comentarii

propozitii cu verbul a corobora


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Zici: "2- verbul se acorda in - de Daniel Racovitan la: 10/01/2004 10:46:51
(la: Gramatica si butélia)
Zici: "2- verbul se acorda in numar si persoana cu subiectul, deci: cuvintele dor!"

Dupa "aceste cuvinte ne doare" urmeaza semnul ":)" care pe internet semnifica faptul ca expresia anterioara a fost scrisa cu intentia de gluma.
Deci, inainte de "a mi-o plati", rog a se lua ca gluma, asa cum a fost destinata de la bun inceput.

#7885 (raspuns la: #7884) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
in privinta verbului - de (anonim) la: 10/06/2004 11:15:44
(la: Chiar nu deranjeaza pe nimeni greselile de ortografie?)
Florin, a trebui este verb impersonal, nu se utilizeaza pluralul!
"trebuia sa fie luate" este varianta corecta.
Asta asa, de dragul rigurozitatii...
:P
#16153 (raspuns la: #16004) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sergiu - de Cassandra la: 06/05/2005 14:32:11
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
O conversatie se poate tine sub forma de dialog, cu sau fara tendinta de a “filozofa”, important este ca participantii sa aibe dorinta si predispozitia de a asculta (citi) cu atentie tot ceea ce sustin ceilalti, de a cunoaste si intelege celelalte opinii, si chiar de a le adopta inlocuind vechile opinii. Intr-un dialog nimeni nu vrea sa-si impuna ideile ci doar sa le faca cunoscute celorlalti, si la rindul sau sa cunoasca ceea ce gindesc acestia despre tema tratata (homosexualitatea in cazul de fata).
Sau se poate realiza un schimb de idei in forma de dezbatere, discutie, situatie in care desi tonul este mai intens, fiecare isi apara punctul de vedere cu argumente rationale si in mod civilizat.

Apropo de filozofie, dificultatea de a explica termenul este perfect de inteles. In timp ca philos are acceptia inechivoca de dragoste, termenul sophia este mai ambiguu, se poate traduce prin cunoastere, intelepciune, etc. Poate ne apropiem mai mult de adevaratul inteles al termenului filozofie daca incercam sa intelegem care era sensul pe care i-l dadeau grecii , cei care cu adevarat au inventat filozofia. Filozofia se datoreaza unui obicei meridional, descris prin verbul “agorazein” care se poate traduce doar prin propozitii complexe, un fel de “a merge in piata ca sa aflii ce se mai zice”. Grecii se intruneau in piata ca sa se intilneasca cu prietenii, sa cumpere, sa vinda dar mai ales sa schimbe idei, opinii despre orice etc. Erau preocupati de faptul ca lumea asa cum este ea perceputa de cele 5 simturi, este o lume iluzorie, si ca urmare doreau sa cunoasca lumea REALA, urmareau sa dobindeasca cunostiintele necesare pentru aceasta, sa priveasca lumea cu intelepciune.

In ceea ce priveste ADEVARUL, nici metodele stiintifice nici filozofia nu pretind ca detin adevarul ci doar sint forme de gindire care incearca sa se apropie de adevar, spre deosebire de religie in care adevarul este absolut. Sa nu uitam contextul in care gindeau grecii – vechile poleis nu erau guvernate de sacerdoti, ci de grupuri aristocratice cu putina tragere spre misticism. Zeii nu erau atotputernici, nici macar Zeus nu putea sa faca tot ceea ce ar fi vrut sa faca. In plus aveau vicii la fel ca mortalii – se certau, se imbatau, minteau, isi puneau coarne etc. Respectul pe care grecii il aveau pentru zei avea alta dimensiune decit teama pe care o inspira azi Dzeu credinciosilor adevarati. Puterea limitata a zeilor si a tiranilor in general, este adevarata lectie de democratie pe care ne-au transmis-o grecii pina in ziua de azi.

Cu toate premisele de mai sus, ma intreb care ar putea fi dialogul sau dezbaterea din punct de vedere al religiei, in privinta homosexualitatii? Orice argument rational s-ar aduce, religia are un raspuns irational, Dzeu. Orice intrebare care ar incepe cu “De ce”, are un raspuns anticipat – pentru ca Dzeu... Daca discutia ar aluneca pe aspectul etic, filozofic, religia are raspunsul prefabricat – pentru ca Dzeu a vrut, a facut si a zis. Dogma si ratiunea sint incompatibile. Chiar tu ai zis de la inceput : ”Nu ma potzi convinge de contrariu” Eu plec mereu de la premisa ca voi ceda in fata argumentelor care se sustin mai tare decit cele proprii, pentru ca inainte de orice accept ratiunea.

Crestinismul, mai mult decit un mod de viata este modul in care crestinii au raspuns problemei ontologice, este un mod de « gindire », organizarea vietii centrindu-se in jurul acestuia. Stiinta se bazeaza pe un mod de gindire care nu are nimic de a face cu religia. Filozofia este undeva intre stiinta si religie, uneori mai aproape de stiinta alteori mai aproape de religie.
Tot ceea ce s-a scris in acest forum despre tema in dezbatere, nu este decit repetitia unor idei generate de doua curente principale – curentul conservator (religia) si cel neconservator. Oriunde am gasi o discutie pe aceeasi tema, ne-ar izbi repetitivitatea argumentelor, cu mici variatii si idei intermediare, si faptul ca intotdeauna dezbaterea este divergenta. Poate ar fi mai interesant sa deschidem un subiect cu aceeasi tema, expunind de la inceput care sint curentele si opiniile actuale cunoscute, stimulul fiind aducerea de argumente noi, date noi, opinii diferite de cele cunoscute, sa vedem citi ar raspunde.


#47283 (raspuns la: #47219) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dorinteodor - de alex andra la: 06/04/2006 15:05:00
(la: Limba romana e un organism viu)
"la verb o caciula pe a schimba timpul verbului, de exemplu. de unde stie programul ce sens dau eu expresiei?"

Pai si asta nu e un argument in favoarea folosirii diacriticelor?:)))))

Diacriticele isi au rostul lor (tocmai ai dat un exemplu) si a le elimina presupune inlocuirea lor cu eventuale combinatii de litere (tz, sh), straine spiritului limbii romane. Ce facem insa cu caciulile pe "a" si "i"? Cu ce propui sa le inlocuim? De ce sa nu eliminam din limba chiar sunetele corespunzatoare literelor respective ?: P Am simplifica de tot lucrurile: ))))) Si romana ar semana si mai mult cu italiana: D

P.S. Atrag atentia ca ultimele trei propozitii nu trebuiesc luate ad literam. Am incercat doar sa fiu ironica. Spun asta pentru a nu fi trasa pe roata de cei care nu stiu sa citeasca in palimpsest:)) ("Ce mai tachinez !" ar zice un amic de-al meu...:)) )

Lost without music in a world of noises
#115749 (raspuns la: #115678) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
misiobere - de maan la: 08/04/2007 18:37:06
(la: Despre poeme)
substantivu' asta e feminin ori masculin?

MIC adj., s. 1. adj. v. mărunt. 2. adj. crud, necrescut, nedezvoltat. (Plantă ~.) 3. adj. v. redus. 4. adj. v. scurt. (Un text ~.) 5. adj. v. minuscul. 6. adj. v. îngust. 7. adj. v. nespaţios. 8. adj. prost, redus. 9. adj. îngust. (Pălărie cu boruri ~.) 10. adj. v. subţire. 11. adj. v. scund. 12. adj. jos, mărunt, scund, (reg.) pitulat. (Casă ~.) 13. adj. v. pitic. 14. adj. scurt. (Creion ~.) 15. s. v. mititel. 16. adj. v. neadânc. 17. adj. subţire. (Buze ~.) 18. adj. v. ieftin. 19. adj. limitat, redus. (Un câştig ~.) 20. adj. v. neînsemnat. 21. adj. v. nevârstnic. 22. adj. v. mezin. 23. adj. scurt. (Vara, noaptea-i ~.) 24. adj. v. slab. 25. adj. redus, slab, (fig.) anemic. (O lumină ~.) 26. adj. v. scăzut. 27. adj. v. secundar. 28. adj. v. neimportant. 29. adj. v. inferior. 30. adj. puţin, redus, slab. (~ nădejde să ...) 31. adj. insuficient, puţin, redus, slab. (Are posibilităţi ~ de realizare.)

ŞI adv., conj. A. Adv. (Stă înaintea părţii de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, pron. refl. etc. şi verb) I. (Cu sens modal) 1. Chiar, în adevăr, cu adevărat. ♦ Întocmai, exact. Precum a zis, aşa a şi făcut. 2. Pe deasupra, în plus, încă. După ce că e urâtă o mai cheamă şi Neacşa. 3. Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. Vezi să nu păţeşti şi tu ca mine. ♦ (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradaţia) O cameră şi mai mare. ♢ Loc. adj. (Cu valoare de superlativ) Şi mai şi = mai grozav, mai straşnic. 4. (În propoziţii negative) Nici. Însă şi de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc. II. (Cu sens temporal) 1. Imediat, îndată, pe loc. Cum îl zări, îi şi spuse. 2. Deja. Masa se şi pune în grădină. B. Conj. I. (Marcă a coordonării copulative) 1. (Leagă două părţi de acelaşi fel ale unei propoziţii) Este voinic şi tânăr. 2. (Împreună cu prep. „cu“ exprimă relaţia operaţiei matematice a adunării) Plus. Doi şi cu trei fac cinci. ♦ (Ajută la formarea prin adiţie a numeralelor de la douăzeci şi unu până la nouăzeci şi nouă) Şaizeci şi opt. ♦ (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) Trei şi paisprezece. ♦ (Indică adăugarea unei cantităţi) Plus. Unu şi jumătate. 3. (Leagă două substantive între care există o corespondenţă sau o echivalenţă) Binele şi răul. 4. (Aşezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidenţă) A adus şi vin, şi mâncare, şi cărţi. ♦ (În repetiţii, ca procedeu stilistic) Ia cuvântul şi vorbeşte şi vorbeşte. 5. (Leagă două propoziţii de acelaşi fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) Deschide uşa şi intră. 6. (Accentuat, în corelaţie cu sine însuşi) Atât..., cât...; nu numai..., ci şi... Are în mână şi pâinea, şi cuţitul. 7. (În stilul epic şi popular, mai ales în povestire, se aşază la începutul frazei, indicând continuitatea desfăşurării faptelor) Şi a plecat fiul de împărat mai departe. ♦ (Întrebuinţat înaintea unei propoziţii interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) Şi ce vrei să faci acum? ♢ Expr. Ei şi? = ce-mi pasă? ce importanţă are? (Întrebuinţat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) Se aude cineva bătând în uşă... – Şi? – Mă duc să deschid. (Precedat de adv. „ca“ are funcţie comparativă) a) La fel ca, întocmai ca. Se pricepe la pescuit ca şi la multe altele; b) aproape, aproximativ. Treaba este ca şi sfârşită. II. (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. Aude vorbindu-se şi nu pricepe nimic. 3. (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. E o glumă şi nu o lua în serios. – Lat. sic.

BÉRE1, (rar) beri, s.f. 1. Băutură slab alcoolică, obţinută prin fermentarea unei infuzii rezultate din fierberea în apă a malţului şi a florilor de hamei. 2. (Eliptic) Ţap, halbă, sticlă de bere1 (1). – Din germ. Bier (influenţat de bere2).


deci, sancho, nu te face ca nu intelegi.

#185363 (raspuns la: #185347) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de maan la: 07/09/2007 11:05:16
(la: Gramatica si Ortografie. Cum e corect? )
daca subiectul propoziţiei este un substantiv colectiv urmat de un determinant la plural indicând membrii respectivei colectivităţi se face asa numitul ACORD PRIN INTELES.
prin urmare verbul se acordă cu al doilea substantiv fiidca acesta din urma impune ideea de plural.

deci in conditiile astea determinantul este considerat adevaratul subiect al frazei.

ex. majoritatea oamenilor nu sunt de-acord.
#233131 (raspuns la: #233128) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
verba cripta - de alex andra la: 06/01/2008 06:54:18
(la: Versuri la comanda)
vreau cu verba cripta
sa jucam de-a fripta !
daca voi nu vreti,
va propun bureti !
#271272 (raspuns la: #271195) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
victoria - de proletaru la: 19/05/2008 14:34:04
(la: REGELE BOLNAV)
bine ai venit!
interesant dar putin prea intortocheat textul tau. ar trebui sa il mai aerisesti. lungimea textului e o alta problema.
sunt multe verbe de miscare iar timpul folosit e incomod. erau de preferat propozitii mai scurte si mai clare.
nu vreau sa iti tai din avant. continua sa scrii.
:) - de donquijote la: 27/06/2008 11:59:48 Modificat la: 27/06/2008 12:05:50
(la: Cafegiii, fata-n fata cu examenul de bac)
uite ca eu ma incumet.
sa ved daca trec bac-ul
macar cu suficient
1. e intr-o ureche/apleaca urechea la...
2. virgula e pt despartit 2 propozitii -a doua propozitie fiind legata de verbul 'avem' (avem picioare, avem ochi)
3. duiosie, nefericiti
4. 18
5. skip
6. antiteza intre elemntele ideale ale sentimentului (dragoste) si suportul material (organele), necesar comunicarii sentimentelor.
7. skip
8. skip
9. vezi pct 6. - nedreptatea realitatii care ne obliga sa folosim materialul pentru a percepe idealul.

fiind inginer, partea de exprimare e mai dificila...
Pornografia blândeţii - de cosmacpan la: 18/12/2008 00:53:18
(la: de unul singur........)
Pornografia blândeţii

Pot fi numiţi pornografi ai blândeţii toţi aceia care le dau nefericiţilor lipsiţi de ea iluzia că vor putea să trăiască blândeţea fără a se smulge cu violenţă din tot felşul de alienări. Această pornăgrafie poate atinge culmi de neînchipuit pentru un neofit. Unul dintre cei mai abjecţi reprezentanţi ai acestei tendinţe ar putea să scrie, de pild㪠„Tandreţea nu are vârstă, nu are sex, nu are rasă.” Iată o propoziţie care ar putea să inspire, spontan, o anumită simpatie; dar întâmplarea face să trăim într-o lume unde vârstele, sexele şi rasele există. De fapt, a defini astfel tandfreţea înseamnă a-i nega orice existenţă reală. Nu, tandreţea nu poate face, în chip magic, abstracţie de real, decât dacă rămâne o fantasmă idealistă sortită insatisfacţiei. Această frustrare, pornograful blândeţii trebuie s-o întreţină, dacă vrea să i se cumpere cărţile. Iată de ce scrie lucruri de felul acesta (jur solemn că nu inventez nimic): „Tandreţea înseamnă a învăţa să conjugi verbul TU. Un verb foarte rar, care se cuvine şoptit cu respect. Este singurul verb de relaţie care trebuie conjugat cu verbul - a iubi – întotdeauna la prezent: Tu eşti iubit(ă).”
(Stephane Audeguy - Mic elogiu al Blandetii)
*** - de lafemme la: 18/07/2009 16:52:16
(la: Accelerari zadarnice)
pe mine nu ma doare nimic momentan. si place ce ai scris pe motiv ca exista propozitii scurte, cu multe verbe, asa ca la hemingway desi ... unde e actiunea???

unde ai gasit mailucky strike fara filtru???
Prejudecata despre cuvantul "dor" - de (anonim) la: 15/09/2003 07:07:40
(la: Prejudecata despre cuvantul "dor")
Ai perfecta dreptate, echivalentele substantivului " dor" si verbului "a..fi dor" exista si in limba ebraica, cu exact aceleasi sensuri.
in germana exista chiar un ve - de (anonim) la: 15/09/2003 08:02:59
(la: Muzica culta si ciuma religiei)
in germana exista chiar un verb reflexiv pentru dor: sich sehnen. prejudecata mea insa in legatura cu acest cuvint (dor) era atit de inradacinata ( ce treaba buna au facut profii de romana!) incit mi-am petrecut multe ore incercind sa descopar diferentele intre cuvintul romanesc si echivalentul lui german! iti multumesc! am invatat ceva nou! dana
ROMANA, saraca! - de Alice la: 06/10/2003 03:30:45
(la: Un nou concept la Luneta: gazda unui subiect)
Foarte bine atunci, caci multi ne pricepem mai repede la engleza sau ne dam francezi (mea culpa!) si mult mutilam sarmana limba-n care-am zis prima data "au!".
Pai cum sa nu doara, cand dezacorduri comitem, si scriem "vi" (in loc de "vii"= verbul "a veni", persoana aII-a, singular, indicativ prezent).
Sau "fi" (in loc de "fii"- adica "tu", un imperativ de la "a fi", un indemn, o porunca...; "fi" e in "a fi clar", "nu fi prost").
"A-si" ( in loc de "as" pentru "as vrea", "as iubi"," te-as iubi", o dorinta - conditional optativ, daca vreti); cu "a-si" construindu-se cu totul altceva: "a-si musca limba", "a-si spala rufele-n public")

Si nu, nu le facem in fuga, din neatentie, caci se repeta, obsedant.
Sa ma iertati de sangele-a tasnit un pic, n-am zgariat sa ma razbun!
Nu-i pacat ca niste oameni atat de destepti sa scrie prost in limba lor?
Strict la subiect - de Alice la: 06/10/2003 04:39:21
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
"Armanlu nu chiare" e mesajul pe care ei l-au transmis lumii de fiecare data cand cineva i-a ascultat.
Mai nou, Academia Romana refuza sa recunoasca cele 4 conjugari ale verbelor romanesti ( in aromana sunt tot 4), ca limba noastra sa semene mai mult cu franceza si italiana, inchipuindu-si, probabil ca ca asa ni se recunoaste mai usor filiatia romanica. Ca, ce, numai grecii, macedonii, albanezii? Si noi, nene, ne furam caciula si ne dam mai boieri decat boierii.
usa interzisa - de animis la: 14/10/2003 00:42:51
(la: Gabriel Liiceanu)
De ce titlul? "Usa interzisa" e unul din conceptele importante ale cartii. Este acea usa in spatele careia se afla cele mai adanci trasaturi ale personalitatii noastre, sursa ultima a identitatii, fericirii si dramei noastre. De acolo ne extragem seva pentru "refacerea sistemului de iluzii" pierdut in valtoarea evenimentelor postrevolutionare care ne-au tarat cum si incotro au vrut ele. Acolo, in spatele usii interzise se afla raspunsul. "We need to dare!" Am folosit doua verbe modale englezesti pentru ca le consider cele mai ilustrative in cazul de fata.
Da! Merita citita! Singurul regret pe care il ai este ca nu ai citit-o mai demult.
mai simplu si mai complicat, Alexandra? - de Alice la: 14/10/2003 01:29:45
(la: Dragoste)
Sufletul!
Din "valurile vremii" el singur se dezvaluie de stii cum sa-l privesti si cum NU sa-l ceri!
Iubirea, cum am mai spus, nu-mi apartine decat atunci cand o primesc.Mai vreau? Atunci mai dau!Dar nu POSED, invalui cu miracole, cu sunete, cu verbe (dar numai cand si cand)...cu taceri.
Ce departe suntem unii de altii cand credem doar ca iubim! Val inselator, singuratatea!
#1210 (raspuns la: #1176) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Imm, - de papadie67 la: 25/10/2003 04:09:20
(la: Uitarea de sine sau pierderea identitatii)
daca-mi permiti, as adauga "my two cents" la discutie.
Presupun ca mi-ai permis (: deci continui:

era ceva ce ma deranja la felul in care descriai "cresterea" dragostei si cred ca am gasit ce: folosesti verbe care implica EFORT : "anii pe care Reusesti sa ii stai", sau "cind ai Reusit sa stai casatorit", etc

Daca asa e dragostea si daca iubirea e ceva diferit, atunci personal sunt foarte sigur ce prefer: fie flacara, fie gheatza dar in nici un caz o balta caldutza, si aia mentinuta cu grija si efort.

Din punctul meu de vedere, doi oameni ar trebui sa fie impreuna deoarece nu Reusesc sa se separe, nu pentru ca au Reusit sa nu se desparta.

...sigur, nu vorbim aci de cupluri cu copii, ca-i cu totul alta mancare de peste!

#2122 (raspuns la: #2120) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ce este greu de priceput? - de Zamolxe la: 04/11/2003 05:45:41
(la: Israelul, amenintarea cea mai mare pentru pace...)
Intre extremist si Peres este un semne de punctuatie, o virgula, asa ca numai cine nu pricepe limba româna intelege altceva.
Si semnele de punctuatie au un rol in constructia propozitiilor si frazelor si nu doar un rol ornamental artisitic.

Asa ca sa ma ierte adminu' daca folosesc pentru cine nu stie gramatica limbi române un cuvint care incepe cu V si termina cu ACA.
#3115 (raspuns la: #3114) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dumnezeu a pedepsit homosexua - de Zamolxe la: 10/11/2003 10:59:13
(la: Preoti homosexuali?)
Dumnezeu a pedepsit homosexualitatea si zoofilia din cele doua cetati Sodoma si Gomora.

(Verbul a sodomiza ce inseamna? Astept o explicatie, o definitie!)

Cei din cele doua cetati sint numiti pacatosi, iar pentru a scapa de asemenea pacate strigatoare la cer Dumnezeu nu a avut prea multe optiuni.

Ce mai trebuie ca pacatul sodomiei sa fie luat in serios?
Ce alte dovezi sint necesare?

Sigur ca daca excludem Biblia, o carte de mina a saptea!!!, si eventual renuntam la Dumnezeu ca fiind cam demodat si conservator, putem chiar sa consideram un pacat (sin) relatia heterosexuala.

Argumentele de acest fel sint penibile.

Homosexualitatea este un pacat si un act anormal. Prin definitie.
Anusul nu este facut pentru procreatie si inca nu am auzit de vreun barbat ramas gravid. Sau daca a ramas vreunul, a avortat la primul scaun (....t).

Z



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...