din Romania dar m-am intors de trei ori (in total aproape patru luni) si in vara voi merge iar acasa. Cum sunt inca studenta imi permit sa plec pentru ca am vacanta. Probabil ca daca as avea un post permanent undeva ar fi mai greu.
Am fost un an in Franta iar acum sunt in Canada. Si eu tot cu studiile in turism. Si tot cu un spirit patriotic si cu dorinta de a face ceva constructiv. Numai ca din motive personale nu ma pot intoarce, pentru ca intre timp m-am casatorit :) Dar ma simt aproape de Romania pentru ca merg des in vacanta. Si cand merg incerc sa nu stau doar la soare ci sa mai si fac cate ceva. Nu doar din lipsa de ocupatie ci mai ales pentru ca asa nu ma rup de realitatea romaneasca.
Mi-as dori ca intr-o zi, prin prisma activitatii mele de aici, sa pot face ceva pentru Romania.
Stiu multi studenti romani care nu se vor intoarce la sfarsitul facultatii. Stiu si cativa care se vor intoarce. Din cei care nu se vor intoarce cred ca exista o buna parte care daca ar gasi in Romania ce au aici s-ar intoarce : oportunitati, perspective...Nu toti sunt angajati la terminarea facultatii (aici) dar sanse exista, si dupa n luni isi vor gasi cu siguranta un post cu un salariu cel putin decent. Si atunci ? De ce sa fie muritori de foame in Romania cand ar putea trai suficient de bine aici incat sa-si permita concedii in Romania ? Depinde de fiecare si de alegerile pe care le face.
Unora nu le e neaparat frica de imposibilitatea gasirii unui job in Romania, ci pur si simplu nu le plac anumite lucruri (mizeria, saracia din jur, alti conationali :) ).
In ceea ce ma priveste n-as putea trai departe de Romania si de tot ce am acolo. Doar ca acum e mai bine pentru mine sa fiu aici :)
la ce Dumnezeu sa ma gandesc prima data - de demelza la: 28/01/2005 06:55:52
(la: Spune-ti of-ul si primeste zeci de sfaturi)
demelza(fosta#32334)
Nici nu stiu la ce Dumnezeu sa ma gandesc prima data...Sa imi refac picioarele proaspat rupte (mai am doua zile si medicul cred ca o sa imi dea verde sa merg dupa 4 luni de asteptare), la nesansa unui job in postura de fata, sau cum sa imi incep o afacere a mea fara nici un ban pe care am inceput-o in acte doar inainte de accident? ....ca de altfel tot somer mi's ???
Noroc cu internetul asta ca daca nu ar fi fost nu as fi stiut ce sa fac ultimele 3 luni...dar si cu voi ca m-ati primit aici.
Si mai sunt foarte suparata ca am publicat cateva subiecte aici care nu apar nicaieri...macar de le-as fi fotografiat !!!
Din nou pe drum, primii kilometri catre Karakol - de zaraza sc la: 01/08/2014 08:26:36
(la: Cu bicicleta pe Drumul Mătăsii)
http://www.diaconescuradu.com/din-nou-pe-drum-primii-kilometri-catre-karakol

"Dupa aproape doua saptamani in Bishkek si dupa o ultima zi in care am alergat pentru a face ultime cumparaturi vine si dimineata in care trebuie sa impachetez din nou totul pe bicicleta si sa o iau din nou din loc. Primul venit, ultimul plecat, caci toti ceilalti au plecat in zilele anterioare cand am fost cu Angie si cu Spaska spre Kegeti.

De data asta bicicleta e considerabil mai grea cu cele 5 kilograme de mancare ce nu au mai avut loc in bagajul pentru tabara de baza, iar intre cele doua coburi troneaza acum ruscacul pentru munte cu pioletul in varf. Arata cel putin interesant si nu cred ca sunt prea multi cicloturisti cu pioletul pe bicicleta. Si cu tot bagajul in plus probabil tot am mai putine lucruri pe bicicleta decat mare parte a cicloturistilor, lucru pe care nu prea il inteleg. Pentru a calatori cu usurinta trebuie sa fii usor, si fiecare kilogram in plus se simte si la efort si la uzura bicicletei.

Dupa un “La revedere” de la Spaska si de la Nathan si dupa un pahar de apa aruncat pe pragul usii pentru noroc (obicei bulgaresc pentru a merge totul ca pe apa) trebuie sa o iau din loc, poate pentru prima data dupa multa vreme cu ceva parere de rau. Daca totul merge bine ar trebui sa-i revad pe oameni dupa o luna si jumatate cand va trebui sa revin pentru a recupera laptop-ul si pentru a lua vizele trebuincioase pentru intoarcere. Spaska va pleca si ea o luna in tabara de baza a varfului Lenin pentru un job temporar si chiar sunt curios daca va reusi sa urce si pe varf. Ca o paranteza, pana acum nu am intalnit o tipa care sa fie intr-o consitutie generala atat de buna. Sa spunem doar ca se catara mult mai bine ca mine, de urcat pe munte urca cam la fel, in prima tura lunga de bicicleta a pedalat 120 de kilometri intr-o singura zi pe drumuri nu neaparat bune si in plus mai si fumeaza si fiecare seara se incheie cu un shot de tarie ( obicei la care ne-a corupt cam pe toti ). Cum reusesc unii oameni asa ceva e un mister pentru mine.[...]"

Image and video hosting by TinyPic
uitai sa cer scuze pentru prim - de daisy la: 04/09/2003 10:29:39
(la: Ce face internetul din om...realitate)
uitai sa cer scuze pentru primul comentariu, care era de altfel inutil ca si al doilea si acesta...ooof
Primul lucru pe care il obser - de Daniel Racovitan la: 10/09/2003 07:20:56
(la: De-ale vietii)
Primul lucru pe care il observ in Romania dupa ce ma intorc dupa o perioada mai lunga, e ca romanii nu zambesc.
#214 (raspuns la: #206) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pai in primul rand lamureste- - de Daniel Racovitan la: 03/10/2003 04:12:05
(la: Viata gay...romaneasca!)
Pai in primul rand lamureste-ne in ce privinta nu sunt informati...
Nu m-as mira... N-ar fi prim - de Daniel Racovitan la: 13/10/2003 03:58:15
(la: Modificarile la noua constitutie: naivitate si manipulare)
Nu m-as mira...
N-ar fi prima oara cand romanul voteaza "cu turma" si pe promisiuni populiste...
#1126 (raspuns la: #1091) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Hmm, prima carte (mai degraba - de Daniel Racovitan la: 16/10/2003 13:05:25
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Hmm, prima carte (mai degraba colectie de carti) care imi vine in minte si care mi-a marcat intr-adevar existenta e Biblia. A doua, "The seven habits of highly efective people" a lui Stephen Covey

Sorry, inca nu am intalnit vreo carte de beletristica care sa-mi marcheze viata :)
sa fii, in primul, rand parinte... - de mireille la: 26/10/2003 01:45:23
(la: Invatatoarea pentru mine)
Nu va "ambalati" sa blamati inavatatorii de astazi sau sa-i incadrati pe toti in aceeasi categorie, daca ati terminat clasele primare in Romania acum "n!(factorial)" ani... si nu vorbesc "din carti", desi nici din experienta personala :)... desi relatarile din presa romanesca din ultima vreme ma fac sa-mi fie rusine de multi dintre cei care-si atribuie pofesia de pedagogi in Romania...

Imaginati-va un invatator de numai 20 ani care se trezeste zilnic la 5 dimineata ca sa faca "naveta la tara", are 4 clase "la simultan" - nu va mirati ca sistemul de invatamant a ajuns atat "de jos" in Romania incat in acelasi timp un educator, unul singur, trebuie sa predea materiile pentru clasele 1-4 in numai 4 ore, si-si investeste o parte din "salariu" - acela de sub 100$/luna, ca sa "creeze material didactic" pentru elevii care nu sunt trimisi la scoala de catre parinti decat pentru a primi "alocatia"... Pentru mine aceasta persoana reprezinta cadrul didactic perfect, desi persoana respectiva nu constientizeaza, sau nu vrea sa recunoasca, mai degraba, sacrificiile pe care le face... Ma inclin in fata sa... si este un invatator, nu o invatatoare.

Mireille
Adevarat. Dar, in primul rin - de relu la: 29/10/2003 19:28:03
(la: Romani in strainatate)
Adevarat. Dar, in primul rind nu traiesc in Franta. In al doilea, vorbeam de romani numai pentru ca ei erau subiectul principal. Si, in sfirsit, in al treilea rind, da, eu incerc sa ii ajut si pe altii, daca ocazia apare, daca am energie la momentul ala, si daca ma simt filantropist. Citeodata viata mea e prea plina cu multe, ca nici nu observ, sau nu am timp sa ma opresc sa observ ce se intimpla linga mine. Nu am nici o iluzie ca eu sint in rol de a indrepta omenirea. Cine ma indreapta pe mine? Si eu fac greseli ca toti ceilalti. Dar citeodata devin prea idealist.
-R
#2614 (raspuns la: #2613) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...