comentarii

proenunturi cu cuvantul neampozitii cu cuvantul neam romanesc


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
istoria neamului romanesc - de (anonim) la: 03/04/2004 02:01:15
(la: Cand va ganditi la istoria neamului romanesc, ce simtiti?)
nu inteleg de ce oamenii sunt asa de indiferenti la istoria neamului romanesc. nu sunt romanca get-beget, sunt tataroaica, strabunii mei au venit de nici 150 de ani in romania si totusi sunt mandra de istoria neamului romanesc. s-au facut si greseli, normal, dar asta nu sterge marile realizari. Suntem un popor latin intre 4 tari slave si totusi am reusit sa ne pastram limba. Am avut voievozi curajosi si domnitori invatati, am avut si avem oameni de cultura de mare valoare. cand ma gandesc la istoria romaniei de-a lungul veacurilor simt nu numai mandrie, din cauza faptelor ce s-au petrecut, ci si mandrie ca sunt romanca, ca traiesc in romania, ca vorbesc romaneste, ca am prieteni romani. In nici un caz nu sunt indiferenta....
Sufletul romanesc - de SB_one la: 20/12/2003 14:15:18
(la: Romani in strainatate)
Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.
#7020 (raspuns la: #7016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
acasa-Romania - de (anonim) la: 06/02/2004 11:20:55
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
imi place sa vad ca sant si oameni care se mai gandesc la romania cu o mare nostalgie.este adevarat ca daca esti un om caruia nu-i este rusine sa spuna ca este roman,Romania ramane ``cuibul``tuturor amintirilor placute,al suferintelor -intr-un cuvant al neamului romanesc.
eu traiesc in canada si nu pot sa fiu de acord cu tine in privinta ''curateniei'' de afara.cata mizerie am vazut aici,nu am vazut nicaieri.sau sa zic altfel.cine ridica in canada bariera curateniei?noi,emigrantii.cei care pleaca din Romania gandesc ca se pot debarasa de trecut?asa ceva nu se poate.de exemplu:cum traiesc romanii din canada sarbatorile?nimic deosebit...totul este ca de obicei,zile normale numai ca stai acasa si pe deasupra sant si platite.TOTI NE GANDIM LA MATERIAL,si ignoram lucrurile simple ,lucrurile frumoase ce se petrc in ROMANIA.pt mine ''acasa'' este locul unde persoanele nu au nevoie sa vorbeasca pt a se intelege...si nu aici unde pe langa gura mai folosesti si mainile pt a te face inteles.Pamantul romanesc,cred eu ,este ravnit de foarte multi romani plecati in strainatate,numai ca foarte putini sant cei care vor sa recunoasca.le este greu sa recunoasca mizeriile la care sant supusi ,aici in strainatate,pentru a supravietui si nu pentru a ''trai''-care si aici este deja un lux.
#9041 (raspuns la: #7701) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
AlexM, - de Denysa la: 18/09/2004 00:33:35
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Intrebarea ta este firesca...daca l-ai citit pe Arghezi (poezia Ruga de seara)acolo vei gasi si raspuns la intrebarea ta.

Arghezi s-a "apropiat" enorm de mult in aceea poezie, de poezia Rugaciunea unui dac a lui Eminescu.

Ruga se adreseaza infinitului care, stapan pe energii teribile, este capabil sa inzestreze cuvantul poetic cu proprietati vrajitoresti, plasmuitoare(la Arghezi)

La Eminescu ruga se adreseaza Creatorului ...cine sta la originea neamului romanesc? dac - stramosi si cel mai in masura sa adreseze aceasta ruga...

BYE!
#22760 (raspuns la: #22596) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sa ramanem la subiectul initial - de carapiscum la: 27/09/2004 13:40:12
(la: Jena de a fi roman? - Andrei Vartic)
Cinstite autorule, fara a ma da roman-verde tin sa-ti spun ca ai in mine un iubitor de patrie si de neam, poate mai mult decat altii de aici sau de aiurea. Sigur, asta nu se afirma, cat mai ales se dovedeste prin fapte. Dar fiindca e vorba de fapte, sunt mandru ca am la activ cateva experiente personale care daca nu ma fac vrednic de demnitatea de roman, cel putin ma pot lasa sa vorbesc liber despre cum vad eu acest subiect.

Asadar am avut sansa si in acelasi timp cinstea de a ma afla in cateva randuri printre romanii adevarati, romanii de dincolo de Prut si cei din satele sasesti de prin Covasna si Harghita... Acuma nu ca doar acolo s-ar afla romani adevarati, ce vreau sa spun e ca acolo i-am intalnit pe putinii romani care stiu ce inseamna patriotism, dragoste de tara si de neam- la modul concret. I-am vazut plangand si cantand romaneste, plangand si vorbind romaneste, plangand si traind romaneste. De ce plangand intotdeauna? Hmmm, motivele sunt atat de multe... De dorul tarii mama?! Din cauza deziluziilor pe care le traiesc zilnic?! Din cauza neputintei lor de a mai face ceva care sa conteze in istorie?! Oricum, sigur e faptul ca plansul pe romaneste este cel mai bine cunoscut de toti acestia. Asta au toti romanii in comun: plansul- si de aici doinele.

Imi amintesc de parca a fost ieri: o intreaga comunitate dintr-un sat cernautean adunata la un praznic al bisericii locale, prilej nu numai de bucurie (fiindca le-au venit oaspeti mari din Romania: o parte a unei comunitati ortodoxe) ci si de in/cantare dupa datina strabuna. A auzit cineva de Hruseuti, com. Voloca? Eu atunci am auzit pt. prima data de acest sat- ironia consta in aceea ca nici macar nu e departe de granita. Nu as putea niciodata descrie in cuvinte ce am trait in acele momente pe viu.

Se apropie cu pasi repezi sarbatoarea nationala a Romaniei... Cu ceva ani in urma, in ajun de sarbatorile Domnesti ale iernii, cutreieram impreuna cu cateva zeci de romani, tineri si indrazneti ca mine, plaiurile care candva au fost rascolite de vuietul si valmaseala luptelor pt. neatarnare. Asa trecand din sat in sat si din comuna in comuna pana in Mun. Sf. Gheorghe, nu pot sa nu-mi amintesc cum eram primiti de romanii de acolo si sa nu mi se stranga pielea pe spate si acum: prapuri, cruci, mese pline cu tot felul de bucate (de post, ca era vremea postului), sateni calari pe cai si purtand drapele... Doamne, ce fior, sa te prinzi in Hora Unirii ca la Alba-Iulia si sa reeditezi acele momente unice ale Romaniei Mari! Si apoi sa tragi o dusca de vin nobil din plosca lasata de la daci incoace, din tata-n fiu... Si Imnul National cantat din toate piepturile..., marsul tinerilor care plecau la lupta... Nu e nici vreme si nici decent cred sa-mi vars pasiunea aici. Dar pot sa mai adaug ca aceste intamplari, chiar in momentele in care le traiam aievea, erau in plus si aducerea aminte a celor jertfiti pt. idealul suprem de reintregire a neamului romanesc. Da, ei s-au indoliat pt. ca noi sa putem astazi purta vesminte/straie de sarbatoare. Ei au purtat drapelul intr-o mana, arma in cealalta si crucea in inima. Unii dintre ei mai traiesc si azi, uitati de lume sau pur si simplu nebagati in seama, si cu unii dintre ei ma intalnesc din cand in cand cu promisiunea de a depana amintirile istoriei "live".

Dar care este rostul acestora, ce ma face sa scriu asa? Tocmai titlul subiectului. Nu-mi pot retine acum, asa cum nici atunci nu mi-am putut retine, acel sentiment ciudat cand in fata statuii lui Mihai Viteazu (din Sf. Gheorghe) se canta Imnul National si doar cativa dintre romanii adunati acolo au avut curajul de a intra in Hora Mare. Le-am vazut expresia de pe chipuri, un fel de teama de "imprejurimi"... Si i-am inteles atunci fiindca doar cu cateva zile inainte nu-mi putusem cumpara un film foto de la un magazin- nu stiam decat limba materna, adica romana! Si iar nu pot sa nu amintesc un aspect: noi cantam si hoream in piata iar "oficialii" si-au facut datoria de ochii lumii, au depus coroanele de flori si-au plecat "la vestiare"- ca era frig si pe masa primariei zgribulea un godac cum numai prin filmele despre timpurile medievale mai poti vedea. Si oricum cu putini te puteai intelege, ca nici ei nu stiau (?) romaneste. Iar noi, romanii din toate colturile Romaniei Mari, mersesem sa-i colindam dupa datina strabuna... Mai are rost sa va spun si ce ingretosati am fost la vazul acestora?

Una peste alta, "bucurosi le-om duce toate, de e pace, de-i razboi". La intrebarea daca am cu cine sau cu ce ma mandri ca roman pot raspunde intr-un singur fel: nu mi-e rusine de neamul meu, nici chiar de as ramane singurul care mai tine la el. Si daca prin absurd as admite ca nu m-am nascut in Romania, ochii mei tot spre ea s-ar indrepta fiindca nu are asemanare pe lume. S-o fi umplut de uscaturi si de lepre, ca asa a lasat Dumnezeu ca dupa potop gunoaiele sa fie ridicate de umflatura apelor si sa fie duse unde nu merita si unde nu se asteapta, dar mai stiu pe de alta parte ca dupa potop vine si soarele dogoritor care le usuca si le face netrebnice- nici macar pt. foc nu mai sunt bune. De aici si cuvantul Psalmistului: "cand se ridica sus oamenii de nimic, nelegiuitii misuna pretutindeni"!

P.S. Imi plac morile, cu noroc sau fara, plutind sau nu pe ape; imi place cantecul greierilor si dezmierdarea lebedelor; imi place culoarea cerului romanesc mai mult decat a celui strain; imi plac muntii nostri milenari pe care de cate ori i-am vazut am vrut sa-i iau acasa... Prea multe imi plac, ca sa le scriu aici. Am sa admit insa ca sunt si lucruri ce nu-mi plac: parvenirea, stilul "copist de pretutindeni", ingamfarea, tiganeala, cersetoria profesionalizata, vinderea pe un blid de linte s.a. E adevarat, nu suntem sfinti, dar avem cel putin datoria de onoare de a urma celor ce au scris cu sangele lor istoria noastra. Stiti ce zice in Scriptura atunci cand Cain il ucide pe fratele sau Abel: "iata, sangele fratelui tau striga la Mine din pamant". Asa sa stim, ca sangele inaintasilor nostri striga la Dumnezeu cerand dreapta rasplatire pt. ce se intampla cu tara. Si cine va fi aflat nevrednic...
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
Hypatia - de carapiscum la: 02/11/2004 10:58:12
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
Ce sa mai zic, vad ca iti face bine gadilatul. :} Ai dreptate in ce priveste deciziile admin-ului, si pt. prima data de cand sunt aici am sa fac front comun in problema pe care ai pus-o. Sincer, si admin-ul stie treaba asta fiindca m-am adresat lui personal pe private, pana acum n-am voit sa dau curs imboldului de a cere sa se faca dreptate si legile sa se aplice nediferentiat tuturor- m-am gandit ca nu mai trebuie turnat gaz pe foc. Insa la fel ca tine am observat aceasta indulgenta si "scaparile" (omenesti dealtfel) nu s-au lasat mult timp asteptate. Si ai cuvantul meu ca as fi trecut cu vederea acest incident daca ar fi fost unul izolat, dar cercetand aproape toate subietele mai vechi si mai noi in care s-a ajuns la ponegrirea intai-statatorilor Bisericii Ortodoxe Romane si concomitent cu asta s-au blocat subiectele referitoare la evrei, se poate trage o simpla concluzie logica: e mai usor sa arunci cu mizerie pe obrazul intregii biserici si, uneori, chiar pe-al unui intreg neam (romanesc), decat sa aduci in discutie problemele istoriei noastre atinsa in atat de multe locuri de evreii romani. Cumva este explicabila aceasta predispozitie, mai nou s-a instituit chiar o zi a holocaustului in Romania (cred ca ai auzit recent), si tare ma tem ca asta e doar inceputul unui lung sir de compromisuri pe care tara noastra va trebui sa le faca- nu mai explic ratiunea pt. care cred cu tarie afirmatiile acestea. De fapt compromisurile au inceput mai demult, cand ne-am ploconit pe la porti straine si-am pupat talpile celor care ne-au vandut placerea de a-si sterge picioarele cu noi. Dar stii ce m-a durut cel mai mult, ca in replica mesajului prin care aduceam la cunostinta admin-ului ce se intampla de fapt pe acest forum, mai-mai ca eram sa fiu luat pe sus. Nu vreau sa creada cineva ca incerc cine stie ce prin acest mesaj, nu caut nod in papura nimanui si cu atat mai putin acestui spatiu in care am placerea deosebita si cinstea de a ma afla alaturi de "ai mei". Sunt putini cei care au mai incercat, tardiv si timid uneori, sa atraga atentia asupra acestor lucruri, dar chiar de-ar fi fost o singura persoana care sa fi cerut sa se ia aminte, admin-ul avea obligatia morala de a-si insusi critica fara suparare si de-a vedea ce se intampla (deci si din pdv al minoritatii)- pt. a-si pastra credibilitatea si nepartinirea in fata utilizatorilor!

Trecand insa peste acestea, ca sa nu ne obosim prea mult cu acest gen de lucruri, sa privim si latura buna a intamplarilor din ultima vreme- te las pe tine sa le cauti...! :} Am ajuns la conluzia ca ce e bun pt. unii, e rau pt. altii, si "vitavercea". Asa ca stradania de-ai aduce pe toti la o unire de cuget si simtiri este o simpla utopie sortita esecului inca din start. Stie fiecare ca "in gustul omului nu poti sa faci KK"- daca lui ii place mancarea afumata, ce ma deranjeaza pe mine? Sau ce-l deranjeaza pe el faptul ca eu mananc la restaurant si el de-abia isi duce zilele cu un codru de paine? Bogatia (in spirit si gandire) nu este garantul fericirii, tot la fel cum saracia (in spirit si gandire) nu este garantul nefericirii. Am intalnit oameni simpli care vorbeau aproape ca niste adolescenti, cu acea neprihanire a inimii, si care nu se cazneau sa gaseasca explicatii logice si sa faca teorii de tot felul pe marginea nu stiu carei teme, insa se vedea pe chipul lor senin cat de multa fericire zacea in ei; si-am vazut oameni culti, cu doctorate si diplome din cele mai cautate, oameni gata sa-ti faca o teorie lunga cat o zi de post pe marginea nu stiu carui subiect, dar care erau atat de crispati si de negurosi si de incruntati fiindca inca nu gasisera toate intelesurile lumii (numai pt. ei) sau fiindca ar fi vrut sa le arate ei tuturor cine sunt si nu puteau, incat mai-mai ca s-ar fi razboit cu toata lumea. Nu degeaba zice Hristos: Dumnezeu a facut de rusine invatatura lumii fiindca a descoperit copiilor si pruncilor cele nepatrunse ale omenirii... De asta si spune "lasati copiii sa vina la Mine", ca nu doar in sens fizic se referea El, ci si la sufletul omenesc vazut ca un copil.

Ar fi f. multe de zis pe marginea acestor lucruri dar cred ca ar trebui sa ma marginesc la atat. Mi-am facut un obicei (prost, zic eu) de a scrie mult, chiar daca si mie mi se pare adesea ca vorbesc dupa dreptate si adevar. Dar ma intreb apoi daca nu cumva acord prea mult timp vorbitului si prea putin pusului in practica...! De asta mi-e si mai mult frica, poate ca va veni ziua judecatii peste mine exact in scaunul asta ergonomic si voi fi intrebat: ce-ai facut pana acum? Pai, sa vezi Doamne, n-am facut mai nimic fiindca n-am avut timp decat de vorba, incercam sa le explic astora de aici cele despre Tine!... Si aici imi vine in minte imaginea aceea apocaliptica: "intrucat nu ati facut unuia din acesti frati ai Mei prea mici, Mie nu Mi-ati facut". NU zice..."intrucat nu ati vorbit unuia din acesti frati ai Mei prea mici, Mie nu Mi-ati vorbit"!!! Te las pe tine sa tragi concluzia aferenta.

P.S. M-am gandit la ce spuneai tu in mesajele tale referitor la conflict. Cred ca toate conflictele au o singura baza de pornire, acelasi sambure: mandria! In momentul in care nu mai conteaza decat sa ne simtim noi bine, cand egoismul se reflecta in tot ce spunem sau facem, cand hotaram sa rupem relatii pe motivul neintelegerii, cand se intampla toate acestea nu mai suntem crestini de nici o culoare. Si in acest caz nu mai putem vorbi despre crestinism purtati de resentimente si dusmanie si invidie, putem vorbi doar ca sa ne aflam in treaba.

Ok, iti doresc sa ai pace.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#27296 (raspuns la: #27149) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
acum ai faci daci-romani de unde pana unde - de makedon la: 19/01/2005 02:21:54
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
dar ce treaba au armanji cu daci-romani nu inteleg si nici istoria nu o intelege,si cand spui :in cazul aromanei din greaca, albaneza si macedoneana, intrate in limba dupa anul 1400.la macedoneana la ce te referi ,sa nu-mi spui la scopia ca nu exista,slavi au coborat foarte tarziu aici din nord,la aromanei din greaca>e aceeasi aromana,doar ca in grecia au ramas cuvintele vechi originale la care tineretul din romania nu le cunoaste doar batranii stiu de ele.si stii foarte bine de unde provine cuvantul a-roman a-romana(This world derives from the "Romanus lives" and it is related to the decree of Karakala (Edictum Antonianium), 212 A.D. According to this decree, the right of the Roman citizen was passed on to all the residents of the whole Roman province. pana atunci era macedona(nu slavii)dupa aceea le spunea makedo-romana din veria si macedonia care este la scopie.si cuvantul Vlahs (Armani)sa auzit pentru prima oara in anii 976 A.D. de la Kedrinos
in Castoria si Veria,the Latin speakers of South Balkans are called with other names too, (Farsiarotes, Tsipani, Miglianiats=Moglenites, Grammoustiani, Mouzikiari or Tsimoureani, Sarmaniotes etc.)

In the 18th century, under specific circumstances like the fall of the empire, successive tension of pashas, Orlophika, internal conflicts, big cities of Vlahs (Armani) like Moshopoli, Nikolitsa, Linotopi, Grammousta and many more were totally destroyed and the inhabitants were scattered towards every direction: Vienna, Budapest, Belgrad, Boukourest, Thessaloniki, Veria, Naousa, Serres, Philippoupoli, Konstantinopolis etc.

Cu tuti câ armânamea shi-azburashti limba tu Peninsula Balcanicâ di pisti 2000 di anji
shi cu tuti câ tricurâ 170 di anji di cându anvitsatlu armânu M.Boiagi adra reguli (normi)
buni trâ scriarea a limbâljei a noastri makedo-latini, noi nu avemu unâ ortografii unitarâ
di cari s-tsânâ tuts atselji tsi angrapsescu armâneashti.

The wallachian language is an autonomous neolatin language, which was already created in the 6th century AD. The phrase (Torna-torna frater) preserved by the byzantine columnist Thephylactus Simocatis (7th AD) is considered to be the first written evidence.

Nowadays scientific research has given an answer to the birth of the makedo-romana language. The formal language of the eastern Roman State called Byzantium many centuries ago, up to the years of "Iraklios" (at the beginning of the 7th century AD), was the Latin language.

After "the first Romanian period" of the neolatin languages (derived from the folk Latin language of Balkans Latinum Balkanicum) four neolatin languages (the makedo-romana and the Moglenitiki in the axis of Egnatia and Istroroumaniki and Dakoroumaniki in the axis of Dounabe). In an exactly similar way the modern neolatin languages (Italian, French, Spanish, Portuguese) derived from the western neolatin language. In this way, we can explain the similarities among the makedo-romana, the previously mentioned European languages and simultaneously with the corresponding neolatin languages of the Balkans.
The first written signs of the makedo-romana language have their roots in the mid of the 18th century and they are mainly inscriptions of the Greek alphabet and texts, by scholars and lexicographers who used Greek and Latin alphabet.

The first grammar of the makedo-romana language of M.Boyiatzi, was printed in 1813 in Vienna. This grammar proposes the Latin alphabet so that the language would acquire a literate form. This was also previously supported by other "daughters" of the Latin language. In the recent makedo-romana grammar of academic N.Katsani-K.Ntina (Thessaloniki 1990), the makedo-romana language was written in Latin letters completed with letters from the Greek alphabet.

The choice of the alphabet of course even today, is not very simple as there are many parameters (historical, religious, cultural, political) that must be taken into account. However, an unbiased and without expediency approach to science cannot deny that a neolatin language like the makedo-romana one, can be written more efficiently in the Latin alphabet.

O, vreamu, lea Armâname, shi lai soari,
S-aurlu cu boatsi pâlmunjiljii sâ-nji creapâ
S-cutreamburâ Balcanlu, tutu, câtu-i mari
Ta s-avdâ shi stealili, sh-Luna aleaptâ,
Câ di-adzâ shi-nclo va s-aibâ nâ soru
Ma musheatâ dicâtu eali sh-ma undzitâ
Sh-cu boatsi di câmbanâ tsi-arupi nioru
Sh-va s-hibâ tu lumi ma vrutâ sh-hârsitâ,
Ghini mâtritâ – ca featâ hâidipsitâ,
Ncârcatâ di flurii, tu sirnji-nviscutâ,
Cu crutsi pi frâmti sh-pi fatsâ undzitâ
Cu budzâli dultsi – cânticu eta tutâ.
O, voi, lea Armâname, vrutlu neamu a meu
S-tsâ spunu cu cânticu, cu boatsea câmbanâ,
Armânamea nu cheari. Lumea sâ shtibâ!
Di s-aminta, sh-va s-aibâ lungâ banâ!
Sh-va s-armânâ ti eti shi va s-lutseascâ
Ca Soarli tu dzuâ sirinâ
Sh-va hibâ ti soia armâneascâ
Ma dultsi di njiarea di-alghinâ.
Armânamea nu cheari. Lumea sâ shtibâ!

#33750 (raspuns la: #33692) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Intruder - de zaraza sc la: 19/02/2010 12:44:43
(la: DAN PURIC)
Toti oamenii care au personalitate devin un trend. De fapt era un cuvant pe care l-au uitat romanii. Model. Acuma modelele ni le gasim printre Madonna si Coelho.

Eu n-am vazut sa vorbeasca de sa te ameteasca in legatura cu morala crestina. Morala crestina e ceva perimat si cred ca am devenit prea sensibili.

Neam romanesc si Romania? Poate fi si cu Zamolxe sau cum l-o fi chemand.

#526567 (raspuns la: #526541) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Hipnoza - de papadie67 la: 13/10/2003 23:47:23
(la: Tablitele de la Tartaria)
din nefericire, societatea (!?) romaneasca-din Romania, cu (din pacate) nesemnificative exceptii, vrea acel "totul" Azi fara sa-si bata capul cugetand la "cum" au ajuns celelalte societati, invidiate, sa-l aiba pe-acel "tot".
Din scurtatura-n scurtatura, iata-ne azi cu palma-ntinsa catre "progres"-ul de aiurea: azi NATO/Europa, maine-cine stie, caci nu conteaza...bani sa iasa...adica sa ne DEA!
Hipnotizati de galbenii din palma Europei, palma-i grea de consecinte se va abate peste copiii nostri, care-au avut parinti cu mintea-ncetosata de pui americani si Kent ce se "DADEAU" la Alimentara din colt, prin primavara timpurie a lui '90. Si-au mers la vot!
Cuvantul magic romanesc: "ne Da!"
O palma e binevenita, cand inveti ceva din ea. Dar sa inveti numai din palme-i o dovada de prostie crasa - si-al carei tata-i lacomia si muma-i lenea, mai ales cea spirituala.
Pavlov, imbracate-n albastru inspicat cu stele galbene, creaz-o baza-doua militare si vino sa ne DAI, chiar de-o fi peste bot.
Caci suntem retardati nu numai pentru ca nu stim, ci mai ales deoarece ne tinem creierul in visinata, la pastrare si asteptam "mutarea-n plic", solutia altii sa ne-o DEA.
#1199 (raspuns la: #1198) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ROMANII - de (anonim) la: 27/12/2003 14:58:31
(la: imaginea romanilor peste granite)
Nu stiu cine sint informatorii Dvstra., dar va pot spune ca va sint date informatii false.
Traiesc in afara tarii de 23 de ani si e prima data cind aflu ca de fapt noi Romanii sintem pe nicaieri ca natiune. Da e adevarat ca nu sintem la nivelul Chinezilor or Japonezilor etc., dar ca oameni Romanii sint apreciati.
Mai mult, pot sa va spun ca e un lucru cert, ca studentii Romani sint printre cei mai cautati in lume, alaturi de Indieni si Chinezi.
Traisca neamul Romanesc!
Despre romanii din Balcani - de florinelul la: 08/01/2005 11:30:17
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
In ceea ce-i priveste pe megleno-romani, o alta ramura a neamului romanesc (din punct de vedere lingvistic), am inteles ca mai exista doar sate izolate pe coasta Dalmatiei (Croatia) unde acestia inca isi mai folosesc limba, un dialect care seamana din punct de vedere fonetic cu limba noastra, dar difera la nivel semantic si lexical.
Unul din putinii vorbitori de megleno-romana de pe coasta dalmata (cam 5000 in toata lumea) a redactat singurul dictionar al limbii sale, pastrand astfel cel putin o urma a existentei lor in istorie (spre deosebire de o alta limba romanica - dalmata, care a disparut definitiv din aceeasi zona).
Parerea mea este ca ar trebui creata o comisie "panromana" care sa activeze in Balcani, pentru pastrarea identitatii culturale si lingvistice a ramurilor poporului nostru.
Mai mult, in valea Timocului (granita dintre Serbia si Bulgari) traiesc aproximativ un milion de romani, declarati insa de autoritati ca valahi. Cum acesta este un popor "fara tara" (dar, paradoxal, vorbitor de limba romana), etnicii valahi nu pot sa isi exercite dreptul la educatie in propria limba, si sunt asimilati pe zi ce trece.
honey - de gigi2005 la: 06/04/2005 00:38:42
(la: Ce fac romanii pentru imaginea Romaniei in strainatate)
Ca o parere a uneia ce traieste in Romania din convingere (daca ai vedea alte comentarii de-ale mele la alte teme, exista si argumentul acestei afirmatii), voi, traitorii pe alte meleaguri, faceti mult mai mult pentru imaginea Romaniei decat facem noi cei de aici. Mai ales cei cu vechime, daca ma pot exprima astfel, care ne-au reprezentat cu succes si cu onoare, zic eu (exceptiile intaresc regula). Problema este a noastra, a celor de aici! Degeaba spui tu ce destepti suntem noi, ce frumosi si sinceri, cand faima noastra este de "jmecheri" si "descurcaretzi". De ce nu poti sa contezi pe cuvantul unui roman, pe onoarea acestuia? De ce la noi nu exista acel gentlemen agreement atat de drag mie, onoarea cuvantului dat!? De ce cand ai batut palma cu el, acesta te vinde la primul venit? De ce la noi este reprezentativa zicala "apara-ma doamne de prieteni ca de dusmani ma apar singur"?
Acestea sunt evident intrebari retorice.
Cand o sa invatam sa ne uitam numai in curtea noastra, cand o sa intelegem ce inseamna spirit civic, cand etica si morala va fi invatata in cei 7 ani de acasa iar argumentul suprem nu va mai fi pumnul, atunci da, pot spune ca reprezentam cu onoare natia noastra. Crezi ca sunt patetica? Eu nu cred. Visez doar.
libertatea cui o lasam? - de agatha strange la: 30/05/2005 21:37:20
(la: Decretzeii)
buuuun....poate ca m-am trezit putintel mai tarziu sa ma manifest in scris in fata voastra in legatura cu acest subiect, dar am citit acum acest simpatic comentariu la adresa documentarului despre decretei, si mi se pare mai mult decat fals, mi se pare pe undeva atacat in esenta lui de ipocrizia pe care el insusi o acuza mai sus. asa cum mi s-au parut toate sms-urile cu greseli de ortografie(sau fara) care au fost trimise in urma difuzarii documentarului.
din pacate, acest gen de declaratii sunt masura culturii si civilizatiei unei tari. din punctul meu de vedere, gradul de civilizatie al unei tari se vede din libertatea pe care cetatenii acesteia o au, de la libertatea de exprimare a opiniei, pana la libertatea de a decide asupra propriului corp. acest lucru refuza romanii sa il inteleaga, si pana cand acest lucru nu este constientizat, nu va exista democratie in adevaratul sens al cuvantului in romania.
tot din acest punct de vedere decretul cu privire la interzicerea avortului este o crima impotriva libertatii umane, libertatea de a decide momentul oportun aducerii pe lume a unui copil.
am auzit tot felul de comentarii infecte gen: "daca le-au placut sa faca sex, n-aveau decat sa suporte consecintele". mi se pare de prost gust. cui nu-i place sa faca sex? cu atat mai mult intr-o perioada in care in occident revolutia sexuala era in toi. ce este asa de rau in a-ti manifesta sexualitatea? este rusinos? este chiar atat de rusinos sa accpeti ca o placere si o nevoie in acelasi timp este ceea ce te caracterizeaza pe tine ca om in primul rand?libertatea de a te manifesta in esenta umanitatii si animalitatii tale....
as mai adauga ceva: intr-adevar, controalele ginecologice erau obligatorii si umilitoare pentru femei, desfasurate in conditii mizerabile si injositoare, stiu asta pentru ca exista mai multi antropologi straini care au facut cercetari in perioada aceea in romania si au publicat carti pe tema asta, niste carti cutremuratoare, care m-au facut sa-mi dau seama ca eu nu as fi rezistat psihic in conditiile alea, nu as fi rezistat de doua ori: o data ca om lipsit de libertatile lui fundamentale, si a doua oara ca femeie obligata sa-si puna corpul la dispozitia sistemului.
sa va spun ceva, foarte sincer: daca as fi ramas insarcinata in perioada aceea, as fi avortat cu tot riscul de a-mi pune in pericol viata, pentru ca nu as fi vrut ca un copil, cu atat mai mult copilul meu, sa traiasca in sistemul acela cangrenat in profunzimea lui, puturos ca un cadavru in descompunere.
vreau sa mai adaug atat: un om lipsit de libertate nu se mai poate numi om. libertatea iti poate fi fuarata, un sistem te poate priva de ea, dar mai exista si o alta modalitate de a priva un om de libertate, una si mai dureroasa, una care caracterizeaza societatea noastra si azi: faptul ca omul insusi se priveaza pe sine de libertate, pentru ca nu constientizeaza ca o are, ca ii apartine si ca este principalul sau avut, libertatea de a actiona si de a-si asuma responsabilitatea pentru actiunile sale.
eu zic ca asta e prima lectie de democratie: traieste si lasa-i si pe ceilalti sa traiasca. respecta libertatea fiecaruia....deci fara sms-uri tampitele si comentarii care nu dovedesc decat ca nimeni nu a inteles nimic din tot ce a fost oroarea comunismului....si ca nimanui nu i-ar pasa daca aceasta ar reveni intr-o buna zi...
Prostia la romani - de serge la: 11/09/2006 19:46:48
(la: Prostia...la romani)
Nu trebuie generalizat.Fiecare neam isi are desteptii si prostii lui.
Romanul as putea spune ca e mai degraba foarte stresat.E framantat mereu de existenta sa chinuita si nu mai are timp sa-si puna neuronii la alte treburi decat la cele cu care se confrunta zi de zi adica hrana,
bani-bani si hrana.Si cam atat.
Neamul romanesc cred ca are cel mai ridicat procent de destepti relativ la numarul populatiei.Cred ca titlul articolului era mai potrivit sa fi fost
nu ,,Prostia la romani" ci ,,Prostia politicienilor la romani"
astfel se poate broda pe tema: - de Simeon Dascalul la: 25/10/2006 14:40:44
(la: Cei mai mari români)
- cum se detestă reciproc Moldova şi Muntenia ( mult mai serios decât s-ar fi crezut)
- banii zvârliţi aiurea de TVR
- credibilitatea scăzută a sondajului: deteriorare din neglijenţă, intenţionată sau ambele?

dau câteva citate în temă

…..

Mai exact, am vrut sa stim numarul voturilor in baza caruia s-a facut clasamentul. TVR a refuzat sa faca publice aceste date, incalcand Legea audiovizualului din Romania. Are ceva de ascuns televiziunea publica? … Conform formatului si regulilor impuse de proiectul programului "Mari romani", preluat de la BBC, televiziunea publica nu poate furniza alte informatii despre campanie, in afara de cele trimise deja. Aceasta este pozitia oficiala a Departamentului de comunicare si relatii internationale TVR. Cu alte cuvinte, nu avem dovada ca lista cu cei 100 de "mari romani" este intocmita exact dupa procentajul obtinut de fiecare candidat in parte. In cazul acesta, nu ne ramane decat sa credem pe cuvant Televiziunea Romana ca cei aflati in clasament sunt alesi in baza voturilor exprimate de drept.

…..

Sa aiba TVR ceva de ascuns? "Regulile impuse de BBC" nu fac altceva decat sa lase loc de interpretari. Astfel, va putem spune, neoficial, ca in topul celor 10 "mari romani" s-ar fi aflat si Nicolae Ceausescu, si Gigi Becali.
…..


TVR a facut public bugetul initial alocat acestei campanii: 600.000 de euro (inclusiv pretul de achizitie a formatului). Insa am aflat ca s-ar fi cheltuit peste un milion de euro. … S-a cheltuit enorm pentru a afla cine este cel mai mare dintre cei mai mari romani si nici macar nu avem certitudinea ca topul insa a fost realizat pe bune.

.….

Se face o clasificare a valorilor romanesti de-a lungul sutelor de ani sau o parodie cu tot felul de fosti cetateni romani? Este o dezbatere intelectuala sau doar asa, inca un «politically correct show», in cinstea intrarii noastre in UE, pentru a demonstra ca am invatat regulile trasate?
eu consider ca cel mai usor se invata o limba straina prin conversatie...fara sa fii stresat in fiecare secunda, oops, aici trebuia sa fie imperfect si nu conditional, pentru ca astfel devii timorat si nu mai ai curaj sa vorbesti in limba respectiva...
Bine inteles ca gramatica este si ea deosebit de importanta dar cea mai importanta este conversatia...Astfel, gramatica se invata de la sine fara a fi bombardat de o gramada de reguli, suna bine sa spui intr-un anumit mod si nu altul fara a cunoaste neaparat regula de gramatica.
Pot sa dau si exemplul meu, eu si o prietena am inceput in acelasi timp sa invatam germana (acum cativa ani), cu profesori diferiti. Profa mea s-a axat in primul rand pe conversatie, nu scoate nici un cuvant in romana in timpul lectiei, decat cand este absolut necesar, pe cand profa ei s-a axat numai pe gramatica, conversatie mai deloc si vorbesc mai tot timpul in romana la lectie. Eu vorbesc germana fluent acum iar ea abia daca leaga o propozitie, desi stapaneste regulile de gramatica la perfectie. Trebuie sa adaug ca nici eu nu fac greseli de gramatica (decat rar) fara a cunoaste regulile, doar pentru ca asa imi suna mie bine...
#425899 (raspuns la: #425892) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
modi - de Yuki la: 07/10/2010 08:22:40
(la: Herta Muller la Ateneu)
pai asta face ea, da raspunsuri incomode.Tu spui ca trebuia sa se rezume la lieratura, dar daca literatura ei vorbeste dspre comunism, desprte ce voiai sa vorbeasca si ea?

eu inteleg ce spui tu, si Herta Muller nu e devenit purtatorul de cuvant al romanilor si nici n-o sa devina, dar nu poti sa contesi adevarul spuselor ei. Nu neaga nimeni mortii si victimele, dar nici pe Liiceanu nu l-au interesat mortii si victimele, nu i-a adus in discutie, iar H Muler nu ii neaga niico clipa pe cei care s-au opus. Ea ii neaga pe cei care au tacut si care zic ca prin taceara lor s-au opus, mai ales ca acestia sunt formatori de opinie.

Cat despre limba romana folosita de H Muller, e de foarte admirat ca a vorbit in romaneste. Poate ca nu a mai vorbit in romaneste de cand a plecat din tara. Si nu trebuie sa uitam ca H Muller a fost nominalizata pentru Nobel din partea Germaniei, nu a Romaniei.
#573038 (raspuns la: #573037) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ce reprezinta pentru noi - de (anonim) la: 01/12/2003 03:53:14
(la: La multi ani Romania !)
CONSTANTA
izvor de CULTURA SI CIVILIZATIE
pentru NEAMUL ROMANESC.
vatra de ISTORIE
pentru NEAMUL ROMANESC.
Firtatilor, va rog sa ma scuz - de SB_one la: 17/12/2003 13:18:27
(la: Regele Mihai de PSD)
Firtatilor, va rog sa ma scuzati.

Cindva dadea sa se termine razboiul si Antonescu ducea tratative disperate cu aliatii care au refuzat tratativele cu RO si apoi cu Stalin care a acceptat conditiile de "predare" ale RO. Informatziile au ramas "pierdute" la prietenul Maniu care avea omul lui la "cifru".

Intre timp regele nostru Mihai a acceptat comunistilor sa-l aresteze pe Antonescu privind TZARA de singurul OM in stare sa duca tratative cu rusii. Si uite asa o mina de neispravitzi bolshevici au reusit sa faca ce stim cu totzii.

Poate el a avut ceva in cap , dar socotelile i-au fost gresite; asta a simtzit-o pe pielea lui. Si a simtzit-o toata Tzara Romaneasca timp de 50 de ani.

...ca la fotbal, ocaziile se razbuna.; iar in politica din piln!

Nu vad nici un motiv ptr. care m-as uita la Mihai ca la unul care a facut ceva ptr. neamul romanesc. A facut-o bunicu-sau. Ce a facut tatal lui iar se stie, iar el a fost prea tinar si conditziile nefavorabile ca sa se poata afirma.

Acum e prea tirziu!

Astept injuraturi!...si multzumiri anticipate.
#6799 (raspuns la: #6783) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fiecare individ este responsa - de Nico la: 21/12/2003 19:19:54
(la: Romani in strainatate)
Fiecare individ este responsabil pentru actiunile sale si are motivatii personale Alexandra. Probabil motivul economic este predominat in ceea ce priveste emigratia. Cat despre lupta pentru supravietuire cred ca cei mai multi abia invata ce este aceea DUPA ce emigreaza!
Eu am parasit Romania in urma cu 5 ani, nu cu intentia de a fugi de realitate or pentru a cauta o viata mai usoara ci pentru ca nu am stofa de Don Quixote pentru a lupta cu morile de vant. Si mai ales pentru ca nu simt decat dezgust pentru tot ceea ce se petrce in Romania de mai bine de 12 ani. Asta nu inseamna ca mi-am pierdut identitatea de roman si nu are nimic de a face cu patriotismul.
Am intalnit insa din pacate multi conationali care nu scapa nici o ocazie sa arunce cu noroi si sa injure apartenenta la neamul romanesc. Am cunoscut multi indivizi de pe toate meleagurile si nimeni nu-si vorbeste mai mult de rau tara de origine, ca noi ramanii. Este regretabil si nu ajuta cu nimic sa repare imaginea deplorabila pe care nu coruptia din tara ne-a ceat-o, ci noi insine.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: