comentarii

pune-ti pofta-n cui


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Ceva bun de tot - de LMC la: 05/11/2004 22:39:59
(la: Trancaneala Aristocrata)
Scriu din nou reteta asta pentru ca aluatul se foloseste si la cele doua de mai jos.


Prajiturele cu Mere si Nuci “Marta”

700g faina
330g unt nesarat
200g smintina
2 oua intregi
3 galbenuse
1 lingurita praf de copt stins cu lamiie

2kg mere curatate si date pe razatoarea mare sau taiate felii subtiri de 1milimetru grosime
150g zahar tos
nuci taiate marunt cu cutitul
o lamiie
praf de scortisoara

Mai intii de toate se curata merele de coaja si se dau pe razatoare, sau se taie felii subtiri. Daca merele se dau pe razatoare toata zeama trebuie scursa bine de tot, dar daca se taie felii nu trebuie scursa zeama pentru ca nu prea ramine zeama atunci. Se pun merele intr-o cratita si se amesteca bine cu zaharul, zeama de la o lamiie, coaja galbena rasa de la lamiie, si scortisoara dupa gust. Se aseaza cratita pe foc si in timp ce amesteci in continuu lasi sa fiarba merele. Nu adaugi apa pentru ca ele vor lasa zeama suficienta pentru fierbere. Dupa ce fierb merele se pun deoparte sa se raceasca bine de tot. Merele se aseaza intr-o strecuratoare de plastic deasupra unui castron ca zeama care mai este pe ele sa se scurga usor.

In timp ce merele se racesc prepari aluatul. Se pune faina intr-un castron si la mijloc se face o adincitura unde se pune o lingurita de praf de cop. Imediat se stinge cu un pic de zeama de lamiie. Se adauga ouale, untul, si smintina si se framinta aluatul bine de tot. Untul trebuie sa fie rece de la frigider pentru ca in timp ce framinti aluatul el va incepe sa se inmoaie. Daca aluatul este prea lipicios in timp ce-l framinti poti sa mai presari cite un pic de faina sa nu se lipeasca de miini sau de suprafata pe care framinti. Imparti aluatul in 4 si-l bagi la frigider pentru o ora sa se odihneasca.

Scoti cite o portie de aluat care se intinde subtire, 2-3mm, si se taie patratele cu latura de vreo 12-13cm. La mijloc se aseaza umplutura de mere si cite o lingurita de nuci taiate. Se prind cele patru colturi si se aseaza intr-o tava unsa cu unt si tapetata cu faina. Fiecare prajiturica se unge apoi cu pensula cu putin ou batut, si chiar la mijloc se presara citeva nuci taiate care le apesi usor cu degetele sa se aseze in aluat. Se da la cuptor incis la o temperatura potrivita, cam 375 degrees Fahrenheit = 190.56 degrees Celsius, dar asta depinde de cuptorul fiecaruia, si se lasa pina se fac de culoarea aurie. Cind se scot afara le asezi pe un gratar de metal le acoperi cu un prosop de bucatarie si le lasi sa se raceasca; cind s-au racit le poti da cu un pic de zahar pudra si le asezi frumos pe o tava. Pofta Buna!

Compozitia de mai sus mi-a dat in jur de vreo 42 de prajiturele.


Umplutura de Spanac

Pentru aceleasi cantitati de aluat ca si la prajiturele cu mere

2kg spanac (taiat marunt) (sau poti sa iei si din ala inghetat)
300g brinza “feta”
150g cream cheese
1 ceapa (taiata marunt)
1 ou batut
ulei de masline
sare si piper

Distuiesti ceapa in ulei de masline si adaugi spanacul, sare si piper. Lasi sa se faca compozitia la foc potrivit. Intr-un castron freci cele doua brinze si adaugi un ou. La urma amesteci compozitia de spanac cu brinza. Se pune cite o lingura de compozitie pentru fiecare portie, patratelul de aluat cu latura de 12-13cm, se prind cele patru colturi si pe deasupra poti sa presari putin marar ca sa fie mai aspectuos.

Umplutura de Brinzoaice

2 kg de o amestecatura de brinza feta sarata, cream cheese si o alta brinza ca mozzarella sau monterey data pe razatoare (mai multa feta decit orice altceva)
1 ou
marar dupa gust
sare si piper

Freci bine cele trei brinze adaugi oul, marar, sare si piper si gata umplutura.

Pentru Gabi - de Anca Tudor la: 07/11/2004 12:53:48
(la: Spune-ti of-ul si primeste zeci de sfaturi)
Comentariul meu vine cu întârziere, dar sper ca asta să nu te supere. Îţi vorbesc din perspectiva unei femei, de 28 de ani, care are de patru ani acelaşi partener şi nu s-a plictisit. Nu zic că nu mai sunt moemente când mi-e poftă de altceva, dar frustrarea nu a devenit niciodată atât de mare încât să vreau chiar să-mi înşel bărbatul. Ce voiam să-ţi spun este că, atâta timp cât există dragoste între doi oameni şi acea a complicitate care-ţi permite să te simţi în largul tău cu cel de lângă tine, sexul nu are de ce să nu meargă- Toţi avem perioade când vrem mai puţin, când omul meu face asta eu pur şi simplu îi spun "Mi-e dor de tine, vreau să ne iubim acum sau măcar să vedem de ce tu nu vrei". Şi nu se supără, ci rezolvăm problema împreună. Mai citim câte o revistă împreună, ne mai vine câte-o idee... Şi e perfect, întotdeauna, chiar dacă nu am orgasm întotdeauna... E perfect fiindcă ştiu că vrea să-mi fie bine. Şi vrea să-mi fie bine fiindcă mă iubeşte. Pune-ţi şi tu întrebările astea, vizavi de relaţia cu consoarta ta. Sunt convinsă că, dacă vă iubiţi, veţi putea să treceţi peste impas. Dar poate că ea nu e atât de curajoasă, de deschisă, ca să-ţi spună că are nevoie de eliberarea pe care numai un orgasm bun ne-o mai dă. Eu cred că de fapt tu ai simţit-o, i-ai prins nerăbdarea... Încearcă să-ţi aminteşti de ce ai vrut-o, când ai vrut-o, ce te stârnea la ea. Nu sunt atotcunoscătoare, e doar un sfat...
Pentru Destin - de (anonim) la: 07/11/2004 13:57:48
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Sunt Adela.

“Ce afirmi tu te defineste nu numai ca ateu convins insa si ca o persoana contradictorie, toate acestea sunt usor de observat la o simpla privire asupra a ce tu ai scris.”
Faptul, că ,sunt un ateu convins l-am declarat chiar eu, într-unul din mesajele anterioare. “Faptul” că aş fi o persoană contradictorie, cere argumentare – demonstrează acest lucru. Unde şi când am afirmat lucruri contradictorii? Poate, sunt “contradictorie”, pentru că am găsit contradicţii în propriile tale afirmaţii?
“Fireste este dreptul tau de a fi asa...insa cand iti doresti cu ardoare sa combati un seaman de-al tau pentru faptul ca spiritualitatea sa se difera de a ta...denota o gandire rigida,indreptata intr-o singura directie.”
Eu n-am de gând să-mi combat semenii, eu combat o concepţie, pe care o consider greşită şi îmi îndemn semenii să cugete mai adânc la unele lucruri, lăsând emoţiile de o parte. Cred că o viziune justă nu ne încurcă, ci ne ajută să trăim, urmând nişte reguli morale adecvate traiului în societate, când, conform dictonului cunoscut, “libertatea unui individ se termină acolo, unde începe libertatea altui individ. Un asemenea cod moral cu siguranţă conţine şi “nu ucide”, “nu râvni la bunurile altuia”, şi alte reguli morale, care sunt nu neapărat creştine. Omuciderea, furtul, adulterul şi alte acţiuni antisociale au fost privite cu dezaprobare şi pedepsite, uneori cu o cruzime nejustificată, pe tot parcursul istoriei şi la toate popoarele, cu unele excepţii. De exemplu, omuciderea nu era considerata crimă, dacă era săvârşită în război (ca şi acum), în legitimă apărare (ca şi acum, dar faptul trebuie demonstrat riguros), sau era o acţiune de pedepsire, săvârşită de partea păgubaşă (sţul înşelat, capul familiei sau al comunităţii). După cum vedem, lumea a devenit totuşi mai tolerantă, mai bună, iar judecarea şi pedepsirea crimelor nu mai este o treabă particulară, ci o sarcină a sistemului justiţiar. Acuma, chiar în război, nimeni nu mai îndeamnă soldaţii să ucidă femei şi copii, să spintece pântecul femeilor gravide etc., după cum se întâmpla cu 2000 de ani în urmă.
Iar gândirea mea, privită cu mai multă obiectivitate şi mai puţină antipatie, poate fi calificată mai curând ca fiind consecventă.
"mituri crestine!!!???"
Da, şi te asigur, că nu eu am inventat termenul, şi nici comuniştii, este unul mai vechi şi se utilizează frecvent în studiile de istorie a religiilor. Dacă se vorbeşte despre “miturile Greciei Antice”, “miturile buddismului”, ale sintoismului” sau ale hinduismului, nu văd de ce nu se poate spune “miturile creştinismului”. În plus, acest termen este în deplină concordanţă cu convingerile mele de ateu. Asta fiind spus, consider că tu faci o confuzie enormă, luând drept reale nişte mituri.

Stii sa definesti Religia?
Stii sa definesti Crestinismul?
Stii sa definesti Biserica?

Definiţiile sunt specialitatea mea, fiind matematician. :-) Pentru mine, am definit demult aceste noţiuni. Dar voi face trimitere la dicţionarul de filosofie Larousse, editat la Bucureţti, 1998, de către editura “Univers Enciclopedic”. În acelaşi dicţionar poţi găsi şi noţiunea de credinţă: “1). O simplă opinie probabilă, 2). O certitudine sentimentală. Tot acolo se spune:”Problema filosofică este aceea a raporturilor ştiinţei cu credinţa: poate reflecţia filosofică şă rezolve toate problemele, pe care şi le pune omul (cum consideră Decartes, Spinoza, Fihte, Hegel), sau, dimpotrivă, ea este în mod necesar limitată şi inaptă să rezolve problemele fundamentale, cum sunt imortalitatea sufletului, originea lumii şi existenţa lui Dumnezeu (cum gândesc Kant şi Auguste Comte)? Doctrinele, careconcep că ştiinţa este limitată, ţin de fideism sau agnosticism. Feuerbach este acela care, înaintea lui Marx, a făcut critica creştinismului în “Esenţa creştinismului”, 1841.”
Nu am adus întreg textul, dar sper că cei care se interesează, vor căuta această carte şi vor citi singuri.
Conform aceluiaşi dicţionar, religia este un “… sistem de credinţe (dogme)şi de practici (rituri şi interdicţii) referitoate la SENTIMENTUL DIVINITĂŢII (subl.de mine) şi careîi uneşte într-o aceeaşi comunitate … pe toţi adepţii acestui sistem.
Tot de acolo: “Creştinism – lege şi doctrină a lui Isus Histos… o religie a inimii, o religie populară, care se opune religiei (iudaice), în principiu savate“, care se bazează pe textul dificil al Vechiului Testament. Nietzshe, după Marx, a văzut în el religia sclavilor şi a umiliţilor care, neputându-se afirma în lumea fizică, se refugiazăîntr-o atitudine spirituală de supunere…”
Şi în sfârşit, biserica. Din păcate, nu am găsit termenul în acel dicţionar, de aceea vă propun definiţia mea, care poate fi, evident, discutată. Conform opiniei mele, biserica este o instituţie, menirea căreia este de a propaga un anume sistem religios (doctrina, morala şi atitudinea faţă de realitate) şi de a oferi adepţilor religiei respective un loc (locaşele de cult), în care ei se pot reuni şi pot participa la titualurile religioase.

“Nu stii si nu ma surprinde,nici nu te condamn pentru aceste lipsuri...insa este placut si cuminte,frumos si intelept sa abordezi tematici cunoscute tie.”
Mă învinuieşti de ignoranţă? Te asigur, că am citit foarte mult la acest subiect, şi nu numai ceea ce îmi convine, ca “ateu convins”, cum m-ai calificat pe bună dreptate. Această convingere este rodul unor reflecţii îndelungate asupra celor citite (inclusiv biblia, “Noul testament” şi altele)
Insa nu convingi nici cu acele cunostiinte stiintifice!!!

“Nici nu este necesara o {“teorie” creaţionistă ştiinşifică,"}cum tu o numesti!!!???BIBLIA este mai mult decat aceea denumire rautacioasa pe care tu ai dat-o.”

Termenul de “teorie creaţionistă” sau “creaţionism” nu l-am inventat eu. Este o ipoteză speculativă, care încearcă să substituie ipotezele ştiinţifice, care explică existenţa şi evoluţia Universului material, în special a omului. Bănuiesc, că “cercetările ştiinţifice” în această direcţie au fost comandate de una din sectele creştine, rezultatul cercetărilor fiind preconizat dinnainte.

Aşadar, la calificativul de “ignorantă”, îl mai adaogi pe cel de “răutăcioasă”. Nu sunt nici una, nici alta, deşi mai am multe de învăţat, ca şi de perfecţionat în atitudinea mea faţă de oameni. Personal, n-am nimic cu tine, nici cu Souris, căreia i-am răspuns mai înainte.

"Teorie" ...stiintifica"expusa stiintific" ce expresie ai folosit!!!
Nu rupe cuvintele din context, aceasta este egal cu o lovitură sub centură, în sport. Afară de aceasta, admit că mă pot exprima uneori stângaci. Şi ce-i cu asta?

“Contrar celor sustinute o vreme de catre evolutionisti, in prezent se afirma din ce în ce mai mult ca aparitia si dezvoltarea stiintelor nu este in conflict cu BIBLIA.
Acest lucru a fost argumentat de Stanley L. Jaki în lucrarile sale, de H. Butterfield si altii care au aratat ca stiinta moderna a fost nascuta in cultura iudeo-crestina din punctul de vedere al conceptiei despre lume, pe cand stiinta despre lume a fost nascuta moarta in celelalte culturi antice.”

Nici nu poate fi. Procesul de cunoaştere are rădăcini străvechi în specia umană, mult mai vechi ca creştinismul şi biblia. În antichitate, clasificarea în acest domeniu era rudimentară, dar se făcea, totuşi, deosebire între matematică, care se ocupa de calcule şi astrologie (azi astronomie), care se ocupa de studierea corpurilor cereşti. Şi nu arareori persoanele care se ocupau de ştiinţe erau în acelaşi timp preoţi sau ai diverselor religii. Dar, dată fiind rigiditatea dogmelor religioase,
aceşti preoţi savanţi veneau în conflict cu religia, deoarece cercetările şi observaţiile lor asupra lumii reale descopereau contradicţii flagrante între realitate şi dogme. În alte cazuri, de ştiinţă, ca de o pasiune practicată pentru a satura pofta omului de a cunoaşte, se ocupau mai marii acestei lumi, sau pur şi simplu persoane înstărite, care puteau să-şi permită o activitate de acest gen. Ulterior, din cauza conflictelor tot mai dese şi mai acute, ştiinţele au părăsit locaşele sfinte. Teoriile ştiinţifice demult nu se mai înscriu în contextul religiei creştine, sau a oricărei alte religii. Dacă voi găsi lucrările menţionate de tine, le voi citi, pentru că m-ar interesa o argumentare cât de cât reuşită în această problemă. Dar nu înţeleg, ce distincţie faci între “ştiinţa modernă” şi “ştiinţa despre lume”, care, zici tu, “a fost născută moartă”? Matematicile şi astronomia îşi iau începuturile în India, China, Babilon, Egipt , Grecia etc., etc, cu ceva mii de ani înaintea creştinismului. Sunt moarte, astăzi?

"...dacă biserica ar fi fost mai maleabilă."

Nu este expresia mea, ci a persoanei căreia i-am răspuns. Fii mai atent, te rog!

“Biserica este sfanta, insa nu prin sfintenia celor ce o reprezinta,a membrilor sai,este prin faptul ca sfant este intemeietorul si Capul ei, Domnul Isus Cristos.“
Sfintenia Bisericii nu este atinsa de pacatele noastre, caci nimeni nu este fara de pacat dintre semeni.

Aici mi-am amintit un proverb (înţelepciune populară!) : Nu fă ce face popa, fă ce spune el. Sfinţenia este o invenţie comodă, un semn de avertizare, afişat pe tot ce dorim să scoatem din discuţie. Ca să evităm, natural, critica. Cine se teme de critică, îşi cunoaste şubrezimea poziţiilor.

“Suntem liberi,avem aceasta libertate in spiritualitate, in gandire...sa nu fim patimasi cu noi , cu semenii nostri. “

Asta să fie libertate de gândire, când stai cu biblia la îndemână, verificând mereu, dacă nu o luaşi razna?

“Cat de "stiintific" ai explicat...toti trebuie sa te credem...!!!???”

Eu explic nu pentru ca să crezi, ci pentru ca să gândesc şi să decizi singur, După cum ai observat, nu pun mare preţ pe o credinţă oarbă, nefondată pe nimic.

"organismul uman se uzeaza,inclusiv creierul..."fireste "inclusiv" organism este si creierul.”

Iar te axezi pe modul meu de exprimare? Nu văd nimic “criminal” din punct de vedere stilistic. Se utilizează adesea astfel de expresii, pentru a sublinia ceva, a evidenţia dintr-un întreg. Nu-ţi place, nu folosi.

“Viata ca o capodopera!!!???original imbold.”
Ei, şi? Nu a spus Nicolae Titulescu “Soarta este opera celor puternici şi scuza celor slabi”? Ei, eu am numit-o capodoperă, de ce nu aş face-o?

“Iti recomand ca intre colegi de cafenea sa citesti:
Stanley L. Jaki;
H. Butterfield. “
Mulţumesc, este a doua oară în acest mesaj, cand ma sfatui sa citesc.

P.S. De ce nu ai publicat răspunsul meu pentru Mary, în care îi mulţumesc pentru cuvintele bune, puţinele care mi-au fost adresate de pe acest site? Te deranjează că cineva şi-a format o altă părere despre mine, şi nu doreşti să faci public acest lucru?

PS Se intelege "colaborarea",/i> anonim-Adela-ueit...numai la o simpla postare...simultaneitatea, stilul folosit ,"sustinerea reciproca neintemeiata". Imi amintesc de acelasi procedeu folosit de comunisti...pentru a iesii in fatase foloseau de doi tovarasi...unul sa-l propuna,un altul sa-l sustina.

P.P.S. Dragă destinule, nu mă face să râd. Similitudinea stilurilor este un produs al imaginaţiei tale, iar procedeele folosite de comunişti nu-mi sunt chiar atât de familiare. Datorită tatălui meu, care şi-a făcut studiile în România prin 1942-44, urăsc comuniştii nu mai puţin decât tine. Nu am fost comunistă, nu sunt şi nu voi fi niciodată. Cine o fi Ueit, habar nu am. Văd, că sprijinul meu îl compromite. I-am f[cut un deserviciu. Îi cer scuze.


#27980 (raspuns la: #27968) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Libertatea constiintei si intolranta - de (anonim) la: 16/11/2004 14:58:13
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Sunt Adela. Un ultim mesaj pentru Manuela-Hipatia.

“Constat cu surprindere ca undeva intre noi e o bariera de comunicare. Ma acuzati de idei preconcepute, dar ma tratati exact din prisma unor idei preconcepute. Cel mai simplu era sa verificati la conferinta "Cine conduce lumea?" - iata un link: www.cafeneaua.com/node/view/2274 si v-ati fi convins de faptul ca va spun adevarul. Daca un lucru atat de simplu de verificat nu va este credibil, ce sa mai spun despre natura discutiei noastre, scumpa doamna?”

Eşti confuză. Ce să verific la acea adresă. În ce chestiune ai spus adevărul? Care-i sensul frazei “dacă un lucru atât de simplu de verificat nu vă este credibil”? UN LUCRU SAU ESTE CREDIBIL, SAU NU. Ce are asta cu mine personal sau cu oricine altcineva? Dar fiindcă a fost ultimul tău mesaj, adresat mie, nu insist să-mi răspunzi. Între noi într-adevăr există o barieră de comunicare, cum aexistat întotdeauna între omul, care vrea să creadă cu dinadinsul în ceva (tu ai spus într-un mesaj: “…minte-mă frumos”), pe de o parte, şi omul, care nu acceptă minciuna sub nici o formă, oricât de consolatoare, romantică şi frumoasă, care nu acceptă să fie manipulat, ci doreşte să înţeleagă până la capăt raţiunile unui îndemn din afară, de a proceda aşa sau altfel, verificându-le cu propriile principii morale şi propriile raţionamente. Ceea ce tu consideri, că este un afront, un comportament periculos şi antisocial.

“Ati spus ca ratiune constienta este o tautologie, atunci inseamna ca Descartes facea aceeasi greseala cu mine cand cauta sa puna in evidenta legatura dintre constiinta de sine si ratiune: "Dubito, cogito, cogito, ergo sum".”

Fraza lui Descartes a fost înţeleasă greşit de tine. Eu o interpretez altfel, şi cred că această interpretare este mai aproape de ceea ce a vrut el să spună. Semnele de punctuaţie sunt cam limitate în posibilităţile lor, pentru a reda nuanţele unui gând atât de profund, de aceea îmi permit să folosesc unele simboluri matematice, pentru a transcrie această frază astfel, ca să fie mai aproape de sensul, pe care i l-a dat Descartes:
“Dubito -> cogito, cogito => ergo sum”
Adică din faptul că mă îndoiesc rezultă că cuget (raţionez), iar faptul că cuget (raţionez) este egal cu aceea că exist (sunt conştient de existenţa mea), iar semnul > indică o oarecare relativitate a egalităţii dintre raţiune şi conştiinţă. Anume: din faptul că cuget reiese cu certitudine, că eu exist (am conştiinţa de sine). Ceea ce ne sugerează următoarele:
- noţiunea de “conştiinţă” îi este anterioară noţiunii de “raţiune
- este mai amplă, decât noţiunea de “raţiune” şi o conţine în interiorul său.
Iată de ce am spus, că expresia “raţiune conştientă” este o tautologie. Raţiunea este într-atât de conştientă, încât nici nu face să vorbim despre aceasta. Este cam acelaşi lucru ca “raţiunea raţională”.

Acum, si din ceea ce scrieti iese un adevar,caci protestantii au interpretat fiecare cum o vrut Biblia si momentan sunt in jur de 5000 de congregatii / confesiuni crestine. Gasiti ca e bun acest lucru?

“Acum, si din ceea ce scrieti iese un adevar,caci protestantii au interpretat fiecare cum o vrut Biblia si momentan sunt in jur de 5000 de congregatii / confesiuni crestine. Gasiti ca e bun acest lucru?”
Odată ce sunt ateu, problemele interne ale bisericii îmi sunt total indiferente. Dar din câte ştiu eu, şi în sânul bisericii ortodoxe au luat naştere şi continuă să existe mai multe secte, în special în Rusia, unde încercările lui Petru I de a reforma biserica ortodoxă rusă, apropiind-o de contemporaneitate au generat o amplă răzvrătire religioasă. “Tradiţionaliştii” erau exilaţi în Siberia sau fugeau de persecuţii înspre hotarele statului rus –astfel au apărut în Basarabia, Bucovina şi în delta Dunării “lipovanii”, purtătorii unei ortodoxii de modă veche –“starover”.
În afară de aceasta, mai erau şi alte secte, dintre care îmi amintesc cu certitudine de secta “scopeţilor”, ceea ce în traducere înseamnă “castraţi”. Aceştea se castrau într-adevăr, pentru a deveni “puri” şi “sfinţi” – uite o aducere la absurd a ideilor creştine despre păcatul de a întreţine relaţii sexuale. După cum vă daţi seama, această sectă nu era sortită să prospere, odată ce sectanţii nu puteau să aibă copii. În România de asemenea există ortodoxie “de stil vechi” şi “de stil nou”.
În general, consider diversificarea opiniilor un lucru normal şi natural, de aceea consider că apariţia sectelor este un rezultat al evoluţiei religiilor – cum se poate observa, acest termen este aplicabil şi aici. E vorba de principiul universal al dezvoltării (de la simplu la complex), care generează procese evolutive nu numai în lumea fizică, dar şi în sfera spirituală.

“Intr-o carte de-a dreptul atee, care se doreste monografie despre viata lui Giordano Bruno, se arata foarte clar ca moartea i s-a tras de la "paturile bogate" care l-au dat in mana Inchizitiei. Sigur ca s-au facut abuzuri si ca multi oameni au cazut victima Inchizitiei, dar nu din cauza stiintei, ci din cauza implicarii politice a oamenior de stiinta din acele vremuri.”

Am subliniat acest pasaj ca să-ţi atrag atenţia, cât eşti de subiectivă – dacă o carte este atee, îi refuzi dreptul de a fi corectă din punct de vedere ştiinţific. De ce adică, “nu din cauza ştiinţei”?
Toţi acei, care au căzut victime ale Inchiziţiei, au fost denunţaţi, pârăţi, denigraţi de cineva, în cele mai multe cazuri, de oameni cu influenţă, adică aproape sigur “din păturile bogate”. E clar, că denunţurile nu erau “construite” pe motivaţii personale, ci pe considerente ideologice (religioase). Erau învinuiţi de erezie, de ocupaţii “oculte”, care de multe ori erau ocupaţii ştiinţifice (chimie, fizică, medicină), de afirmaţii nerespectuoase faţă de cler etc, etc. Nu văd de cum faptul că erau pârâţi ar putea să justifice religia (instituţia ei judiciară – Inchiziţia).

“…trebuie sa stiti ca cel mai dotat observator astronomic in sec. XVI-XVII era cel de la Vatican. Dovada sta indreptarea calendarului, ceruta de astronomii de la Vatican papei Grigore.”
Ştiu. Norocul acestor astronomi, că l-au găsit în duţi buni şi nu l-au dat pe mâna inchiziţiei. Datorită acestui observator Giordano Bruno a putut să-şi facă descoperirle, dar el a avut mai puţin noroc.
“Copernic era canonic si si-a scos cartea sub pseudonim etc. “
Şi de Copernic ştiu. Mulţi călugări aveau posibilitatea să facă ample cercetări astronomice, să se ocupe studii în alte domenii ale ştiinţei. Cei mai valoroşi dintre ei aveau şi cele mai multe probleme, de îndată ce studiile lor ieşeau din sfera mult prea strâmtă a religiei în sfera cunoştinţelor general umane, dacă îmi permiţi să le zic aşa. De obicei, mai întâi li se făcea din deget, iar dacă nu se supuneau, până la urmă ajungeau să fie persecutaţi.
“Hypatia, doamna mea, a fost omorata nu pentru ca era om de stiinta, ci pentru ca era aparatoarea paganismului. Personal, regret foarte mult gestul facut de cel care a instigat pe crestini la omorarea Hypatiei…”
Hipatia nu era “apărătoarea păgânismului”. Era păgână în sensul direct al cuvântului, adică nu era creştină, dar nu se ocupa de politică şi nu promova decât ştiinţele cu care se ocupa. În special, preda matematica şi astronomia. De asemenea, era liderul şcolii de filosofie din Alexandria şi adeptul filosofiei platonice, acel Platon, care mai târşiu a intrat în graţiile bisericii creştine, deşi post mortem. Îţi înţeleg rezerva în privinţa celui care a instigat mulţimea să o omoare – de ce nu spui, că acel cineva era chiar arhiepiscopul Alexandriei Chiril, canonizat ulterior şi cunoscut sub numele de “Sfântul Chiril”. (Poate ar trebui să scriu cu K, dacă am greşit, îmi cer scuze, dar numai pentru aceasta!). Motivele, în general erau politice. Arhiepiscopul dorea să fie el unicul, care să aibă putere şi influenţă asupra spiritelor, nimeni nu trebuia să strălucească şi să-l eclipseze, pentru binele bisericii şi al religiei creştine, bineînţeles. Dar oficial i s-a imputat anume faptul, că predă matematica, care se considera o parte a filosofiei. Şi anume datorită inteligenăei neordinare şi a ştiinţelor sale s-a pomenit Hzpatia de-a curmezişul căilor prea sfinţiei sale. Dacă te interesează cu adevărat acest subiect, caută pe Internet articolele filosoafei din Grecia Kristina Voco. Dânsa e precaută, nu-şi afişează convingerile personale, ci a făcut studii ample la acest subiect şi le expune cu destulă rigurozitate ştiinţifică.
“…tocmai de aceea mi-am luat acest pseudonim, caci vreau ca peste veacuri, omenirea sa inteleaga un lucru simplu: multa stiinta apropie pe om de Dumnezeu, iar putina stiinta il indeparteaza.”

Nu crezi că ţi-ai luat o sarcină peste puterile tale? Nu e prea tare spus? După cum am subliniat mai sus, anume acei savanţi, care ne-au lăsat descoperiri importante în ştiinţă, adică aveau multă ştiinţă, se îndepărtau de Dumnezeu… şi erau îndepărtaţi de biserică. Iar cei mai aproape de Dumnezeu, după cum a spus Isus Christos, sunt “cei săraci cu duhul”, adică acei care au mai puţină ştiinţă.

“Iata ceva si pentru Adela:
Pentru că sufletul este nemuritor, iată ce ne spune Avva Antonie (sec. III-IV), în “Filocalia”, Vol.1, 1946, Sibiu, p.13 şi p.22:
“Cei umpluţi de răutate şi ameţiţi de neştiinţă nu cunosc pe Dumnezeu şi n-au trezvia sufletului.Căci Dumnezeu nu poate fi văzut, ci numai înţeles cu mintea, fiind cât se poate de învederat în cele văzute, aşa ca sufletul în trup. Pentru că, precum trupul nu poate fiinţa, fără suflet, aşa toate cele ce se văd şi sunt nu pot fiinţa fără Dumnezeu.”

“Cea mai mare boală a sufletului, ruina şi pierzarea lui este să nu cunoască pe Dumnezeu care a făcut toate pentru om ş i-a dăruit lui mintea şi cuvântul prin care zburând sus omul se uneşte cu Dumnezeu, înţelegând şi preamărind pe Dumnezeu.”

“Raţiunea ne face vrednici să ne numim oameni. Iar de nu o avem pe aceasta, numai glasul şi forma mădularelor ne deosebim de dobitoace. Să recunoască omul cu mintea întreagă că este nemuritor şi va urî toată pofta cea păcătoasă, care ne face între oameni pricină de moarte.”

Hypatia

P.S. Ia ce scriu ca parerea mea si nu intentia de a ma lansa intr-o dezbatere. Consider ca a face o dezbatere pe o astfel de tema, este un atentat la dreptul de libera constiinta a celuilalt. “

Acest pasaj, evidenţiat de mine prin caractere italice, este luat în întregime dintr-un mesaj, adresat altei persoane, dar care mă priveşte pe mine. Aşadar, în afara ultimului tău mesaj ai hotărât să mă împroşti din nou cu “umpluţi de răutate”, “ameţiţi de neştiinţă”, n-au trezvia sufletului“, “cea mai mare boală a sufletului”, “să recunoască omul cu mintea întreagă că este nemuritor”, “pofta cea păcătoasă” , folosindu-te de ajutorul sfinţilor părinţi, ca să nu fii învinuită de atac la persoană. Bun şiretlic. Dar observ, că propriul tău stil nu se prea deosebeşte de acest stil “teologic”, în care frazele sunt construite nu conform logicii, ci într-un fel sucit, căci premisele şi deducţiile se confundă şi deduc unele din altele, iar argumentele, de cele mai multe ori, lipsesc cu desăvârşire. Dacă un astfel de proces mintal-verbal poate fi numit “cugetare”, I’m sorry! Mai slăbeşte-mă cu asemenea soi de înţelepciune, în care ocara, blestemul şi afurisirea ţin loc de argumente şi care pot convinge doar pe cei slabi cu duhul.
Şi însfârşit, în post scriptum-ul tău iarăşi lansezi flamura intoleranţei, încercând să interzici altora să discute pe anumite teme. Sau le interzici să discute doar atunci, când vezi că nu ai câştig de cauză? Atunci declari senin, că cineva atentează la drepturile tale la liberatatea conştiinţei, şi gata! Dar este numai o discuţie! Fiecare îşi expune liber opinia şi nu constrânge pe nimeni să-i fie acceptată. Dimpotrivă, încercarea de a interzice cuiva să-şi expună opinia este un atentat la drepturile lui. Nu văd în judecăţile tale acea “trezvie a minţii” care vrei s-o impui tuturor, dar în special mie, odată ce secvenţele respective sunt “pentru Adela”.
În încheiere, vreau să-mi iau rămas bun de la tine, odată ce ne-am trimis deja “ultimele mesaje”, în continuare mă voi adresa altor persoane, sau tutror acelor, care vizitează acest site.
Adio, Manuela
#28868 (raspuns la: #28797) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sa ai pofta bella!! pai am - de Ivy la: 16/11/2004 19:15:37
(la: Trancaneala Aristocrata)
sa ai pofta bella!!

pai am recuperat si eu ce am prins..spre exemplu, nu-mi amintesc nici o reteta cu varza?..so, abia astept sa o vad....In orice caz, decind cu site-ul asta tare m-am mai dasteptat la bucatareala..:-)))

merg sa maninc si eu ceva...poate un muffin..yeeesss, un muffin..:-)
#28921 (raspuns la: #28918) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ha ha ha - de fefe la: 16/11/2004 21:03:23
(la: Trancaneala Aristocrata)
Pai fetelor, sa vedeti cum pun mina si o sun pe lemecica in tahiti si-i spun de cel care vrea sa o imite asa de mult. Din cite stiu eu nu o sa-i convina sa auda vestea asta.

Si eu am ris cu pofta cind am citit poanta de la femeia.
iti copiez mai jos textul car - de Mariana Ignatov la: 24/11/2004 10:16:09
(la: Mergi la vot!)
iti copiez mai jos textul care l-am scris cu ceva in urma in conferinta lui Anca Tudor.

sunt o galateanca plecata din tara(sunt in torino, it). in legatura cu alegerile din noiembrie voriam sa iti mai spun inca un fapt destul de eclatant. regiunea torino-lui (Piemonte) are printre rezidentii sai circa 35.000 de romani (legali).in afara celor legali mai sunt tot la fel de multi cei ilegali (asa-zisii turisti de 3 luni care raman aici). in primavara cand sa votat pt Constitutie ambasada romana a organizat u segiu de vot in torino. putini au fost cei care au votat pt ca nimeni nu sa preoccupat sa imprastie vocea.acum cand toti sunt interesati de presendentia romana, ambasada Romaniei s-a gandit ca ar fi mai bine ca in Torino sa nu fie segiu de vot. asa ca toti romani de aici isi vor pune pofta in cui si nu vor putea vota pt viitorul Romaniei. sunt dezamagita...
totusi o solutie ar fi: in singura zi de odihna a saptamanii sa ma urc in masina, sa conduc pana la Milano, sa ma arunc in traficul infernal si sa gasesc segiul de vot; votez si dupa aia sa ma intorc acasa. va fi o duminica extraordinara. dar cum eu nu am de gand sa imi sacrific odihna, voi ramane fara sa votez si asa vor ramane cam 60.000 de romani.


sunt sigura ca Torino nu este singrul caz(din cate am inteles si in Canada se intampla ceva analog).

cele bune.

"Errare è umano, perseverare è diabolico."
Cand femeia tace,pune-ti cent - de (anonim) la: 25/11/2004 17:37:55
(la: Femeia)
Cand femeia tace,pune-ti centura de siguranta.
Poftim de mai intreaba si alta data :) - de camyb1981 la: 01/12/2004 13:40:14
(la: TRICOLORUL ROMANESC)
Daca nu ma insel eu (lucru foarte posibil de altfel:) singura ta intrebare a fost : "care sint culorile complementare?" ; daca toata lumea ti-ar raspunde precum talusa ti-ar trebui citeva vieti sa afli raspunsurile la o mica parte din intrebarile tale... Poftim de mai intreaba daca ai timp, rabdare, chef si... nervi!

Eu nu ma pricep la lucrurile astea, desi am invatat cite ceva prin clasa a 6-a; daca ma insel, imi asum bobirnacul:

galben-violet ; portocaliu-albastru ; rosu-verde.
Dinisor, Pun pariu ca nu s - de Horia D la: 03/12/2004 20:55:09
(la: Mame singure!)
Dinisor,

Pun pariu ca nu sunt milf-uri printre ele:)))

The things that come to those who wait are what's left behind by those
who got there first.
rulada de carne, de la magdritz - de Belle la: 07/12/2004 15:15:39
(la: Retete aristocrate)
http://www.cafeneaua.com/node/view/2867

Portii: pentru un platou
Timp de preparare: 1 hours
Ingrediente:

0.5 kg de carne tocata fin
5 oua
1 cutie de ciuperci taiate
1 ardei rosu
1/2 ceapa medie, 2 catei de usturoi
3 felii de paine
patrunjel, sare, boia, piper, Vegeta, 2 linguri de pesmet

Instructiuni pentru preparare:

Se inmoaie in apa rece feliile de paine, se storc bine si se pun intr-un castron cu carnea tocata, ceapa si usturoiul tocate marunt, sare, piper, boia dupa gust, 2 oua crude si se amesteca foarte bine ca si pentru chiftelute. Celelalte 3 oua se fierb 10 minute. Pe o folie de plastic unsa cu ulei se intinde compozitia de carne, peste care se dau pe razatoare ouale fierte tari, se presara pe ou putina Vegeta, sau sare, se presara ciupercile tocate marunt si stoarse de zeama si se aseaza ardeiul taiat fidea, in lungul ruladei. Se presara peste patrunjel verde si proaspat, dupa care se ruleaza foarte strans intr-o rulada de lungimea tavii. Se presara cu pesmet foarte bine, se aseaza in tava, se stropeste cu ulei si se da la foc mare in cuptorul incins pana se rumeneste. Dupa ce s-a copt, scoateti din tava si asezati rulada fierbinte pe o hartie absorbanta si lasati sa se raceasca. E foarte important sa coaceti repede si sa o scoateti din tava cu ulei ca sa se usuce. Va garantez ca nu e atat de greu cum pare, amestecul de arome si de culori, din interiorul ruladei va va garanta un colt colorat pe un patou de sarbatori, alaturi de cascaval, masline, rosii si alte bunatati. POFTA BUNA!
#30958 (raspuns la: #30763) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Prajiturele cu Mere si Nuci “Marta” - LMC - de Belle la: 07/12/2004 15:16:55
(la: Retete aristocrate)
Prajiturele cu Mere si Nuci “Marta” - de la LMC

700g faina
330g unt nesarat
200g smintina
2 oua intregi
3 galbenuse
1 lingurita praf de copt stins cu lamiie

2kg mere curatate si date pe razatoarea mare sau taiate felii subtiri de 1milimetru grosime
150g zahar tos
nuci taiate marunt cu cutitul
o lamiie
praf de scortisoara

Mai intii de toate se curata merele de coaja si se dau pe razatoare, sau se taie felii subtiri. Daca merele se dau pe razatoare toata zeama trebuie scursa bine de tot, dar daca se taie felii nu trebuie scursa zeama pentru ca nu prea ramine zeama atunci. Se pun merele intr-o cratita si se amesteca bine cu zaharul, zeama de la o lamiie, coaja galbena rasa de la lamiie, si scortisoara dupa gust. Se aseaza cratita pe foc si in timp ce amesteci in continuu lasi merele sa fiarba. Nu adaugi apa pentru ca ele vor lasa zeama suficienta pentru fierbere. Dupa ce fierb merele se pun deoparte sa se raceasca bine de tot. Merele se aseaza intr-o strecuratoare de plastic deasupra unui castron ca zeama care mai este pe ele sa se scurga usor.

In timp ce merele se racesc prepari aluatul. Se pune faina intr-un castron si la mijloc se face o adincitura unde se pune o lingurita de praf de cop. Imediat se stinge cu un pic de zeama de lamiie. Se adauga ouale, untul, si smintina si se framinta aluatul bine de tot. Untul trebuie sa fie rece de la frigider pentru ca in timp ce framinti aluatul el va incepe sa se inmoaie. Daca aluatul este prea lipicios in timp ce-l framinti poti sa mai presari cite un pic de faina sa nu se lipeasca de miini sau de suprafata pe care framinti. Imparti aluatul in 4 si-l bagi la frigider pentru o ora sa se odihneasca.

Scoti cite o portie de aluat care se intinde subtire, 2-3mm, si se taie patratele cu latura de vreo 12-13cm. La mijloc se aseaza umplutura de mere si cite o lingurita de nuci taiate. Se prind cele patru colturi si se aseaza intr-o tava unsa cu unt si tapetata cu faina. Fiecare prajiturica se unge apoi cu pensula cu putin ou batut, si chiar la mijloc se presara citeva nuci taiate care le apesi usor cu degetele sa se aseze in aluat. Se da la cuptor incis la o temperatura potrivita, cam 375 degrees Fahrenheit = 190.56 degrees Celsius, dar asta depinde de cuptorul fiecaruia, si se lasa pina se fac de culoarea aurie. Cind se scot afara le asezi pe un gratar de metal le acoperi cu un prosop de bucatarie si le lasi sa se raceasca; cind s-au racit le poti da cu un pic de zahar pudra si le asezi frumos pe o tava. Pofta Buna!

Compozitia de mai sus mi-a dat in jur de vreo 42 de prajiturele.
#30959 (raspuns la: #30958) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Savarina - LMC - de Belle la: 07/12/2004 15:18:32
(la: Retete aristocrate)
Savarina (de la LMC)

5 linguri zahar pudra
5 oua
5 linguri pesmet fin
coaja rasa de la o lamiie
zeama de la o lamiie
frisca

Siropul

150g zahar
1 pahar apa
1 lingura rom

Se freaca zaharul cu galbenusurile pina se obtine o crema, se adauga apoi, amestecind mereu, coaja de lamiie si pesmetul, la urma albusurile batute spuma (se incorporeaza amestecind foarte usor sa ramina pufos). Se pune compozitia in forma de savarina (forma rotunda cu gaura la mijloc sau orice forma mica si rotunda ca pentru cupcakes). Se coace la foc potrivit, apoi se siropeaza cu un sirop de zahar, apa si rom. Dupa ce se raceste se umple golul din mijloc cu frisca (daca folosesti forma de cupcakes atunci faci tu o gaura mica cu o lingurita) (se poate garnisi punind peste frisca citeva visine sau alte fructe din dulceata).

Eu folosesc tava din aia de cupcakes si in fiecare gaura pun o forma de hirtie care nu lasa ca savarina sa se prinda de tava. Este foarte bine sa folosesti hirtia pentru ca atunci cind insiropezi savarina trebuie sa stea siropul in savarina nu sa curga pe margine. De asemenea este foarte practic la servire, fiecare isi ia savarina cu mina o pune in farfurie si maninca cu lingurita.

Daca vrei sa dublezi portia cantitatilor de mai sus este indicat sa le faci de doua ori, deci nu pune 10 oua odata. Eu am facut asta si de multe ori albusurile au lasat un lichid apos care nu mentine savarina pufoasa.

Pesmetul se poate face din piine alba (not sourdough). In America cea mai ieftina piine este perfecta. Se pun feliile de piine la 150F , sau un foc mic in cuptor si se lasa sa se usuce. Cind o parte este uscata se intoarce pe cealalta parte si se lasa pina sau uscat de tot. Se poate pisa marunt cu un Food Processor, sau cu masina de macinat cafea. Pesmetul trebuie sa fie fin de tot la savarine.

Folositi un rom bun. Eu de multe ori pun mult mai mult rom la sirop decit scrie in reteta. Fiecare cu gustul lui.

Pofta Buna!

#30960 (raspuns la: #30959) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sarmale cu ciuperci - de anisia la: 09/12/2004 12:41:09
(la: Retete aristocrate)
belle, sper ca e ok ca incerc sa te ajut culegand cate o reteta de pe ici pe colo cand imi ies in cale :). iata ce am gasit azi:

Sarmale cu ciuperci
Publicat de cyppq2 la 11/07/2004 - 04:14 la Antreuri

Portii:
Timp de preparare: 2 hours
Ingrediente:

2-3 cepe
200-300g ciuperci
3-4 linguri orez
vegeta, piper, boia, marar
1 varza dulce

Instructiuni pentru preparare:

Se calesc 2-3 cepe taiate marunt impreuna cu ciupercile taiate felii in putin ulei la foc potrivit, se lasa sa se inmoaie putin apoi se scurge zeama optinuta care se pastreaza pt a fi pusa peste sarmale la fiert. In masa de ciuperci se adauga orezul spalat, cca 3-4 linguri, vegeta , piper putina boia si marar dupa dorinta. Varza se opareste in apa cu sare citeva minute apoi se fac sarmalute care se aseaza in cratita una linga alta peste care se pune zeama de la ciupercile dinstuite cu ceapa si se complcteaza cu apa pina da peste ele. Se fierb la foc potrivit pina se inmoie varsa si este fiert orezul. La sarmalele cu ciuperci se poate face un sos de marar cu putina faina marar si zeama in care au fiert sarmalele, sau dupa preferinta se poate face un sos de rosii. Pofta Buna!
Papasha pune de inc-o mineria - de Daniel Racovitan la: 16/12/2004 16:35:18
(la: Iliescu il gratiaza pe Cozma!)
Papasha pune de inc-o mineriada?

___________________________________________________
Viitorul poate incepe.
cartofi la cuptor - michaela - de Belle la: 18/12/2004 00:10:07
(la: Retete aristocrate)
http://www.cafeneaua.com/node/view/2271

"Portii: Depinde cine mananca dar minim 3 portii sanatoase
Timp de preparare: 2.5 hours
Ingrediente:

1-2 kg cartofi ( 12-24.000 lei)
2-3 oua ( 7.200-10.600 lei)
o conserva de ciuperci ( 20.000 lei daca sunt chinezesti)
50 gr margarina ( Unirea - 5.000 lei)
200 gr smantana ( daca e varsata de 10.000 ajunge)
50-100gr pesmet ( gratis ca-l faci acasa)
telemea sau cascaval dupa buget (10.000 - telemea -30000 cascaval)
vegeta- o lingurita ( 1.000 lei)
sare ( fara valoare)

Instructiuni pentru preparare:

Se fierb cartofii in coaja. Se curata. O treime din cartofi se fac piure, se sareaza dupa gust, se pun ciupercile, vegeta si 1-2 oua in compozitie. Restul catofilor se taie rondele. Se unge o tava cu margarina, se tapeteaza cu pesmet. Se pune un strat de rondele de cartofi, se toarna compozitia de mai sus peste rondele, se niveleaza. Se acopera cu un strat de rondele de cartofi. Se bate oul ramas cu smantana, se toarna peste cartofi, se rade deasupra telemea sau cascaval ( dupa buget). POFTA BUNA si daca ati incercat sper ca o sa va si placa...
Note:

Valoare nutritiva (adica calorii - imi pare rau dar nu stiu) Cost : intre 65 de mii si 108 mii - ieftin daca impartim la trei si constatam ca avem un prinz de 21,3-36 mii per persoana daca sunt trei la masa... Mai punem si cate o clatita -doua si pranzul e complet..."


la reteta asta care suna chiar gustoasa, as modifica putin si anume as amesteca cartofii rondele cu urmatorul amestec: 1 ceapa potrivita se taie marunt si se caleste in ulei, se adauga carne tocata (cam jumatate de kilogram) sare, putin piper si putina boia si se amesteca din cand in cand pana cand carnea e prajita. se scurge de uleiul in care s-a prajit si se amesteca cu putina mazare fiarta si boabe de porum fiert.
#31894 (raspuns la: #31637) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ha-ha-ha!!!! - de fefe la: 21/12/2004 18:38:36
(la: Trancaneala Aristocrata)
Mama ce-am mai ris... Horica, se vede ca esti ardelean, ca altcumva nu stiai tu vorba ungurului. Hehe!

Desi eu nu le prea am cu jumarile mi-ati facut o pofta de numa. Mi-am adus aminte de bunicu, care era cel mai renumit prin Ardeal la taiatul si prepararea porcului, cum isi facea el jumarile, cirnatul afumat, slanina de doua feluri (afumata si la saramura) ce sa va mai spun de caltabos, toba, si alte felurite chestii de care nu-mi aduc aminte. Apoi in ziua taierii porcului tin minte ca ne adunam toate neamurile si vecinii si mincam "varza a-la-cluj", sau cel putin asa imi aduc eu aminte ca-i zicea, dar cred ca mai are si alte denumiri. Mama ce ospat era! Apoi vara, cind nu puteai sa maninci chiar asa multa carne, scotea bunicu "slana" de la pastrat si taia asa bucatele mici si subtirele, eu ma duceam si culegeam o rosie, doua (ca erau asa mari de tot cit pumnul lu bunicu de se saturau doi oameni mari dintr-una), niste ceapa rosie sau verde, si piine de la Salonta (din aia cit roata de la masina, o bunatate de-ti curg balele numai cind o vezi). Si lua bunicu "roata" si taia cite o felie din aia de-o propteai pe tot bratul ca s-o bagi in gura, o ungea frumos cu oleaca de untura, presara sare (o sare din aia zgrompturoasa, nu fina) sau punea un strat subtire de "gulas" sau boia. Pai fratilor, mincam noi copii de ne spargeam, mai ales daca veneam dupa batut mingii si catarat prin copacii. Asta era cica, prinzul, ca seara cind venea bunica de la servici, apoi sa vezi alea sarmale si "leveshe" ce ne dadea noua sa mincam, mama mia...

Hai sa lasam vorbele astea ca deja mi se face rau de atita pofta ce-ati bagat in mine.
O sa pun 2-3 poze la groupul - de Horia D la: 23/12/2004 18:52:42
(la: Trancaneala Aristocrata)
O sa pun 2-3 poze la groupul meu.. enjoy!!

The things that come to those who wait are what's left behind by those
who got there first.
#32172 (raspuns la: #32171) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Oare ne vom recastiga vreod - de (anonim) la: 04/01/2005 18:57:08
(la: Cat de uniti sunt romanii din strainatate?)


Oare ne vom recastiga vreodata mandria de a fi romani?...



Vad ca majoritatea comentariilor sunt facute din afara Romaniei, cu amar.
Si eu am plecat de uratul societatii romanesti, cu oameni incruntati care nu au timp sau disponibilitate pentru nimeni altul decat propria persoana, eventual propria familie. Cu banditii locali care ti-o "pun" cand ti-e lumea mai draga. Cu vanzatoarele de la Alimentara care imparteau ratiile si mai tarziu alte alimente dupa pofta inimii. Si toate celelalte bucurii pe care le stiti si voi.


Oricum, aici am vazut ca sunt si altfel de oameni. Cu bun simt si disponibilitate pentru cei mai putin norocosi si cred ca ar trebui sa invatam cate ceva de la ei.



Cred ca ar trebui sa ne infranam pornirea de ai pune pe toti romanii
intr-o singura categorie, de loc magulitoare dupa cum reiese din
majoritatea comentariilor. La urma urmelor e vorba de relatii
interpersonale si nimic mai mult.



Din pacate emigratia romanilor in Europa a ultimilor ani a fost reprezentata de cei fara prea multa educatie, oameni disperati incercand
sa-si fac un rost, cat de cat. Pe langa ei am vazut si alte etnii care sunt mai greu, dar nu imposibil, de integrat intr-o societate occidentala.
Ce sa-i faci, padure fara uscaturi nu exista.


Mai mult, poate ca n-ar strica sa avem o atitudine mai proactiva fata de cei ce continua sa ne terfeleasca imaginea.


Exemplu:
Cunosc destui romanasi care au o viata buna aici, fara probleme financiare deosebite, dar care prefera sa-si faca cumparaturile la hotii aciuiti pe aici pentru cativa dolari mai putin. Hoti de-ai nostrii, bine'nteles. Nici o umbra de remuscare.
Mita isi face si ea loc din ce in ce mai mult. Noroc ca legile se respecta si sper ca fenomenul nu va lua amploarea damboviteana.


Poate daca i-am trage de maneca, prieteneste, s-ar produce ceva schimbari in comportamentul lor.



Mi-e rusine si mie cand vad chestii de-astea. Nu vreau sa cred ca astea
sunt caracteristici ale romanilor. E drept ca comunistii ne-au cam indobitocit dar putem sa ne revenim. N-om fi noi mai prosti ca altii.



Un bun inceput ar fi ca noi cei ce ne-am facut un rost sa incercam sa evidentiem cele bune despre noi si ai nostrii. Cele rele sa le lasam deoparte, sa nu le evidentiem cu atata placere. Poate ca asa vom putea sa ne unim in jurul unor valori (slava Domnului avem destule) in loc sa ne dezbinam (parca mai era nevoie) datorita unor prostii.



Pasi frumosi in directia cea buna au facut romanii din Ontario. Cu timpul poate ca vom putea fi si noi la fel de mandri de originea noastra ca si Ucrainienii, Polonezii, Italienii. Si ei au belele lor dar nu i-am auzit pe nici unii (si am intrebat) sa-si ponegreasca conationalii ca si noi.





Cu drag,



Dan

Poftim de cititi: http://www - de Daniel Racovitan la: 11/01/2005 00:35:56
(la: O romanca naste la 67 de ani, record!)
Poftim de cititi:
http://www.jurnalul.ro/modules.php?op=modload&name=News&file=article&sid=146190&topic=32

Mie mi s-a facut sila.

___________________________________________________________________
"Étoile des neiges / Pays merveilleux / où ceux qui s'aiment / Vivent à deux /
Étoiles de neiges / Mon coeur amoureux Est pris au piège / De tes grands yeux"



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...