comentarii

propriul concert


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Mortal Kombat cu propriile-ti arme - de dogmatic la: 01/10/2003 07:01:08
(la: Viata gay romaneasca)
Intai si-a definit propriile senzatii si in cele din urma pe ale celorlalti. Concluzia a fost una si anume ca senzatiile difera de la individ la individ. Mai mult, defineste existenta unui trup ca depinzand de cunostintele acumulate cat si de simturile acestuia. Nu degeaba el a spus “ gandesc deci exist”. Bazandu-se pe asta a incercat sa explice existenta lui Dumnezeu si rolul acestuia in viata noastra. “O fiinta perfecta” precum spunea, trebuie sa fi lasat fiecare fiinta pe pamant cu un rost. Deci daca Dumnezeu este fiinta suprema, noi trebuie sa nu ne indoim de ceea ce el a dat. In fine…filosofia poate continua. Trage singur concluziile!
#608 (raspuns la: #607) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Simbolul kitsch-ului, in viziune proprie - de Alice la: 27/10/2003 11:39:13
(la: Cum ati defini kitsch-ul?)
e pestele de sticla colorata de pe un televizor acoperit pe jumatate de-un mileu cu stajnicie apretat.
"Pestele" asta isi are povestea lui si poarta-n el chintesenta "omului-kitsch", de la cum se-mbraca si pana la cum gandeste.
Se pare insa ca sunt teorii care ridica kitschul la rang de arta, dar nu cred ca despre asta e vorba aici...
S-ar putea (daca nu-i sigur!:))sa fie vorba doar de ochii privitorului...in functie de educatie si, mai ales de propria sensibilitate.
#2290 (raspuns la: #2279) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
lui Florin si atat - de Little Eagle la: 15/03/2004 17:52:33
(la: Cat va ramane din salariu?)
My friend,

imi pare rau ca nu s-au publicat cele 2 texte ale mele trecute,poate pt. ca erau total in engleza? In fine,admin are drept de cenzura. Ha!
Iti multumesc pt raspuns la textul meu legat de natura.M-ai intrebat de Ozzy Osbourne si gasesc ca este apropiat sa-ti raspund(daca se va publica) la acest subiect legat de salariu.
desigur este prea greu sa scriu in citeva cuvinte viata lui Ozzy,o carte si nu e de ajuns dar desigur ca e o legenda rock si numele lui e f. cunoscut oriunde pe glob.

Ozzy s-a nascut pe 3 Dec. 1948 in Birmingham(UK) intr-o familie f.f. saraca compusa din alti 6 frati si surori si impreuna cu parintii locuiau intr-o singura...camera,o sirma cu o patura pe ea dadea un fel de separatie intre parinti si copii.Totul era in acea camera deci si un aragaz,WC ul in curte.tatl lui
a muncit ca miner,iar mama casnica mai cistiga spalind rufe pt. vecini.
Tatal era alcoolic.Ozzy si fratii lui aveau doar o singura pereche de pantofi..si ca sa mearga la scoala o faceau pe rind,fiecare purtind acei pantofi intr-o anumita zi.

Nu a terminat decit scoala generala,a suferit si sufera de dislexie,nu se poate concentra mai mult de citeva min. la un subiect si de aceea si vorbeste cam peltic si incurcat insa cind cinta este perfect.

A facut destule prostii in copilarie si fost si inchis o vreme pt. furt de televizoare.
Marea lui ambitie a fost de a deveni muzician exact ca idolul lui ce inca ii este,John Lennon.

In 1966 la 18 ani impreuna cu alti 3 prieteni din acelasi oras formeaza un grup ce si-l numesc"Polka Turk" si incep sa cinte prin restaurante si birturi blues.
Cei 3 prieteni: Tony Iommy(ghitara),Geezer Butler(bas),Bill Ward(tobe).
Nu cistiga mult dar e o experienta pt. toti,anul urmator isi schimba numele la"Earth"si la fel continua "turnee" prin birturi si localuri cintind hituri din acea vreme ale altor muzicieni.Un impresar le ofera contract si ajung sa cinte si in Hamburg la chiar Star cafe unde au cintat cu ani in urma Beatles.MUnca multa si zilnic de cite 7 ori pe scena.Ajunsesera sa repete repertoriul neavind alte cintece de cintat si lumea nu le dadea atentie,vroia sa auda o muzica de dans doar.

Frustrati cei 4 decid sa scrie propriile lor cintece si in 1969 cu doar 400 pounds
inregistreaza primul lor LP.Va deveni o revolutie in istoria muzicii rock in lume!!!In Nov. 13 apre pe piata albumul "BLACK SABBATH" si ulterior si-au schimbat numele grupului de la Earth la BLACK SABBATH ideea venindu-le intr-o seara urmarind filmul cu acelasi nume cu Boris Karloff si un f. tinar actor la primul lui film....Jack Nicholson.

Si asa s-a nascut o legenda ce dainuie si azi dupa...35 ani,putine grupuri in lume pot exista in mare succes atiat timp!

Albumul 2 le-a pecetluit statutul de mare grup rock,ultra faimosul "Paranoid" care in 2 sapt. a devenit imediat disc de aur si au inceput sa capete atentia cuvenita,la TV si concerte mari pe stadioane in UK si USA.
Au devenit din niste saraci ultra bogati si faimosi.Alte mari LP uri au urmat in numar de 7 din care "Sabbath Bloody Sabbath" a devenit amprenta muzicii si gindirii lor.

Datorita abuzului excesiv de droguri si alcool Ozzy a fost dat afara din grup
toti consumau excesiv dar nu chiar ca el.Devenise de inlocuit acum.
Ozzy insa a fost salvat de Sharon Arden,fiica impresarului de atunci al grupului.Ea l-a luat sub grija ei in 1979 si Ozzy s-a pus pe dezintoxicat si format propriul lui grup ce-i poarta numele.In 1980 scoate Lp ul"Blizzard of Ozz" care instantaneu devine mega hit si dublu platina,alte dicuri vor veni cu lirica si muzica scrise de el.Toate dublu platina.

Continua sa bea totusi si sa consume droguri,de peste 5 ani insa e complet free of them.Sharon vine cu ideea de a face un serial real life with the Osbournes si este televizat la MTV si devine instantaneu mare hit.Ozzy capata steaua celor celebri pe sunset boulevard.E invitat la dineu la casa alba si cinta pt. regina Angliei la Jubileu.
Cu ani in urma Sharon care-i sotia lui din 1982,a creat celebrul festval rock"Ozzfest"si aici vechii membrii si acum din nou prieteni din BS fac reuniuni pe scena cintind celebrele lor hituri intrate in istoria muzicii si care au influentat o multime de mari grupuri ce au venit dupa ei.

Anul trecut Ozzy are un mare accident si ajunge in spital cu clavicula rupta,o vertreba la ceafa rupta si 7 coaste rupte,operatie si azi e Ok dar a declarat ca nu va mai putea cinta deloc si se va retrage din muzica.
Accidentul l-a avut conducind pe proprietatea lui din sudul Angliei(un vechi castel din sec.18)o motocicleta de teren cu 4 roti care s-a rasturnat peste el.
Ozzy si familia locuiesc in Beverly Hills in zona cea mai bogata dar au si alte case prin florida si California si in afar de castelul din Anglia,mai au si o ferma .
Azi, averea lui Ozzy este de 143 milioane de $.Si-a ajutat parintii si fratii si inca ii ajuta si face mari donatii pt. copii cu cancer ori muscular distrophy.

Multe am omis pt. ca e imposibil sa scriu totul despre el,cert este ca a reusit in viata si si-a implinit visul,pornind de la a nu avea pantofi la avea tot ce-si doreste!O reala poveste a unui muzician,si sa nu uitam ca nici Beatles ori the Stones au avut totul de la inceput si au avut mai nimic de fapt.

Black Sabbath au venit cu un stil nou in 1969 cind era curentul hippy,un stil grav si puternic si LOUD,au spus adevarul despre tineretul pierdut de atunci
fara mari perspective in viata,dar si despre realitatea cruda a vietii si politica de razboi(Viet Nam).Ozzy obisnuia sa urle pe scena cuvintul"HEAVY' precum tonul muzicii lor si de aici s-a nascut stilul numit de critici pt. a clasa o anume muzica....HEAVY METAL!
De fapt nici unul din grup Nu sa gindit sa-si atribuie vreun stil.au spus ca doar isi cinta sentimentele asa cum vor ei si simt ei,prin muzica vor sa si le exprime.

Altele despre Ozzy poate altadata,numai bine,

LOVE&PEACE,
Ozzy
#12123 (raspuns la: #12088) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"- din experienta PROPRIE - c - de admin la: 18/04/2004 07:44:28
(la: Irakul un al doilea Vietnam?)
"- din experienta PROPRIE - ca respectiva figura SE PRACTICA in cafenea. DE CE oare? Din FRICA de ADEVAR, poate?..."

Te rugam sa detaliezi acea "experienta proprie". Aici, si cu dovezi concrete.
#14022 (raspuns la: #14005) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Am fost la un singur concert - de (anonim) la: 21/04/2004 01:14:16
(la: Tudor Gheorghe a plans pe scena)
Am fost la un singur concert TUdor Gheorghe, dar imi doream de ani sa ajung acolo. Si am avut acelasi sentiment de euforie pe care l-am avut cand am mers pentru prima oara pe Cheile Bicazului: romanesc si ata de frumos!
#14205 (raspuns la: #5093) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Am obosit sa fiu roman! - de SB_one la: 24/04/2004 09:15:31
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
Un tulburator mesaj - al dlui. Alexandru Draghici din Köln - ce ar putea avea un rol/efect catartic asupra romanilor!



Am obosit sa fiu roman!

Sunt unul dintre privilegiatii care au sansa sa traiasca in strainatate. Nu printre straini, caci strain te simti numai atunci cand nu reusesti sa te simti bine acolo unde ai decis sa traiesti. In plus, eu am plecat din Romania fiindca ma simteam strain in propria-mi tara, sentiment cauzat de confuza situatie politica si economica de dupa Revolutia din ‘89,
o perioada ce promitea a fi plina de schimbari. Acestea au fost, insa, doar visuri rapid aduse pe terenul realitatii de cateva bate ale unor muncitori, care intelegeau sa forteze democratia prin violenta.

Auzind zilnic o limba straina, te simti tot mai profund atasat de limba romana. Nichita Stanescu sintetiza poetic acest lucru, spunand ca “limba este tara in care traim”. Deci, sunt roman, dar traiesc, imi castig existenta pe meleaguri straine limbii materne. Aceasta decalare de planuri in “tara limbii” si “tara existentei” ma face sa percep limba romana mai adanc, mai prezent, decat daca as trai in Romania. Mediul nou de viata te supune permanent unei comparatii, act care adeseori induce o avalansa de complexe si stari chinuitoare. Acestea le-am observat la multi conationali si contactul cu ei, incercarile
de a conlucra pentru anumite actiuni, s-au soldat de multe ori cu esecuri, care m-au
facut sa simt tot mai des o stare de oboseala in a fi roman in diaspora. Eu personal,
m-am lepadat repede si definitiv de complexe si angoase, ajungand la stadiul de a ma simti “acasa” in limba adoptiva. Dar acest confort este inselator, radacinile mele apartin definitiv Romaniei. Comparatia unui plecat din Romania cu “un altoi” este binevenita: radacinile imi sunt romanesti, traiesc insa “in alta gradina”. Cu toate acestea spiritual, radacinile ma hranesc aproape in exclusivitate.

Dupa ce trece perioada acomodarii economice, politice si culturale, fiecare individ aflat in diaspora are de ales daca vrea sa se implice pentru conationalii din diaspora si/sau pentru cei din tara-mama. Desigur ca aceasta decizie nu trebuie impusa, este un act individual, si tine de o anumita intelegere a “piramidei necesitatilor umane” a lui Maslow1.1 Majoritatea doresc sa traiasca in noua tara, dar sa nu se implice in nici un fel
de actiune romanesca; ei vor, probabil, sa se contopeasca cu noul meleag, ceea ce e o dorinta legitima si fireasca.

Am cunoscut insa si alte categorii de romani in diaspora. Una dintre ele este cea care
NU a reusit sa “se aranjeze” economic in tara adoptiva, gasind cu usurinta o explicatie: oamenii din tara gazda sunt altfel, au trasaturi de caracter straine romanilor, deci acestea stau la baza esecului lor ca imigranti. Este usor a gasi un tap ispasitor pentru incapacitatea de a te adapta. Acesti oameni tind sa caute alti romani din diaspora pentru a reface un mediu lingvistic si cultural in care se simt reproiectati in trecut, intr-un mediu care le ofera siguranta identitatii. Scindarea lumii fizice -geografica si economica- in care au ales sa traiasca si micul univers romanesc pe care il intretin este mare, si provoaca o stare perpetua de frust. Acestor romani le-am sugerat sa se intoarca in Romania, propunere care nu de multe ori a condus la o ruptura a relatiilor sau la o distantare protectoare.
“Die Wahrheit tut weh” (Adevarul doare) spune o zicala germana. Exista, la cealalta extrema, si o alta categorie de romani, adaptati lingvistic si economic, insa care doresc
sa isi stearga Romania din identitate. In sensul acesta, ei folosesc orice prilej pentru a gasi cusururi tarii de origine si conducerii ei politice, cusururi care, desi sunt poate adevarate in anumite contexte, devin inacceptabile prin modul axiomatic prin care sunt expuse si propagate. Acesti oameni devin fanatici, in exercitiul anti-romanismului lor. Exista o anumita explicatie pentru asiduitatea si violenta actiunilor lor: au suferit foarte mult sub regimul comunist, sunt rani inca nevindecate. Insa automatismul, asiduitatea cu care ei critica fara discernamant Romania devine exasperant. Acestora, eu le-am sugerat sa inceteze cu asemenea forme de protest si le-am propus sa se intoarca in Romania pentru
a face politica. Aceasta intoarcere le-ar legitima protestele. A critica dintr-o zona de comfort straina geografic, economic si lingvistic tarii de origine mi se pare facil si las. Desigur, exista un drept constitutional la opinie, dar el nu trebuie maltratat in acest fel.
Distantandu-ma de considerentele acestor din urma “patrioti” sunt constient ca emigratia, indiferent unde are loc, se supune anumitor reguli, care au fost confirmate de-a lungul timpului. Iata-le sintetizate intr-un articol din revista GEO Nr. 10 din 2001 (editia germana): “Orice emigratie creeaza conflicte, multe si variate. De obicei prima generatie de emigranti ramin fideli acestor colonii, colectivitati, conflicte cu societatea care ii preia se isca arareori. A doua generatie se prezinta mai constienta si mai pregnanta, cere participarea la viata economica si politica a societatii care ii primeste, si nu arareori aceasta dorinta nu le este indeplinita. Lupta pentru egalitate se isca adeseori cu violenta. In a treia, cel mai tirziu intr-a patra generatie, conflictul cu societatea gazda dispare, emigrantii devin parte componenta a societatii, recunoscuta si pregatita sa participe la formarea si modelarea societatii.”
Nu imi fac iluzii si sunt constient ca multi dintre romani vor fi asimilati de tarile in care au ales sa traiasca. Insa am cunoscut alte grupari in diaspora, precum cele ungare, italienesti, turcesti, evreiesti, etc., care reusesc sa reziste alienarii culturale, sa isi cultive limba si traditiile, si chiar -de ce nu?- sa creeze o micro-economie in tara gazda. Acest lucru imi doresc si din partea romanilor aflati in diaspora. Si aici nu lipseste probabil decat o mai mare incredere in sine si un sentiment mai accentuat al valorii nostre unice in concertul planetar.

Exista si o a treia categorie de romani, si anume cei care se angajeaza pentru Romania. Grupati in asociatii sau actionand individual, ei organizeaza actiuni de intr-ajutorare a Romaniei. Sau se implica pentru romanii ce traiesc in diaspora. Acesti oameni sunt inca legati de Romania si vor sa transfere o parte din bunastarea lor, nu numai materiala, ci si spirituala, in tara mama sau conationalilor de pe noile meleaguri. Acesti oameni au rabdare, uita mereu greutatile intampinate in actiunile lor caritative sau comunitare. Acesti romani ma inspira si ma atrag! Ei imi iau oboseala “cu mana” si ma incita sa fiu activ mai departe.


SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#14447 (raspuns la: #14412) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Dar atât de proprie, atât - de SB_one la: 04/08/2004 22:26:08
(la: Despre Limba)
"Dar atât de proprie, atât de familiară, atât de intimă îmi este limba în care m-am născut, încât aproape nu o pot considera altfel decât iarba.
" Nichita Stănescu,

SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#19036 (raspuns la: #18662) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
fiecare are valori proprii... - de Jimmy_Cecilia la: 13/09/2004 21:15:18
(la: Ateu convins!)
fiecare crede in ceva : iubire, fericire, hazard, coincidenta, shansa, educatie, bun simtz, etc, etc..
fiecare are valori proprii de respectat, percepte de aplicat in viatza, un cod de conduita

unii le dau un nume, altii cred in ele fara sa le numeasca, altii le aplica in acelasi timp le refuza existenta...

sa te apuci sa demonstrezi si sa dovedesti existeznta cuiva sau a ceva care n-are contur si nu poate fi dovedid, ceva abstract...
eu va doresc curaj :))

crezi sau nu crezi, ai crezut si nu mai crezi, n-ai crezut si acum crezi...
ce program.... :)

simti?? este in suflet.. crezi?? este in inima si aplici in modul de a fi de fiecare zi...

UN LUCRU ESTE SIGUR :
credinta nu se vinde cu kilogramul la alimentara si nici nu poti s-o bagi cu tolcerul in capul cuiva...

poti învatza pe cineva sa pescuiasca, este ceva concret
nu poti invata pe cineva ceva care tu singur nu stii sa definesti...
#22053 (raspuns la: #21951) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nu vreau sa stiu ce-ai vrut sa spui? - de Alice la: 14/11/2004 17:37:15
(la: Teama unui nou inceput...)
sama-mi dau, sunt multe ganduri ce-au ramas nespuse, agatate carele pe unde in ist mesaj frumos, dara trunchiat de autoconstrangeri.

bine.
sunt dintre cei care striga cu gand sa-mpartaseasca din durere, ci nicidecum din cauze, ce nu-mi e bine-a le da forma.

io n-am gustat adesea din siguratate.
in chip ilogic, dovada crasa, poate, de egoism banal, eu singura nu m-am simtit si nici cu mine insami nu m-am plictisit vreodata.
adevarata singuratate, asa cum o vad, e atunci cand te-ai pierdut pe tine, nu te mai recunosti si n-ai habar und' sa te cauti.
vecina cu panica, solitudinea aceea te indeamna sa accepti, probabil, ceea ce-am citit ... 'jumatati de masura'.

cu incapatanare cred ca nici un om normal la cap nu se multumeste cu resturi de la masa altora, si, daca le accepta, o face din neputinta si din teama de-a-i face fata, Fricii.

caut oamenii, prezenta lor imi face bine, asa cum bine-mi face bucuria de-a impartasi.
am doar oameni buni in juru-mi ... fireste, e vorba de propria conceptie despre 'calitate': onestitate si caldura.

daca ai cere cuiva jumate, probabil ca i-ar fi comod, o vreme sa-ti dea jumate.
nu te-o pretui niciodata pentru asta si nici tu nu vei creste in ochii tai, parol!

ideea asta cu asteptatul e relativa, in functie de ce pricepi prin 'cuminte'.
nu vad ce ai putea face ca sa fortezi mana destinului.
'hai sa ne-ndragostim azi', vei zice la trezire, si sara vei bea un cico in bratele omului visat...

pana vine, corect ar fi sa mai slefuim ici-colo, pe unde stim ca scartaim.
de la haine bune si stylist corespunaztor, pana la o carte buna, un concert spectaculos si alte autorasfaturi pe care ti le-ai refuzat.
chiar, de ce ti le-ai refuzat?

*ma duc sa fac o baie fierbinte cu suma multa.
imi pun un prosop moale sub cap, 'scap' sare de baie din belsug, am undeva patru nocturne de chopin si-o lista-ntreaga de cohen.
am sa-mi fac à côté un bol cu boabe de struguri, bucati de mere, pere, gutui, banane si grapefruit.
nu, fara frisca, mi-ar fi aproape vulgar ...

el?
e departe, de zece ani.
'ochii care nu se vad se uita' i-adevarata, poate, dara nu pentru cea care semneaza acum,
a dumneavostra,
alice

Pirateria din propriul buzunar - de Adrian Marchidann la: 21/11/2004 10:14:02
(la: Downloadul de mp3-uri si filme de pe Internet.)
Cred ca ursacheg a pus punctul pe i. Daca salariile sunt mici in Romania este pentru ca producatorii de marfa romaneasca sunt descurajati de piratii straini, fie ei chinezi, turci ori de aiurea.

Mai rau este ca romanii care ar avea idei, ar crea locuri de munca pentru romani cu salarii frumusele sunt dusi la faliment chiar de catre piratii romani.

De aceea nici yrch nu are un salariu decent cu care sa isi cumpere marfa. De fapt, prin piraterie, yrch se impusca in propriul picior.

#29404 (raspuns la: #28015) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
din proprie experienta, nu ex - de donquijote la: 24/12/2004 10:18:44
(la: Prietenia in zilele noastre)
din proprie experienta, nu exista prietnie "pura" intre persoane de sex opus. prietenia exista, dar e insotita de atractie sexuala, cel putin din directia unuia din cei doi. am fost de ambele parti a "ecuatiei": indragostit fara speranta si primind in schimb numai prietenie, sau dand prietenie in schimbul dragostei. n-am profitat niciodata (cand eu eram cel avantajat) si am cautat sa clarific lucrurile cat mai repede ca sa nu provoc sperante desarte in sufletul prietenelor; am suferit destul pana mi-am invatat lectia si am inteles cum gandesc fetele (femeile). in acest caz a continua si a mentine o astfel de situatie nu este un "fairplay". atractia sexuala (sau dragostea) e acolo, mocnind si in general cei indragostiti au o imagine deformata a realitatii atribuind ceileilalte persoane calitati pe care poate nu le are sau construind sperante desarte. problema e ca cel indragostit spera ca in timp (si anii trec...) va reusi sa schimbe, sa convinga si o face pentru ca din punctul lui de vedere acest efort merita in cazul unei reusite, chiar cu foarte putine sanse de succes ca la loto - pentru cateva milioane cu 0 sanse lumea baga bani grei- numai ca aici vorbim de sentimente.
intre baieti (sau fete) e alta poveste. prietenia poate supravietui timpului, nimeni nu sufera. am reluat cam de vreun an legatura cu fosti colegi de liceu/facultate cu care am fost foarte bun prieten in Romania si din motive bine intemeiate nu am tinut legatura in timpul lui ceausescu, si intre timp am pierdut adresele. dupa revolutie nu m-am intors si deodata am reluat legatura si e cum ne-am fi despartit abia ieri...
poveste - de (anonim) la: 01/04/2005 19:46:02
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
M-am nascut intr-o familie Crestina, parintii si bunicii mei erau oameni foarte credinciosi si inca de mic m-au invatat sa cred in Dumnezeu, imi citeau povesti din Biblie si asa mai departe.
Viata in familia mea a fost mereu minunata. Am avut niste parinti iubitori iar cu fratele si surorile mai mici ma intelegeam in general bine. Dumnezeu era mereu prezent in casa si viata noastra.

La scoala nu am fost niciodata foarte popular dar aveam citiva prieteni. Am avut relatii de prietenie atit cu baieti cit si cu fete. Fetele pentru mine au fost mereu o companie placuta.

Am intrat la pubertate cind eram prin clasa a 5°a. Pentru prima data am inceput sa am sentimente sexuale. Insa eram pregatit. Am fost un copil precoce din punct de vedere intelectual, mi-a placut mereu sa citesc mult asa incit stiam cite ceva despre primele porniri sexuale. Primele mele simtiri sexuale au fost mai mult un fel de curiozitate si credeam ca era normal ca aceasta curiozitate sa fie legata de prietenii mei de acelasi sex. Este o virsta la care multi baieti experimenteaza din punct de vedere sexual unii cu altii, dar asta nu este un indiciu al orientarii sexuale viitoare. Eu nu experimentam cu nimeni dar citeam mult si stiam ca un pic de ‘confuzie sexuala’ era perfect normala la virsta aia si ca multi baieti simt o atractie sexuala pentru alti baieti in timpul acestei perioade. Acest gind ma recomforta dar in acelasi timp nu-mi evita gindul ca pornirile mele sexuale erau pacatoase. Asa ca m-am concentrat si mai tare in Dumnezeu, scola si alte aspecte asteptind sa treaca etapa delicata.

Putin cite putin prietenii mei incepusera sa descopere sexul opus, era perioada in care ne impartaseam unii altora care fata ne atragea mai tare. In grupul meu era o fata care se purta foarte frumos cu mine asa ca le-am marturisit prietenilor mei ca imi placea de ea.. Insa cind ei ma intrebau daca credeam ca era draguta, nu stiam ce sa spun. Niciodata nu ma gindisem la colegele mele ca fiind ‘dragute’. Asa ca raspundeam ca cel mai tare conta ce era in interiorul ei. In acelasi timp ma intrebam ce anume facea ca prietenii mei sa se refere la ele ca fiind dragute. Nu intelegeam dar credeam ca era doar o chestie de timp si de a intilni persoana adecvata. Ma consideram in acelasi timp mai putin dezvoltat din punct de vedere sexual in comparatie cu prietenii mei.

Cind am inceput sa am visuri erotice, m-am ingrozit. In visele mele nu apareau fete asa cum scria in cartile pe care le citeam ci .....baieti! Ma trezeam atemorizat, ma simteam rau, murdar, pervers. Am inceput sa evit compania colegilor mei atractivi, sa ma concentrez mai tare in Dumnezeu, aveam incredere in ajutorul sau. Dar daca reuseam sa-mi inhib gindurile in timpul zilei, noaptea nu puteam evita sa visez...

La virsta aceea nu stiam multe despre comportamentul homosexual. Doar stiam ca era ceva amoral intre doi oameni de acelasi sex (barbati in general) si ca era complet condamnabil, un mare pacat. Dar nu asociam sentimentele mele cu comportamentul homosexual.

Mai tirziu, aspectul homosexualitatii a revenit intr-o forma mai personala. Unii colegi incepusera sa ridiculizeze homosexualitatea folosind termeni injositori. Ca raspuns, un grup de colegi incurajau toleranta. In cursul conflictelor, unul din colegi s-a declarat in mod deschis homosexual. Era fratele mai mare al unui prieten. Declaratia lui m-a shocat. Nu cunoscusem niciodata personal un homosexual (sau cel putin nu stiam). De fapt nu-l cunosteam personal dar faptul ca era fratele unui prieten (ma gindeam ce ingrozitor sa ai un frate homosexual) ma facea sa cred ca il cunosteam. Am inceput sa ma gindesc daca si prietenul meu era homosexual, poate ca se contagiaza, ma gindeam.

Intre timp elaborasem propria mea teorie in legatura cu homosexualitatea. In privinta mea, credeam ca inca treceam prin acea perioada de confuzie sexuala, din care asteptam sa ies pe masura ce ma maturizam. Credeam ca existau alti baieti care ca si mine treceau prin aceasta criza si ca lipsa lor de cunoastere ii putea duce la greseala de a se autoeticheta homosexuali si sa adopte un mod de viata homosexual, distrugindu-si in acest fel viitorul. De aceea vroiam sa-i spun fratelui prietenului meu sa astepte ca totul se indreapta, sa nu ia calea gresita. Dar nu am avut niciodata sansa sa-l inilnesc personal si sa-l avertizez de pericol. Aceasta nu m-a oprit sa adopt o pozitie publica acuzativa fata de homosexualitate si sa subliniez caracterul sau pecaminos. Vroiam sa fiu intelegator dar in acelasi timp sa fiu coerent cu credinta mea in Dumnezeu.
La liceu am cunoscut o fata extraordinara – L. Era foarte simpatica, spontana, sincera, activa, facea sport, si mai ales era Crestina. Ma simteam bine cu ea. Am inceput sa iesim din ce in ce mai mult impreuna si din ce in ce mai mult imi dadeam seama ca reprezenta tot ce cautam la o fata. Eram indragostiti oficial. Desi ne intilneam des, nu aveam nici o graba sa avansez in aspectul fizic, sexual. Ma purtam foarte educat cu ea. Nu m-am simtit niciodata atras fizic de L desi stiam ca aspectul ei fizic era foarte apreciat de ceilalti colegi. Cu toate astea tineam foarte tare la ea si faceam tot posibilul sa-i fiu un adevarat prieten. Singurul sarut pe care i l-am dat vreodata a fost pe obraz.

Intr-o zi am mers impreuna la un concert. Ne simteam bine, atmosfera era plina de emotie, dar amintirea pe care o am despre acel moment nu are nimic de a face cu muzica. In timp ce eu si L stateam fericiti tinindu-ne de mina, privirea mea s-a intilnit cu cea a unui tip foarte atractiv in multime. Am vazut fata lui pentru o fractiune de secunda dar imediat am simtit toate emotiile si gindurile mele concentrate asupra lui. Am recunoscut ca erau sentimente relationate cu sexualitatea mea. Imediat mi-am dorit sa-l cunosc, sa vorbesc cu el sa-l imbratisez. Cred ca m-as fi multumit doar sa ma asez linga el pentru tot restul serii. Recunosc ca nu era primul care ma facea sa ma simt in acest fel. Dar in acel moment am constientizat penibila situatie – stateam alaturi de cea mai frumoasa fata, pe care o iubeam si care ma iubea, iubita mea, cu care speram sa ma insor intr-o zi, si cu toate astea emotiile mele cele mai intense erau stirnite de un strain in multime, unul de acelasi sex... Ce se intimpla cu mine? Nu-mi asculta Dumnezeu intensele mele rugaciuni sa ma ajute sa nu mai am aceste sentimente oribile, perverse, nedorite pentru altii de acelasi sex, nu-mi vedea suferinta?
Obrajii mi s-au umplut de lacrimi iar L credea ca era din cauza muzicii. Dar pe drum catre casa si-a dat seama ca ceva nu era in regula si m-a intrebat. Eu nu am putut sa-i spun adevarul – cum puteam sa-i spun ca ma atrageau barbatii?

Intr-o zi chateam cu niste prieteni. Cu unul din baietii de pe chat vorbisem doar o data sau de doua ori dar am simtit imediat o conexiune, si ne-am trezit rapid ca purtam o corespondenta privata. Vorbeam despre tot felul de chestii pina cind mi-am dat seama ca era ceva special in relatia mea cu acest baiat foarte diferit de relatia mea cu ceilalti prieteni. Recunosteam in el ceva care imi amintea de mine. Cu cit conversam mai mult, cu atit mai mult simteam un sentiment de frica amestecat cu bucurie la gindul ca descopeream care era acea legatura misterioasa intre noi.
Deodata el m-a intrebat daca eu vroiam sa il intreb ceva, dar intrebarea pe care as fi intrebat-o mi s-a nazarit greu de pus. I-am zis ca nu imi venea sa-l intreb nimic deosebit. Cu toate astea el mi-a spus: ‘Nu sint gay, dar nici hetero. Sint undeva intre. Cred ca ma poti numi bisexual’
Imediat am izbucnit in lacrimi. Toate sentimentele reprimate timp de ani de zile, ma napadisera dintr-o data. M-am rugat in tacere. L-am intrebat daca putea sa mentina un secret. Si atunci i-am povestit tot. Datorita marturisirii lui aveam un nume pentru ceea ce imi framinta viata. Eram un ‘bisexual’. Dar pentru mine acel termen nu insemna o alegere si nici macar nu era o stare permanenta. Era doar o eticheta pentru conditia mea, o conditie eram sigur, temporara.

In cele din urma am capatat curajul sa-i marturisesc lui L ca eram bisexual si am fost uimit si uluit de usurinta cu care a acceptat si m-a incurajat sa continuam relatia noastra. Eu am fost de acord, aveam incredere ca Dumnezeu ma va ajuta daca credinta mea in El era puternica, credeam ca prin El voi invinge.

Mi-au trebuit citeva luni ca sa admit ca termenul corect pentru situatia mea era homo- si nu bisexual. Alesesem termenul bisexual pentru ca cel de homosexual are implicatii atit de ingrozitoare pentru mine. Nu puteam fi ‘gay’ pentu ca era pacat. Dar in final a trebuit sa recunosc ca sexul opus nu m-a atras niciodata din punct de veder fizic. O femeie frumoasa nu a stirnit niciodata emotii in mine. Asta m-a facut sa-mi dau seama ca nu eram corect fata de L. Stateam cu ea pentru ca vroiam sa fiu normal si imi placea compania sa dar niciodata nu am apreciat compelt feminitatea sa. Un prieten comun imi spunea mereu ce norocos eram sa am o prietena atit de deosebita, de frumoasa si plina de calitati. Mi-am dat seama ca el simtea ceva ce eu nu simtisem niciodata.


In cele din urma am fost amindoi de acord sa intrerupem relatia, mai tirziu ea si-a gasit alt prieten, a facut bine.

Chiar si dupa ce am acceptat ca sint ‘gay’ am mai crezut ca era o stare trecatoare. Eram intr-o cautare continua de cazuri de gays care au luat calea dreapta. Intre timp am incetat sa-l mai rog pe Dumnezeu sa-mi arate calea si am inceput sa-l intreb ce era de facut. Nu mai aveam raspunsuri. Cred ca nu am fost suficient de inteligent sau suficient de credincios ca sa gasesc raspunsul. Tot ce pot sa fac este sa ma umilesc in fata Lui, sa cad in genunchi si sa ma rog.

Multi dintre voi nu vor fi de acord cu multe din povestirea mea, dar asta este adevarul. Unii afirma ca nu ar trebui macar sa ma numesc homosexual ci doar ‘atras de acelasi sex’. Eu prefer cuvintul homosexual din motive proprii. Ce stiu este ca sint mai Crestin decit oricind, asta este adevarul chiar daca ma numiti homosexual sau nu.

Justin
Totul se rezuma la propriile asteptari... - de camyb1981 la: 06/04/2005 09:57:30
(la: Sa lupti pentru iubire. Pana cand?)
si la propriile perceptii; daca ceva anume inseamna pentru tine fericire, atunci asta trebuie sa alegi; pentru mine ceva care ma limiteaza e o minciuna, nu pot sa ma opresc din cautare.Depinde cum vezi lucrurile:)


"Opreste trecerea. Stiu ca unde nu e moarte nu e nici iubire , si totusi te rog: opreste, Doamne, ceasornicul cu care ne masori destramarea."
#42130 (raspuns la: #42034) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
da, am fost si au fost si lucruri de bine - de rockdani la: 02/05/2005 19:13:50
(la: Diaspora si gustul dulce-amarui al semnarii Tratatului de aderar)
Au fost cateva parti pozitive ale evenimentului. Entuziasmul cu care diasporenii au pornit de acasa (mentionez ca a fost o deplasare de cca 300 de euro, platita de fiecare din buzunarul propriu si cu luari de concediu expres pentru participarea la eveniment), bucuria intalnirii si reintalnirii unora in seara de sambata. Cunostinte noi, romani si originari din Romania rezidenti in toata lumea, problematici diverse transmise prin viu grai inte participanti. Oficialitatile n-au organizat un moment, chiar si de o ora-doua, de discutare a acestora in plen, desi problemele sociale cu care se confrunta romanii din Spania si Italia (tarile de intensa migratie de forta de munca actuala) sunt demne de toata atentia, ca sa nu spun dramatice, in cazul multor familii. In Germania lucrurile sunt "mai asezate", caci au grija nemtii de "ordine si disciplina".
Luxemburgul e un oras extraordinar (desi cu clima racoroasa) insa cu o imbinare arhitectonica de antic, vechi si super-modern care iti taie respiratia. Nici turul ghidat de oras promis in program nu a fost organizat local, ne-am adunat vreo 40 de oameni intr-un autobuz descoperit inchiriat din centrul orasului. Dar n-am regretat cei 12 euro dati pe bilet.
Momentele folclorice au fost vioaie, iar concertul Filarmonicii George Enescu dirijat de Ion Marin, solista Angela Gheorghiu, o revelatie, ceva care ai simtit ca-ti intra prin timpane, trece prin inima, cu scurta escala in stomac...si-apoi ti se opreste in calcai. Imi cer scuze pentru prezentarea oarecum "organica" a perceptiei, insa, pentru mine, muzica nu e doar o experienta pur intelectuala. Cadrul (Abatia din Neumunster, inconjurata de vechi ziduri antice, poze puteti vedea la www.rom2.de) a creat o atmosfera "de dincolo de lumi". S-a spus si ca onorariul de concert a fost fabulos, aceasta nu diminueaza valoarea spectacolului, la care au luat parte si Marele Duce Henri si sotia sa.
Schengenul e un loc modest, dar cand ne gandim ce semnificatie are...si cata bataie de cap a dat viza cu acelasi nume romanilor care au vrut sa vada meleagurile europene, atunci plantarea a 27 de radacini de copaci romanesti acolo este un gest simbolic, cred eu, fara cale de intoarcere "in bezna".
Ce sa va mai spun, interviul cu Marko Bela de la Luxemburg il scriu saptamana aceasta, problematica sociala discutata cu "italienii" va fi subiectul unor viitoare materiale de presa. Si vreau sa adaug ca nu e vorba de o frustrare proprie referitoare la evenimentul semnarii Tratatului de la Luxemburg, am fost ecoul unei mari parti a opiniei publice participante la eveniment si am vrut sa reliefez si tratamentul de care se bucura uneori presa "neorganizata". Nu intotdeauna. In Germania, cu prilejul vizitei presedintelul Basescu din 20-21 martie, lucrurile au decurs cu totul altfel. Puteti citi reportajul Paradisul fiscal Romania se face cu bani de la hoti, la
http://www.rom2.de/pietre.php?name=News&file=article&sid=386&mode=&order=0&thold=0
Va stau cu placere la dispozitie oricand, si cu alte detalii. Dani Rockhoff (puteti sa-mi spuneti si dani)
#46687 (raspuns la: #46548) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
francmasoneria este o realitate - de spirit_intelept la: 13/05/2005 04:26:55
(la: Gregorian Bivolaru - MISA, guru şi servicii secrete)
si la fel sunt si actiunile ei malefice.
Este usor sa spui "site de scandal", "microbul conspiratiei/paranoia", etc. Este o metoda infailibila sa denigrezi ceva. Doar zici "e un site de scandal" si imediat cei care te asculta se linistesc "intelegand" ca acolo sunt doar fanteziile unor paranoici. Te-am intrebat si in reply-ul trecut care sunt acele articole sau pasaje de pe ( http://www.dezvaluiri.as.ro/ ) care ti se par de scandal sau atinse de paranoia, dar nu ai binevoit sa-mi dai nici un exemplu. In speranta ca totusi o sa avem o discutie mai concreta, am cautat si alte surse de informare fiindca un rationament simplu spune ca daca sunt mai multe persoane, diferite ca nivel de pregatire, convingeri, religie, etc si toate cred acelasi lucru, atunci e foarte posibil ca acel lucru sa fie cel putin partial adevarat. Spre bucuria mea nu a trebuit sa caut mult si am gasit un site crestin ortodox "Asociatia Pentru Isihasm - API" ( http://www.rugulaprins.go.ro ), care evident nu are nici o legatura cu MISA, si acolo am citit mai multe lucruri foarte interesante. Iti recomand aceasta pagina:

http://www.rugulaprins.go.ro/badulescu.htm

Din start vezi anumite afirmatii facute chiar de francmasoni, si mai precis chiar de fostul lor lider roman, Dan Amadeo Lazarescu: “Parlamentul României are 90% din membri masoni”( cel care a spus si celebrele cuvinte "Secolul XXI va ori crestin si francmason, ori nu va mai fi deloc")
Pe la mijlocul paginii ai sa gasesti o lista de francmasoni celebri, presedinti de state, oameni politici, magnati, etc, dupa care apare un aspect interesant, si anume o lista de papi care au condamnat francmasoneria, considerand-o ca fiind ceva profund negativ si antiuman: Clement al XII-lea, Benedict al XIV-lea, Pius al VII-lea, Leon al XII-lea, Pius al VIII-lea, Grigore al XVI-lea, Pius al IX-lea, Leon al XIII-lea. Personal am ramas uimit cand am citit aceasta lista, impreuna cu documentele emise de acestia. Se mai adauga si din credinta ortodoxa mai multi arhiepiscopi, preoti, Biserica Greciei, Biserica Ortodoxa Romana, Biserica Ciprului, etc. In final apare o lista de 44 de lucrari bibliografice.
Sunt curios daca pentru tine toti acestia sunt si ei la randul lor paranoici.
Evident ca se mai poate continua cu pozitii luate de oameni de stiinta, savanti, politicieni impotriva francmasoneriei, dar nu cred ca are rost sa ii enumar si pe acestia pana cand nu vad ca iesi macar putin din felul superficial in care privesti acum problema.

In legatura cu modelul socio-politic pe care l-as propune, aici lucrurile sunt mai complexe. Democratia are radacini adanci in istorie, inca de la greci si a fost reactualizata de acel "Liberte, egalite, fraternite" al Revolutiei Franceze care i-a avut in frunte pe francmasoni. Democratia poate fi ceva minunat, cu care as fi de acord daca se respecta anumite conditii:
- Daca analizezi bine si socialismul vrea sa dea sanse egale la toti. Legal este ceva profund uman si tine de drepturile elementare ale omului. Problema este ca nu toti sunt pregatiti sa actioneze responsabil conform libertatii pe care o au. Un exemplu simplu, gandeste-te ca dupa revolutia noastra, si pe urma si in continuare, marea masa a taranilor a votat cu PSD-ul, sub toate formele lui. Conform democratiei, le respectam alegerea, chiar daca nu ni se pare cea mai buna. Vedem insa clar ca democratia impune si o anumita educatie democratica, ce trebuie facuta la un mod foarte serios.
- In aceasi ordine de idei, democratia poate functiona doar intr-un stat in care mijloacele de informare sunt libere, independente si apolitice. Daca in schimb, marea majoritate a acestor mijloace de informare sunt concentrate in mainile unei "elite" care este pe deasupra si implicata in politica (vezi PUR, Voiculescu si Antena 1), atunci deja democratia nu mai functioneaza asa cum trebuie. Iti pot enumera foarte multe exemple de la noi din tara, dovedite cu sondaje sociologice, in care actiunea concertata a mass-mediei a facut ca opiniile populatiei sa se schimbe in mod semnificativ in interval de zile. Chiar in SUA, filmul "Fahrenheit 9/11" care face niste dezvaluiri uimitoare despre Bush, a fost interzis in anumite retele de cinematografe, si ghici cui apartineau aceste retele? Evident, apropiatilor lui Bush.
De fapt, daca ai sa depui putin efort si atentie si ai sa citesti Protocoalele masonilor, ai sa vezi ca inca de mult acestia s-au straduit sa puna mana pe mijloacele de informare pentru ca prin ele sa conduca opinia publica. Nu degeaba mass-media este numita "a 4-a putere in stat", si nu degeaba cineva afirma ca niciodata un politician nu a castigat vre-un razboi cu presa. Normal ca nu toti ziaristii sunt corupti si nu toti actioneaza la comanda, dar marea lor majoritate o fac. De acest adevar ne-am dat seama pe propria piele cand a fost declansat scandalul MISA. Toata presa si televiziunea au sarit sa ne acuze de delicte grave, gen "trafic de droguri si de arme" sau "sechestrare de persoane" in cadrul celei mai ample actiuni ale politiei romane de la Revolutie incoace. Dupa un an de la acesta actiune imensa concertata impotriva noastra, nu a mai ramas nimic din aceste acuzatii, doar o imagine patata care ii face pe oameni sa ii asocieze pe yoghini cu niste obsedati sexuali, inadaptati social si cu creierele spalate.
Ar mai fi multe de spus in privinta democratiei si a defectelor ei, de exemplu cum se face ca desi ne alegem singuri conducatorii, toata lumea e de acord ca marea majoritate a clasei politice e formata din profitori, oameni fara moralitate sau coloana vertebrala? Daca te gandesti putin acesta ar trebui sa fie un paradox, fiindca inseamna ca suntem masochisti si alegem sa ne facem singuri rau.
Ca mai intrebat de alternative, as recomanda pentru inceput trei aspecte simple:
- legea sa fie intr-adevar lege pentru toata lumea
- sa fie publice sursele de finantare si activitatile politice ale celor implicati in conducerea mass-media
- societatea civila sa isi faca intr-adevar datoria, prin diverse ONG-uri care sa fie libere si independente
Dupa cum vezi in final, toate acestea tin in primul rand de vointa si educatia noastra, fiindca daca noi o sa fim fermi in a nu mai tolera abuzurile si nedreptatile care se fac, neluand parte la ele si dandu-le in vileag, acestea isi vor pierde din puterea lor subterana si vor fi chiar foarte mult reduse.

PS: Iti multumesc pentru lectia despre ce inseamna paranoia in viata politica :). Daca vrei, iti recomand si eu o carte, "Acei bolnavi care conduc lumea", in care pe langa exemplele de dictatori ai sa vezi chiar personalitati benefice care au fost influentate in deciziile lor de maladiile care sufereau.

Spirit Intelept
#48468 (raspuns la: #48010) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sa-mi fie scuzat subiectivism - de gabriel.serbescu la: 27/05/2005 21:47:42
(la: Clopote. De ce nu m-as face protestant)
Sa-mi fie scuzat subiectivismul, aveam in minte exact clopotele de la biserica Mare de Deu (Mama lui Dumnezeu asadar) din Valencia, si care departe de a fi deranjante sint grave si impresionante.
Acolo de altfel se si desfasoara in fiecare primavara o suita de concerte, respectiv vin, cat se poate de seriosi si de demni, toti clopotarii zonei, si se intrec la propriu intr-o competitie specifica.
Altfel nu am vrut sa ofer un denunt cat o opinie personala, fara alt efect decat cel al propriei marturisiri.

Spirite,iar ai diaree verbala - de RSI la: 19/09/2005 22:50:03
(la: Gregorian Bivolaru - MISA, guru şi servicii secrete)
Spirite,iar ai diaree verbala? Ca sa nu mai vorbesc de datul din colt in colt si raspunsul pe langa subiect. Deci sa-ncepem..

1. Nici eu si nici ampop nu am sustinut ca daca cineva este membru al PSD nu poate fi cinstit. Tu si secta ta ati sustinut ca ati fost persecutati de Secu si urmasii psd-isti ai ei, care v-au calomniat, fac parte din complotul anti-MISA etc. Si pe cine citezi cand vrei sa dai argumente ? Tocmai pe Radu Timofte , fost sef al acelei Secu' care v-a bagat cica la parnaie, Radu Timofte membru important in l PSD care va face asasinat de caracter si asmute procurorii contra voastra ! Mie mi se pare asta o contradictie. Tie nu. Poate sti ceva ce noi numai banuim? Si ce vrei sa zici cu:"Niciodata nu am spus ca toti evreii ar fi cum din pacate sunt unii dintre ei.". Adica numai la evrei sunt din pacate unii... care ce ? La altii nu-s ? Iti iese antisemitismul din tine la fiecare fraza, chiar si cele aparent inocente. Legat de rolul serviciilor secrete, Secu' avea rolul sa tina "ordinea" inauntrul tarii, sa apere regimul nu tara si poporul. Dupa '90 nici unul n-a mai facut politie politica, toti aparau tara de "iredentistii maghiari"! Hai sa fim seriosi.

2. "Doar ca unii de pe forum, aducand tot felul de argumente si incercand sa demonteze validitatea Protocoalelor, au impins discutia catre sionismul extremist si rolul lui in actuala politica mondiala."

Pai tu sustii ca Protocoalele sunt documente ale Congresului Sionist Mondial ! Noi sustinem cu dovezi serioase si nu luate din "dezvaluiri my ass" ca sunt un fals!

3."Eu despre curentul sionist am afirmat doar ca este un curent politic care, la fel ca si alte ideologii este foarte probabil sa aiba si hibe." Nu asta este ce-ai afirmat. Las la o parte mismasul pe care il faci intre Protocoale si sionism.Ai sustinut, bazat pe ce-a spus un rabin extremist din grupul Neturei Carta care militeaza activ pentru desfiintarea statului Israel si se aliaza cu toti dusmanii Israelului pt.acest scop, ca Hertzl a fost bolnav psihic si ca din experienta ta nu putea sa iasa ceva bun din asa un om. Asta ai sustinut. Nu ca sionismul ca miscare politica ar avea si hibe.
Daca vrei un exemplu ipotetic de ce-i consider pe Neturei carta extremisti asa ca sa-ntelegi si tu, sa zicem ca episcopul Ardealului se duce la Budapesta si declara ca Romania trebuie destramata, pentru ca nu-i un stat religios asa cum l-a dorit D-zeu , ba mai primeste si un minister in guvernul maghiar. Sau alt exemplu ipotetic, sa zicem ca pianistul Dan Grigore s-ar duce sa concerteze la Tg. Mures unde declara ca:

"Nici un popor nu are dreptul sa cucereasca alte popoare. Maghiarii din Transilvania au dreptul la propria lor autonomie. Acesta este mesajul prezentei mele aici...Putem face abstractie de prapastia care s-a creat intre ceea ce a promis Constitutia Romaniei si ocupatia asupra unui popor strain? E oare cu putinta ca poporul roman a carui istorie e plina de suferinte si persecutii, sa traiasca indiferent la suferinta ce-o provoaca altui popor?"
Cum ti s-ar parea ? Mie unuia nu mi-ar place. Si a propos Barenboim, nu este interzis in tara lui. El prefera sa-si cultive grija pentru sensibilitatile si suferintele palestinienilor, ceea ce este ok, in detrimentul suferintelor victimelor terorismului palestinian , ceea ce nu mai este ok.
In rest, ai scris ca sa bagi umplutura cat cuprinde si sa ametesti subiectul.


=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"

Descartes
#73255 (raspuns la: #73243) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Eu am observat pe propria - de cattallin2002 la: 22/09/2005 16:02:18
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
Eu am observat pe propria piele si in general ca daca cineva citeste Biblia de la un capat la altul crede in Dumnezeu si daca e ateu convins.
Sint curios daca stiti pe cineva care a citit toata Biblia si nu crede in Dumnezeu. Nu sint ironic, chiar as fi curios sa stiu. Poate si dintre noi.
#73946 (raspuns la: #73168) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cu autorizatie sau din propri - de Honey in the Sunshine la: 04/10/2005 00:04:47
(la: Am putea face posibilă întâlnirea cafegiilor ?)
Cu autorizatie sau din proprie initiativa ?:)
_____________________________________________________
Communication is not just words, communication is architecture.
#76553 (raspuns la: #76548) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Imi place sa rad de propria p - de doctors la: 13/10/2005 17:23:49
(la: Sunteti in stare sa radeti de dvs?)
Imi place sa rad de propria persoana,este,dupa mine,un mod de autoperfectionare.Cred ca este mult mai bine si mai usor de suportat decat sa primesc "intepaturi" din partea celor din jurul meu.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...