comentarii

propozitii de toamna cu cuvantul ponoare


Bacul e aproape: cum stai la mate? Testeaza-te online!
Teste cu rezolvari complete, cursuri cu teorie si exemple explicate
www.prepa.ro
*** - de maan la: 10/09/2008 23:43:40
(la: vreau)
care-i partea ta bright?
in afara de bla bla, mai luminezi cu cate ceva ?
uite, imagineaza-ti ca ai avut si tu 16 ani, candva, si nu 5 ca acum...


fiindca exista (mare) riscul sa-ti raspunda partea cealalta, o sa-mi iau liberatea sa-si arata eu partea luminoasa:

azi port în buricele degetelor
zece miresme ale copilăriei
de mare de dor de sănii cu zurgălăi de reavăn frunziş de somn pustiit de plită vopsită în bronz de piele unsă cu soare de pământ galben de acasă de mamă

înapoia lor în bumbii pumnilor
în carnea durută
câte o uşă în fiece cută
una pe care n-am putut s-o ascund una uitată una mereu zăvorâtă
una prea mică să-ncapă una rămasă deschisă una zidită

mi-am închis norii
în cutia milei
la încheieturi
am presărat vânt
să-i alinte cu noaptea bună
şi-am lăsat păsările lunii flămânde
să mă ciugule tandru
să mă poarte în aripi
să mă zică
în cânt



sau: mosneag cu drum

am găsit un străin
în spatele ochilor mei
despuiat de convenienţe
stă şi priveşte
ascultă
martor tăcut
şi nu pricepe
această tocmeală cu timpul
pierdut în averse
chiriaş ilegal
al dimineţilor siameze

sau: papila printa


îmi bate surd sub retină
parcă vorbeşte
iar eu parcă-l aud
cum mă neagă albastru
cum mă ceartă că uit
cine e pentru ce
sunt
gardianul deşertaciunii
o să-i spun
şi el o să zâmbească
profesional şi scurt
măcar astăzi
nu te mai prefaci
că-s un străin
într-un ochi
de-ţinut (minte)

sau:

ma arde-o aripa mocnit
o cioara veche a-nlemnit in ram
mireasa galbena de frici

in ce culori sa mai traim nu stim
pamantul pare sa se-nvarta stang
aton
mosneag pe drumul fara cap
cu oase roase
si copacii infloriti.

sau: (...)

toamnele mele au gust de frica
mi se opresc in gat
ca un cuvant defectiv de concret
pe care-l tii prizonier preventiv
sub acuzatia de turnator

toamnele mele au gust de sfarsit


si-i atat de putin.
dar ai sa-mi zici ca nu te intereseaza, ca si-asa-s multe si ca deja aveai raspunsul la intrebare.
stiu, vezi?
de-aceea o mai repet: le-am scris pentru mine.
si pentru cei care au ochi sa simta.
dincolo de pojghita aparentei.
#341075 (raspuns la: #341064) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
imi place toamna - de anticena la: 11/09/2008 09:34:28
(la: Poeme pe o tema data)
Simt soarele plecand, incet.
un suflet arzator, poet.

Simt brazii lenevind, de sus.
cu ochii tristi inspre apus.

Simt frunze suferind de dor
de primavara si amor.

Simt lacrimi dulci pe chipuri vii,
si livezi rosii, ruginii.

Mai simt frenetic, din albume
caiete, cratime si sume

Simt toamna iar.
Ca o regina
s-a napustit din ani lumina.
*** - de anisia la: 11/09/2008 15:13:05
(la: Poeme pe o tema data)
toamna nu-i cuvant de-ocara
sa-l rostesti tu zi si seara
nu-i nici prag de-l sari de-odat'
cand te stii cu un pacat
atarnandu-ti greu pe umeri
toamna, roadele le numeri
unul mie sapte tie
de-ar putea crampei sa fie
cand de vis cand de amurg
toamna viile se curg
in cel must cu spuma alba
toamna, n-ai cumva o salba
sa imi dai sa-mpodobesc
sufletul ce-l tot roiesc
pe la colt de zi rotunda
cu privirea-i cam plapanda

toamna nu-i cuvant de-ocara
de-l rostesti ar' sa apara
pintenati umbland prin curte
dupa cele mici cucute
sa se drege dup-o noapte
imbracata-n simple soapte
in cel must cu spuma alba
toamna, n-ai cumva o dalba
sa imi dai sa stralucesc
nopti fierbinti sa-mpaturesc
pe la colt de suflet searbad
o iubire da-mi rãsad


#341312 (raspuns la: #341150) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fara Toamna mea, rogu-va... - de monte_oro la: 14/09/2008 22:12:56
(la: Poeme pe o tema data)
Apel... nope...nu liicenesc... Rog prin prezenta a nu se lua in consideratie numita poezea Toamna... rasfirata uituca si natanga printre crengile confei... Multam foarte fain...
Ca o frunză, toamna - de cosmacpan la: 23/09/2008 19:31:45
(la: de unul singur........)

Lumina pipaie fiecare frunză
Dându-i fiecăreia propria culoare
Regină ce împarte zâmbete discrete.

În arşita zilei toate frunzele mor
Neclintite, inundate, sunând a gol
O ploaie ar rupe tăcerea-n fâşii
Iar frunzele n-ar mai murii.

În noapte, frunzele se fac că dorm
Pândind adormirea din pom în pom
Şi-ascultă cum cresc rădăcinile.

Eram frunza şi tu erai toamnă
Păstram lumină, ploaie, vânt şi spaimă
Frunzele vii uită lecţiile trecutului
Rădăcinile povestesc totul pământului.

toamnele lui seamana grozav cu ale mele - de Cri Cri la: 26/09/2008 23:17:39 Modificat la: 26/09/2008 23:19:45
(la: Toamna!)
George Toparceanu

"Octombrie-a lasat pe dealuri
covoare galbene si rosii
trec nouri de argint in valuri
si canta-a dragoste cocosii

ma uit mereu la barometru
si ma-nfior cand scade-un pic
caci soarele e tot mai mic
in diametru

dar pe sub cerul cald ca-n mai
trec zile albe dupa zile
mai nestatornice si mai
subtile

intarziata fara vreme
se plimba toamna prin gradini
cu faldurii hlamidei plini
de crizanteme

si cum abia paseste-n mers
ca o marchiza
e parca-ntregul univers
se uita-n urma-i cu surpriza

un liliac nedumerit
de-alura ei de dominsoara
s-a-ngalbenit, s-a zapacit
si de emotie a inflorit
a doua oara"

sau, cum spunea vechiul meu prieten: "e o toamna hazlie si beata"
nu pot dezvolta depresii toamna, nici cand o cer circumstantele :))
dar ma rog, o sa vina iarna :D
modi - de alex andra la: 09/10/2008 07:20:36 Modificat la: 09/10/2008 08:56:25
(la: ...)
cuvintul in cauza este "izbit" aspru si pe nedrept criticat in comentariile malitioase dar prolifice aparute inevitabil si oarecum inexplicabil la genialul dar perfectibilul meu poem, intitulat poate prea putin inspirat Toamna.
Comentariile la adresa cuvantului n-au fost nici malitioase, nici prolifice. Ce-am spus eu a fost ca m-a socat cuvantul in asociere cu iubirea. Nu vad aici nicio urma de malitiozitate. Ca sa nu spun ca ti-am "inverzit" poemul.
Disputa cu Proud a pornit de la cuvant, dar a depasit sfera lui. Cred ca lui Proud nu i-a placut tonul interventiei tale. Pe drept cuvant, de altfel.
Se pare ca iti trebuie un pic de timp de acomodare cu spiritul Cafenelei, pentru a nu confunda poanta cu rautatea, critica textului cu atacul la persoana etc.

Eu una te-am intampinat cu simpatie. Te-am starnit cu ironii neagresive, in speranta unor replici in acelasi ton. Ma tem ca intentiile mele n-au ajuns pana la tine, sau au ajuns deformat.
Oricum, pana nu-mi oboseste umarul si bratul, mai stau cu mana intinsa amical:))
#349256 (raspuns la: #349247) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Modigliani... - de monte_oro la: 09/10/2008 08:00:48
(la: ...)
nu izbindu-te e neaparat cuvantul imprefect spre deosebire de alte voci mie imi place antagonismul sentimentului cu actiunea din poemul tau fireste nu din alta parte dar ai deja de trei ori toamna in cele cateva versuri in plus daca tot mori o toama si o iubire e mai greu sa te si desparti intr-o toamna cu senin caci nu vor mai fi ramanand destule toamne si pentru izbit si pentru mutir si pentru seninuldespartii ori cronologia actiunilor nu este justificata stiu ai putea spune ca sunt licente poetice oricum ar fi un creator de iluzii o poate intoarce gasind sensuri noi chiar ad-hoc desi nu s-a gandit la ele in clipa scrierii cu toate acestea daca ontologic pot imbratisa ideea ma tem ca axiologic este o hiba de aducere inversa a toamnei in viata ta si a izbiturii cu care vei fi inceput poezia.
alex andra - de Galbenush la: 09/10/2008 09:28:52
(la: ...."Ingerul spulbera-vant"... )
M-am dat jos din cires si m-am urcat in tei! Toamna nu-i ca vara dar se sta bine si asa! Eu musai sa stau in copaci! Altfel nu pot trai!
Nu am inteles cuvantul "albuchu", in ce limba e ?
#349267 (raspuns la: #349029) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
just - de Honey in the Sunshine la: 02/01/2009 18:09:26
(la: Decentza sugerarilor)
oh, come on.

ai folosit de sase ori cuvantul "kkat" intr-un paragraf destalanat cu semnele de punctuatie alandala in care nu se intelege unde incep si unde se termina propozitiile.

am inteles ca asta e "limbajul tau" si n-am nicio problema cu asta!

ce nu inteleg e cum te poti astepta la o discutie cand in ciuda literelor clare de tipar eu trebuie sa-ti descifrez scriitura...
#381255 (raspuns la: #381251) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
adina - de om la: 05/05/2009 17:52:38 Modificat la: 05/05/2009 17:54:16
(la: sunt baiat mare -3-)
Primul cuvant de pe randul 4. = done pt randul 2! thx



Si in propozitia 2, la final. = tu ma iei la misto? acum trebuie sa-mi reamintesc definitia propozitiei :))) Apoi sa caut paragraful final....m-ai terminat :))
#434213 (raspuns la: #434208) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Te tii de cuvant, Apoll? - de taticu la: 18/06/2009 23:23:47
(la: Intelectualul)
Pe cuvantul tau de onoare ca e ultimul? Haaai, te roooog!
#453086 (raspuns la: #452990) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dialog de vara-nspre toamna - de modigliani la: 31/07/2009 12:38:35
(la: Dialog de vara...)

- or inflorit crinii
- esti cu capu', nu vezi ca-i toamna?
- si trandafirii-s pe cale sa infloreasca
- unde vezi tu trandafiri?
- da, in curind or sa infloreasca si gladiolele, ele-nfloresc mai tirziu de obicei
- hai ca asta-i buna
- ai vazut vreodata cum se deschide un trandafir uitat in ploaie?
- ...
- ma gindeam io
- stii bine ca nu-mi place poezia, is mai pragmatic asa, de actiune daca doresti
- stii bine ca nu te las
- nu ma lasi ce?
- stii tu
- deloc? nici macar un pic?
- deloc
- de ce?
- ca' nu ai priceput metafora trandafirului
- am priceput ca nu ma lasi
- e prea tirziu, vine toamna
- ti-am zis ca esti cu capu'
- daca mai zici o data plec
- nu pleci oricum
- cum nu plec?
- uite asa, nimeni nu pleaca toamna

monte_oro - de petretuteavsnietzsche la: 03/08/2009 22:15:20
(la: Tu, răspunsul....)
pendulezi intre vals si jocul popular. Asta nu e bine.
Multe sunt posibile in poezie. Da' nu intotdeauna e asa cum vrem. Nu intotdeauna transpunerea simtirilor noastre ajung materializate intr-o armonie incontestabila.

Sper sa nu te simti jignit de faptul ca exemplific prin postarea unei poezii (combinatie intre folclorul romanesc si alte interactiuni cu universalul)

GRĂDINA CU IUBIRI
de Mariana Gheorghe

Iubite, tăvălită-i
grădina cu iubiri -
De două ori grădina
e straşnic îngrădită:
De-o parte-un pâlc de lacrimi,
şi unul de măslini,
De altă parte umbra
mişcându-se-obosită.

În toamna de tăcere
ce tocmai a trecut,
Nebuni grăbiţi noi fost-am
şi, uite, c-am uitat
S-ascundem întâmplarea
acelui început
Din cuibul ierbii-nalte
sub soarele de-agat.

Îşi scoate iarna colţii,
iar botul ei de gheaţă
Adulmecă o urmă
de caldă rumeneală.
Prin iarba tăvălită
zăpada se răsfaţă
Şi-n jur e doar mireasmă
de dulce oboseală.

Să nu lăsăm, iubite,
grădina pustiită,
La vremea când măslinii
sunt plini de flori şi miere,
Când razele se-adună
pe fruntea încreţită,
Iar lacrima îmi rupe
şiragul cu mărgele.


comentariul este facut la repezeala... nu l-am mai modificat.

pe 27/Jul/2009 21:46



frumoasa. O poveste de dragoste ce detine acele motive care naste poezia.Ingradirea gradinii simbol al neimplinirii - aducator de tensiuni provocate de specificul uman, care inventeaza piedici pana si in fructificarea dragostei. Piedica aceasta, este firesc sa aduca lacrimi... Maslinul semnifica pacea sufleteasca si implinirea in dragoste dupa care nutreste oricine.

Cam atat despre prima strofa.

Pe ansamblu

Un discurs poetic in adevaratul sens al cuvantului. Presarat cu nuante folclorice adoptate chiar din poezia tradiotionala romaneasca. Ritmurile orientale isi fac simtita prezenta chiar din titlu. Poezia vizeaza nu numai acapararea unui specific romanesc... ea rupe bucati imense de frumos din universalul poeziei. Un evergreen care acopera o bucata imensa de timp... fiind plasata deasupra oricarui curent. Valabila oricand - de la omul grotelor pana in zilele noastre si chiar mult mai departe. Ecoul ei se simte pana in cele mai intime colturi ale vietii. Trebuie doar sa-l asculti.
Cand folosesti cuvantul pentru a ascunde pacatul trufiei - de paradox la: 03/09/2009 11:15:36 Modificat la: 07/09/2009 16:27:39
(la: “Comunişti” după ’89)
Ideologia marxista sufera de prea multa trufie.Credinta unora ca pot avea numai ei solutia rezolvarii problemelor cu care se confrunta societatea ,inseamna in primul rand trufie.Ideologia comunista poate fi hulita de unii si aclamata de altii,dar ceea ce s-a petrecut in tarile unde au fost la putere partide totalitare nu trebuie trecut usor cu vederea.Cuvantul" comunism",disculpa astazi majoritatea partidelor politice cu orientare socialista.Tin bine minte Romania se numea RSR,adica o tara socialista .Cuvantul dominant al ideologiei era ,socialismul(pe cele mai inalte culmi,multilateral dezvoltat...),socialism ,caruia se revendica majoritatea partidelor care se succed la guvernare din 1990 si pana in zilele noastre.Eu cred in faptul ca sistemul s-a devorat pe sine insusi,generandu-si finalul apoteotic.Cred la fel de mult ca s-a prabusit in primul rand economic si binenteles ca asta a determinat si prabusirea sistemului politic.Sustin ca fraze de genul:"Despre comunism(ideologie)numai de bine,despre comunisti numai de rau" sunt ineptii tot atat de adanci precum si cele in care se afirma ca democratia nu are defecte.
monte_oro... - de raina la: 09/09/2009 13:12:24
(la: Rod de piatră)
Ok...aggartha e pentru maan:).
In rest, buzele nu sunt decat restul dintre cuvant si tacere, nefiind cumva, ci doar fiind..."al pietrei Irod" suna prea bine fata de simplitatea intentiei , drept pentru care ma voi juca cu I-ul prin preajma cuvantului, fara a-l imbogati insa.
Cat despre"vinul iscariot" ...a venit toamna, orisicat:)
#479850 (raspuns la: #479736) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
andante - de raina la: 14/09/2009 20:19:41
(la: cassia)
"confiscata de-o frunza" nu poate altfel ...decat sa pice abrupt...sa despice cumva ceea ce numesti tu "melodie":)...

Cat despre frumusete...Cassiei i-a luat vreo doua vesnicii sa se vada frumoasa...toamna si rana fiindu-i doar pretexte ale "nerecunoasterii"...demne de luat in seama.
Poezia nu poate curge intotdeauna...doar de dragul nostru, si asta pentru simplul fapt ca nu toti suntem de-o seama cu cuvantul .Iar cuvantul ne trimite deseori la melodie...ca sa scape neschilodit de neintelegere...
In alta ordine de idei...multam fain de vizita...de fapt de vizite:)
#481475 (raspuns la: #481387) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Zi de toamna...Rilke... - de monte_oro la: 10/10/2009 17:53:41
(la: și iar e toamnă...)
Zi de toamna - Rainer Maria Rilke
(trad. Al.Philippide)

E vremea, Doamne! Vara a fost lunga.
Arunca-ti umbra peste cadranele solare
si vanturile pe campii le-alunga.

Da fructelor din urma porunci sa fie pline;
mai da-le doua zile de la sud,
indeamna-le s-ajunga coapte bine
si toarna dulce suc in vinul crud.

De-acum cel fara casa mereu pribeag va fi.
Cel singur va fi singur vreme lunga,
va sta de veghe, lungi scrisori va scri
si prin alei mereu va rataci,
nelinistit, cand frunzele s-alunga.
*** - de Apoll la: 10/10/2009 19:32:32
(la: și iar e toamnă...)
Rapsodii de toamnă
G. Toparceanu

I

A trecut întâi o boare
Pe deasupra viilor,
Şi-a furat de prin ponoare
Puful păpădiilor.

Cu acorduri lungi de liră
I-au răspuns fâneţele.
Toate florile şoptiră,
Întorcându-şi feţele.

Un salcâm privi spre munte
Mândru ca o flamură.
Solzii frunzelor mărunte
S-au zburlit pe-o ramură.

Mai târziu, o coţofană
Fără ocupaţie
A adus o veste-n goană
Şi-a făcut senzaţie:

Cică-n munte, la povarnă,
Plopii şi răsurile
Spun că vine-un vânt de iarnă
Răscolind pădurile.

Şi-auzind din depărtare
Vocea lui tiranică,
Toţi ciulinii pe cărare
Fug cuprinşi de panică...

Zvonul prin livezi coboară.
Colo jos, pe mlaştină.
S-a-ntâlnit un pui de cioară
C-un bâtlan de baştină

Şi din treacăt îi aruncă
Altă veste stranie,
C-au pornit-o peste luncă
Frunzele-n bejanie!

II

Într-o clipă, alarmate,
Ies din şanţuri vrăbiile.
Papura pe lac se zbate
Legănându-şi săbiile.

Un lăstun, în frac, apare
Sus pe-un vârf de trestie
Ca să ţie-o cuvântare
În această chestie.

Dar broscoii din răstoacă
Îl insultă-n pauze
Şi din papură-l provoacă
Cu prelungi aplauze.

Lişiţele-ncep să strige
Ca de mama focului.
Cocostârci, pe catalige,
Vin la faţa locului.

Un ţânţar, nervos şi foarte
Slab de constituţie,
În zadar vrea să ia parte
Şi el la discuţie.

Când deodată un erete,
Poliţai din naştere,
Peste baltă şi boschete
Vine-n recunoaştere

Cu poruncă de la centru
Contra vinovatului,
Ca să-l aresteze pentru
Siguranţa statului...

De emoţie, în surdină,
Sub un snop de bozie,
O păstaie de sulcină
A făcut explozie.

III

Florile-n grădini s-agită.
Peste straturi, dalia,
Ca o doamnă din elită
Îşi îndreaptă talia.

Trei petunii subţirele,
Farmec dând regretelor,
Stau de vorbă între ele:
"Ce ne facem, fetelor?..."

Floarea-soarelui, bătrână,
De pe-acum se sperie
C-au să-i cadă în ţărână
Dinţii, de mizerie.

Şi cu galbena ei zdreanţă
Stă-n lumina matură,
Ca un talger de balanţă
Aplecat pe-o latură...

Între gâze, fără frică
Se re-ncep idilele.
Doar o gărgăriţă mică,
Blestemându-şi zilele,

Necăjită cere sfatul
Unei molii tinere,
Că i-a dispărut bărbatul
În costum de ginere.

Împrejur îi cântă-n şagă
Greierii din flaute.
"Uf, ce lume, soro dragă!"
Unde să-l mai caute?

L-a găsit sub trei grăunţe
Mort de inaniţie.
Şi-acum pleacă să anunţe
Cazul la poliţie.

IV

Buruienile-ngrozite
De-aşa vremi protivnice
Se vorbiră pe şoptite
Să se facă schivnice.

Şi cum ştie-o rugăciune
Doamna măsălariţă,
Tot soborul îi propune
S-o aleagă stariţă.

Numai colo sus, prin vie,
Rumenele lobode
Vor de-acuma-n văduvie
Să trăiască slobode.

Vezi! de-aceea mătrăguna
A-nvăţat un brusture
Să le spuie-n faţă una
Care să le usture!...

Jos, pe-un vârf de campanulă
Pururea-n vibraţie,
Şi-a oprit o libelulă
Zborul plin de graţie.

Mic, cu solzi ca de balaur,
Trupu-i fin se clatină,
Giuvaer de smalţ şi aur
Cu sclipiri de platină.

V

Dar deodată, pe coline
Scade animaţia...
De mirare parcă-şi ţine
Vântul respiraţia.

Zboară veşti contradictorii,
Se-ntretaie ştirile...
Ce e?... Ce e?... Spre podgorii
Toţi întorc privirile.

Iat-o!... Sus în deal, la strungă,
Aşternând pământului
Haina ei cu trenă lungă
De culoarea vântului,

S-a ivit pe culme Toamna,
Zâna melopeelor,
Spaima florilor şi Doamna
Cucurbitaceelor...

Lung îşi flutură spre vale,
Ca-ntr-un nimb de glorie,
Peste şolduri triumfale
Haina iluzorie.

Apoi pleacă mai departe
Pustiind cărările,
Cu alai de frunze moarte
Să colinde zările.

. . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . .

Gâze, flori întârziate!
Muza mea satirică
V-a-nchinat de drag la toate
Câte-o strofă lirică.

Dar când ştiu c-o să vă-ngheţe
Iarna mizerabilă,
Mă cuprinde o tristeţe
Iremediabilă...

Radu Stanca-Elegie de toamna - de sallymar la: 10/10/2009 19:34:06
(la: și iar e toamnă...)

Nu mă-treba nimic in toamna asta
Nici cât e ceasul, nici ce gânduri am,
Mai bine lasă-mă să-nchid fereastra,
Să nu văd frunzele cum cad din ram…

Fă focul si preumblă-te prin casă
Fără să spui nimic, nici un cuvânt…
Vreau să mă simt la tine ca acasă
Să nu simt frunzele cum zboară-n vânt…

Invăluită-n straie de culcare
Aşează-mi-te-alaturea c-un ghem
Si deapănă mereu, fără-ncetare,
Să n-aud frunzele sub pasi, cum gem…

Fereşte-mă in preajma ta de vasta
Urgie-a toamnei care bântuie…
Si nu mă intreba in noaptea asta
De ce mă inspăimântă frunzele…







Bacul e aproape: cum stai la mate? Testeaza-te online!
Teste cu rezolvari complete, cursuri cu teorie si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...