comentarii

propozitie cu cuvantul povara


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
:))) - de maan la: 23/04/2007 15:20:28 Modificat la: 23/04/2007 16:14:28
(la: Stranii coincidente)
acu' o luna n-am recunoscut fragment din ciuleandra.
nu ratez okazia sa spun c-am descoperit-o pe madam nedelea.

la noi cel mai fain o fost la LRC, unde in propozitia "Toamna." cuvantul respectiv a fost verb la curs si substantiv la examen.
la seminar nush ce-o fost ca nu m-am dus.

#190229 (raspuns la: #190081) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cezar petrescu - de furnic la: 15/02/2008 00:45:06
(la: declaratie de dragoste!)


nu as putea sa scriu daca nu as trai ceea ce am scris cu toata fiinta mea...atunci nu ar fi cuvintele mele,nu ar fi decat niste cuvinte reci care formeaza propozititii si fraze straine de mine...dar in ceea ce am scris fiecare cuvant e incarcat cu povara unui sentiment pe care l-am trait...speranta,iluzie,tristete,dezamagire,lacrimi,zambete,debusolare...toate sunt acolo,in fiecare cuvant,in fiecare virgula,in fiecare punct...si poate sa para ambiguu dar nu e fortat.dragostea pentru mine nu a fost niciodata simpla...hmm...chiar asa a fost!!!
#285562 (raspuns la: #285546) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nici un cuvant nu are magia - de Alice la: 06/10/2003 00:39:08
(la: Downloadul de mp3-uri si filme de pe Internet.)
Nici un cuvant nu are magia lui "gratis". GRATUIT! Si incetezi sa mai gandesti!
"dragoste", cuvant cu multe n - de Daniel Racovitan la: 07/11/2003 08:58:31
(la: despre dragoste)
"dragoste", cuvant cu multe nuante, "dragoste de viata", "dragoste de bani", "dragoste de aproape", etc.

despre care dragoste vrei sa discutam?
E prea mare povara divinitati - de belazur la: 08/03/2004 05:26:25
(la: FEMEIA CREATIE DIVINA...)
E prea mare povara divinitatii, uneori... Prea multa responsabilitate, si atunci "creatia divina" tinde sa-si dezminta originea.
#11589 (raspuns la: #11576) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Totusi propozitia provine de - de Daniel Racovitan la: 05/04/2004 14:31:20
(la: Nelamurire gramaticala)
Totusi propozitia provine de la "O cola va rog (sa imi dati)", corect? Partea dintre paranteze e subinteleasa.

..................................................................................
chiar n-a auzit nimeni de [Incredible String Band]?
#13330 (raspuns la: #13328) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Crestinii protestanti au exista inca din vremea papilor... - de (anonim) la: 11/05/2004 17:58:47
(la: Neocrestinii)
1. Religia nu indeamna pe nimeni la fanatism fata de oameni, asa cum se pare ca tu crezi; e adevarat ca potrivit SF.APOSTOL PAVEL , oamenii crestini sunt chemati sa isi serveasca stapanii pamantesti ca pe DUMNEZEU, iar nu ca si cum ar trebui sa placa oamenilor. Dar ce vezi tu aiurea in asta? Ar trebui sa fim lenesi? Asa ,niste rataciti ca si Cioran?
2. Ce vrei sa spui, adica papa nu ar manca la fel, sau crezi cumva ca el zamisleste ca si SF. DUH? DIFERENTA ESTE CA ACESTI CRESTINI ,POCAITI CUM LE SPUI TU SI MAJORITATEA IGNORANTILOR, FARA SA CUNOASA SEMNIFICATIA CUVANTULUI RESPECTIV, acesti oameni fac toate acestea spre lauda LUI DUMNEZEU. Iar daca ai vazut si oameni cazuti, sa fii sigur ca DUMNEZEU ii va ridica...
3. Nu e de mirare ca nu ai avut nici o revelatie privitoare la conceptiile filozofice ale crestinilor, pentru ca filozofii au fost cei care L-au respins pe ISUS, asa ca de ce i-am urma noi pe ei? A existat macar un singur filozof care sa nu se fi intors in tarana? La ce i-a folosit filozofia sa? A fost ca si in cazul lui DARWIN ,care a lasat ratacitilor o piedica in plus in calea cunoasterii...
4. Crestin ascet exista doar in imaginatia bolnava a unui pagan, sa stii ca ISUS a cerut discipolilor nu sa se duca in munti, sa isi lase barbi si sa isi puna haine negre, ci sa se duca in mijlocul multimilor, asa cum oaia intra in gura lupului, pentru ca doar asa poate fi EL propavaduit ... Ai auzit tu ca ISUS ar fi fost ascet? S-ar fi suit pe "muntele lui ATHOS" si ar fi stat acolo pana l-au gasit fariseii? Pai daca facea asa , nu mai deranja el pe farisei, nici crestinii pe tine, dar vezi tu, fariseii au admis sa cada sangele LUI asupra lor. Poti duce tu povara asta?
5. DIN PACATE PENTRU MAJORITATEA OAMENILOR, DUMNEZEU A TRIMIS DEJA "PIATRA DE POTICNIRE", EA ESTE ISUS CRISTOS, numai ca vezi tu, in timp ce unii s-au poticnit in acea piatra, altii au pastrat-o ca pe un bun de pret si si-au pus-o la temelia casei (a se citi " credintei" ) lor: ei au fost numiti in ANTIOHIA pentru prima data "crestini".
6. Sa stii ca drama ta cea mai mare este ca desi se pare ca ai fost in BISERICA, nu te-ai intalnit cu DUMNEZEU, ci cu niste oameni, dar nici pe aceia nu ai fost in stare sa ii intelegi, sa stii ca fondurile alea sunt inregistrate si impozabile, ba mai mult, Biserica protestanta isi plateste propriul pastor, nu intinde mana asa , ortodox, la mila publica...Vezi CATEDRALA MANTUIRII nu stiu cui...
7.Sa stii ca ISUS a spus ca nu conteaza unde te rogi, ci CUM te rogi, deci parabola aia cu muntele lui ATHOS e teatru ieftin, cu multe fonduri, intr-adevar neimpozitate...
8.Nu poti sa incadrezi intr-un sistem logic , pentru ca logica ta e prea stramta pentru a explica faptele de credinta. Apropo, sa stii ca daca crezi ca 2 si cu 2 fac 4 in aritmetica, nu inseamna ca ai credinta ,ci cunostiinte matematice... A, daca ai crede ca plantezi o samanta si prin durerea ei provocata de insamantare vei culege un rod puternic, atunci, da, ai crezut in ceva . Ma tem insa ca aceasta pilda e prea tare pentru tine...
9. Pacatul lumii acesteia nu e "ca fumeaza si bea alcool",ci ca se inchina oricui altcuiva , numai lui DUMNEZEU nu...
10.Crestinii pun in centrul existentei lor pe DUMNEZEU, nu pe alti oameni, indiferent cum se numesc ei, si tocmai acest lucru ii deosebeste de necredinciosi. Din pacate pentru tine, nu poti vorbi despre universul lor , pentru ca nu e acelasi cu cel uman, al tau...
In rest, asa cum spunea si SF. APOSTOL PAVEL ,BISERICA nu este iubitoare de galceava, chiar daca cruciadele si Inchizitia au fost indreptate tocmai impotriva celor ce cunosteau si respectau Cuvantul lui DUMNEZEU. Iti doresc ca odata sa ajungi sa IL cunosti pe DUMNEZEU si sa intelegi ca ISUS a murit si pentru pacatele tale si poti sa fii sigur ca DUMNEZEU iti va cere socoteala pentru fiecare suspin al LUI ISUS...
DUMNEZEU SA TE BINECUVANTEZE...

Cuvantul "sit" exista in limb - de Daniel Racovitan la: 17/05/2004 14:58:32
(la: Gramatica si butélia)
Cuvantul "sit" exista in limba romana chiar de mai inainte de a te fi nascut tu sau Internetul.
#15516 (raspuns la: #15424) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Reverberatii gotice - de mircios la: 18/05/2004 21:07:22
(la: Groapa)
Am promis ca revin. Si iata-ma:

Ceasul tacut, soarelui stins
Dor de miscare scurge-n dogoare.
Cazut de pe scut, candva aprins,
A noptii chemare o soarbe-n racoare.

Neimpacate, a boltilor soapte
Asteapta cuvantul sa le culeaga.
In care noapte sa fie fapte,
Numai ecoul va sa-nteleaga,

Si le va duce la aleasa rascruce.

Pe aripi de gand, sub lumina de luna,
Va fi un drumet ce povara-i dulce
O va primi din aleasa fantana.

Purtat de vis, intr-o noapte nebuna,
Doar el le aude din tainica struna.
va fi un drumet si va fi o fantana...


#15583 (raspuns la: #15449) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
...cuvant mic,esti gol si pro - de alter ego la: 01/07/2004 02:17:51
(la: poezie light)
...cuvant mic,esti gol si prost,
fa-te mare si-ti gasesc eu rost...

(poate ne-ar mai trebui o poezie ... :) )
#17110 (raspuns la: #17079) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pt. spirit intelept :umtimul cuvant - de desdemona la: 02/07/2004 12:50:26
(la: Gregorian Bivolaru - MISA, guru şi servicii secrete)
se zice ca femeilor le place sa aiba ultimul cuvant :).
O mica remarca rautacioasa : numele tau de utilizator e cam 'pompos'. Cand cineva isi pune singur eticheta are toate sansele sa nu fie ceea ce scrie pe ea. Daca te superi pentru ce ti-am spus am avut dreptate :).
De fapt nu voiam sa mai continui chat-ul, dealtfel nici nu e la subiect.
N-ai de ce sa fii dezamagit de reactia mea. Am propria mea cunoastere asupra acestei teme, si nu din surse bibliografice. Tu vrei sa continui o discutie, eu nu, fiindca e inutila. N-am sa vin cu contra-argumente fiindca aproape tot ce mi-ai citat din literatura internationala apartine unor persoane pe care nu le consider autoritati in domeniu. Criteriile mele de apreciere ale surselor de spiritualitate sunt personale. As avea ceva de spus insa nu pe terenul pe care e mintea ta, nu ma adresez mentalului, caci nu el e cel mai puternic instrument al omului. Deci nu intru in argumentatii, care delecteaza mentalul dar sunt inutile pentru orice in afara de mental. Aici nu e vorba de orgoliu, iar blocaje dupa cum stii bine avem cu totii.
Continui sa nu iti dau dreptate, insa pot in schimbul frumoasei tale incheieri, sa iti transmit toata dragostea, victorie impotriva piedicilor si succes in evolutia spirituala.
A plus
Desde
___________
"Sa fii tu insuti schimbarea ce o doresti in lume".
#17187 (raspuns la: #17124) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
libertatea si cum? - de AlexM la: 08/08/2004 22:11:26
(la: Cum gandim?)
"Asemanator cum în ştiinţele naturii multe explicaţii nu sunt teleologice pur şi simplu ci cvasi-teleologice, în ştiinţele sociale explicaţiile de tipul „Actiunea Z a avut loc deoarece...” nu sunt cauzale veritabile, ci cavsi –cauzale."

Mi-e teama ca nu prea intseleg. Ce legatura au stiintele naturii cu teologia ? O a doua problema ar fi definirea conceptului de "cauzal" pentru a avea aceasi imagine cand este folosit cuvantul.

"Baza unor astfel de judecăţi, universul uman se află în consonanţă cu relaţia specială dintre libertate şi cauzalitate. "

Pe baza a ce fel de judecati? Care este acea relatie speciala dintre libertate si cauzalitate care creeaza o armonie cu universul uman?

"Potrivit lui Georg Henryk von Wright, nici acţiunea nu va putea fi complet prinsă în reţelele cauzalităţii, nici nu putem susţine că de fapt cauzarea presupune libertate. "

Pentru a intselege paragraful este probabil necesar sa-l citim pe Georg Henryk von Wright. In ce carticica anume spune dumnealui asta si cu ce ocazie?

"Nici că modul în care operează natura ar fi dependentă de omenire. "

Iata o propozitie clara. Intradevar, modul in care opereaza natura nu este dependent de omenire.

"Admite însă afirmaţia conform căreia conceptul cauzării presupune conceptul de libertate, pentru că numai prin ideea de a face lucruri, a acţiona, ajungem să sesizăm ideile de cauză şi efect."

Cine admite? Acelasi domn van Wright? Si cum o admite? "conceptul cauzarii presupune conceptul de libertate" suna ca un postulat care se cere explicat. Explicatia sa fie "pentru ca numai prin ideea de a face lucruri, a actiona, ajungem sa sesizam ideile de cauza si efect" ? Hmm.... ce are asta e a face cu conceptul de libertate?


"Demersul cognitiv care are ca obiect realitatea fizică diferă de cel care are ca obiect realitatea socio-umană pentru că, în primul rând, societatea poate fi explicată doar din găsirea unei ordini necesare a elementelor ei primare care sunt faptele sociale. La rândul lor, acest fapte sunt acţiuni fizice sau spirituale, cu autor şi rezultat.

Aista fu mai clar. Un demers(?) al cunosteri ce studiaza o piatra diferã de cel care are ca obiect al studiului un om. Dar inceputul e tare dubios. Aparent textul se adreseaza cuiva care a citit mai mult despre astfel de "nazbâtii" si e familiarizat cu un anume gen de a prezenta un fel de idei. Io fusãi cam depashit de text, de aceea, acolo unde era ceatsa am pus intrebarile necesare.

cu stimã,

AlexM
#19397 (raspuns la: #19380) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Probabil stiti ca cuvantul e - de gabriel.serbescu la: 11/08/2004 13:21:04
(la: Vreau dreptul la mandria de a fi roman!)
Probabil stiti ca cuvantul e o arma, ca mai mult, cuvintele in sine sunt simboluri si o utilizare corecta a lor poate face bine sau rau. Din nevoia de a intelege mai bine simbolurile exista inclusiv o stiinta, semiologia.
Problema unui simbol e aceea ca adesea el deviaza in mit, sau complex mitologic, caz: Eminescu, care poet fiind, a ajuns sa simbolizeze o intreaga poezie romaneasca, a devenit mit.
Dumneavoastra domnule Herjeu, efectuati aceleasi manevre, manipuland inconstient niste simboluri romanesti (literati, artisti sau fosti lideri politici) si le proiectati la mama dracu, unde se imbina discursul spiritual romesc si orgoliile patetice de natie blegita si distrusa de comunism.
Cand vorbiti de Romania, domule Herjeu, faceti-o tare si raspicat daca tot vreti sa fiti orgolios si mandru, caci in textele dumneavoastra se intuieste buciumul si jalea. Numai bine
#19567 (raspuns la: #18985) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
craciunul... ce cuvant frum - de rembrandt la: 22/12/2004 00:45:47
(la: Craciunul... amintiri si obiceiuri..)
craciunul... ce cuvant frumos. Sau, cel putin, asa era... cand eu nu eram. Pentru mine, craciunul este un motiv de publicitate, comercializare... cand la televizor arnold schwarzenegger vrea sa-i cumpere supermanu' la copil... IN FIECARE AN si cand, la radio, rasuna ca niste miraje futile (pe care uneori mi se pare ca le aud chiar si cand nu am radioul aprins) 'feliz navidad' si 'jingle bell rocks'. Walmart-urile sunt pline de barbite à la Mos Craciun, preturile in magazine sunt marite 1 luna inainte de craciun cu 30% si apoi, de sarbatorile mult-asteptate, reduse cu 15%. Sau cel putin asa e p-aici pe la mine. Altfel spus, eu cam tot traiesc craciunul de vreo de 2 luni anticipat...

din alt unghi privit, daca as fi pe o insula indepartata unde nu ar exista publicitatea si interesele, craciunul ar insemna niste vin fiert cu scortisoara... de care imi este tare dor. Ar mai fi si atmosfera aia ultra-incarcata care nu te lasa si n-o sa te lase jamais sa uiti ca e craciunul. Mi-e dor de cozonac, de toata familia reunita pentru a 2-a oara in an pentru a face schimb de indiferente si pentru a fraterniza cu elementele (ca sa nu zica 'vecinii' ca suntem oameni fara principii!:).

cand eram in romania parca era mai fain de craciun. La TV erau filme cu Iisus, nu cu presupusul mos craciun... Probabil ca oamenii 'simplii' (ca sa ma exprim astfel) stiu mai bine sa infrumuseteze atmosfera preparand cozonacul si restu' decat oamenii astia 'complicati' de aici (canada) care, avand in vedere ca gasesc mielul si cozonacul gata facute la magazin... traiesc altfel (sau mai bine zis nu traiesc) sarbatorile.

gardez votre vie à l'abri de moi...
cuvantul isi are originea in - de maan la: 03/01/2005 17:47:31
(la: pagânismul: cât si de ce?)
cuvantul isi are originea in latinescul 'paganus', care, la randul lui a fost tradus in mod diferit: 'strain', 'rustic', 'civil' (opus lui 'militar') sau chiar 'badaran' ('necioplit') , ca sa ajunga a fi asimilat cu 'ne-crestin' (chiar 'pre-crestin' sau 'anti-crestin').
prin urmare 'paganismul' tau se va raporta la vechile religii politeiste, la aborigeni, la atei, la agnostici sau la ...wicca ori alte religii neopagane, necunoscute mie?
Cuvantarea domnului presedinte Basescu pt anul nou - de Dana Maria la: 07/01/2005 13:49:33
(la: Cuvantarea de Anul Nou a domnului presedinte Basescu)
Desi nu am avut placerea sa vad aceasta cuvantare, citind textul si imaginandu-mi acest domn band o gura de sampanie din sticla simt intradevar si pentru prima oare ca, in calitate de romanca, sunt reprezentata in fata lumii. Ii multumesc pentru naturaletea de care da dovada, pentru sufletul lui mare, pentru sinceritatea si iubirea pe care o are fata de acest popor.
Sunt foarte mandra ca avem un astfel de presedinte.
#32874 (raspuns la: #32702) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mya - de carapiscum la: 11/01/2005 01:15:07
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
Aceasta este doar o infima parte din istorie, sunt multe pe care nici nu mi le-am amintit atunci cand am scris mesajul anterior; si crede-ma ca daca as sta sa mi le amintesc pe toate probabil ar trebui sa deschid o pagina de internet. Viata e atat de simpla incat devine cel putin ridicola situatia in care o complicam inutil. Dar nu vreau sa vorbesc despre asta acum.
E adevarat ca mi-am facut autocritica- si tin sa precizez ca asta e putin spus fiindca in realitate sunt pur si simplu daramat sufleteste si orice am cautat sa fac pt. a-mi reveni din aceasta stare n-a condus decat la o si mai mare adancire a depresiei. Intr-un anume fel sunt masochist, recunosc ca durerea asta continua o doresc pt. ca, nu-i asa, e a mea si face parte din viata mea. Asa ca-ti dai seama ca nu prea am cum sa ma linistesc. Ziua si noaptea trecuta au fost un adevarat calvar, nici nu stiu de cate ori nu mi-am vazut pieptul sfasiat/sfartecat din dorinta launtrica de a ma putea linisti, sau de cate ori am oftat intr-un ceas. Asa cum am spus nu caut compatimire si prin urmare nu spun acestea ca sa ma laud ce suferind sunt. NU! Dar cu cineva trebuie sa vorbesc despre astea- si cum sotia mea nu poate sa le mai asculte...
Sa merg cu flori la ea si sa-i cer iertare...? Crezi ca n-am facut-o? Dar si dupa ce am facut asta "s-a intamplat" inevitabilul, adica asa cum spune Daniela in mesajul ei ne-am inteles ca la turnul Babel. Si iar n-a fost vina ei, desigur. Tot eu mi-am calcat cuvantul dat, tot eu am comentat despre ea pe la spate, tot eu am intaratat-o prin purtarea mea lipsita de orice scrupule. Si atunci normal ca a inceput sa deteste pana si atentiile pe care i le faceam. Oare nu semana asta cu un fel de momeala intinsa ei ca s-o pot prinde din nou in lat??? Adevarul e ca toata viata mea am fost un om darnic, mi-a placut sa fac surprize placute si neasteptate, mi-a placut sa fac daruri scumpe chiar daca apoi am ramas cu matele goale, fiindca am simtit o mare bucurie interioara facand asa. Insa ma intreb acum daca nu cumva n-a fost decat o incercare subtila de a castiga aprecierea si consideratia celor care altfel nu mi-ar fi acordat-o niciodata- adica un fel de rasplata pt. plata!
Sa nu mi-o iei in nume de rau dar de imbarbatat se pare ca nu ma mai poate imbarbata decat singur Dumnezeu- pt. ca cea de la care asteptam (?!) imbarbatare nu mai poate sa mi-o dea, e neclintita in decizia ei (si-i inteleg perfect hotararea). Dar cu toate acestea pot sa jur pe orice ca inima ei nu s-a facut de piatra, doar incearca sa se protejeze de orice eventuale suferinte in viitor si de aceea nu mai permite nici un fel de apropiere pe calea sufletului. Ce pot sa spun, are o inima de aur, numai eu n-am vazut-o stralucind ca aveam pe ochii mintii o groasa perdea de prostie ordinara.
Oh, daca s-ar intoarce la mine...! Daca as mai putea castiga macar un pic din admiratia pe care a avut-o dintru inceput pt. mine...! Ea nu-si poate da seama de asta dar m-am gandit adesea ca am fi putut-o lua de la capat, exact ca la inceput, cu tot tacamul acelor clipe frumoase care au existat intre noi, insa cu un nou om alaturi de ea. Stiu ca suna a vorba goala, dar am si eu ambitia mea si un singur gest ar fi de-ajuns, o singura vorbulita s-ar transforma automat in lege divina pt. mine, sa-i pot deveni prietenul pe care nu l-a avut la nevoie. Asta nu mai e totusi posibil acum. Incerc sa ma schimb pe parcurs, probabil va trebui sa ma mai dau de ceasul mortii inca multa vreme de acum inainte, si asa cum bine zici tu mi-am invatat lectia cu varf si indesat.
Ce vreau sa mai adaug intr-un final e ca ma simt ca o povara ce sta pe grumazul ei in aceste conditii- cu vinovatia iesind prin toti porii trupului meu. Stiu ca si ei ii este extrem de greu, stiu ca in adancul sufletului ei inca sufera enorm pt. toate cele intamplate si-as vrea sa-i pot ridica aceasta suparare din suflet. Probabil cel mai mare dar pe care i l-as putea face in aceste circumstante ar fi sa plec cat mai curand de langa ea. Cred ca nu ma insel. Insa, cum sa spun, pt. mine e exact ca in vorba cantecului: "eu cand o vad ma-ngalbenesc / si cand n-o vad ma-mbolnavesc / iar cand vin altii de-o petesc / vin popi de ma dezleaga". Asta este adevarata fata a chinului pe care il traiesc minut cu minut la intensitate maxima. Pe langa asta, mai nou mi s-a redesteptat gelozia pe care cu greu o adormisem.
Ok, multam frumos pt. cuvintele tale- sincer, cu cat mai mult veti incerca voi sa ma imbarbatati, cu atat mai mult imi voi vedea fata schimonosita de relele faptuite. Din punctul asta de vedere se poate sa castig ceva.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#33110 (raspuns la: #33061) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Complexitatea sistemelor - de adriang la: 14/01/2005 15:13:32
(la: Evolutionism vs Creationism. Dar Panspermia?)
Adrian Marchidann, ai facut comparatia: "Codul genetic este format ca si alfabetul din litere. Iata un exemplu usor: cuvantul "carte", prin pierderea unei litere devine "care". Noul cuvant se creeaza prin pierderea unei litere, dar sensul pe care il transmite este nou."

Din pacate comparatia pe care o faci nu are darul de a releva adevarata complexitate existenta in molecula ADN. Pentru asta, ti-ai ales un cuvant foarte convenabil, format din cinci litere. Este necesar de mentionat ca o proteina contine in medie 200-300 de aminoacizi, dar exista proteine care depasesc 20.000 de aminoacizi.

Problema este ca proteinele sunt legate intr-un sistem de interdependenta pentru a asigura functionalitatea celulei. Adesea, mai multe proteine lucreaza pentru realizarea unui scop. Aparitia la intamplare a unei noi proteine nu este suficienta. Ea ar trebui sa se integreze cu particularitatile sistemului deja existent, care este un sistem robust si in general rezistent la deviatii.

Ca sa ilustrez ceea ce am spus, imagineaza-ti cum ar arata analogia ta cu literele, cuvintele si (frazele), dupa ce cuvantul "carte" pierde o litera. Sa luam o fraza pentru ilustratie: "Cine are carte are parte." Dupa "mutatie", ea devine "Cine are care are parte." Observi ca intreaga fraza isi pierde sensul. Chiar admitand ca mutatia s-a facut pe o copie a unei gene (deci informatia initiala, sau cuvantul, nu s-a pierdut), noul cuvant rezultat nu se integreaza in nici un fel cu celelalte si nici nu poate forma o propozitie de unul singur.

Ultimii ani de cercetari in biologie si biochimie au relevat existenta unor sisteme complexe ireductibile in alcatuirea organismelor vii. Aceasta inseamna ca orice initiativa de a descrie o varianta simplificata a unui astfel de sistem va avea pana la urma ca rezultat un sistem nonfunctional. Implicatia este una foarte serioasa pentru ipoteza evolutionista, care presupune ca toate organismele biologice cunoscute la ora actuala au evoluat prin adaugarea graduala de functii noi. Cum s-ar putea atunci explica existenta unor sisteme care nu-si mai pot desfasura activitatea in lipsa oricareia dintre componentele lor?

Exemple de astfel de sisteme (care nu se pot forma prin mici modificari succesive) sunt: ochiul, functionarea sistemului imunitar, procesul de coagulare a sangelui, flagelul intalnit la flagelate, etc.

Singura explicatie pentru existenta acestora este faptul ca partile lor componente au fost puse in functiune simultan, formand un intreg functional.
#33383 (raspuns la: #33086) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Doar un singur cuvant - de Boddhisattva la: 19/01/2005 18:08:10
(la: Poetul Soarelui)
Doar un singur cuvant-MINUNAT.
povara macilor rosii - de Cristall la: 01/03/2005 01:07:03
(la: :) Panselute :))
Ma bantuie inca amintirea acelor maci tulburator de rosii dintr-o dimineata racorasa de vara...cand mergeam grabita spre cursuri, cu mintea zbarnaind de planuri pentru noua zi.

...in graba mea, am dat sa ocolesc omul ce se postase la un colt de strada, intr-un loc unde mai mult incurca trecatorii.
Era un taran batran, mandru si rotofei, cu haine de la tara si opinci, cu desaga-i in spate care tinea in mainile mari, butucanoase, tulpinile delicate, subtiri ale celor mai rosii maci pe care i-am vazut vreodata...avea multi, multi, si facuse din ei buchete bogate, uriase pe care abia le tinea.
Nu ii pusese jos...ii tinea pe toti in mani, stangaci, precum ar fi tinut odoarele imparatesti; voia sa ii vanda dar nu spunea nimic, doar ii tinea stinger in mainile lui prea mari, straine florilor si se uita in jur, spre trecatori, frematand, cu zambet smerit dar ochi parca razand...un fel de: "uite ce am eu aici, ati mai vazut asa minunatie? poftiti, luati-i...cum puteti trece asa, fara sa-ii priviti?"..Si nu puteai trece.
Maci hipnotizanti.
Flori razlete pe camp, stransi acum impreuna, adunati cu capatele lor inflacarate unul langa altul, loveau violent retina. Nu am rezistat sa ii privesc mult, am simtit ca mi-au incendiat sufletul cu rosul lor nepermis de viu...mi l-au prea-mult-umplut incat ochii au inceput sa-mi arda.
Mi-a fost rusine de acel om simplu si m-am indepartat din calea lui stergandu-mi pe furis ochii si certandu-ma.
Acel rosu, acea incandescenta...imprimata intr-o scaparare de clipa in memoria mea.
Rosul macilor mi-a ars sufletul precum o sageata aprinsa.

Fusei si eu un omulet precum ceilalti, preocupat de maruntele griji de toate zilele, care a fost lovit din senin, chinuitor, de frumusetea si furia vietii sarbatorita de capetele acelea sangerii, atat de fragile, maci in mainile unui bunic.
Lacrimile mi-au fost poate marturia tristetii uitarii bucuriei daruite de frumusetea florilor.

Ciudate si despletite coarde mai are sufletul, vibreaza de multe ori in conjuncturi atat de...neutre, anodine...brrr...vreau sa ma scutur de povara macilor rosii.





Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...