comentarii

printul cel neadevarat


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
micul print - de (anonim) la: 28/10/2004 21:53:39
(la: "Micul print" online)
micul print... e pura filosofie.... are atatea intelesuri.. pe care nu le descoperi decat dupa cel putin 7 citiri a cartii!
Sa fii iar print? Adica sa ai - de a_lex_is la: 16/04/2006 11:07:29
(la: Sa fiu iar print,sa fiu iar crai)
Sa fii iar print? Adica sa ai curaj sa faci ce vrei fara sa te gandesti prea mult? Cam asta ar insemna, nu-i asa?

Focul face apa sa zboare
Invocarea pt Cei Patru Printi Incoronati ai Iadului - de damned_soul_666 la: 25/06/2007 19:25:29
(la: Satanism in Romania)
Pt a-i invoca pe Cei Patru Printi Incoronati Ai Iadului (Satan/Lucifer, Beelzebub, Astaroth si Azazel) ai nevoie de o cupa sau potir preferabil din argint pe care sa-l umpli cu vin, o sulita speciala pt ritualuri, un bol preferabil de argint, lumanari negre sau albastre sau maro pt orice tip de magie (alba sau neagra), si negre sau rosii pt magie neagra. Daca folosesti sfesnice pt lumanari e preferabil ca si ele sa fie facute din argint.Mai ai nevoie de tamaie, dar nu tamaie bisericeasca ci tamaie produsa din alte rasini care se gaseste la magazinele de articole sataniste sau online pe http://www.angelfire.com/empire/serpentis666/Store.html
Mai intai aprinzi tamaia in camera in care urmeaza sa faci ritualul si o lasi sa arda 10-15 minute. In timpul asta poti face un dush sau o baie, deoarece e foarte important sa fii curat cand faci un ritual. Asta arata respect. Dupa ce tamaia a ars 10-15 minute te imbraci intr-o roba neagra pt ritualuri, iar daca nu ai una te imbraci doar in haine negre, curate. Pe o foaie alba, curata de hartie scrii rugaciunile de cerere, multumire etc. cu cuvintele tale (in aceste rugaciuni e bine sa amitesti calitatile lui Satan, conducator al Pamantului, Creator al omenirii, Eliberator din sclavia lui Yehova, Zeu prin care toti si toate sunt eliberate, Zeu purtator al luminii(Lucifer)etc., apoi solicitarea sau multumirea ta in care sa fii explicit.) E FOARTE IMPORTANT ca in rugaciuni sa-L respecti pe Satan si pe Demoni dar sa nu te umilesti nici pe tine. Autoumilirea e caracteristica crestinilor. Nicioadata sa nu-i comanzi sau ordoni unui Demon, mai ales Lui Satan pt ca poti fi pedepsit. In schimp daca esti respectuos, primesti si tu in schimb respect si ajutor. Dupa ce ai scris rugaciunea iti umpli potirul cu vin si apoi deschizi ritual sunand din clopotel, invartindu-l in sens invers acelor ceasornicului. Apoi reciti rugaciunea de invocare:In Nomine Dei Nostri Satanas, Luciferi Excelsi.In Numele Lui Satan, Conducatorul Pamantului, Adevaratul Zeu, Mare si Infailibil, care ai creat omul pt a-ti oglindi in el propria Ta imagine si propria ta fire, invit Fortele Intunericului pt a-si revarsa puterea infernala asupra mea. Deschideti Portile Iadului si veniti in fata pt a ma intampina ca pe un/o frate/sora si prieten/prietena. Calauzeste-ma , o mare Satan departe de toate greselile si inselarile din trecut, umple-ma cu adevar, intelepciune si intelegere,tine-ma puternic(a) in credinta si serviciu, pt a putea intotdeauna sa Te respect si sa locuiesc in Tine, pt a-Ti aduce Lauda, Onoare si Glorie Tie intotdeauna, dintotdeauna pt totdeauna. [Bei din potir]
Iei sulita si invartindu-te in sens invers acelor ceasornicului invoci Cei Patru Printi Incoronati ai Iadului recitand:'Satan/Lucifer din Est(arati E cu sulita), Beelzebub din N(arati N), Astaroth din V (arati V), si Azazel din S(arati S). Cand ai terminat de recitat aprinzi hartia cu rugaciunea scrisa de tine in focul lumanarii si o lasi sa arda in bolul de argint. Acum e timpul meditatiei. Intrii in transa vorbesti si te rogi lui Satan. In timpul asta poti sa spui mai multe rugaciuni compuse de tine sau una sau mai multe Chei Enochiene care se gasesc pe http://www.angelfire.com/empire/serpentis666/EnochianKeys.html.
Dupa ce ai terminat ritualul il inchizi strigand HAIL SATAN! si sunand din clopotel invartindu-l in sensul acelor ceasornicului. Ritualul se poate gasi si pe http://www.angelfire.com/empire/serpentis666/Ritual.html
in engleza scris de Marele Preot Salem Burke. Va sfatuiesc sa NU va jucati cu asta pt ca va ardeti. Faceti ritualul numai daca sunteti sinceri. Daca credeti ca Satan sau demonii sunt rai, si ii urati sau nu credeti in ei mai bine o lasati balta. ritualul este doar pt satanistii adevarati.
#209999 (raspuns la: #209100) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Intruder - de zaraza sc la: 04/12/2008 20:10:22
(la: Cum te-ai apucat de citit?)
Oricum o-ntorc, Muc cel Mic e al lui Wilhelm Hauff. Asta spune si cartea...asta spune si google.

Stau cu cartea lui Hauff in fatza si enumar:
Povestea califului barza
Povestea vasului naluca
Povestea mainii taiate
Cum a scapat Fatme
Muc cel mic
Povestea despre printul neadevarat
Seicul din Alexandria si robii lui
Piticul Nas - asta mi-a placut cel mai mult
Tanarul englez
Povestea lui Almansor
Hanul din Spessart
Legenda guldenului cu cap de cerb
Inima rece
Povestea lui Said
Grota din Steenfoll
#369269 (raspuns la: #368949) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
amari - de donquijote la: 01/06/2010 16:37:49 Modificat la: 01/06/2010 16:42:27 - de om la: 01/06/2010 17:16:01
(la: Juramantul lui Hippocrate)
la vremea la care probabil te referi tu medicii mai mult omorau decat tratau. medicina adevarata incepe de pe la mijlocul sec 19...= personal as da Cezarului ce este al Cezarului si as spune ca datorita medicinii "neadevarate" (anterior sec 19;) s-a ajuns la medicina moderna.

donQ si mai permite-mi un comm: dpmdv, raportat la cunostintele de atunci, medicii de atunci salvau mai multi pacienti decat salveaza medicii romani in prezent (dpmdv cunostinte medicale si posibilitati). Este inacceptabila in sec 21 "picatura" de la Slatina, care a dat pe afara.

Din pacate pt mitul medicinii romanesti, pe langa ca este corupta nu mai are dreptul moral sa strige ca este competitiva!
Medicina actuala nu inseamna numai cunostinte teoretice, ci si echipament modern, sali de curs cu dotari moderne de examplu, accesibilitate si printare materiale din pubmed), bani pt educatie practica din morga/spitale si bani pt experimentare noi tratamente, etc. De pomana se pleaca la conferinte stiintifice, daca ce se vede acolo nu se poate implementa in tara, de pomana se specializeaza afara daca ajung in tara si nu au aparatele sau o intreaga echipa competitiva in spatele lor!


#546451 (raspuns la: #546431) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Viitorul muzicii pe Internet - de gabi la: 11/10/2003 22:38:04
(la: File-Swap: Arta, Politia, Banul si Justetea.)
Cred ca ar fi in beneficiul atat al autorilor cat si al "consumatorilor" de muzica, daca autorii (si posesorii drepturilor de urmas, in cazul celor disparuti) s-ar asocia si ar incepe sa-si comercializeze muzica direct prin Internet (download), "la bucata" candva in viitor, atunci cand accesul la Internet va atinge "masa critica" ce va permite vanzarea unui cantec cu, sa zicem, 50 de centi.
V-ati intrebat de ce trebuie sa cumparam in continuare un intreg album, desi o facem adesea pentru 2-3 piese care ne intereseaza de fapt. Sau de ce, daca sunt in cautarea unui titlu mai vechi, "off-print", trebuie sa platesc inca si mai mult pt. "comanda speciala" si pt. tot albumul in care vine "impachetat" cu de-a sila, cand ar fi mult mai simplu sa iau doar acel titlu de pe un web-site, platind bine inteles, dar numai pt ce ma intereseaza.
In privinta materialelor video, desi problema se complica nitel, principiul ramane valabil, mai ales in ce priveste filmele mai vechi sau ne-hollywood-iene, care sunt aproape imposibil de procurat, iar daca sunt, preturile bat recorduri.

Surprindere - de dogmatic la: 16/10/2003 03:06:25
(la: Viata gay...romaneasca!)
Ma suprinde destul de tare evlavia ta si conexiunile pe care le faci cu acest subiect! In mod logic, vorbind strict de rolul de perpetuare a speciei(ilor) ...ai dreptate. Dar cu totul diferit si total neadevarat este atunci cand tratezi acest subiect in mod particular. Individualitatea da dreptul ca fiecare sa exprime sau sa traiasca asa cum isi doreste! Asta ne face diferiti unii de altii, creand diversitate. Desigur, nu asta este o explicatie pertinenta dar nici de condamnat nu sunt. ESTE PUR SI SIMPLU O DEGENERARE...o alterare a speciei. Ceva nu functioneaza corect in creierul lor! Asa cum o femeie devine frigida si nu mai simte placere in timpul actului sexual , asa un barbat sau o femeie de acest fel nu simte placere la atingerea unui partener de sex opus. Evident ca mintea unui normal nu poate intelege fenomenul. Dar cum te-ai simti daca ai fi obligat sa "traiesti" cu un barbat atata timp cat tie nu-ti face placere?!! Asa si lor...de ce sa-i obligi sa se chinuie si sa chinuie la randul lor, o persoana de sex opus?!! Asta nu-i un pacat mai mare? Daca doua vieti sunt deja distruse, fiind cu acelasi tip de preferinta sexuala, de ce sa le chinui si mai mult nelasandu-i sa isi vada de viata lor impreuna?! Doar pentru a-ti satisface placerea de a conduce(de a decide in) viata altuia, in timp ce tu nu ai rezolvate problemele propriei vieti! Te deranjeaza sa-i vezi pe strada? Nu te uita...vitrine sunt destule! De ce oare nu esti revoltat si pe faptul ca femeile au aceasta "indeletnicire"? Oare pentru ca iti stimuleaza (si nu numai tie) fanteziile!? Cat de obiectiv esti cand acuzi, arati cu degetul, huiduiesti, ceva ce nu cunosti?! Citind ceea ce altii s-au chinuit din rasputeri sa rezolve, vei reusi sa intelegi fenomenul si sa ai compasiune...macar. Este mult mai deranjant, dupa parerea mea, sa vedem idioti care refuza sa vada mai mult decat proripriul univers si se complac astfel si in astia nu mai arunca nimeni cu "pietre". Oare nu acestia aduc un prejudiciu mult mai mare omenirii? Partea finala nu are nici o legatura cu tine
#1454 (raspuns la: #1340) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
paulo coelho - de zoro la: 26/10/2003 17:05:47
(la: Paulo Coelho?)
ma alaturi si eu celorlalti si iti spun ca merita citit. "alchemistul" e dupa parerea mea cea mai buna carte a lui, mie mi-a amintit de "micul print" . cred ca mi-a placut foare mult cartea si pentru simplitatea de exprimare a ideilor, e incredibil......
Transparent - de ManCrowd la: 26/10/2003 18:41:42
(la: Paulo Coelho?)
In citeva cuvinte ...
Nu stiu daca merita sa-l citesti dar stiu ca pentru mine nu a meritat. Am sa incerc sa-ti expun citeva concluzii dupa citirea Alchimistului, Diavolului si Domnisoarei Prym si 3 pagini din Veronica se pregateste sa moara.

In Alchimistul ideea destinului e lungita cu apa rece. Iti recomand mai bine Micul Print a lui Exupery sau anumite povestiri din proza fanatastica romaneasca, aparuta sub numele de "Masca" prin '70. Cartea nu e un "It's a must!"

Diavolul si Domnisoara Prym e catastrofala. Cele cam 50 (un numar ales la intimplare pentru ca nu conteaza decit pentru Coelho, ele fiind asul din mineca), de "expresii frumoase" aruncate intr-un aluat rinced numit povestirea in sine, nu mi se par mai evidente decit un "Ana ara" din vechiul Abecedar comunist. ....
Cartea nu e un "It's a must!"

Veronica se pregateste sa moara exact cind eu nu mai suport stresul ei si ii intind o mina de ajutor inchizind cartea la pagina 3. Decizia din acel moment este cea pentru care nu pot spune nimic despre carte, doar ca am incercat sa fug de CD-ul care ar fi putut-o salva pe Veronica.
Coelho nu e un "It's a must!"

Acum,
Ti-am expus subiectiv de ce nu merita sa-l citesti. Acum am sa incerc sa-ti expun de ce mi se pare ca nu aduce nimic nou.
Nu e nevoie de mai mult de o idee sa-ti exprimi revelatiile.
Coelho "propovaduieste" regula in literatura si nu extrema ei. Lipsa gindirii speculative in scrierile sale dau tonul cind afirm ca el este regula. Regula nu aduce nimic nou.

In cele din urma,
Cadourile lui facute lumii, adica cartile lui, sint un gest adolescentin de a inveli un mic cadou intr-un ambalaj imens, adica de a-ti masca citeva "citate frumoase" (chiar am vazut citeva date aici pe site), in citeva sute de pagini, in citeva scenarii banale. Tin minte ca primind cartile de la o prietena am constatat cu stupoare ca exact ceea ce se numeste "expresii frumoase" erau subliniate cu pixul pe carte. La prima vedere pare ceva banal, dar dupa citeva pagini in care Coelho isi da pe fata asii, simti apropierea "citatelor frumoase" ca pe o factura de telefon sau o amenda.

Coelho a invadat intr-o vreme Bucurestiul ... ma privea cocotat pe afise peste tot, iar daca nu ma inseala memoria, aparea intr-o pozitie care te facea sa crezi ca gindeste (cu mina la cap parca). Oare gindea speculativ ma intreb eu? Nici macar in afis nu cred ca facea asta, din moment ce privirea lui dicta regula in toate statiile de tranvai.

PS. "Ana ara." a stat la baza unei societati. As fi curios care e analogia in Abecadarul de azi.
Extensie periculoasa - de Zamolxe la: 09/11/2003 15:27:06
(la: A existat holocaust in Romania?)
Sugardeady.
Este abordare, dubioasa cel putin, a conceptului de Holocaust. Vezi definitia oferita chiar de evrei.

In primul rind orice actiune are o cauza si un efect. De unde ai scos asemenea afirmatii?
Apoi este un mare neadevar sa spui ca evreii au fost mereu persecutati.
Punerea semnului egal intre pogrom, persecutie si holocaust este o incercare identica cu transformarea criticilor la adresa evreilor in antisemitism.

Sint doar cuvinte goale in afirmatiile tale.
Justifica, motiveaza propunerea ta si coreleaz-o cu istoria dar si cu prezentul.
La o asemenea egalitate intre concepte, multe popoare vor putea cere statutul de “holocausti”, iar unele chiar azi.

Atentie deci si te asteptam cu noi dezvoltari.

Z
Charles - de sugardaddy la: 12/11/2003 13:46:50
(la: PRINTUL CHARLES)
Printul Charles nu conduce nimica in Anglia.
De fapt toata familia regala este intretinuta de taxele contribuabilui englez.
Familia regal sta degeaba si este platita cu bani ne-meritati si ne-munciti de ei.Au o viata usoara mostenita ne-meritata din generatie in generatie.Nu fac nimic toata ziua in afara de vizite aiurea si petreceri pompoase tot be banii contribuabililor dupa care se "imperecheaza" intre ei o cauza care-i face sa devina degenerati si de fapt daca te uiti la ei foarte uriti,vezi urechile si nasul urias ale lui Charles. Se chiama "inter-bred".Casatorii intre veri si verisoare primare. De fapt casa regala engleza nu reprezinta astzi Anglia si poporul ei ci numai o eticheta ,un blazon.!
In multe tari civilizate Charles este considerat un idiot.
Parerea mea
PRINTUL CHARLES - de M.PAMFILIE la: 12/11/2003 18:41:39
(la: PRINTUL CHARLES)
Este tirziu in noapte dar nu poate sa-mi fie somnul linistit daca nu va comunic, ca sint alaturi de opiniile D-stra,fie sa fie in viitor numai bine sa aiba si Domnia s-a Pacea si linistea personala de care avem nevoie noi toti OAMENII.
Tunick : oamenii ca o turma - de Dinu Lazar la: 14/11/2003 09:50:06
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
aaa...sigur ca arta ar trebui sa transmita idei, da` fiecare arta cu meshteshugu` sau... una e meshteshugu` si alta e ideea... una fara alta nu se poate... ai o gara cu o suta de femei goale? Asta e o idee. Si? In conceptia mea asta nu ajunge... trebuie lumina, cadru, atmosfera... iacata ce spun cei mari:

"Simply look with perceptive eyes at the world about you, and trust to your own reactions and convictions. Ask yourself: "Does this subject move me to feel, think and dream? Can I visualize a print - my own personal statement of what I feel and want to convey - from the subject before me?"

-Ansel Adams

It is light that reveals, light that obscures, light that communicates. It is light I "listen"
to. The light late in the day has a distinct quality, as it fades toward the darkness of evening. After sunset there is a gentle leaving of the light, the air begins to still, and a quiet descends. I see magic in the quiet light of dusk. I feel quiet, yet intense energy in the natural elements of our habitat. A sense of magic prevails. A sense of mystery. It is a time for contemplation, for listening - a time for making photographs.

-John Sexton
#4248 (raspuns la: #4243) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu asta era esenta - de maria munteanu la: 15/11/2003 07:58:19
(la: PRINTUL CHARLES)
In primul rand eu vorbeam despre un om care iubeste , pentru ca desi e print in primul rand e om.In al doilea rand il consider pe printul Charles un om foarte inteligent , si de clasa.Cred ca ai o problema.Urasti oamenii care au o anumita conditie si nu incerci sa intelegi nimic ci urasti pur si simplu.
#4296 (raspuns la: #4074) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ezechiel 22/ 9 - de SB_one la: 15/11/2003 14:18:44
(la: A existat holocaust in Romania?)
9. In tine sint birfitori , ca sa verse singe; in tine se maninca jertfe idolesti pe munti; in mijlocul tau se fac desfrinari.

11. in mijlocul tau, fircare se deda la uriciuni cu nevasta aproapelui sau, fiecare se spurca cu amestecare de singe cu nora-sa, fiecare necinsteste pe soru-sa, pe fiica tatalui sau.

12. in tine, se iau daruri pentru varsare de singe. Tu iei dobinda si camata, jefuiesti cu sila pe aproapele tau, si pe Mine Ma uiti , zice Domnul Dumnezeu

....................................................

15. te voi risipi printe neamuri, te voi raspindi in toate felurite tzarii, si itzi voi nimicii cu desavirsire necuratzenia din mijlocul tau.

18. Fiul omului, casa lui Izrael a ajuns pentru Mine ca niste zgura; totzi sint arama, cositor,...in cuptorul topit.

21. Da, va voi stringe si voi sufla peste voi cu focul miniei mele si va vetzi topi in el.

......................................................

29. poporul din tara se deda la silnicie, fura, asupreste pe cel nenorocit si pe cel lipsit, calca in picioare pe strain impotriva oricarei dreptatzi

.................................................
...................................................

samd

PS sint tentat sa cred ca astea toate sint istorii trecute sau povesti; dar cineva le-a scris iar daca despre poporul roman nu sa scris nimic ptr. ca el a fost acolo tot timpul ( penibil de) cuminte, despre altii sa scris...sa scris ca au "facut ceva" Nu e treaba noastra acum sa stim ce au facut. Dar e treaba lor sa stie ca in lume sau definit niste norme de comportament care ar fi frumos sa nu fie uitate
#4325 (raspuns la: #4186) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fowles - de Ariel la: 22/11/2003 18:09:00
(la: Care sunt ultimele 5 carti pe care le-ati citit?)
Daniel Martin este un alt roman remarcabil.
In Magicianul este excelenta fabula epistemologica cu Insula si printesele.
#4948 (raspuns la: #3961) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ne-fiind scolit in arta, eu a - de relu la: 01/12/2003 10:37:45
(la: Fratia pre-rafaelita)
Ne-fiind scolit in arta, eu am descoperi pre-rafaelitii din intimplare acum citiva ani, si este curentul meu preferat in pictura. Cel mai mult imi plac picturiile:

Mariana in the Moated Grange
The Bridesmaid
The Blind Girl
Ophelia

de John Everett Millais, care se pot gasi usor la http://www.preraphaelites.com/paintings.asp (Apropo Daniel, ar fi fost fain sa putem sa adaugam imagini la mesaje, dar cred ca cenzura ar fi un cosmar.)

Dupa cum am spus deja, ne-avind sub centura un curs de apreciere a artei, eu ma supun simtului propriu aestetic. Daca-mi place, imi place. Si pre-rafaelitii imi plac in general. Dar tot asa imi place si Michelangelo. In schimb, ma uit la Picasso si inteleg ce spun altii ca este un geniu in pictura, dar nu-l inteleg in mod profund. Citeodata mi se pare ca inteleg o pictura de-a lui, altadata mi se pare ca-mi place, dar nu sint sigur. De exemplu ma uit la Guernica si imediat recunosc calitatea si geniul din aceasta pictura, dar nu pot sa verbalizez amanunte despre valoarea ei. Apoi am citit un articol intr-o revista specializata in arte si subiecte umaniste, care a aparut print anii 60-70 (Horizon) tiparita undeva in Ohio cred, si se mai gaseste in anticariate -- o revista de calitate ceva de speriat. In orice caz, acest articol era despre Picasso, si parte din articol era o analiza a picturii Guernica. Simbolismul explicat de articol era mult mai aprofundat decit eu am fost in stare sa produc. Dupa ce am citit articolul, bineinteles ca aprecierea picturii de catre mine s-a schimbat. Dar altfel...? Cubismul se pare ca ar trebui sa vina cu un "manual de folosire."

Orice opera de arta de ceva valoare (dupa parerea mea) este un vehicol pentru doua lucruri (sau numai unul citeodata): 1) mesaj 2) frumusete. Mesajul e o idee sau idei, de obicei spun ceva important despre conditia umana (in general sau despre tine insuti, cind o privesti). Frumusetea este pur si simplu frumusete. Picturile pre-rafaelite de mai sus ma atrag pentru frumusetea lor in primul rind, si numai in al doilea rind pentru ideile pe care vor sa le spuna. Cred ca Picasso e invers; ideile sint mult mai puternice, si aestetica visuala vine mai la urma.

N-avem pe nimeni pe aici care le are cu artele plastice sa ne explice mai mult care e ce e?

-Relu
Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. - de Daniel Racovitan la: 16/12/2003 03:47:12
(la: Codex Rohonczi)
Traducerile lui Viorica Enachiuc sunt CRI-MI-NA-LE!... :))))
Merita sa cititi articolul pana la capat.

Un articol din Observatorul Cultural:

"
Nu trageti in ambulanta

Dan UNGUREANU


Viorica ENACHIUC
Rohonczi Codex: descifrare, transcriere si traducere
Editura Alcor, 2002, 400.000

Autoarea

Viorica Mihai, casatorita Enachiuc, a absolvit in 1966 Facultatea de Filologie, Romana-Istorie, la Iasi. A lucrat ca arheolog. A primit o bursa la Roma, in 1983, pe probleme de arheologie si lingvistica istorica. In 1982 a auzit de existenta Codexului [Rohonczi]. Directorul Institutului de studii istorice si social-politice (de pe linga CC al PCR) Ion Popescu-Puturi, (ideolog de sinistra memorie) i-a facut o copie dupa codex si i-a „incredintat-o“ spre studiu.
Dupa cercetari preliminare, Viorica Enachiuc a publicat un articol despre codex in Analele de Istorie (ale Institutului de studii istorice si social-politice de pe linga CC al [PCR]) in numarul 6/1983. Arata ea acolo ca a fost scris codexul in [latina] vulgara, in sec. XI-XII, cu caractere mostenite de la [dac]i. Si da si citeva pagini traduse.

Pina aici am parafrazat continutul paginii de garda a cartii. Parantezele imi apartin.
Am citit respectivul articol. Inghesuit intre unul despre miscarea muncitoreasca interbelica si unul despre rolul conducator al PCR in lupta etc. s.a.m.d., articolul cuprinde citeva pagini traduse din codex. Practic, autoarei nu i-a luat nici un an descifrarea scrierii si a limbii. Publicarea intregii carti n-a fost decit o chestiune de timp. Si a aparut cartea – 850 de pagini in octavo, cu coperta, supracoperta si finantare de la Ministerul Culturii. Publicarea ei a fost recomandata de barbati cu titluri academice, profdirdoci: Ariton Vraciu prof. univ. dr. lingvist din Iasi, in 1983, unu’ Ioan Chitimia prof. univ. dr. doc., si unu’ Pandele Olteanu, slavist, Universitatea Bucuresti, prof. univ. dr. doc., prin 1990. Cele trei recomandari apar in postfata cartii. Nici un cunoscator de latina, de prisos s-o spunem, printre cei care gireaza cercetarile doamnei Enachiuc.


Manuscrisul

Autoarea e suficient de onesta sa-l descrie. Codex Rohonczi e scris pe hirtie, al carei filigran, o ancora incadrata intr-un cerc, sub o stea cu sase raze, a permis si datarea: conform catalogului de filigrane al lui Briquet, e vorba de hirtie din Italia de nord, produsa intre 1529-1540. Cartea are 224 foi de 12/10 cm, cu text intr-o scriere necunoscuta, cu 150 de semne diferite, de la dreapta la stinga, si citeva miniaturi destul de primitive. Manuscrisul isi face aparitia abia in 1838, cind Gusztav Batthyany il doneaza Academiei de stiinte a Ungariei – cum de nu e pomenit in nici un catalog, timp de trei secole dupa presupusa sa scriere? E scris dupa 1500 – cine sa-l fi copiat, intr-un alfabet nefolosit, intr-o limba necunoscuta? Autoarea depaseste apoi orice limita cind afirma ca e scris de jos in sus. Or, bunul-simt insusi ne spune ca nu se poate scrie astfel, fiindca mina care scrie ar sterge rindurile deja scrise, minjindu-le. Nu exista in toata istoria scrisului vreun scris de jos in sus. Alfabetul, „dac“ desigur, are 150 de semne – totusi, autoarea nu foloseste nici 20 de sunete in transcrierea fonetica. Manuscrisul e frust, cu desene rizibile, in alb si negru1 – si asta, intr-o epoca in care copistii lui [Stefan cel Mare] si cei ai lui Matei Corvinul rivalizau in rafinament.


Limba manuscrisului

Limba in care e scrisa cartea ar fi latina vulgara din secolele XI-XII – pe atunci se vorbea deja romana comuna, stim asta comparind romana si aromana, fondul lor comun seamana bine cu limba care va fi fost vorbita in secolul al XI-lea. Autoarea ofera un ingrijorator „[dictionar] latin vulgar-roman“ la finele cartii – latina vulgara din secolul XII, care n-are nici un cuvint comun cu [romana] din secolul XV, pe care o cunoastem!
Faptul ca a lucrat la manuscris si la traducere 20 de ani, intre 1982, cind primeste manuscrisul, si 2002, cind apare cartea, e inexact: articolul aparut in 1983 demonstreaza ca inca de pe atunci avea autoarea idei clare despre scrierea si limba codexului. In schimb, nu i-au ajuns cei 20 de ani de [munca] pentru ca sa ofere o echivalenta a numitului alfabet si o gramatica minimala a inchipuitei „latine vulgare“. Dam mai jos citeva mostre de traducere:
„Prielnic in traire, din nou sa strigi datator! Iubire aleasa, matur de a merge cu cavaleria, sa traiesti plecarea!“ (p. 7); „Departezi blestemul nereidei catre iad.“ (p. 35); „Cu adevarat a arata brazdare.“ (p. 37); Ater iris imiuoi nectani = „curcubeu spaimintator patrunde spre a ucide“ (p. 143); „Pe acei unguri sa spadasesti.“ (sic! p. 143); „Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind, lupta am unit!“ (p. 57)
Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind – fie ca am lovit spalind, sporul sprijinind – tot aia este...
Restul cartii e cam la fel.

Totul se petrece intr-o tara ipotetica, condusa de unul Vlad: singurele localitati ale tarii lui sint Ineul, Aradul, Olbia si Dridu (exista un sat cu acest nume, linga Bucuresti, pe unde a facut sapaturi Viorica Enachiuc); mai figureaza Nistrul si Tisa, apoi Raraul. Dar cel mai frecvent figureaza Raraul si Ineul. Si Dridu. Alea trebuie aparate, cam asta e ideea textelor din carte.
Textul manuscrisului e neintrerupt. Autoarea simte insa nevoia de a pune subtitluri: unele sint discursuri ale acestui Vlad, altele, solii ale lui Alexie Comnenul adresate primului, ale lui Robert al Flandrei, ale lui Constantin Ducas. Nu conteaza ca in Alexiada, biografia lui Alexie Comnenul, Ana Comnena nu pomeneste nicidecum de asemenea solii adresate vreunui Vlad ; ca nici in documentele referitoare la Robert de Flandra, Ducas, si nicaieri in alta parte nu e pomenit vreun Vlad. El exista, si gata. Nu conteaza ca n-are capitala, ca localitatile cele mai frecvent pomenite sint Ineul si Dridu. Vlad e puternic.

Ce-i cere Constantin Ducas lui Vlad? „Er sibid irarau rar rad tisa = mergi la Rarau, mai ales rade la Tisa“ (p. 259). Cam mare teritoriul stapinit de Vlad acesta !
Apar si diverse popoare daunatoare – uzii, cumanii, ungurii – si gotii, despre care stiam ca disparusera deja in secolul al VI-lea. Ei, nu-i asa: gotii ii trimit o solie numitului Vlad, in 1101. Mai apar si niste oameni galbeni: „ikter eua = oamenii galbeni striga“; „a glivi reden = pe cei galbeni stapinind“; „liviso ala iucet iustis = pe cei galbeni ii bate cavaleria cu dreptate“. Anii, in manuscris, sint numarati dupa Christos, fara ca autoarei sa-i pese ca in epoca se folosea cronologia de la facerea lumii.


Concluzii

Nimic nu se potriveste din cele avansate de autoare. Manuscrisul e cu siguranta o contrafacere tirzie. Autoarea nu publica nici regulile folosite de ea in transliterare, nici gramatica ipoteticei sale „latine vulgare“. Ofera in schimb facsimilul manuscrisului si un ingrijorator vocabular latin vulgar-roman. Textul traducerii ar fi facut deliciul dadaistilor, caci aduce cu dicteul automat visat de Tristan Tzara.
Ei, si ce-i cu asta?, veti spune. Nu e nici prima, nici ultima apucata de la noi, si sint sute adeptii – era sa spun „tovarasii de boala“ – ai lui Napoleon Savescu, animatorul unui halucinant Congres international de dacologie; emulii din salonul lui Pavel Corut sint la fel de numerosi. Ambuscati „e“ peste tot...

Alarmante sint, insa, vocile care cautioneaza aceasta patologica impostura. Alde Ariton Vraciu, Chitimia si Pandele Olteanu au murit, mi se pare, cam o data cu orinduirea care le daduse titluri academice si statut social; cu atit mai bine pentru ei, fiindca ar fi trebuit sa dea seama in fata respectivelor Universitati pentru aiurelile pe care le-au girat.
Impostura dacomaniei si [paranoia] protocronismului n-au disparut, din pacate, o data cu funestul regim. G. C. [Paunescu] a sustinut, din banii lui, fantasmagoricele congrese ale lui Savescu; iar televiziunea i-a facut, desigur, propaganda. Acum, cu acest aiuritor Rohonczi Codex, Ministerul Culturii este cel care finanteaza publicarea unei carti atinse de paranoia, iar [televiziune|Televiziunea] nationala acorda doua lungi ore de interviu autoarei. E de crezut ca atit generozitatea Ministerului Culturii, si cea a Televiziunii vor fi fost puse in miscare de vechi retele securiste, la fel de eficiente acum ca inainte. E gretos ca CNA-ul n-a gasit nimic de spus impotriva emisiunilor; si, mai ales, ca banii care se puteau da pentru publicarea unor carti de istorie cinstite s-au risipit pe publicarea acestei maculaturi.
Asemenea deliruri sistematizate exista in toata lumea. Insa numai la noi sint sustinute de retele influente si bogate, care pot crea o legitimitate factice, scurt-circuitind consensul specialistilor, fie istorici, fie lingvisti, fie paleografi. E destul ca cineva sa flateze frustrarea talimba a unora ca fratii Paunescu, finantatorii lui Napoleon [Savescu]. Celalalt mare magnat al economiei romane, Iosif Constantin Dragan, e si el un corifeu al tracomaniei. Trecutul securist, averile vechi/recente si dacomania sint legate intre ele si se sprijina. Acesti oameni influenti polueaza cu banii lor pina si riurile linistite ale dezbaterii stiintifice.

P.S. Romanticul secol XIX e celebru pentru gustul sau medieval: atunci cind oamenii n-au gasit antichitati, le-au facut singuri; de la cintecele lui Ossian la „ruinurile“ factice de la curtile printilor rusi, veacul e plin de falsuri pioase. [Ungaria] e o tara in care contrafacerile au fost numeroase: un anume Kálman, in secolul al XIX-lea, a produs el singur un numar de documente medievale din care o parte, pare-se, trec si azi drept autentice. Din fericire, tot in Ungaria a aparut reactia opusa, spiritul ironic: Istoria prostiei omenesti a fost scrisa de un maghiar, Rath-Vegh István.
Departe de mine sa neg interesul intrinsec al cartii: deschisa la-ntimplare, citita de-a-ndoaselea, pe luna plina, la trei rascruci, ea vindeca de bubat, de gilci, de nabadai, de buba-neagra. De deochi, de dambla, de orbu-gainii, de trinji si de opaceala e buna mai ales aia cu: „Identi uzia iu eta ereuai. Ik ira as. Si anecti iradires. Iuniki usus visti imikn. Ercisca siccin. Imudir goti venot = Adesea uzii merg si naruie. Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. Mergi mai ales folositor, ai vazut pe aceia lovind. Secarea impartirii. Fara stapinire gotii sa vina!“."


Sursa: http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=8266

sare si piper - de scouty la: 19/12/2003 04:16:40
(la: Copiii........)
chiar asa e ... chiar daca nu sint ai tai (am 30 in club) sint cei fara de care ai imbatrini muuult mai repede ... zau asa, fara sa repari un geam spart sau sa auzi pe geam harmalaia de la meciul de fotbal al pustimii, ar fi trist de tot ...

scouty
______________________
www.scout.ro/sibiu

ps: tocmai le scrisesem un mesaj in care le aratam cum arata un program tv din copilaria noastra ...
http://www.smartsb.ro/scout/dec89/dec89.jpg
de ce? ca sa inteleaga, precum Micul Print, ca sint raspunzatori de fiecare clipa a copilariei lor.
#6946 (raspuns la: #6744) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mistretul cu colti de argint - Stefan Augustin Doinas - de Catalina Bader la: 20/12/2003 03:10:49
(la: Cele mai frumoase poezii)
Un print din Levant indragind vanatoarea
prin inima neagra de codru trecea.
Croindu-si cu greu prin hatisuri cararea,
canta dintr-un flaut de os si zicea:

-Veniti sã vanam în paduri nepatrunse
mistretul cu colti de argint, fioros,
ce zilnic isi schimba în scorburi ascunse
copita si blana si ochiul sticlos...

-Stapane, ziceau servitorii cu goarne,
mistretul acela nu vine pe-aici.
Mai bine s-abatem vanatul cu coarne,
ori vulpile rosii, ori iepurii mici ...

Dar printul trecea zambitor inainte
privea printre arbori atent la culori,
lasand în culcus caprioara cuminte
si linxul ce rade cu ochi sclipitori.

Sub fagi el dadea buruiana-ntr-o parte:
-Priviti cum se-nvarte facandu-ne semn
mistretul cu colti de argint, nu departe:
veniti sã-l lovim cu sageata de lemn!...

-Stapane, e apa jucand sub copaci,
zicea servitorul privindu-l istet.
Dar el raspundea intorcandu-se: -Taci...
Si apa sclipea ca un colt de mistret.

Sub ulmi, el zorea risipite alaiuri:
-Priviti cum pufneste si scurma stingher,
mistretul cu colti de argint, peste plaiuri:
veniti sã-l lovim cu sageata de fier!...

-Stapane, e iarba fosnind sub copaci,
zicea servitorul zambind indraznet.
Dar el raspundea intorcandu-se: -Taci...
Si iarba sclipea ca un colt de mistret.

Sub brazi, el striga indemnandu-i spre creste:
-Priviti unde-si afla odihna si loc
mistretul cu colti de argint, din poveste:
veniti sã-l lovim cu sageata de foc!...

-Stapane, e luna lucind prin copaci,
zicea servitorul razand cu dispret.
Dar el raspunde intorcandu-se: -Taci...
Si luna sclipea ca un colt de mistret.

Dar vai! sub luceferii palizi ai boltii
cum sta în amurg, la izvor aplecat,
veni un mistret urias, si cu coltii
il trase salbatic prin colbul roscat.

-Ce fiara ciudata mã umple de sange,
oprind vanatoarea mistretului meu?
Ce pasare neagra sta-n luna si plange?
Ce vesteda frunza mã bate mereu?...

-Stapane, mistretul cu colti ca argintul,
chiar el te-a cuprins, grohaind, sub copaci.
Asculta cum latra copoii gonindu-l...
Dar printul raspunse-ntorcadu-se.-Taci.

Mai bine ia cornul si suna intruna.
Sã suni pana mor, catre cerul senin...
Atunci asfinti dupa crestete luna
si cornul suna, insa foarte putin.

P.S. multumesc, Mada



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...