comentarii

puiu mamei


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
*** - de parola.uitata la: 28/08/2013 20:54:04
(la: In sfarsit 'Pozitia copilului')
Daca tu spui ca opinia mea cu privire la coronite si concursuri denota o atitudine hiperprotectiva, cre' ca tre' sa redefinim conceptul.


Anadaria, hai să ne uităm spre următorul cadru: un copilaş, să tot aibă 3 anişori, ţopăie prin cameră, azvârle-n pereţi cu tot ce-i cade-n mâini – jucării, pernuţe, bomboane, acu' se ghemuieşte, acu' sare peste obstacole doar de el ştiute, se învârte ca un titirez în juru' mesei, mai face un giumbuşluc, mai răstoarnă o maşinuţă ce-i stă în cale, se apleacă, se dă de-a dura pe saltele şi nostimu' spectacol ar putea continua nestânjenit, însă, într-o încercare de-a sări peste un taburet, se împiedică de-o cută a covorului şi-n căzătură se loveşte uşor cu umărul de colţu' mesei.

În şocu' izbiturii şi din pricina durerii, fireşte că începe să plângă şi întinde mânuţele către inimosul străjer care se află-n coif şi-n platoşă la datorie-n fiecare clipă, gata să înfrângă toţi balaurii-cu-şapte-capete existenţi în camera de joacă:
- Ce ai păţit, puiu' mamei? Te-ai lovit de masă? Las' c-o bate mămica pe masa cea rea. Na, na, na, masă obraznică, să nu-mi mai ataci puiul, că te fac surcele şi te dau pe foc!

Văzându-se răzbunat şi totodată încurajat de forţa mămicii care a pus la pământ duşmanu', îi dă şi el două picioare mesei şi-i cărăbăneşte-n tăblie pumni şi palme, strigând:
- Na, na, na, masă lea!


Cam toţi am văzut scena mai sus-zugrăvită ba prin târg la necunoscuţi, ba pe la cei mai apropiaţi nouă, "masa" fiind termenul-larg care înlocuieşte orice alt obiect de care s-ar putea lovi un copil la un moment dat: un scaun, colţu' bibliotecii, un gătej căzut în drum, o piatră, ba chiar... o materie, o olimpiadă, o notă rea şi-o coroniţă.

Să "batem" coroniţa doar pentru că elevul n-a putut s-o aibă pe creştet la finele anului, e un gest de ocrotire extremă. Să "dăm nana" competiţiei şcolare deoarece au fost alţii mai buni decât noi şi o materie ne-a pus beţe-n roate, e ditamai pavăza.

Dacă eu n-am primit coroniţă-n clasa a patra, n-a fost bai la numărătoare, tot atâţia lauri s-au dat – şi ştii de ce? – pentru că ALŢI COPII s-au bucurat în locu' meu, având florile-izbânzii pe cap. Nu putem să spunem "competiţia nu-i bună" din cauza unei înfrângeri întrucât i-am priva pe alţii de fericirea de-a fi învingători.



Se prea poate. Cum la fel, s-ar fi putut sa perceapa copilul si ca pentru parinte e mai bun, mai valoros decat a fost la un moment dat in scoala, si asta sa-i mai aline din necaz.


Dacă părintele consideră că-i face bine copilului apa rece şi-l lasă să se îmbete cu ea, eu ce pot spune?! Mie îmi pare o amăgire nepotrivită - şi aşa mi-a părut şi la 10 ani când mama s-a grăbit să-mi ofere ea premiul, de altfel, nemeritat -, dezvoltându-i-se o falsă imagine asupră-şi, iar un eventual refuz îndreptăţit al societăţii, în viitor o să-l frustreze: "Doar sunt cel mai bun, am primit mereu coroniţă în I-VIII!", că-s mulţi care se raportează şi la 80 de ani la premiu' din gimnaziu.



care-i afecteaza negativ atitudinea fata de invatare.

Dacă părinţii vor sta în fund tot împletind la coroniţe în loc să-i îndrume corect, vom avea o societate tot mai damblagită pe zi ce trece, asta ne e soarta.


#647552 (raspuns la: #647551) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dacă a mers din prima, vă rog să lăsaţi doar un răspuns să trecă, mulţumesc - sunt identice - de parola.uitata la: 28/08/2013 21:03:13
(la: In sfarsit 'Pozitia copilului')
Daca tu spui ca opinia mea cu privire la coronite si concursuri denota o atitudine hiperprotectiva, cre' ca tre' sa redefinim conceptul.


Anadaria, hai să ne uităm spre următorul cadru: un copilaş, să tot aibă 3 anişori, ţopăie prin cameră, azvârle-n pereţi cu tot ce-i cade-n mâini – jucării, pernuţe, bomboane, acu' se ghemuieşte, acu' sare peste obstacole doar de el ştiute, se învârte ca un titirez în juru' mesei, mai face un giumbuşluc, mai răstoarnă o maşinuţă ce-i stă în cale, se apleacă, se dă de-a dura pe saltele şi nostimu' spectacol ar putea continua nestânjenit, însă, într-o încercare de-a sări peste un taburet, se împiedică de-o cută a covorului şi-n căzătură se loveşte uşor cu umărul de colţu' mesei.

În şocu' izbiturii şi din pricina durerii, fireşte că începe să plângă şi întinde mânuţele către inimosul străjer care se află-n coif şi-n platoşă la datorie-n fiecare clipă, gata să înfrângă toţi balaurii-cu-şapte-capete existenţi în camera de joacă:
- Ce ai păţit, puiu' mamei? Te-ai lovit de masă? Las' c-o bate mămica pe masa cea rea. Na, na, na, masă obraznică, să nu-mi mai ataci puiul, că te fac surcele şi te dau pe foc!

Văzându-se răzbunat şi totodată încurajat de forţa mămicii care a pus la pământ duşmanu', îi dă şi el două picioare mesei şi-i cărăbăneşte-n tăblie pumni şi palme, strigând:
- Na, na, na, masă lea!


Cam toţi am văzut scena mai sus-zugrăvită ba prin târg la necunoscuţi, ba pe la cei mai apropiaţi nouă, "masa" fiind termenul-larg care înlocuieşte orice alt obiect de care s-ar putea lovi un copil la un moment dat: un scaun, colţu' bibliotecii, un gătej căzut în drum, o piatră, ba chiar... o materie, o olimpiadă, o notă rea şi-o coroniţă.

Să "batem" coroniţa doar pentru că elevul n-a putut s-o aibă pe creştet la finele anului, e un gest de ocrotire extremă. Să "dăm nana" competiţiei şcolare deoarece au fost alţii mai buni decât noi şi o materie ne-a pus beţe-n roate, e ditamai pavăza.

Dacă eu n-am primit coroniţă-n clasa a patra, n-a fost bai la numărătoare, tot atâţia lauri s-au dat – şi ştii de ce? – pentru că ALŢI COPII s-au bucurat în locu' meu, având florile-izbânzii pe cap. Nu putem să spunem "competiţia nu-i bună" din cauza unei înfrângeri întrucât i-am priva pe alţii de fericirea de-a fi învingători.



Se prea poate. Cum la fel, s-ar fi putut sa perceapa copilul si ca pentru parinte e mai bun, mai valoros decat a fost la un moment dat in scoala, si asta sa-i mai aline din necaz.


Dacă părintele consideră că-i face bine copilului apa rece şi-l lasă să se îmbete cu ea, eu ce pot spune?! Mie îmi pare o amăgire nepotrivită - şi aşa mi-a părut şi la 10 ani când mama s-a grăbit să-mi ofere ea premiul, de altfel, nemeritat -, dezvoltându-i-se o falsă imagine asupră-şi, iar un eventual refuz îndreptăţit al societăţii, în viitor o să-l frustreze: "Doar sunt cel mai bun, am primit mereu coroniţă în I-VIII!", că-s mulţi care se raportează şi la 80 de ani la premiu' din gimnaziu.



care-i afecteaza negativ atitudinea fata de invatare.

Dacă părinţii vor sta în fund tot împletind la coroniţe în loc să-i îndrume corect, vom avea o societate tot mai damblagită pe zi ce trece, asta ne e soarta.


#647553 (raspuns la: #647551) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cremele secretele ale mamei - de Mi7haela la: 27/01/2005 12:13:45
(la: De ale doamnelor si nu numai!)
Mya,
Daca cremele secrete ale mamei tale se prepara complicat, mai bine lasa, n-o mai supara, ca eu sint cam delasatoare si n-o sa-mi iasa.
De exemplu imi propun la fiecare inceput de vara ca in anul ala sa profit de toate, de la cirese, pina la struguri, cu rosii, cu castraveti, cu prune, cu de toate si in fiecare zi sa ma mizgalesc cu ceva pe fata ca sa fur din culoarea lor, din lumina lor, din tineretea lor...Dar daca o fac de doua ori pe sezon e mult. Vine sfirsitul toamnei si constat ca iar "nu m-am tinut"! Poate vara asta...
"Ideea inchinarii mamei cu co - de Cassandra la: 30/07/2005 14:29:47
(la: Vizite-n astral si din tainele egoului)
"Ideea inchinarii mamei cu copilul s-a infiltrat si in crestinism prin secolul 4."

Mai corect poate ar fi ca paganii care aveau foarte bine inradacinata in minte imaginea mamei si a copilului in momentul in care crestinismul incepea sa se infiltreze, nu au facut decit sa schimbe numele personajelor adorate din picturile si statuile existente cu acelea de Maria si Isus.

Atentie insa, multi crestini evita sa compare si sa caute influente pagine in religia crestina. De exemplu ei vor sa creada ca imaginea mamei si a copilului este doar o imagine universala de reprezentare a maternitatii si ca nu exista nici o legatura intre religiile pagine (Semiramis si Tammuz) si crestinism (Maria si Isus). Dupa parerea mea influentele sint evidente. Interesant este si faptul ca unele sarbatori actuale isi au originea in sarbatori pagine de exemplu Craciunul isi are originea intr-o sarbatoare care are o vechime de aprox. 4000 de ani (sarbatoarea lui Mithra care avea Soarele ca simbol) si care pe parcursul timpului si-a modificat semnificatia. Cum spunea Sf. Augustin:

“mentinem aceasta sarbatoare sfinta nu ca sa sarbatorim ca paganii Nasterea Soarelui, ci pentru a sarbatori nasterea Sa (Isus) care a facut aceasta zi Sfinta...”
#62479 (raspuns la: #61350) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Baba este arhetipul mamei vit - de Yuki la: 04/01/2006 11:16:37
(la: Lupta generatiilor.....la o alta categorie)
Baba este arhetipul mamei vitrege, sterpe, care nu poate accepta trecerea timpului si pierderea puterii.
Sa va zic de ochiul lui puiu`? - de lullabye la: 20/04/2006 23:10:49
(la: Sa ne amintim de copilarie si trasnaile pe care le faceam!)
Desigur ca am sa va povestesc! Puiu`, nu era altceva decat un pui de gaina, pe care reusisem sa il bag in casa dupa multe rugaminti la parinti. Imi era tare drag si ma jucam tot timpul cu el, seara il bagam cu mine in pat, iar ziua mama ma obliga sa il tin pe balcon. Intr-o zi, animalut prost, dupa ce mai crescuse un pic, cred ca a vazut pasarile zburand afara, nu stiu cum s-a catarat pe balustrada si a ... "zburat" direct la parter! Cand am realizat ca puiu` se vroia aviator, dupa ce il cautasem innebunita in toata casa, am fugit afara disperata sa il gasesc inaintea pisicilor... ma gandeam eu ca este posibil sa fie ranit, insa, m-am cam speriat cand l-am vazut pe puiu`! Sarmanul, abia se mai tinea pe picioare, si ochiul drept, la care se lovise foarte tare, ii atarna afara din orbita, balanganandu-se pe langa cioc! Desigur ca l-am luat acasa! Acum, ai mei s-au cam speriat de puiu`, si considerau ca nu mai era nimic de facut pentru el, dar eu m-am tinut tare si in urmatoarele saptamani am incercat sa il pun pe picioare! Cum? Il facusem un program de gimnastica pentru refacere, il ajutam sa manance... ai mei se inchinau si asteptau sa moara puiu` cat mai repede... Insa, si acum traiesc cu aceeasi senzatie, puiu`, asa cu ochiul lui atarnat a inceput sa isi revina... dar, l-a ...ucis tata!
Colegii mamei ce statut au? - de Kon Stantin la: 30/08/2006 19:29:52
(la: Licheaua si musca)
Departe de mine gândul de a lua apărarea doamnei Muscă. Sunt prea tânăr pentru a pune la îndoială capacitatea şi dreptul domnului Liiceanu de a se revolta într-o astfel de situaţie. Nu este pentru prima oară când o face dar, de această dată, în mintea mea bolnăviciosă a răsărit o întrebare: nu cumva Hoţul strigă Hoţii? Mulţi vor spune că sunt naiv, poate că aşa şi este, dar până acum nimeni nu a cerut şi nu a făcut public dosarul de „urmărit de către Securitate” al domnului Liiceanu.

Dar dosarul de dizident al domnului Dinescu unde este? Este fost deţinut politic; nu este puţin prea energic domnul Ticu Dumitrescu la cei 80 de ani (mulţi şi sănătoşi înainte) după temniţa grea din închisorile comuniste? Dinescu, Ticu Dumitrescu, Cazimir Ionescu şi alţii se adună la o cafea şi decid astăzi: X nu a colaborat cu Securitatea. Supăraţi probabil că X nu a fost recunoscător astăzi dupăamiază, CNSAS-ul se va răzgândi mâine şi va face public raportul de colaborare al lui X cu Securitatea. Dosarele membrilor CNSAS le-a verificat cineva?

În 1975, pe nepusă masă (oricum mama nu ştia), un frate al tatălui meu s-a hotărât să se înscrie la şcoala de ofiţeri de securitate (sau cum i-o fi spunând). Toţi colegii mamei, începând de la directorul Centrului de Calcul şi terminând cu femeia de serviciu, au fost invitaţi la BDS (Birou Documente Secrete) pentru a explica tovarăşilor ofiţeri de la Securitate ce hram poartă tovarăşa ... ... . Ultima care a aflat că are un cumnat ce va deveni ofiţer Secu a fost mama. Paisprezece ani mai târziu, aceeaşi tovarăşă neştiutoare îşi exprimă dorinţa de a pleca într-o excursie peste hotare. Toţi colegii sunt invitaţi la BDS să explice care sunt lucrările tovarăşei şi dacă nu există riscul ca aceasta să divulge secrete de stat intrând în contact cu persoane străine (mari secrete, pe hardughiile numite Felix şi Independent, în limbaj Fortran sau Cobol, tovarăşa lista salariile muncitorilor, sau alte fişiere legate de producţia unei intreprinderi de stat ce exporta 99% din produsele sale în URSS).

Dacă cineva mi-ar spune astăzi că părinţii mei sunt foşti colaboratori ai securităţii, nu aş avea prea multe argumente să-l combat, dar aş pune totuşi o întrebare: Colegii mamei ce statut au? Acestea sunt doar două situaţii concrete în care ei au oferit Securităţii informaţii despre mama. (într-o discuţie recentă cu mama am aflat că cel puţin odată la trei luni fiecare angajat al Centrului trecea pe la BDS). Unii veţi spune că nu i-au pricinuit mamei nici un rău, aşa cum nici mama nu a pricinuit vreunui coleg vreun rău, deci nu au făcut poliţie politică, nu pot fi acuzaţi de colaborare cu Secu. Dar Mona Muscă a pricinuit cuiva vreun rău prin notele date decanului său?

Această isterie a dosarelor este doar un joc politic. Sacrificăm unu – doi de la vârf, dintre cei care au vorbit neîntrebaţi, ameţim un pic poporul cu câteva dosare bine cosmetizate, mai zgândărim niţel societatea civilă prin câteva voci aşa-zis reprezentative şi neutre (gen Liiceanu, Patapievici, Pipidi) şi noi ne vedem de ale noastre (un Rafo, un Daewoo) că vorba aia mai e de unde fura, important e să nu afle mârlanu’.

Poate sunt naiv, dar acest "circ" al dosarelor este doar o furtună într-un pahar cu apă de ochii închişi ai Occidentului, care are nevoie de noi şi care se bucură că stăm ca proştii cu mâna întinsă, în loc să profităm de bogăţiile noastre.
"Lucruri de-ale Mamei" - de maria de las maravillas la: 05/07/2008 19:50:06
(la: POVESTIRI CU TALC( II))
O scurta istorieta povesteste ca Sf. Petru, foarte preocupat cand a observat prezenta catorva suflete ce nu-si aducea aminte sa le fi lasat sa treaca in cer, s-a pus sa cerceteze pana cand afla locul pe unde intrau.
S-a dus atunci la Iisus si i-a spus:
- Doamne, vazand ca sunt aici cateva suflete carora nu-mi amintesc sa le fi deschis poarta pentru a intra sa se bucure de eterna fericire, am facut cateva investigatii si am aflat o spartura prin care intra. As vrea sa vezi.
Accepta Isus sa-l insoteasca si vazu ca din acel loc cobora catre pamant un imens Brau (Rozariu), pe unde constant urcau multe suflete. Alarmat ii spuse Sf.Petru:
- Cred Doamne ca ar trebui sa inchidem acesta intrare de ..
- Nu, nu, raspunse Iisus, lasa-l asa, ... astea sunt lucruri de ale Mamei...

Recompensa pentru povestioara cu omuletii de lemn care mi-a placut mult
Lucruri de-ale Mamei - de Areal la: 19/07/2008 16:07:03
(la: POVESTIRI CU TALC (III))
O scurta istorieta povesteste ca Sf. Petru, foarte preocupat cand a observat prezenta catorva suflete ce nu-si aducea aminte sa le fi lasat sa treaca in cer, s-a pus sa cerceteze pana cand afla locul pe unde intrau.
S-a dus atunci la Iisus si i-a spus:
- Doamne, vazand ca sunt aici cateva suflete carora nu-mi amintesc sa le fi deschis poarta pentru a intra sa se bucure de eterna fericire, am facut cateva investigatii si am aflat o spartura prin care intra. As vrea sa vezi.
Accepta Isus sa-l insoteasca si vazu ca din acel loc cobora catre pamant un imens Brau (Rozariu), pe unde constant urcau multe suflete. Alarmat ii spuse Sf.Petru:
- Cred Doamne ca ar trebui sa inchidem acesta intrare de ..
- Nu, nu, raspunse Iisus, lasa-l asa, ... astea sunt lucruri de ale Mamei...
madlena cu dileme - elogiu mamei vitrege - de thebrightside la: 13/08/2009 09:50:38
(la: partealuminoasa.wordpress.com)

ici

#470780 (raspuns la: #470604) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de INSULA ALTUIA la: 23/10/2009 14:14:27
(la: Un nou forum: "Bancuri, glume, poante...")
- Mama, gata nu mai plâng când mă laşi la grădiniţă.
- Bravo, băiatul mamei...
- Mama ştii, astăzi doamna educatoare chiar m-a lăudat.
- Da? Şi ce ţi-a zis, puiuţ?
- Păi, m-a mângâiat pe cap şi mi-a spus că sunt aliniat mintal...
frica de evolutie - de ferdinand89 la: 17/09/2003 15:38:55
(la: Ce e este un blog?)
Probabil nu sunt singurul parinte care , luni 15.09.2003, a dus de manuta un copilas speriat, emotionat, catre ceea ce se cheama scoala zilelor noastre.
sunt pe deplin de acord ca nu se moare din asta, insa nici nu pot sa neg ca ma doare sufletul sa-mi stiu copilasul departe de aripa mea ocrotitoare timp de 4 ore. De fapt incepe sa se metamorfozeze si probabil ca acest lucru ne sperie mai tare. Se dezlipesc, incet, incet de noi, iar noi vrem sa mai prelungim cu o clipa nevoia lor de "fusta mamei". Am afirmat in mai multe randuri si cu cat trece mai mult timp imi dau dreptate ca cea mai grea meserie este cea de parinte...
Zile proaste.. - de papadie67 la: 30/09/2003 01:27:34
(la: Viata gay romaneasca)
..-avem cu to(n)tii.

Oarecum atins de grija-ti parinteasca pentru mine ( apropos...ai copii?), ma-ntorc - chiar si cu spatele - ca sa reiterez ce-am zis, si ca din nou sa zic ceeea ce-am zis mai deunazi, si-apoi de voi gasi fasole, multa, in ea s-o las, de tot si pt totdeauna:

-am un baiat
-de poponari mi-e mila, si-i tolerez ( e treaba lor), atata timp cat nu devin activi in a trezi-n baiatul meu un OBICEI pe care-l dezaprob.
-nu-mi pasa cum, de ce si cand au capatat ei acest obicei. Nu sunt Atlas, nu pot purta pe umeri problemele intregii omeniri. Cu greu, cu ale mele ma confrunt.
- nu stiu daca al meu baiat, adolescent in care alchimia sexuala-i doar o plastelina moale, va sti sa spuna astazi "da" sau "nu"...depinde de-unde vine, cred..
-nu stiu daca eu asi fi incercat vre-un drog (alcool, tutun, etc) la varsta lui de azi, dar cred ca da, dac-un prieten bun mi l-ar fi oferit. Probabil c-asi fi incercat orice, daca venea de la cineva in care-aveam incredere, atunci. Iar astazi presupun ca i-asi fi injurat pe cei ce m-au lasat sa-ncerc, atunci.
Cine are argumente impotriva afirmatiei ca:
nu te nasti homosexual, ci esti influentat in a deveni asa ceva, sa-si etaleze, totusi, argumentele, raspunzandu-mi, de ex. la comentariile de mult postate...ori daca nu, pai batem apa-n piua.

Bottom-line:
1. consider ca nu-i bine sa fii homosexual. De-aceea, copiii mei nu mi-ar placea sa fie homosexuali. ok?
2. consider ca dac-ai devenit asa ceva, nu esti decat o victima. Imi pare rau, be happy...whatever!...just stay away!
3. te tolerez, daca ma tolerezi. Nu intru-n viata ta, dar stai departe de a mea si de-a lor mei.
4. daca nu stai departe, consider c-am dreptate sa-mi apar ideile. Incearca sa-mi atingi baiatul in "acel sens" si-am sa-ti iau gatul. Punct. Atinge-i pe-altii ce-s ca tine...e ok! Pe unde vreti, dar eu sa nu va vad, eu si copiii mei. Nu-n locuri publice. Sunt publice, deci publicu' decide, nu? Democratie? Un Referendum!
5. superbe metafore, moralizatoare si stangace copii dupa nis'caiva sugative uitate de EU pe la Bucale', valabile azi, pagane si stupide ieri si poate maine, "treziri" recente (si in fasha moarte) la VIATA!
Chiar si pt. ei, da' bune la export cu sila.
Sa fim seriosi si sa-ncercam distinctia sa o facem intre Intolerante.
Avem si noi din ele ( Oh, si cate!), dar sunt deosebite intre ele, ca urmari pe termen lung! Caci una-i sa incurci culorile, si-alta gaurile. Si iarasi una-i sa-ncurci interesul de moment si alta-i ce-i poti spune mamei despre viata ta, pe patul ei de moarte...Nu?
6. stiu sa tolerez, desi n-ai zice, poate! Toleranta...o'ntreaga philosophie, bre...ma rog...passons, dar totusi, Toleranta: imens de necesar subiect. Aparte, cred.

Ci una peste alta, nu e prea greu cu un Dogmatic, ci-mi facu' placere! Chiar si cu unul ce, desi nu se explica, la ale altora-ntrebari evita/uita sa raspunda, pe cand acuza papadii ca n-au raspuns. La ce-ntrebari, legate de Subiect?

Sa dai in Papadie, e usor, da' tre' sa stii intai sa fii dibaci cu Vantu'!
Cu scuze pentru-asa de zero-unu rupere de nori, din partea-mi.
#548 (raspuns la: #531) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Transexualii - de (anonim) la: 30/09/2003 14:16:12
(la: Man or woman?)
Problema lor este ca unii in cazul barbatilor au gene feminine in ei care supra compenseaza standardul normal .Invers la femeile care vor sa devina barbati.
De aici vine dorinta unora din ambele sexe de a-si schimba destinul planuit genetic gresit (dupa parerea mea de fapt o anomalie) de mama natura.Nu consider asta o razvratire impotriva mamei Naturi ci mai degraba o eliberare din lanturile ei.
De fapt transexualitatea nu cred ca mai este o problema astazi, cind medicina mondiala este asa de avansata.
Nu cred ca se razvratesc impo - de ratusca la: 01/10/2003 03:40:02
(la: Man or woman?)
Nu cred ca se razvratesc impotriva Mamei Naturi, dimpotriva isi accepta natura. Exista si persoane, care pe fondul unor afectiuni psihice, ar dori sa-si schimbe natura...
ar trebui sa intrebam un transexual...
A existat holocaust in Romania - de (anonim) la: 10/10/2003 07:29:52
(la: A existat holocaust in Romania?)
Da, din pacate, a existat in Romania holocaust, iar cei care l-au facut au fost romanii. Bunicul si fratele mamei sunt inmormantati la Podul Iloaiei, in groapa comuna a celor ucisi in "vagoanele" din holocaustul din Iasi. Un alt frate al mamei, care a fost aruncat ca "mort" din vagoane, si-a revenit in urma unei lovituri de cizma in cap si a participat la saparea gropilor comune. Cele povestite de el la intoarcerea acasa sunt lucruri cutremuratoare, facute de romani unor oameni vinovati de-a fii evrei. Am o fotocopie a documentului prin care reies cele descrise mai sus, document care a stat la baza pensiei de urmas a bunicii, pana in anul 1969 cand a trecut in lumea dreptilor, pensie de 113 lei.
Pacat ca lucrurile au decurs asa ...
Ok - de papadie67 la: 14/10/2003 00:12:02
(la: Sinead O'Connor: "Sean-Nos Nua")
muzica, poate Prince...insa cuvintele sunt adresate mamei ei.
Am fost nitzel surprins...
#1202 (raspuns la: #1200) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Raspuns: - de chitina35 la: 17/10/2003 10:33:03
(la: Pestele de la coada se impute, sau "bovina si Constitutia")
Normal ca o lege organica se schimba mai usor decat o constitutie. Vezi, nu aici am vrut sa ajung ci la faptul ca domnii nostri guvernanti au zapacit lumea de cap cu faptul ca noua Constitutie nu te mai obliga la armata. Eu am vrut sa subliniez ca nimic din ceea ce spun ei nu este adevarat. ARAMATA SE VA FACE PANA LA ADOPTAREA UNEI LEGI CARE SA SPECIFICE CLAR ACEST LUCRU; adica faptul ca armata nu este obligatorie. Asta am vrut sa spun.
Dupa mine, armata este buna pentru baieti pentru ies din puful de acasa si de langa fusta mamei. Dar nu armata romana. Copilul meu nu v-a face armata in Romania si de stiu ca mituiesc toti generalii. Aceasta este bataie de joc, nu armata. Din pacate copiii nostri nu vor scapa de armata prea curand. Degeaba isi fac vise. Legea privind obligativitatea armatei se va da mult mai tarziu. Anul viitor este an electoral. Se vor da legi sociale: ajutoare, scaderi de impozit, mariri de alocatii, pensii etc. Nu au ei timp de armata si de copiii nostri.
#1551 (raspuns la: #1511) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
In mare sint de acord cu ce s - de (anonim) la: 17/10/2003 10:52:06
(la: Pestele de la coada se impute, sau "bovina si Constitutia")
In mare sint de acord cu ce spui.

Din pacate, ma nedumereste exprimarea ta (pe care am auzit-o de mai multe ori de la mai multi):
"Dupa mine, armata este buna pentru baieti pentru ies din puful de acasa si de langa fusta mamei."

De ce e buna pentru baieti si nu ar fi buna pentru fete?!
Sau, lejer diferit, daca nu e buna pentru fete, de ce ar fi buna pentru baieti?
Iar daca admitem ca este buna la ceva, la ce este buna totusi? Nu prea inteleg...
#1553 (raspuns la: #1551) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cum ma simt eu... - de lmm la: 27/10/2003 09:39:51
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
...Eu vizitez Romania odata la citiva ani, depinde la citi ani...Vara trecuta am fost dar nu mai fusesem din `98....Prefer sa ii aduc pe ai mei sa ma viziteze....
Pot spune ca din momentul in care aterizam (la aeroport de obicei;)) am emotii .....Chiar imi bate inima... Imi este drag sa vad oamenii, ma gindesc zimbind``rominii nostri´´....chiar vamesii...Dar si cumva imi revin tot felul de amintiri neplacute,nu ceva concret,si ma face sa am si un fel de emotii negative care se amesteca cu bucuria de a fi acasa... Este cumva teama de nepolitete, badaranie,cu care nu mai vreau sa am de-a face, poate sint rani neinchise...
O singura data imi amintesc un lucrator de la pasapoarte la Otopeni mi-a spus ´´Bine ati venit´´ si m-a bucurat si emotionat...
Nu stiu poate intre timp spun mai multi bun venit, ar fi frumos si nu costa nimic.... Dar de valoare mare pentru orice inima de fiu ratacitor...:))
In general timpul in Romania este foarte stressant mai ales daca toate rudele sau prieteni afla ca am venit, fereasca Dumnezeu sa nu ai timp pentru fiecare sa mergi la masa la fiecare si sa maninci pina crapi...:::)))
Ce imi place sa fac este sa merg prin magazine, tot felul dar mai mult de curiozitate si ´´sa ma uit``...Sa maninc mici pina simt ca nu voi fi in stare sa mai bag in gura nimic o saptamina....Sa maninc ´´ora 12´´ si Savarine. Sa imi cumpar pastrama,hamsi...
Dar cel mai important lucru este cind vizitez piata taraneasca, sa ma plimb printre ei si sa-i ascult si uneori cumpar tot felul de zarzavaturi (spre disperarea mamei...)numai de dragul si mila lor...
Ce fac de fiecare data, a must pentru fiecare vizita a mea in Rominia este sa merg la Belu, la Eminescu...Fac asta de pe la virsta de 12 ani...Este o datorie a mea de suflet. Dar incepe sa devina o problema, vara trecuta era sa mor de frica ca erau o gramada de ciini si unul s-a repezit la mine ...Norocul meu a fost un paznic foarte aproape.....
Da, dupa citeva zile abia astept sa plec ...Parca mi-e si frica sa stau mai mult....:((



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...