comentarii

privea a lumina


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Un strop de mine - de amoore la: 21/03/2004 12:01:58
(la: Cele mai frumoase poezii)
Sa lasi...

Oamenilor sa nu le dai iubiri cu miinile curate
Sa nu le spui
Ca undeva e lumea ta
De lacrima albastra.

Sa nu-i lasi nicidata
Sa te calce,sa te stiveasca
In noroiul aripilor arse.

Sa nu-ti faci vise
Cu oameni fericiti.
Sa nu te-mbeti cu clipe
Ce demult s-au stins.


Si cind cuvintele-ti vor fi straine
Si-n tine zborul s-ar opri
Cind stii ca nu mai ai
De indurat o vina

Sa lasi un om sa-ti spuna
Ce a gresit


**********************************

Transcendenta

Era un timp
Pe care l-am iubit...
Dar am cazut!
Caci toamna mea
Venea intotdeauna dimineata.
Am incercat sa ma opresc
Undeva intre cer si pamint

Dar universul meu trecuse
Demult intr-o
Alta galaxie.
***********************************

Lacrima

Ochiul,
care privise mut lumina
A gasit modalitatea
De a-se exprima
Lacrima
Cuvint despre Dumnezue
Soptit in durere.

Junie 1995

**********************************

"Nu sunt ca zeii. Cit de dureros o simt
Un vierme sunt, ce-n pulbere traieste
A carui foame de pamint
Cu talpa, calatorul o stiveste"
Dante
#12501 (raspuns la: #12383) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Continuare Maria versiunea 2 - de Sibipot la: 06/12/2005 16:35:19
(la: sa facem un film!)
Trec anii si sunt neiertatori si haini. Ce n-ar da sa fie iar ca acum douzeci de ani. Si pe Mihai l-ar vrea la fel. Dar ceasul nu poate fi dat inapoi....

Nu stia ce sa mai spuna. Ar fi dorit sa-l certe pentru disparitia fara nici un avertisment. Stia ca totul a fost calculat, pentru ca altfel nu propunea aceasta intalnire. Privi spre Mihai si deodata il vazu ca ceva il macina. Freca fara rost un pahar iar privirea statea tinta pe acel pahar. Ceva in sufletul lui se sbatea, poate ca il chinuia groaznic pentru ca pe chipul lui se citea suferinta. Ce sa mai lungim vorba, el acum cauta modalitatea de a se justifica pentru "fuga " rusinoasa de acum douzeci de ani. Privi la pendula de langa usa de la intrare.
-Peste o ora am sa ies din tura. Maria, cate am sa-ti spun?...
-Si eu , Mihai...
O ora se spune ca nu-i prea mult. Mariei aceasta ora parea sa fie o vesnicie. Tot la cateva secunde privea la pendula si parca acele se oprise, doar pendului se misca ceva mai lent iar ticaitul era inervant de rar si tare. O loveau ca un traznet pe creier.
Masa din colt s-a eliberat. Cei doi au plecat incatusati in imbratisarea lor de parca erau un singur trup. Maria le ura in gand fericire si nimic sa nu-i desparta, ca despartirea este tare grea. O stie pe propia ei piele. Atatia ani a asteptat. De multe ori se intreba daca merita. Mihai o parasise ca un las fara nici o vorba. E drept ca la ultima lor intalnire avea un comportament ciudat. Era trist si putin nervos. Atunci i-a venit ideia propunerii sa se intalneasca peste douzeci de ani. Ce oare ce il facuse, ce resort interior porni aceasta propunere? Maria atunci nu a stiut.
In sfarsit a trecut ora si colegul a luat in primire inventarul cu toata repeziciunea. Mihai imbracat la costum, cu trandafir ros la butoniera, sprijinind-o de mana a invitat-o la masa lor din colt. Abia acum Maria a vazut ca masa din colt avea o placuta:REZERVAT.
S-a asezat pe canapeaua pe colt capitonata cu piele si deoadata s-a simtit ca atunci. N-o mai interesa minic. In sfarsit s-a intalnit cu omul iubit. Au incercat multi dar niciunul nu i-a cucerit inima, ea fiind deja data. E drept asteptarea fost grea si de multe ori se hotarase sa sfarseasca odata si primul care o va cere va fi acceptat. Dar cand venea momentul se razgandea si iar era singura cu gandurile, speranteledar mai ales chinurile ei. Pana la urma era si ea femeie si nu un bot de siga fara suflet. In tranvai un mos o pipaia pe fundulet. Prima isbucnire a fost sa-l plesneasca si sa-l ocarasca. Pentru moment si-ainchiăpuit ca-i Mihai, el o mangaie tandru si in visarea ei se trezi ca ceva placut o moleseste. O senzatie pe care nu a avut-o niciodata si care-i invaluia tot corpul, toata fiinta ei. Utase de tot ce-i in jurul ei, ea plutea in alte sfere, pe alte meleaguri unde nuexista decat fericire si placere. Vatmanul o trezi din visare spunandu-i ca a ajuns la cap de linie. Ea tinea bara in mana iar mosul disparuse. A coborat fara sa stie incotro s-o ia. S-a urcat in primul tranvai care pleca si a coborat la statia Rebreanu.
-Mihai cum ai putut...
Intentia a fost sa-l certe dar intalnindu-i privirea s-a oprit. Acesti ochi cereau iertare si indurare.
-Stiu ca esti suparata pe mine dar cred ca venind azi aici, inseamna ca ai puterea sa ma ierti. Maria sa stii ca nu am fugit de tine. In noaptea despartirii noastre nu am pus geana in geana. As fi vrut sa vin la tine si sa-ti spun adevarul. Dar ceva ma retinea. Nu ca nu as fi avut incredere in tine ci pentru ca vroiam sa te feresc de o suferinta si mai mare, o suferinta aproape mortala.
Mihai ii mangaia mainele peste masa. Ar fi vrut sa o tina in brate, asa ca la ultima lor intalnire.
-Maria, atunci nu de tine fugeam ci de securitate. Planuisem cu un prieten sa plec, mai ales ca imi aranjase ceva la Paris. A doua zi am fugit si dupa multe peripetii am ajuns la Parisul mult visat. Tot timpul ma gandeam daca securitatea stia de legatura noastra si daca nu ai fost cumva arestata. Speram sa nu fie asa. La Paris nu a fost asa cum ma asteptam si dupa circa doua luni, printr-un prieten de nadejde ti-am trimis o scrisoare. Mi-a spus ca adresa nu mai exista ca acea casa era demolata. Nu stiam unde sa te mai caut. Am incercat la liceul tau dar deja dasusesi bacalauratul si nu mai avem cum sa te gasesc. Negasindu-mi mai nimic de lucru am acceptat sa ma inrolez in legiunea straina cu contract pe zece ani. Vai de viata mea prin cate am trecut, mai bine nu-ti povestesc. Dupa ce treburile s-ai schimbat aici m-am intors. Am fost tare fericit sa gasesc acest local in picioare. Ma rugam la Dumnezeu sa nu fie demolat si iaca Dumneze, Dumnezeul nostru al iubitilor, mi-a ascultat ruga si-i aduc multumiri. Am facut tot posibilul sa ma anagajez aici si sa te astept. Iaca acum asteptarea mi-a fost rasplatita. Te am alaturi si pot sa te strang la pieptul meu.
Mihai o cuprinse cu bratul si o stranse la piept cu un usor tremur de emotie. Cat de mult asteptase aceasta clipa ca nici nu mai spera. Mereu o vedea pe Maria cu o droaie de copii in jur si cu un sot bardahanos si cu o moaca de betiv. Acum era alaturi de el si nici nu indraznea s-o intrebe despre viata ei, despre trecerea acestor ani...
-Mihai, hai sa plecam de aici...
-Da iubitra mea, mergem unde vrei tu...
-Hai la tine, ca eu stau intr-un apartament cu parintii. Ai dreptate atunci eram pe mutate. Casa a fost demolata iar asta l-a afectat enorm pe tatal meu care o facuse cu mainele lui si numai el stie cat de greu i-a fost.
-Numai ca eu stau intr-o camaruta cat un chibrit.
-N-are importanta, o masa si doua scaune unde sa taifasuim si sunt deajuns.
Pe drum Mihai a cumparat ceva dea le guri, o sticla de sampanie dar si una de lichior de cacao.
Camaruta era mica undeva pe Carol la ultimul etaj al unui bloc. Abia te puteai misca intre micul pat, masa din colt si chiveta de dupa usa. Mihai a asezat masa punand la mijloc un sfestnic din argint cu doua brate in care a infipt doua lumanari; una alba si una roz. Cat ai clipi din ochi a aranjat un platou cu ceva mezel, branzeturi si rosii, a pus sticlele pe masa si pahare adecvate pentru fiecare bautura in derptul fiecarui tacam.
-Zic sa inchinam in cinstea reantalnirii noastre. Ce doresti?..
-Normal ca sampanie...
Dopul pleca din sticla cu zgomot ce o facu pe Maria sa scoata un usor tipat si sa-si prinda capul intre maini. Apoi se lipi de Mihai care turna in pahare. Lua paharu si-l privi in lumina becului. Bule mici se ridicau incet la suprafata. Atinci isi imagina, o clipa ca acele bule sunt incarcate cu fericire si-i veni sa le soarba pe toate. Sa nu scape niciuna. Duse paharul la gura si bau dintr-o suflare tot continutul de lichid ce o pisca placut in ceru gurii. Dintrodata devni vesela.
-Mihai canta-mi ceva, ce stii tu mai bine, parafraza vechiul cantec.
Mihai isi drese glasul si incepu sa cante abia soptit La casuta cu zorele.
Maria s-a asezat pe scaun invitandu-l sa ia loc pe celalalt scaun.
-Sa gustam ceva, a propus Maria, nestiind ce sa faca mai intai. Mihai printre imbucaturi mai recita cate o poezie sau canta franturi din vechi cantece. Nu le uitase dovada ca le repetase mereu.
Timpul trecea acum cu repeziciune. Afara inceuse sa apuna soarele. In camaruta se facuse zaduf iar Mihai a dat sa deschida fereastra.
-Nu Mihai, nu deschide, ca mie mi-au ingetat picioarele. Mai bine ma urc in pat.
Mai sa fie, sa-i inghete picioarel acum in miez de vara, in luna lui cuptor? Mihai a inteles mesajul.
-Urca daca vrei si fa-te comodă.
-Nu vreu sa sifonez rochia sper ca nu te superi daca o scot.. si incepu sa se dezbrace de rochia, pe care acum Mihai vazu ca-i roz, culoarea lui preferata.
Miaria se urca in pat si ii facu si lui loc.
-Scuze, am sa vin si eu langa tine ca azi am stat numai in picioare si ma doare groajnic mijlocul.
-Vino alaturi iubite...
Lui Mihai intrecu prin cap versurile lui Minlescu:
"Si-asa, tacuti
Ca doua umbre, trintiti pe maldarul de flori
Sa-ncepem slujba-n miez de noapte
si miine s-o sfirsim in zori!"
Maria s-a cuibarit la pieptul lui. Un usor tremur facea sa-i vibreze tot corpul. Mihai o tine strans in brate simtindu-i repiratie calda pe pieptul desgolit, pe care mana catifelata a Mariei il mangaia usor...

Si maine este o zi... poate mai buna!
#93279 (raspuns la: #93203) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Zborul pasarilor oarbe Rede - de ana si maria la: 03/08/2006 20:58:10
(la: Logaritmarea zborului)
"Zborul pasarilor oarbe
Redeseneaza universul"

atata fictiune... si totusi cata realitate!..minunata poezie!

"Logaritmand zborul
Atat de departe
De fiecare colt de puritate
Ce sta intr-o lacrima
Ce naste privirea."......:)...o privire pura, luminoasa....eu asa zic si vreau sa cred....genial final! :P

"Lumina fie-ti calea si sufletul Iubire,
De-acum inainte traieste-n Fericire!"...:)
:)) am gasit cievah - de Giordano Bruno la: 08/08/2007 14:52:49
(la: Femeie trandafir)
Mihai Eminescu
--------------------------------------------------------------------------------
Un luceafăr

Un luceafăr, un luceafăr înzestrat cu mii de raze
În viaţa-mi de-ntuneric a făcut ca să se vază.
Eu privind acea lumină ca din visuri mă deştept
Şi cu braţele-amândouă cătră dânsa mă îndrept.

Ca o zână din poveste ea e naltă şi uşoară,
E subţire şi gingaşă şi din ochi revarsă pară,
Iar la faţă e bălâie, părul galben cade creţ,
Trandafiri pe faţă are şi cu zâmbetul isteţ.

1876
*** - de zaraza sc la: 11/05/2011 13:06:47
(la: adevaruri si legende despre NLP)
Într-o poziţie managerială să cunoşti nivelele perceptibile preferate de către colaboratorii tăi în muncă înseamnă să poţi să anihilezi sau să reduci divergenţele apărute.
În munca de zi cu zi, de exemplu, ne ciocnim de o problemă: colaboratorii sau angajaţii sunt informaţi despre sarcinile lor, despre obiectivul proiectului, aceste mesaje trebuie să fie comunicate în aşa fel încât în momentul în care sunt percepute să fie aşa cum acest mesaj a fost iniţial gândit. În momentul în care colaboratorul îşi formulează total o altă concepţie, are sentimente total diferite despre produsul finit, de exemplu, pe care el trebuie să-l realizeze, vor apărea reprezentări total diferite faţă de ce s-a vrut iniţial. Va fi diferită percepţia managerului despre ce a dorit faţă de ideea angajatului. Astfel, fiecare va ave un ţel propriu şi produsul va fi total diferit. A formula sarcini şi obiective pe diferite trepte de percepţie ale destinatarului înseamnă formularea unor sarcini concrete ca să înlăturăm nesiguranţa şi confuzia.
De asemenea, în alte situaţii de conducere, cunoaşterea treptelor de percepţie preferate de angajaţi este de o deosebită importanţă. Iată situaţia unui cadru universitar care din cauza unei frustrări şi-a schimbat locul de muncă deşi i s-a menţionat cât de importantă este munca lui pentru institut. Laudele nu au fost percepute într-un mod corect, inconştient el percepea doar laude exprimate kinestezic.Astfel orice laude rostite de şefii lui nu l-au impresionat, o bătaie pe umăr sau o stângere de mână ar fi putut înlătura frustrările lui şi institutul ar fi putut să îşi păstreze colaboratorul.

Este important pentru un partener la care din nivelele perceptibile vor fi percepute expresiile de simpatie. Există oameni care au nevoie de semne vizibile de iubire, alţii vor să audă că sunt iubiţi- lor trebuie să le spui în permanenţă acest lucru, a treia categorie vor fi neliniştiţi dacă nu vor simţi totul în jurul lor.
Dacă aveţi un partener care are nivele de percepţie diferite de nivelul dvs. de percepţie puteţi avea probleme in ceea ce priveşte relaţia dvs. Un tip kinestezic poate fi deosebit de iritat în momentul în care trebuie să-i spună partenerului că-l iubeşte, un tip auditiv va fi deosebit de dezamăgit dacă partenerul lui va manifesta în permanenţă neîncredere şi îi va cere în permanenţă semne vizibile de dragoste.

Predicate vizuale: privire, vag, luminos, a străluci, albastru, perspectivă, clar.

Predicate auditive: a suna, a chestiona, gălăgios, armonie, a menţiona, incantat.

Predicate kinestezice: a simţi, cald, presiune, a palpa, a atinge, sensibil, umed, neted, atingere, încordat, a mişca.

Predicate olfactiv-gustative: amar, pişcător, acru, dulce, urât mirositor, diafan, gust, a mirosi.

donquijote - de Roman Haduch la: 05/03/2013 13:56:35
(la: Doresc Lumina!)
"tot subiectul e de batut apa in piua. " Nu cred cai fost zeflemitor ci doar cunoscator al aceseti practici benefice. Permite-mi sa dezvolt a, ratand ca , dupa ce batem, bine, apa-n piua , o turnam intr-o oala, o asezam la soare si mestecam, incet, cu o lingura de lemn, apoi o turnam intr-o sticla de sticla de culoare verde-marin, dupa care o turnam in paharute de tzuica si o bem. Reconfortarea este sigura. De ce?
Pentru ca asa cum a stabilit Comisia de doi, compusa din Tzutzu si dr. Arcadie Percek, batutul apei in piua iti dezvolta scutul antistress, mestecatul apei, asezate la soare, cu o lingura de lemn, o incarca cu energei solara iar baterea apei de peretele de sticla verde-marin, o imbogateste cu proprietatile energizante ale apei de cascada. Consumul acestui preparat cosmic poate vindeca orbirea spirituala si poate binecuvanta subiectul, cu bucuria de a privi rasaritul luminii.
#643139 (raspuns la: #643138) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dumnezeule, mare este gradina ta... ajungem sa spunem, pe acest fond beligerant stupid cand chiar vedem ca exista si oameni "normali" care cand privesc spectrul luminii nu incep sa scrajneasca din dinti la nuante aprinse... ca focul... :)))))
#653057 (raspuns la: #653056) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sclavagism luminat - de Filip Antonio la: 09/03/2004 03:23:52
(la: Comunismul: o idee buna prost aplicata?)
Daca sclavagism luminat inseamna dreptul de a nu fi deportat in vagoane de vite pentru etnia sau clasa sociala careia ii apartii, dreptul de a vota pe altcineva decat pe Stalin, Hitler sau Ceausescu, dreptul de a calatori liber, dreptul de a citi ce ziar doresti si a privi ce canal de televiziune doresti, dreptul de a iesi in strada si de a protesta si multe alte drepturi, atunci hai sa-ti fac pe plac si sa numesc democratia "sclavagism luminat".
#11672 (raspuns la: #11629) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Privind... - de latu la: 20/08/2006 21:49:00
(la: Loc pentru "giugiuleli" :))))))))
la cele doua femei - cea dintai si cea de pe urma in viata lui - Andrej se intreba care intortocheri ale sortii facusera zarurile sa-i aduca trecutul tocmai in clipa in care incepuse sa creada din nou intr-un viitor.
Plecase la capatul pamantului iar pamantul il tradase, dovedindu-se - pentru a cata oara - a fi doar o provincie.
Flacarile tresaltara ca o reactie la zbuciumul din el, sau poate pentru ca un vreasc cazuse pe jarul dogoritor, sau poate pentru ca cineva aruncase un lemn in flacarile muribunde.
Le vedea. Ii vedea.
De fapt nu vedea nimic si pe nimeni.
Biletul, trei vorbe nevinovate dar a caror efect semana cu o eruptie de trecut in mijlocul unui azi care paruse a-si fi linistit talazurile.
Valurile, nisipul, ceilalti...
Toti la un loc, individualitati in mijlocul aceleiasi singuratati, cu vise clandestine, cu amintiri si dureri mistuitoare, manati de aceleasi iluzii copilaroase...

Nu!
"Sticla are doua jumatati si una din ele e plina".
Andrej se ridica intr-o rana. Privirea redeveni pentru o clipa terestra, poate si pentru ca Vania ii intindea - surprinzator de rabdator - o sticla de bere. Absent o lua, absent raspunse "noroc" si cu aceeasi absenta revenita o puse in nisip, indesand-o din reflex, pentru a nu se rasturna...
Vania ridica din umeri si se indrepta spre celalalt grup. "Strategica apropiere de Sierva cea uda" ii trecu lui Andrej prin minte, dar in clipa urmatoare uitase deja de gandul shugubatz.
"Ok!". Se rechema la ordine. Asa facea ori de cate ori visarea tindea sa devina transa, un pericol pe care il cunostea foarte bine...
"Ce s-a intamplat?" incepu un rationament, cu elanul disperat al ultimei incercari de a da sens unui haos de ganduri si simtiri.

"Ce-i cu tine?" Interventia lui Alf in sfera lui de ganduri il facu sa tresara, ceea ce pe Alf il facu sa rada. Rasul acela fortat, menit sa faca povara tristetii sa para in ochii celorlalti, a fi doar un nor trecator. "Buna intrebare" raspunse Andrej, adaugand mucalit": Chiar vroiam sa ti-o pun".
Anisia aparu din bezna. Ca un spiridus. Vania nu era nicaieri. De fapt era el undeva, dar distanta dintre el si Sierva parea ca se micsorase, cea pana la Anisia marindu-se. Aiureli...
Raspunusul lui Alf ramase nerostit, sau poate doar neauzit.

Anisia nu zise nimic. "Asta nu-i a buna" isi zise Andrej alarmat. Daca cineva nu zice nimic, inseamna ca a stramutat intrebarile si raspunsurile inlauntrul sau, ceea ce duce inevitabil la raspunsuri pe care Andrej poate nu le-ar fi formulat, simtit, sau divulgat.
"Anisia?" isi zise Andrej.
Banuiala il sperie si pentru o clipa il facu sa uite de cele doua femei, care intre timp incepusera sa se intretina neauzit, luminate acum mai tare de flacarile focului. Pe anisia n-o putea banui nimeni de jocuri ascunse.
Sperietura insa, ii aduse realitatea. Valurile, soapta marii, intunericul, vocile scazute ale celorlalti, i se parura pentru o clipa ca dintr-o scena fantastica la lumina lunii...

Numai ca nu era fantezie. Isi dadu cu durere seama, ca nu fantezia ii joaca feste, ci destinul.
Se aseza pe nisip. Hartia din palma stransa nu-l mai ardea. Acum nu mai. O arunca.
Alf o ridica, o despaturi...
"Hait!" Andrej ingheta!
"Ce-i asta?" intreba Alf. "O hartie" zise Andrej cu usurarea celui care - pantru a doua oara in aceeasi seara - descopera existenta providentei: Scrisul de pe bilet se stersese. Transpiratia palmei crispate facuse cerneala sa se stearga...

Stia ca trebuie sa ia o hotarare. Stia ca anisia era in misiune diplomatica de pace, intuia ca dezvaluirile sunt inevitabile, ca vor dezradacina, vor rani, vor biciui. Si mai stia si, ca ultimul lucru pe care l-ar fi conceput, ar fi fost sa lase totul la voia intamplarii: Ar fi insemnat sa-si nege trecutul si sa-si tradeze viitorul. Ar fi fost o lasitate pe care nu si-ar fi putut-o ierta...
Se ridica.
Cele doua siluete, atat de asemanatoare in lumina noptatica il atrageau cu o magie mai puternica decat riscul de a juca vabanque. De fapt nici n-avea de gand sa joace. Cu oricine, dar nu cu ele.
Nu cu trecutul si nu cu viitorul...

__________________
Omule, nu uita: Eu sunt cu tine!
Things to do today: 1) Get up; 2) Survive; 3) Go back to bed.
#140469 (raspuns la: #140217) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
principiul Luminii - de Roman Haduch la: 22/08/2007 08:49:20
(la: doar tu...)
Daca BBC-ul a aruncat in Virtual bucati de informatii privind Viteza Intunericului noi revenim in Lumina, intruca Trandafirul Japonez - care ar putea sa iti dezvaluie multe taine- are nevoie de lumina pentru a fi fascinant de frumos.
Maica Tereza iti spune : " Daca esti bun , , oamenii te pot acuza de egoism si intentii ascunse ...Fii bun, oricum!"
#228796 (raspuns la: #228768) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
apoi lumina a fost cenuşie - Sanchita - de Lady Allia la: 15/07/2008 11:50:10
(la: Cele mai Frumoase Texte ale Cafegiilor )
am visat

că născusem

da
o fetiţă frumoasă cu
buzele tale şi

lumea se făcuse o ghindă de aur
o ghindă de aur de aur de aur
de fapt nu născusem ea ieşise din mine aşa
curgător cum ar ieşi un oftat când încremeneşti
la fereastră
şi nimic nu clinteşte întunericul
un pas mai încolo
prin piele-mi ieşise mă privea
mă privea
fără mustrări doar mâinile ei

mâinile ei se uniseră cupă
sub sânul meu stâng.

...................

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16325/apoi-lumina-a-fost-cenu%C5%9Fie/1

Privesc in noapte - de zaraza sc la: 18/09/2008 11:24:28
(la: Copacul cu rădăcinile-n aer)
Privesc adinc in noapte
Ce-as vrea sa vad eu oare?
Doar forme negre cu pete de lumina
Magnetic ma atrag si ma alina.

Incet se populeaza cu gindurile-mi-stele
Clipesc printre coroane, iau forme variate
De frunze si de flori, de viata si ne-moarte,
Dar orice-ar fi sint negre cu pete de lumine.

Le simt adinc in mine, le simt adinc in noapte,
Le simt cum zboara-n jur si se prefac ca nu-s,
Noaptea le las sa joace jocuri inventate
Sa guste-n voie senzatii din ziua adunate.
...
Ca fluturi mari de noapte,
Ca lilieci zevzeci,
Gindurile zboara pe spate,
Urmarind stelele reci.

Cresc noaptea si apar boboci,
Odata vor inflori daca le rogi,
Le cresc si crengi, si ramuri,
Uneori isi pierd radacina-n valuri.

Pierdute radacini in nori,
In norii-acestia prea-calatori,
Gindurile-mi plutesc in deriva
Si le mai pierd din aceasta pricina.

Apoi ramin asa spinzurate,
Cu radacina-n sus si florile-atirnate
Noaptea ma-ntilnesc iar cu ele
Si le sorb aroma de luna si stele.

Ma-mbratiseaza crengi din cer venite
Vibrind de sensuri ne-ntelese
Iar sufletul incet mi se desprinde
Si catre ceruri mereu tinde.

iunie 2007
"Piatra luminii celei mai mar - de Alice la: 02/10/2003 02:23:24
(la: "There is a crack...")
"Piatra luminii celei mai mari zace intai in fundul pamantului,unde niciodata n-o atinge o raza."
N.Iorga
...iar "unde-i multa lumina, e - de papadie67 la: 02/10/2003 02:36:59
(la: "There is a crack...")
...iar "unde-i multa lumina, e si mult intuneric".
#629 (raspuns la: #628) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
...Si semn ca vii cu lumina-n - de Alice la: 06/10/2003 02:58:12
(la: Firmituri de poezie)
...Si semn ca vii cu lumina-n turn, si te-astepti sa-ti multumeasca liliecii!
Speedy - de papadie67 la: 18/10/2003 00:52:45
(la: "Sa nu ucizi!")
Celor care se vor ingramadi sa-ti explice pe un ton mieros-superior ca esti roman intolerant de-al nostru, deoarece au cotrobait in prealabil si-au vazut ca scrii din tara, le pun intrebarea mea preferata:
...privindu-va-n oglinda sufletul dupa ce v-ati dezbracat (daca puteti) de poleiala (ra/in)suflata de "studii stiintifice" si de "ce bine ca vine lumina; de- afara), chiar puteti considera ca persoana care v-a omorat/violat copilul este o victima-a-societatii-ce trebuie-sa-aiba-inca-o-sansa"?? Fiind vorba de copilul vostru, dac-aveti?
Acuma sincer, fata de voi insiva: va puteti imagina momentu'-n care aflati vestea si ce reactie ati putea s-aveti?
Considerati-ma intolerant si retardat, dar daca mi se-ntampla, eu il/o-mpusc, inainte sa aiba sansa sa-l omore/violeze si pe-al vostru prunc.

Voila, si mai turnati un paharel, cinstiti meseni cu ganduri bune, nu ca aia raii!
Daca-i rau sa gandesti mereu in alb-negru, fara nuante, e si mai rau sa gandesti mereu numai in nuante; exista cazuri de alb-negru, totusi, merde!
#1581 (raspuns la: #1579) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Privesc - de Alexia la: 28/10/2003 12:23:51
(la: o poveste...)
Privesc acel cosulet, ma apropii,cu mana tremuranda dau la o parte bucata de panza ce-l acoperea !Stupoare,ochii mei vad un copilas venit pe lume de curand! Din cauza frigului abia mai putea scanci! Nu stau pe ganduri,duc cosuletul in camera si ma ingrijesc in primul rand sa incalzesc copilasul!!Plange,probabil ii este foame, ma simt neajutorata,nu stiu ce sa fac,pe cine sa sun la acea ora sa ma ajute sa hranesc un copil de 2-3 saptamani!Gandesc la mama lui,gandesc la sufletul ei,gandesc la ce a determinat-o sa abandoneze acesta fiinta nevinovata!...... Continuati e un dram de adevar aici
Allexa
#2444 (raspuns la: #2356) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. - de Catalina Bader la: 05/11/2003 04:26:01
(la: Cele mai frumoase poezii)
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Si nu ucid cu mintea tainele ce le intalnesc in calea mea
in flori, in ochi, pe buze ori morminte.
Lumea minunata in care traim trebuie sa o analizam cu ochiul artistului, nu cu ochiul rece al logicii (mintii noastre).
Si chiar daca mintea si logica ne spun altceva sufletul va percepe ce inseamna corola de minuni a lumii.
Sa fie o definitie a infinitului? Si daca da, ce este dincolo de infinit? Mai necuprins decat infinitul?
Putem noi oare sa intelegem infinitul daca ne aruncam un gand asupra a ceea ce inseamna:
in flori - in ochi - pe buze -ori morminte -
Ce este mai frumos decat frumusetea naturii. Unde putem sa intalnim mai multa caldura si mai multa culoare decat in frumusetea florilor.

De ce cresc florile?
pentru ca au radacina in pamant si le lumineaza soarele. Si le hraneste apa.
Un ciclu complet - un cerc sublim si inchis: PAMANT, CER si APA.Intre pamant si cer exista apa. Apa se intoarce in PAMANT si de acolo se reintoarce inspre cer.
Apa este fluidul energetic care ne hraneste si care ne ajuta sa facem conexiunea intre cer si pamant, intre pamant si cer.
Tot apa, conexand cerul cu pamantul ne ajuta sa vedem curcubeul.
Sa fie oare CURCUBEUL COROLA DE MINUNI A LUMII?!

IN OCHI: sa ne privim in ochi cand ne-intalnim. Ochii sunt oglinda sufletului. Simbolul ochilor este curatenia sufleteasca.
Sa ne privim in ochi cand ne vorbim, sa nu mintim. Minciuna nu face parte din darurile cu care ne-a inzestrat Dumnezeu. Cand mintim plecam involuntar ochii. De ce?
Pentru ca sufletul nostru stie intotdeuna cand mintim.

PE BUZE: mimica noastra spune multe.
Buzele sunt oglinda sufletului nostru.
Ati mintit vreodata fara sa va tremure buzele? Ati iubit vreodata fara sa va tremure buzele? V-ati suparat vreodata fara sa va tremure buzele?
V-ati bucurat vreodata fara sa radeti?
Ati plans vreodata fara sa va miscati buzele?
Si chiar daca pe dinafara v-ati pus o masca sufletul vostru stie care este adevarul.

ORI MORMINTE:
Trecand prin viata cu sufletul curat ajungem sa plangem (apa) si sa zambim amar in fata mormantului. MAREA TRECERE va fi mai usoara daca acceptam viata cu sufletul senin, curat.
Si mi-amintesc de altceva: ,Opreste Doamne, ceasornicul cu care ne masuri destramarea '
Ce ruga frumoasa, dar ce importanta are timpul nostru relativ la timpul universal?!

Lumina altora
sugruma vraja nepatrunsului ascuns
in adancimi de intuneric,
dar eu,
Lumina altora sugruma vraja nepatrunsului ascuns in adancimi de intuneric: Sa lasam pe fiecare sa-si traiasca viata si sa o inteleaga . Fiecare are DRUMUL LUI. Ceea ce pentru mine este relevant la nivel de experienta nu este valabil si pentru celalalt: fiecare are nevoie de Propria Experienta. Si fiecare trebuie sa-si gaseasca singur calea spre LUMINA.
Si nu vei putea sa intelegi lumina decat atunci cand esti in intunericul necuprins. In lumina soarelui, lumina in lumina se percepe greu.

Eu, cu lumina mea sporesc a lumii taina - eu sunt LUMINA.Lumina in lumina. Si impreuna cu lumina universala, eu, parte a luminii universale potentez cresterea luminii universale.

si-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micsoreaza, ci tremuratoare
mareste si mai tare taina noptii,
Luna, este lumina din lumina Universala.
Lumina ei este tremuratoare precum o flacara de lumanare deoarece LUNA ne lumineaza primind lumina.
Si lumina din lumina - care este luna, ma ajuta pe mine-trecator vremelnic prin aceasta lume -si care sunt DOAR o luminita, sa sporim
impreuna taina cea mare a intunericului.
Care este aceasta?
Unde este INTUNERIC este si LUMINA.

asa inbogatesc si eu intunecata zare
cu largi fiori de sfant mister
si tot ce-i neinteles
se schimba-n neintelesuri si mai mari
sub ochii mei-
caci eu iubesc
si flori si ochi si buze si morminte
Asa imbogatesc si eu intunecata zare cu largi fiori de sfant mister- Lumina din lumina, ma cufund in intuneric. Mi-e putin frica si ma cutremur de Intunericul din jurul meu. Lumina inca nu pot sa o vad.
Prea necuprins e INTUNERICUL.
Bajbaind in intuneric, tot ce e neinteles se schimba in intelesuri si mai mari. Intunericul te cuprinde si te simti nestiutor si firav. Sufletul tau e curat dar oare, mai reusesti sa vezi LUMINA?
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii - de Catalina Bader la: 07/11/2003 07:18:51
(la: ROMANIA)
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Si nu ucid cu mintea tainele ce le intalnesc in calea mea
in flori, in ochi, pe buze ori morminte.

Lumea minunata in care traim trebuie sa o analizam cu ochiul artistului, nu cu ochiul rece al logicii (mintii noastre).
Si chiar daca mintea si logica ne spun altceva sufletul va percepe ce inseamna corola de minuni a lumii.
Sa fie o definitie a infinitului? Si daca da, ce este dincolo de infinit? Mai necuprins decat infinitul?
Putem noi oare sa intelegem infinitul daca ne aruncam un gand asupra a ceea ce inseamna:
in flori - in ochi - pe buze -ori morminte -
Ce este mai frumos decat frumusetea naturii. Unde putem sa intalnim mai multa caldura si mai multa culoare decat in frumusetea florilor.

De ce cresc florile?
pentru ca au radacina in pamant si le lumineaza soarele. Si le hraneste apa.

Un ciclu complet - un cerc sublim si inchis: PAMANT, CER si APA.
Intre pamant si cer exista apa. Apa se intoarce in PAMANT si de acolo se reintoarce inspre cer.
Apa este fluidul energetic care ne hraneste si care ne ajuta sa facem conexiunea intre cer si pamant, intre pamant si cer.
Tot apa, conexand cerul cu pamantul ne ajuta sa vedem curcubeul.
Sa fie oare CURCUBEUL COROLA DE MINUNI A LUMII?!

IN OCHI: sa ne privim in ochi cand ne-intalnim. Ochii sunt oglinda sufletului. Simbolul ochilor este curatenia sufleteasca.
Sa ne privim in ochi cand ne vorbim, sa nu mintim. Minciuna nu face parte din darurile cu care ne-a inzestrat Dumnezeu. Cand mintim plecam involuntar ochii. De ce?
Pentru ca sufletul nostru stie intotdeuna cand mintim.

PE BUZE: mimica noastra spune multe.
Buzele sunt oglinda sufletului nostru.
Ati mintit vreodata fara sa va tremure buzele? Ati iubit vreodata fara sa va tremure buzele? V-ati suparat vreodata fara sa va tremure buzele?
V-ati bucurat vreodata fara sa radeti?
Ati plans vreodata fara sa va miscati buzele?
Si chiar daca pe dinafara v-ati pus o masca sufletul vostru stie care este adevarul.

ORI MORMINTE:
Trecand prin viata cu sufletul curat ajungem sa plangem (apa) si sa zambim amar in fata mormantului. MAREA TRECERE va fi mai usoara daca acceptam viata cu sufletul senin, curat.
Si mi-amintesc de altceva: ,Opreste Doamne, ceasornicul cu care ne masuri destramarea '
Ce ruga frumoasa, dar ce importanta are timpul nostru relativ la timpul universal?!

Lumina altora
sugruma vraja nepatrunsului ascuns
in adancimi de intuneric,
dar eu,

Lumina altora sugruma vraja nepatrunsului ascuns in adancimi de intuneric: Sa lasam pe fiecare sa-si traiasca viata si sa o inteleaga . Fiecare are DRUMUL LUI. Ceea ce pentru mine este relevant la nivel de experienta nu este valabil si pentru celalalt: fiecare are nevoie de Propria Experienta. Si fiecare trebuie sa-si gaseasca singur calea spre LUMINA.
Si nu vei putea sa intelegi lumina decat atunci cand esti in intunericul necuprins. In lumina soarelui, lumina in lumina se percepe greu.

Eu, cu lumina mea sporesc a lumii taina - eu sunt LUMINA.
Lumina in lumina. Si impreuna cu lumina universala, eu, parte a luminii universale potentez cresterea luminii universale.

si-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micsoreaza, ci tremuratoare
mareste si mai tare taina noptii,

Luna, este lumina din lumina Universala.
Lumina ei este tremuratoare precum o flacara de lumanare deoarece LUNA ne lumineaza primind lumina.
Si lumina din lumina - care este luna, ma ajuta pe mine-trecator vremelnic prin aceasta lume -si care sunt DOAR o luminita, sa sporim
impreuna taina cea mare a intunericului.
Care este aceasta?
Unde este INTUNERIC este si LUMINA.

asa inbogatesc si eu intunecata zare
cu largi fiori de sfant mister
si tot ce-i neinteles
se schimba-n neintelesuri si mai mari
sub ochii mei-
caci eu iubesc
si flori si ochi si buze si morminte

Asa imbogatesc si eu intunecata zare cu largi fiori de sfant mister- Lumina din lumina, ma cufund in intuneric. Mi-e putin frica si ma cutremur de Intunericul din jurul meu. Lumina inca nu pot sa o vad.
Prea necuprins e INTUNERICUL.
Bajbaind in intuneric, tot ce e neinteles se schimba in intelesuri si mai mari.
Intunericul te cuprinde si te simti nestiutor si firav.
Sufletul tau e curat dar oare, mai reusesti sa vezi LUMINA?

lumina/intuneric - de Catalina Bader la: 07/11/2003 07:27:00
(la: ROMANIA)
Nu intelegi
lumina daca nu intelegi intuneric-ul
bucuria daca nu ai necaz-uri
victoria fara infrangere
Nu intelegi ce este BINE daca nu cunosti ce este RAU
#3557 (raspuns la: #3556) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: