comentarii

rabdarea este amara dar fructele ei sunt dulci


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
De ce nimeni nu mai scrie? - de (anonim) la: 14/11/2004 03:25:54
(la: Cele mai frumoase poezii)
Dragii mei, de ce taceti? mai scrie'i ceva, altfel raman aici singura si n-am cu cine discuta. Hai sa va mai trimit o poezie, poate vine dezghetul.

De fapt, este o "coroana de sonete", care se nume;te "Sete de viata":

1

Nu sufăr vorba spusă cu emfază -
Sinceritatea nu suportă falsul,
Timid şi molcum îi răsună glasul
Iar Adevăru-i stă mereu de pază.

În sufletul curat găsesc oaza
De sentimente mari, când sună ceasul,
Poruncitor chemându-mă Parnasul
Spre culmea lui, ce-n soare scânteiază.

Acolo-mi este raiul de lumină
Spre care tind cu inima senină
Când Poezia-n suflet se pogoară...

Acolo râd şi plâng precum îmi place,
Nu pot să mint, nu ştiu a mă preface,
Sunt simplă ca o strună de vioară.

2

Sunt simplă ca o strună de vioară,
Deşi exprim şi culmea şi abisul,
Conţin în mine iadul, paradisul,
Speranţa, ura, dragostea de ţară .

Moldova mea! Iubirea mea amară,
Eu îţi închin şi faptele, şi scrisul,
Cu viitorul tău nutrescu-mi visul,
Prin tine Universul mă-nconjoară...

Ce dragi îmi sunt aceste sate albe
Cu case ca mărgelele în salbe,
Privite de pe deal în toi de vară,

Ce dragi îmi sunt livezile-nflorite,
Băieţii tăi şi fetele smolite,
Admir aroma crinului, fugară...

3

Admir aroma crinului, fugară...
Ca raza - sveltă, dreaptă-i este firea
Petala-i albă - pură ca iubirea,
Ce frageda juneţe o-nfioară,

Dar fii atent - prea multe, te omoară
Aceste flori, deşi uimesc privirea
Şi par să-ţi dăruiască fericirea
Prin frumuseţea lor sublimă, rară.

Un paradox cum se întâmplă-ades,
Deşi e mult prea lesne de-nţeles :
Aşa-i natura - veşnic ne şochează...

Ci uneori îmi pare o trădare -
Perfidia aceasta crunt mă doare
Şi inima de dor mi se cabrează.

4

Când inima de dor mi se cabrează,
Speranţa-mi ca un abur se topeşte,
Se-ntâmplă să-i şi-njur moldoveneşte
Pe toţi - miniştrii, oamenii de vază...

Patriotismul? Nu e doar o frază
Cu care un popor se amăgeşte?
Îmi vine să exclam : Doamne, păzeşte
De cancerul verbal în metastază!

Un paradox şi-aici, dar ştiu prea bine,
Că dragostea ce-o port în piept la mine
Pentru poporul meu - ea mă salvează...

Cu ea mă simt păşind în nemurire -
Mă las cuprinsă de nemărginire,
Vibrând cu Universul într-o fază.

5

Vibrez cu Universul într-o fază
Şi simt că sunt mai sigură de mine
Când beau din energiile divine -
De parc-aş trece-n altă ipostază.

În alt diapazon îmi luminează
Şi soarele din cer; Atunci, în fine,
Micimile vieţi-mi sunt străine,
Pământul neclintit îmi stă la bază.

Sunt gata să împart cu toţi misterul
Acestei stări de forţă... Efemerul
Se sparge-n stânca asta solitară.

Când noaptea lin se lasă, ca o ceaţă,
Arunc calvarul grijilor din viaţă,
Absorb din lut esenţa mea primară.

6

Absorb din lut esenţa mea primară,
Mă contopesc cu tot ce-i viu pe lume -
Naiadă în a valurilor spume,
Driadă în pădurea seculară.

Cu arborii renasc în primăvară
Şi dau cu ei în floare - fără glume!
Aceste mici minunăţii anume
Îmi fac senzaţia vieţii clară.

În miezul codrului mă simt acasă,
Ating cu geana cerul de mătasă
Şi fruntea mi se mistuie în pară...

În arşiţele verii cu mirare
Din cupele ei pline cu vigoare
Sorb adierea vântului de vară.

7

Sorb adierea vântului de vară,
Ce poartă rodul lanului în spate -
Cu boabe de polen, înmiresmate
El fecundează grâul şi secara.

Această pâine-i dulce şi amară,
Dar zi de zi cu ea ne ţinem, frate,
Ea scoase din nevoi nenumărate
Şi neamul, şi familia, şi ţara.

Nu voi să iau nici cea mai albă pâine
Din alt pământ, din mâinile străine,
Căci maica noastră glia se-ntristează.

Mi-a-mprumutat orice atom din mine
Şi mă hrănesc din ea - aşa e bine -
Să-i prind cu gura ploaia, roua, raza...

8

Eu prind cu gura ploaia, roua, raza -
Orice-mi trimite cerul şi destinul;
Suport plăcerea, umilinţa, chinul,
Şi toate-adânc în suflet ma-ncrestează.

Eu le accept pe toate, cât durează
Această viaţă, căci urăsc suspinul.
Dulceaţă şi venin - aşa e vinul,
Deci bea - şi Dumnezeu te aibă-n pază!

Să joci, de ai intrat cumva în horă -
Ai de trăit un an, o zi, o oră?
Nu-ţi este dat să le cunoşti pe toate...

Dar am oricând o scumpă mângâiere -
Să simt Frumosul până la durere
Mă bucur pururea, că mi se poate!

9

Mă bucur pururea, că mi se poate
Să simt căldura ţarinii străbune,
Când bat călcâiu-n horă, să răsune
Ecoul peste văi şi peste sate.

În glia asta inima-mi se zbate,
Din ea răsare versul meu pe strune
Şi-n ea mă voi întoarce, când să sune
Va fi cel ultim ceas al vieţii...Vade!

Va spune Moartea, - vino, hai cu mine...
Şi voi pleca spre zările senine
Primindu-mi şi osânda, şi tainul.

Dar cât trăiesc - cu zâmbetul pe faţă!
Să râd, să plâng, să lupt cu rău-n viaţă,
Să beau licoarea vieţii, ca rubinul...

10

Eu beau licoarea vieţii, ca rubinul,
Vrăjită de sclipirile-i solare
Şi beată de aromele-i amare -
Nedespărţit de trandafir e spinul.

Eu nu mă plâng, că mi-am ratat destinul,
Deşi am tras necazuri, şi mă doare,
Dar am avut tărie şi răbdare -
Nu-i chip să-ţi iasă-ntruna doar cu plinul.

Greşit-am des, dar nu din rea voinţă,
Am fost senină chiar şi-n suferinţă
Şi n-am lăsat să mă sufoce splinul.

Păşind mereu cu fruntea ridicată
Am stors din rodia vieţii toată
Dulceaţa, şi tăria, şi veninul!

11

Dulceaţa, şi tăria, şi veninul
Fac existenţa noastră precum este -
Haină, sau frumoasă ca-n poveste,
Sau neagră, sau mai albă decât crinul.

Dar eu îi sunt şi robul şi stăpânul -
Cad în abisuri şi mă urc pe creste,
Fac vânătăi şi răni, îmi joacă feste,
Ci tot câstig în lupta cu destinul!

Câstig această boltă azurie,
Toloacele în puf de păpădie
Şi primăverile înmiresmate.

Acestea le ador la nebunie
Şi-n frumuseţea lor pe-o veşnicie
Aş vrea să mă dizolv încet... În toate!

12

Aş vrea să mă dizolv încet în toate -
Să alăptez cu dor întreaga fire,
Turnându-i dureroasa mea simţire
În toate florile, în orice vietate.

Spre ea înalţ aceste mâini crispate,
Spre ea îndrept sfioasa mea privire,
În muta rugăciune de iubire
Ce sufletul mi-l scaldă-n voluptate.

Extaz şi chin... O sete mă sfâşie
De-a tinereţii apă veşnic vie,
Deşi-mi coboară iernile în plete.

Iubesc şi cuget, arde-a mea făclie,
Dar voi întoarce sacra datorie
Când potoli-se-va această sete...

13

Când potoli-se-va această sete
De Dragoste, Frumos şi Poezie?
Atunci doar, când în inima pustie
Se va-ntrona răceala... Nu pot crede

Că osteneala cu mişcări încete
Din ochi va şterge râs şi veselie,
Că stelele vor înceta să-mi fie
Prietene fidele şi discrete.

Nu pot să cred că tot ce mă-nfioară,
Tot ce iubesc acum va fi să piară,
Că e zadarnic visul unei fete...

Ci dacă-i viaţa doar un vis de vrajă
Mă voi lăsa de moarte prinsă-n mreajă
Fără dureri şi fără de regrete.

14

Fără dureri şi fără de regrete
Voi părăsi această lume tristă,
Trecându-mi viaţa toată în revistă
Prin minte-mi trec imagini cete-cete.

Ştiu tainele-i şi micile-i secrete -
Ascund ades un zâmbet în batistă,
Având eu însumi suflet de artistă
Îi iert această farsă. Să se-mbete

Cu comedia azi jucată-n scenă
Cei obsedaţi de-o patimă obscenă -
Pe mine nada nu mă mai tentează.

Arunce-n aer fraze dulci, pompoase,
Pe mine doar în pace să mă lase -
Nu sufăr vorba spusă cu emfază.

15

Nu sufăr vorba spusă cu emfază,
Sunt simplă ca o strună de vioară,
Admir aroma crinului, fugară,
Şi inima de dor mi se cabrează.

Vibrez cu Universul într-o fază,
Absorb din lut esenţa mea primară,
Sorb adierea vântului de vară
Şi prind cu gura ploaia, roua, raza...

Mă bucur pururea, că mi se poate
Să beau licoarea vieţii, ca rubinul,
Dulceaţa ei, tăria, chiar veninul!

As vrea să mă dizolv încet în toate
Când potoli-se-va această sete -
Fără dureri şi fără de regrete...

Cu sincere salutari, Adela Vasiloi

Poezii traduse - de (anonim) la: 25/11/2004 00:45:59
(la: Cele mai frumoase poezii)
Sunt Adela Vasiloi
Am vazut pe acest site si poezii traduse, sau poezii ale poetilor englezi, francezi etc. Va propun o corana de sonete, scrisa de poetul rus Vladimir Solouhin, in traducerea mea:

1

Cunună de sonete - nobil vis!
Să gust ale canoanelor mistere,
Ce modelează forma cu-al lor scris -
Pierzându-şi forma, frumuseţea piere.

Suport cu greu un chin de nedescris
Al tonului amorf, fără putere,
Până la scrâşnet, până la durere...
Mai bine-atunci tăcerea - am decis!

Petrarca nu-i, venit-au timpuri noi,
Ci-al poeziei sale ritm vioi
Cadenţă dă şi undelor marine...

O, dacă eşti maestru, tu, poete,
Suna-ţi-va cântecul şi-n clasice sonete -
Cea culme-a formei pure, cristaline

2

Cea culme-a formei, pură, cristalină,
E floarea vie - crin, lalea, bujor,
Trifoi, garoafa, astră ori gherghină,
Ori trandafirul - floare de amor.

Orice boboc de floare ia-l in mână -
Vei fi cuprins de-un negrăit fior,
Căci n-a admis măiestrul creator
Nici un cusur - perfectă e si fină,

O mostră e de artă preacurată...
Iar noi o mai privim câte odată,
Ci drum prin suflet florii n-am deschis.

Desi e frumuseţea trecătoare,
Spre ea mă plec, când inima mă doare,
Când existenţa-mi pare un abis.

3

Când existenţa-mi pare un abis,
Durerea-n inimă nu-şi află loc
Şi-n colţul gurii taie-al său abris -
Atunci deschid un volumaş de Blok.

Cum sună versul aprig şi precis
Acestui trist şi mândru prooroc -
Călit e bronzul verbului la foc
Al sufletului liber şi deschis.

O, Blok! Eşti zeul meu - mă scapă!
Fă să renasc din lut, din aer, apă,
Din foc, din a viorilor suspine...

Curat e-al poeziei tale rod,
Invaţă-mă sa tac - să strig mai pot...
Fiinţa-mi se avântă către tine!

4

Fiinţa-mi se avântă către tine,
O, Patrie, să fie-un vis fugar?
Depun buchetul cu arome fine
Pe-acest mormânt sub pin, ca pe altar,

Şi sub mesteacăn. La Tarhan, în fine,
Şi jos, lângă cavoul mortuar.
Poeţii dorm, răpusi sau de pahar,
De greaţa lumii sau de mâini haine.

Iar noi ne zbuciumăm, trăim - o gloată.
Suntem perfizi - si sinceri câte-odată,
Acela n-are cruce, acesta n-are vis...

Sunt lucruri importante-n astă viaţă,
Şi tu încă-mi răsai mereu în faţă -
Paloarea foii pure de narcis.

5

Paloarea foii pure de narcis -
Nici pată nu-i, nici urmă de cerneală,
Şi nici un gând - tăcere de abis,
Hârtie oarbă, rece, neutrală...

Ce greu e, primul pas pân- l-ai comis,
Cat ea-i nemărginită, pură, goală -
Să fii naiv sau plin de îndrăzneală,
Nu tai cu barda, ce-i cu pana scris!

Teribilei porniri nu te supune,
Nu pângări cea candidă minune
Cu-n gest grăbit sau cu idei meschine -

Aceasta-i calea şi destinul tău,
E roaba ta şi Doamna ta, mereu
Izvor de doruri sumbre si suspine.

6

Izvor de doruri sumbre şi suspine
Ni-e veacul tot, care ne-a fost sortit,
Ci cât n-am bea licorile divine
Am soarbe-amarul lor la infinit.

Acest coctail nu-i mestecat prea bine -
Când acru, când cu miere îndulcit,
Dar bem din zori si pân-la asfinţit,
Cât timp un ban mărunt ne mai rămâne.

Bem pentru ploaie! Soare! Primăvară,
Azurul cerului, parfum de lăcrămioară,
Şi pentru tril de ciocârlii, în fine!

Trăiască floarea! arborele! spinul!
Trăiască cea, ce ne-a-ncălzit destinul -
Femeia dulce cu priviri senine!

7

Femeie dulce cu priviri senine...
Ai planuri mari, şi treburi, şi idei,
Dar totul piere la surâsul ei,
Făcând un rob - si un erou din tine.

Eşti mare, important şi plin de sine -
Poet, ministru, jude - ce mai vrei?
Dar pleacă ea - nebun de dorul ei
Vei delira cu-n glonte... Ce-ti rămâne?

Puţin ai vrea - să fii cu ea un tot,
Dar dacă nu - te-aşteaptă peste tot
In nopţi pustii mirajele din vis...

O rază de speranţă te mai ţine
Şi dintre nori sclipind peste ruine
O stea - al nopţii clar surâs.

8

O, stea, al nopţii clar surâs!
Cu tine şi cu drumul stau în faţă,
Să-mi spui acum, unde mă chemi în viaţă,
Ce depărtări, ce taine mi-ai deschis?

Trec ani, evenimente... M-am deprins
Cu-al lor şirag multicolor pe aţă,
Şi feţe, feţe... Sumbră, zâmbăreaţă...
Acestea toate-n suflet le-am cuprins.

Veni-va Judecata pentru toţi -
Ce-ai fost mai ieri, ce-ai devenit, ce poţi,
Tu - victima - răspunzi de tot ce faci,

Căci tu vei fi si propriul călău
Pe eşafod... Rămâi ce-ai fost mereu,
Nu te grăbi altora să le placi.

9

Nu te grăbi altora să le placi -
O fi vre-unul mai deştept ca tine,
Dar vei găsi răspuns cu mult mai bine
Tu singur la problemele ce-ţi faci.

Degeaba plângi şi-n şapte te desfaci
Să scapi de întrebările străine;
De ale tale - cu atât mai bine,
Deci fă ceva cu viaţa să te-mpaci.

Nu fiecare înţelege-ndată,
Că viaţa nu-i poveste fermecată -
Nu ai răgaz, popasuri... Mii de draci!

Povara anilor ţi-e tot mai grea,
Ci dacă-nfrunţi epoca - vei putea
Tu inima-n făclie s-o prefaci!

10

Tu inima-n făclie s-o prefaci!
Rezistă lesne gerului de fier
Un alb mesteacăn, bradul conifer,
Pustiului arid - un caragaci.

Primejdia-nsă veşnic s-o ataci
Al traiului sătul. Ce-i efemer -
Minciuna, proza, lenea - să n-o placi,
Salvează cântecul prin sete de-Adevăr!

Din slove e ţesut frumosul tort
Şi-ţi pare uneori că-i viu - ci-i mort;
Dar dacă ai simţit vre-un grăunte

În miezul lui, mocnind încă de jar,
Prin pâcla deasă sus ridică-l iar -
De vântul vremii sufletul n-ascunde

11

De vântul vremii sufletul n-ascunde,
Apărătoarea coifului n-o pune,
Cu steagul Adevărului în frunte
Când zbori la luptă-n iureşul furtunii.

Nici mucegai, nici forţă nu pătrunde
În inimă... Nici moartea n-o supune.
Osanna soartei! Steaua nu-ţi apune,
Eşti viu si teafăr - asta-nseamnă multe:

Cu tine-s arbori, cerul azuriu,
Şi torţa inimii mai arde viu
De chinu-acestui vaiet omenesc.

Acest miracol vezi de-l ţine minte,
Drept vrajă contra răului-nainte
Păstrează-n piept curajul bărbătesc!

12

Păstrează-n piept curajul bărbătesc,
Ca praful cel de puşcă-n alte dăţi,
Ba şi merindea-n albele cetăţi
De mucegai cu grijă o feresc.

Plecat-a iarna cu ai săi nămeţi,
A fiert în arbori mustul tineresc,
Ne-a ars şi vara cu-astrul ei ceresc -
Iar toamna rupe norii în bucăţi.

Ca-n miez de iarnă, beznă e afară,
Dar vinul vechi de casă, din cămară
Aprinde-n noi un sânge vitejesc.

Veniţi, amici! Pun sfeşnicul pe masă,
Să fie zi în inimi şi în casă -
Luminile din beznă mai sclipesc!

13

Luminile din beznă mai sclipesc -
E imposibil să se stingă toate:
Ferestre, ruguri, stele-ndepărtate,
Cuvântul bun şi ochiul femeiesc.

Minciuni şi calomnii neruşinate,
Că e-n putere haosul drăcesc
Să-oprească-n cale soarele ceresc,
Lungind măcar cu-o oră neagra noapte.

Dar umbra creşte, vine tot mai mare -
Atomi şi suflete-n dezagregare;
Metalul ca un cancer ne pătrunde.

Dar prin această-oribilă stihie
Ard focuri vii de sfântă poezie -
În întuneric pas să se cufunde

14

În întuneric pas să se cufunde
Timida luminiţă ce o port
Ba viguros, ba de-oboseală mort
Că ce iţi este scris, ţi-e pus pe frunte.

Adesea singur am rămas pe punte,
Busola inimii m-a dus din port în port...
Greşeli - un car, dar totuşi sunt pe bord
Şi soarta crunt mă clatină pe unde.

Nu pot să iau nimic de la-nceput.
Nimic să sterg, să rup... Cum am putut
De bine, de frumos am scris ce-am scris.

În zori - la drum, ci până mâine iată
Că - Slava Domnului! - e-aproape terminată
Cununa de sonete - nobil vis!

15

Cunună de sonete - nobil vis,
Cea culme-a formei dure, cristaline...
Când existenţa-mi pare un abis
Fiinţa-mi se avântă către tine,

Paloarea foii pure de narcis -
Izvor de doruri sumbre şi suspine,
Femeie dulce cu priviri senine
Şi stea - al nopţii clar surâs.

Nu te grăbi altora să le placi,
Ci inima-n făclie s-o prefaci...
De vântul soartei sufletul n-ascunde,

Păstrează-n piept curajul bărbătesc -
Luminile din beznă mai sclipesc,
În întuneric pas să se cufunde!

Sper ca v-au placut?







Craciunul de odinuara.. - de rangi la: 01/12/2004 16:45:18
(la: Craciunul... amintiri si obiceiuri..)
« Craciunul
(De odinuara)

Uite cum mai trece timpul !Trei zile mai sint
Si Craciunul e la usa ! Craciunul cel Sfint !
Trebui’ luat carne de porc,sa facem sarmale,
Cozonacii framintati cu multa rabdare,
Poate facem si cirnati,chiar si caltabosi,
Vinul nou facut din struguri dulci si tamiiosi,
Sa nu uit covrigi si nuci pentru Mos Ajun,
Mere, poate maruntis, daca pot s-adun,
Ce mai e? Pomul! Vai mie! Ce m-as fi facut
Bradul sa uit sa-l ornez si la geam sa-l mut ?
Bine c-am impachetat jucariile !
Cum astept sa vad in ochi bucuriile !
Anul asta tot mai merge sa-i mai pacalim.
Dar la anul ,maricei, poate o sa-i vestim
Ca el Mosul, Mos Craciun , cel mai asteptat,
Ne-a rugat sa-i tinem locul,fiindca a plecat
Undeva mai la caldura ,c-a imbatrinit
Si de-atita frig si viscol tare a mai racit !
Mai incolo…vom vedea,pina una alta
Sa scot varza din butoi si sa-‘ncing si vatra !

rangi

Cam asta-i craciunul de care imi aduc aminte cu placere,(in afara vatrei! ca era aragaz!) In rest,zapada minunata,multa si pufoasa,steaua,cintece,familie adunata....ce daca zapada s-a facut mocirla ulterior, steaua se cinta prin troleibuze... iar familia a disparut....amintirile insa tot ma bucura la fel.

Ce que vous n’aimez pas, ne le faites pas »
Frumoaso, - de Coralie la: 03/12/2004 18:56:16
(la: Chiar nu deranjeaza pe nimeni greselile de ortografie?)
cum e un forum in limba româna, nu vad de ce te-as apela in franceza :))
nu prea gatesc, iar la prajituri, n-am rabdare la facut; le iau de la tusa Livia (mama lui J.) ea este adevarat cordon albastru... si norocul ca J. manânca doar cremes si torturi, dar fara ciocolata, asa ca eu i-au si partea ei:))
Cat despre bucate nu suntem noi, eu si cu J. de gateala, ori facem un gratar cu o salata proaspata de ceva, fructe proaspete sau in sirop (productie acasa) sau mergem la vreun resto sau pizaria, cand vine ea la mine, mergem la scoici de mare si pesti(resto).

Cand suntem pe barcuta, cuplul francez, care-s co-proprietari cu noi, gatesc:), ca lor le place,
dar acum nu mai mergem pe barcuta, ca nu-i mai sezonul... am garat-o pt iarna

santierele sunt si la frig, si la cald, in curând cred ca o sa reusim sa luam un proiect in Egipt, la Alexandria...

Tocuri înalte, da, dar cand sunt pe santier le schimb in masina cu cizme si iau si casca pe cap... insa in rest trebuie sa reprezint...
#30566 (raspuns la: #30515) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
varsta cafenea - de (anonim) la: 07/12/2004 12:59:39
(la: care este media de virsta ce celor de pe cafenea?)
Interesanta intrebarea
Sa ghicesc, (sa-mi dau cu presupusul) varsta celor care se cafelesc la cafenea este destul de greu mai ales ca nu puteti sti cine-si baga nasul prin cafelele oferite (dulci, amare, fierbinti, reci, aromate sau fade).
Io am 58 de primaveri, veri toamne si ierni (pe)trecute cu voi.
Noroc si doamne ajuta sa votati cu gandul la voi, la copii vostri, care vor trebui sa traiasca invatand sa munceasca bine si cu folos, nu invatand cum sa fure bine de la cei care ne conduc furand (bine).
Salut
Mitica (anul MMIV, secolul XXI)
iubirea... - de alura la: 15/12/2004 13:29:53
(la: Definiţia iubirii)
Este o iubire pierduta sau neimplinita... imi place acest gust dulce-amarui pe care-l simt "sarutandu-te", dar esti departe, ancorat in trecut, inecat in valurile viselor tale sau ranit de valul aspru de pe trupul ei ...are dreptate anisia cand scrie ca "si"-ul va separa.
A fost o vreme cand simteam si eu ca ard... de dor, acum mi-a ramas doar nostalgia acelor clipe... E placuta suferinta... SIMTI
Fripturistii - de abulafia la: 18/12/2004 08:29:17
(la: Cui i-e frica de alegerile anticipate?)
Cazul ideal ar fi ca guvernul lui Tariceanu sa nu treaca prin parlament de doua ori si Basescu sa ceara alegeri. La aceste alegeri o sa se prezinte chiar mai multi simpatizanti ai lui basescu decit la turul 2 si va fi un procent de prezenta foarte bun. Va fi o halca care inca voteaza cu PSD (un numar putin mai mic de votanti, dar un procent cu mult mai mic decit e acum), o bucata in jur de 10% care va vota cu PRM, UDMR cam tot cit e acuma si o Alianta DA mult mai puternica, poate chiar cu o majoritatea absoluta. Daca nu e absoluta UDMR va intra sigur la guvernare. PUR n-o sa mai prinda nimic. (asta daca nu ii arunca PSD'ul un colac de salvare)

Din pacate romanii sunt ciolanari, iar cei mai mari fripturisti dintre fripturisti sunt parlamentarii. Nimeni din parlament nu o sa voteze sa isi piarda locul cald, proaspat obtinut prin spagi groase. Chiar daca ar fi propus Bin Laden ca prim ministru, pina la urma tot o sa fie votat in Parlament, pentru ca locul caldut e asa de dulce. Problema e ca ulterior parlamentul o sa puna insa bete in roate oricaror propuneri legislative si o sa asistam din nou la ordonante de guvern gen CDR.

Nu pot sa ma abtin sa comentez proaspetele fente bolsevice ale lui Iliescu cu Cozma si gratierile. Situtatia mi se pare foarte clara. Se stie ca orice criminal, dupa un anumit timp, se intoarce inconstient la locul crimei. Pur si simplu nu se poate abtine. E o chestie psihologica bine atestata si pe care e foarte greu sa o combati prin ratiune. Pe Lacy Peterson au gasit-o pentru ca Scott nu s-a putut abtine sa se duca sa viziteze docul unde si-a omorit sotia. Stia ca reporterii si politia il urmaresc non-stop, dar nu si-a putut invinge subconstientul. Iliescu se intoarce si el ca un criminal ce este la locul faptei. In cazul lui il scoate pe Cozma si pe alti "baeti" de la inchisoare ca apoi sa isi dea seama ca l-a vazut toata lumea, sa-si dea un pod de palma peste frunte si sa spuna "al dracu astia, chiar nu le mai tace gura odata" Am ramas cu un gust amar pentru ca stiu ca atita timp cit analfabetismul, prostia, si lipsa de individualitate domina in cazul majoritatii romanilor Iliescu va fi privit ca un tatuc si nu ca un criminal.
:)..Draga "cautatoare de suflete", - de Ice Queen la: 12/01/2005 23:26:00
(la: Cautatorul de suflete)
Gasesc intre noi o oarecare conexiune,poate datorata unui gen de moment prin care eu trec de vreo 3 ani,iar cand am regasit in tine acelasi gen de simptome,nu am putut sa ma abtin sa te "contactez".Considerand ca majorotatea oamenilor sunt total diferiti de mine,si nu o spun nici cu mandrie,nici cu satisfactie,am considerat un timp destul de lung ca este ceva oarecum in neregula cu mine,ca urmare a unei dezamagiri ce sper sa fie mult mai mare decat cea (sau cele..)suferita(e) de tine,si asta nu din dorinta de a excela.:)
Vezi tu,nu pot spune ca ai o viziune pesimista atat timp cat eu sufar de aceeasi "boala",in acelasi grad ca tine sau mai grav,poate..
Greseala mea a fost aceea ca in frageda-mi perioada am crezut;am crezut in oameni,in sentimente,in oameni..pot spune ca mai am prea putin si ma voi vindeca de aceasta boala atat de contagioasa,dar realizez ca m-am condamnat la o grea pedeapsa;constientizarea situatiei zic eu absolut irecuperabile in care se afla fiintele,nu doar umane,sadismul existentei,acestea mi-au adus un tip de singuratate foarte grava,draga mea:sunt singura in preajma tuturor tocmai datorita prezentei lor..si inceputul,ca oricare altul,a fost ametitator,dulce-amarui si acaparator.
Trebuie sa recunosc,am ajuns pana si eu la concluzia ca situatia in care m-am lasat purtata,realismul meu negru sunt nocive..in fond,dupa ce ca existenta este atat de penibila,conditionata si scurta,am reusit sa o "imbunatatesc" in detrimentul unei spoieli de fericire tampa ce ar putea face totul poate mai suportabil.
Nu doresc sa te "vindec",nu o consider altfel decat o stare normala,dar,ma gandeam ca,poate spre binele nostru,am putea sa ne ajutam sa mai "deschidem nuanta" poate..cred(din nou,cred..) cu putere ca tocmai pentru ca ne asemanam atat,ne putem..ajuta reciproc.
Cred ca o persoana isi lumineaza perceptia vietii daca are un confident de mare incredere,o persoana ce poate intelege starile si sentimentele sale.Stiu ca nu cunoastem deloc(ceea ce ar putea chiar imbunatati "procesul"),dar iata...iti propun sa ne ajutam pentru a ajunge la un nivel de acceptare prin resemnare esential unui simulacru de fericire..Un fel de sedinte psihologice reciproce,daca vrei,in care nu una o sfatuieste pe cealalta,ci ne sfatuim;o prietenie "in scris",poate,caci doar un prieten adevarat poate ajuta in situatii cum este aceasta.
Chiar daca ti se va parea inacceptabila ideea mea,te bucuri de simpatia mea si de urarile mele de cat mai bine din cat se poate..:)..
Ar putea fi un lucru bun,insa.:)
#33251 (raspuns la: #33129) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Rabdare... - de daciana la: 14/01/2005 20:35:23
(la: Oare ce sa fac???)
Fii natural si incearca sa ai rabdare, pana se hotaraste ea. Nu o soma sa ia o decizie rapida pentru ca s ar putea sa te urasca mai tarziu... Important e sa existe reciprocitate de sentimente. Sa nu fie un simplu joc pentru ea, pentru ca te ai putea alege cu inima sfaramata in final.
Daca consideri ca merita, asteapt-o sa se hotarasca, daca nu, mergi mai departe...
Totul e sa fii sigur (pe cat posibil) ca nu e un simplu moft din partea ei si ca, in final, nu il va alege pe un al treilea....
Bafta!
Ai rabdare ca or sa apara. Ac - de mya la: 28/01/2005 21:05:17
(la: Spune-ti of-ul si primeste zeci de sfaturi)
Ai rabdare ca or sa apara. Acum esti la faza de scanare. Am trecut si noi prin ea :))

Sanatate!
#34840 (raspuns la: #34769) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ivy si anisia - de Belle la: 28/02/2005 20:34:20
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
hai sa va scriu cate ceva despre atkins pana recuperez cartea si va zic mai in detaliu decat din aduceri aminte

in primul rand principiul dietei este ca datorita nivelului scazut de carbohidrati organismul va folosi grasimea pentru energie in loc sa o depoziteze (anisia, nu stiu ce-nseamna mancare disociata).

dieta nu tine numai 13 zile. prima faza numita "inductie" si care e si cea mai drastica trebuie tinuta 2 saptamani. poate fi insa tinuta si mai mult fiindca nu se intampla nimic rau (eu am tinut-o aproape 2 luni). a doua faza nu mai stiu cum se numeste iar a treia este de "intretinere" ca sa mentii greutatea la care ai ajuns in urma dietei.

foarte important pentru prima faza (pe langa faptul ca e clar ca nu se mananca paine, cartofi, orez si alte-alea care e stiut ca ingrasa) e ca nu sunt admise fructele de nici un fel! binenteles nici o bautura carbogazoasa, apa e de baza, si preferabil cafea sa fie fara cofeina (taie "sugar cravings"). cantitatea de carbohidrati pe zi nu trebuie sa depaseasca 20gr, preferabil pe parcursul a 3 mese macar. eu una mancam de cate ori mi se facea foame dar tineam lista cu cantitatea de carb ca sa fiu sigura ca nu depasesc. inclusiv laptele si indulcitorul pentru cafea (se recomanda marca splenda) le socoteam la numaratoare (un pliculet de splenda, de exemplu, are 1gr de carb... la 3 cafele pe zi puteam consuma in medie 5gr de carb numai din asta).

tot ce cumparati dintre alimentele permise e bine sa cititi cu atentie eticheta (mai greu pentru anisia, nu toate alimentele din RO au indicatii privind cantitatea de carb/serving size). atentie la serving size, cantitatea de carb de pe eticheta nu se refera la intregul pachet ci la portie.

de asemenea, prin comparatia etichetelor, se poate observa ca alimentele low fat sunt mai bogate in carbohidrati decat cele normale (de aceea este preferata smantana in loc de iaurt, heavy cream in cafea in loc de skim milk, etc).

din aduceri aminte, alimentele permise in prima faza sunt: carnea (cantitati nelimitate, teoretic are 0 carb), ouale (multi spun ca au 0 carb dar un ou mediu are 0.6gr carb), branza (veche sau fermentata gen cascaval, svaiter, feta si nu branza de vaci), anumite verdeturi/salate (a se evita rosiile in prima faza, o rosie medie are 4gr carbohidrati), anumite legume verzi (fasolea verde, dovlecei, a se evita insa fasolea uscata si mazarea).... o sa va dau o lista completa cand recuperez cartea (cel mai tarziu la sfarsitul saptamanii).

pana atunci, ca sa va faceti o idee de cantitatea de carb/serving, uite un link util, in functie de tipul de aliment
http://www.carb-counter.org/
trebuie sa scroll down ca sa selectati tipul de aliment

ca idee de meniu pentru prima faza

- omleta din 2-3 oua in unt sau ulei de masline, cu bacon (fara nitrati, ivy il poti gasi la Trader Joe's daca ai asa ceva) si un cub cu latura de 1inch de branza rasa deasupra
- ton (tuna) la conserva in apa, la care se scurge apa, se faramita cu furculita si se adauga maioneza (real mayo nu light, scrie pe eticheta ca real mayo are 0 carb) si o bucatica de tija de frunza de telina tocata marunt
- cremvursti fierti, cu mayo (cui ii place) si ketchup
- salata verde (taiata sa incapa intr-o cana de ceai ...asta ca masura cantitativa) cu cateva masline, ulei de masile, otet din vin alb,un ou fiert tare si piept de pui fiert sau la gratar taiat cubulete
- orice carne fiarta, la gratar sau la cuptor in suc propriu (si condimentata) cu garnitura de fasole verde si usturoi
- crema de branza rasa amestecata cu smantana si un pic de ceapa rosie
si cam atat deocamdata ca mi se face foame :)))

promit sa adaug si din carte cat mai repede.. intre timp intrebati. daca nu-mi aduc eu aminte a raspunde sunt sigura ca si horica poate ajuta ca el tocmai ce e pe atkins.... sau asa se lauda ;)

p.s. scuze pentru greselile de butonat datorate vitezei, textul e prea lung ca sa am rabdare sa le corectez :P
#37646 (raspuns la: #37641) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Neatza Belle - de anisia la: 01/03/2005 12:22:23
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
am citit cu atentie ce ne-ai trimis despre Atkins. daca am inteles eu bine, perioada de inductie este o perioada de timp in care organismul incepe transformarea metabolismului? (corecteaza-ma daca nu-i asa) si in perioada asta e bine de mancat proteine si anumite legume? fara fructe, asta am retinut! care este timpul minim obligatoriu al acestei perioade, asa incat organismul sa inceapa procesul in cauza?
m-am gandit sa ma concentrez pe aceasta perioada mai intai, si apoi, dupa ce am trecut de ea, sa te intreb mai departe ce trebuie sa fac. iti multumesc mult pentru rabdare :)
ne auzim mai tarziu cand te trezesti!
ps- mancarea disociata...ma refeream la faptul ca am citit odata un articol despre demis russos (oare asa se scrie?) care cica a slabit nu stiu cat mancand disociat, adica fara sa combine alimentele unele cu altele...
toleranta!? - de giocondel la: 03/03/2005 00:52:18
(la: IUBIREA MEA ESTI TU DOAR TU......)
am avut rabdare si timpul sa citesc absolut toate comentariile pe acest subiect.

in primul rand pentru ca Little eagle a mai povestit cu mine pe privat despre ceea ce simte si nebunia regasirii cu iubita lui,am vazut si poze chiar si sa stiti ca is frumosi amandoi:):) deci am fost curioasa sa vad reactiile cafengiilor la acest subiect...

desi cafeneaua este un taram virtual, sunt oameni totusi in spatele pseudonimelor, oameni cu bucuriile si durerile lor, cu impliniri si neimpliniri, cu aspiratii, vise,copii, pisici...si oamenii astia ma intristeaza tare cand se incapataneaza sa isi priveasca unii altora defectele si sa se uite numai la ceea ce ii indeparteaza si alieneaza uniii de altii...pentru ca fiecare din noi are un potential frumos, calitati pozitive si a fost creat in esenta nobil si divin.

cu parere de rau insa , am observat ca majoritatea comentariilor facute, de ambele parti, sunt mai de graba un desfrau al orgoliilor ranite ... de ambele parti!..asa ne injosim singuri.

ce e cu voi, oameni buni? zau asa?? pe samadhi si ozzy ii inteleg un pic( de si sa fiu "ei" as sta in banca mea nu mi-as risipi energia in conflicte, mi-asa concentra-o spre iubire only), ca ei au vrut sa Celebreze dragostea lor si... lumea, hopa, hai sa ii rupem pe astia in paishpe... NU stiti ca asa sunt oamenii care iubesc, nu se satura sa vorbeasca despre celalalt, vor ca tot universul sa auda ce si cum simt ei?? ( da, unii oameni sunt asa iar altii sunt introvertiti, vor sa traiasca cat mai intens totul si tin emotiile prizoniere, nu vor sa puna in cuvinte, sa infatiseze altora comoara lor, de teama sa nu o piarda ..sau din alte motive).Omenii au opinii diferite, gusturi diferite si in acelasi timp si Iubesc diferit.cate inimi, atatea iubiri, cate flori atatea arome..

uneori a fii sincer inseamna a fi lipsit de diplomatie, inseamna a fi egoist si a prefera sa ii ranesti pe cei din jur, a nu tine cont de impactul cuvintelor tale aupra sufletelor asupra carora le indrepti...eu chiar daca as crede ca iubirea lor nu e reala ( ceea ce nu cred: in fapt nu cred nimik pentur ca nu ii cunosc personal, dar le doresc numai bine) mai degraba m-as abtine de la comentarii decat sa le dau in cap cu sapa, numa asa sa ma simt eu bine ca am zis adevarul si ceea ce gandesc.

uneori, e bine sa incurajam pe cei din jurul nostru, chiar si in lucruri aparent crazy, iar daca nu as simti ca trebuie sa incurajez ( din pct de vedere moral sau cine stie ce alte alea)..macar nu as sari la jugulara omului, m-as abtine.

de ce? pentru ca e mai sanatos sa acorzi sanse oamenilor, sa fii optimist, sa speri, sa gandesti constructiv...sa crezi in dragoste, pentru ca iubirea este forta numarul unu in acest univers, in intreaga creatie, puterea atractiei este sursa existentei noastre, dragostea divinitatii fata de noi este cauza creeri noastre...in general, subiectul asta mi-a lasat o senzatie de amar, de neimplinire, de o multime de frustrari iesite la suprafata...si iata ca si eu intru incet incet in taramul intunecat al criticii de dragul criticii..nu e bine, dragi cafengii sa ne certam de geaba..hai sa ne iubim un pic, chiar daca nu ne cunoastem, suntem cu totii oameni, cu experiente diferite, cu opinii diferite dar in esenta ne asemanam.
si sa fim toleranti unii cu altii, chiar daca ne analizam unii altora hibele si lipsurile, sa ne amintim mai intai de propriile noastre slabiciuni...sa lsam ego-ul la o parte si sa fim sinceri cu noi insine, despre noi insine...daca am face asta mai des am schimba poate foaia si atitudinea si nu ne-am ataca unii pe altii, de dragul de a ne simti superiori altora..am fi mai buni mai intelegatori, ar fi mai putin conflict si lipsa de unitate si dragoste.Nu e greu, totul e sa vrem, macar un pic..si sa incercam...
"To merit the madness of love, man must abound in sanity"
-The Seven Valleys-

Jimilici - de fefe la: 09/03/2005 18:08:36
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
Mersilici de Moka! Ce arome ai bagat in ea? Mmm, acuma mi-ar place una cu aroma de scortisoara, nu prea dulce, si de culoarea ciocolatei cu lapte.

Ce bine ca ti-ai incarcat bateriile. Iti asteptam pozele cu sufletul la gura. Ai grija cum mergi sa nu ti se intimple ceva. Sper ca nu te duci de una singura.

Sa stii ca pretul de mers in Yemen nu-i rau de loc, dar timpul este groaznic de lung. Daca nu ma insel mie mi-ar trebuii cam 30 de ore sa ajung in Yemen. Asta inseamna ca trei zile dus si-ntors as fii numai pe drum. Eu una n-as fi in stare sa-mi dedic atita timp de stat prin avioane si aeropoarte. Uite, chiar in weekendul asta am fost plecata in Oregon, si desi zborul e de o ora jumate, a fost groaznic de obositor din cauza unui imbecil care statea linga mine si putzea ca un canal infundat. La clasa 1-a nu am bani de dat, la fel nici la business class. Deci iti dai seama ce chinuita as fii sa merg atita amar de ore intr-un avion plin de oameni care tre sa calatoreasca tot atitea ore ca mine. Uff, nici nu vreau sa ma gindesc.

Iara fac teoria chibritului si ma lungesc aiurea. Oricum, Yemen nu este pe lista mea de calatorii.
prima? - de maan la: 10/03/2005 00:04:52
(la: Rewind)
chiar aveti certitudinea unei PRIME amintiri?
eu am o sumedenie.
iote una, care m-a marcat.

bunica-mea se chinuia de-o viata sa praseasca ratze.
nu stiu cum se facu in vara aia, ca-i iesira fo cateva, galbioare, leganate si cracanate pe care le ingrijea ca pe ochii din cap.
evident c-am prins dragan de ele, prin ... rezonanta.
mie-mi placeau foooarte mult catelushii Florichii, pe care-i leganam pana-mi adormeau in poala si nu ma miscam ore-ntregi de teama sa nu-i trezesc!
purtam un sortz inflorat de mana, la care aveam un buzunar maaare, in care strangeam fructe, pietricele si-orice lucru lucitor intalnit pe drum.
era pe la amiaza, si bunica motzaia pe prispa la racoare.
ratzustele, se scaldau in teica cu apa si se namoleau apoi in praf.
ca sa-i fac deci bunei bucuria, le-am strans in sortulet, le-am imbaiat cum se cuvine, le-am uscat competent si le-am insirat pe prispa la culcare, dupa ce le-am invelit c-un pled.
cand s-a trezit, sarmana femeie a racnit cum niciodata n-o mai auzisem de mi-o-nghetat bucuria-n suflet: "fataaaa maaaamiiii!!!!" ... m-o strans tare-tare-n brate si plangea si ma legana asa, nebuna, si ma mangaia pe par in nestire.
atunci am simtit io ca facusem maare lucru rau ... prima data!
si tot de-atunci, mi se intampla cam acelsi strigat in suflet cand fac ceva prost ori deloc cugetat si regret cu amar.
nu stiu de ce, de cate ori se casca, nu pot umple golul ala cu nimic.
ma-nec in el ca o ratzusca-n teica.
Bai, nu stiu, eu am ras co - de gabriel.serbescu la: 11/03/2005 21:00:22
(la: "Ce bine e sa fi desptept si in acelasi timp si roman")
Bai, nu stiu, eu am ras copios.
Ma gandesc la revolutia stintifica pe care ¨masina de taiat sulf¨ ar fii putut-o produce in Europa grabita sa infaptuiasca o alta, cea industriala. La fel am ras si la ¨Nicolae Paulescu, care descopera insulina; pentru ca era un anti-mason virulent¨. Nu stiti ce bine m-am simtit la citirea ¨studiul rachetei cu un etaj, doua si trei de ardere¨, la auzul posibileli infintari a Catedrei de Radioactivitate de la Facultatea de Stiinte Bucuresti, noua stiinta ¨sonicitatea¨, si preferatul meu: avionul cu aripa joasa!!!
Romanul se uda tot cand aude vreun elogiu natiei din care face parte, si cu cat mai aberanta e ea, cu atat se-nfrupta mai mult, din dulcele fruct al victoriei. Acum, dupa atata ras, imi ramane si mie sa exlam si eu ¨ce bine e sa fi desptept si in acelasi timp si roman¨
giocondel - de Belle la: 15/03/2005 21:52:11
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
pai poate gasesti varza murata intreaga la atlanta la piata aia, da' nu stiu daca merita sa dai $4/lbs ca e mai mult zeama.

varza dulce se poate pregati in 2 feluri:
- desfaci cu grija foaie cu foaie si-o pui la foc mic in apa clocotita cateva minute, o scoti si-o lasi sa se scurga si sa se raceasca ca sa poti "invarti" sarmalele
- o bagi la cobgelator 2 saptamani si-apoi o lasi sa se dezghete bine. foaia va fi la fel de moale ca cea oparita.
eu prefer sa oparesc varza fiindca n-am rabdare s-o las la dezghetat.
varza care-o cumpar eu de la alimentara pentru sarmale e nitel mai lunguiata si verde mai inchis.
#39498 (raspuns la: #39497) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
N-am avut rabdare sa citesc t - de alura la: 22/03/2005 19:18:22
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
N-am avut rabdare sa citesc toate comentariile, dar le voi citi...
Parerea mea e ca exista o anumita predispozitie genetica spre homosexualitate, care se poate manifesta fenotipc sau nu, in functie de mediu, educatie, experiente traite... si , in general, se manifesta .
Cred ca mai exista categoria celor care nu au aceste predispozitii genetice, dar din cauza unor traumatisme psihice, unor experiente de viata, curiozitatii ajung sa sa traiasca o experienta homosexuala. De obicei, in categoria aceasta intra bisexualii.
dulce si amara.. - de (anonim) la: 24/03/2005 12:15:22
(la: Ce amintiri va trezeste o eugenie?)
bine zici.. ce vremuri.. mi`as dori macar 1 sapt sa o mai duc si sa ma complac in saracia/bogatia cu tot ce insemna ea la vremea respectiva..
#40619 (raspuns la: #21342) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
imaginea Romaniei? - de miguelstil la: 29/03/2005 13:10:07
(la: Ce fac romanii pentru imaginea Romaniei in strainatate)
Honey in the Sunshine, imi place metafora. E... "dulce".
Triesc intr-un sat din Germania. Aici nimeni nu crede ca avem capitala la Budapesta, dar toti sunt convinsi ca vorbim limba rusa. Au auzit de Romania, au vazut copiii strazii la televizor, si tiganii si mizeria. Pentru ca presa transmite tot ce e mai "spectaculos", si trebuie sa intelegem ca subiectul "Romania, o tara despre care nu ati auzit, e leaganul culturii europene..." ar starni uimire pentru cateva minute, dupa care omul, plictisit, va schimba postul ca sa vada TV Total! Si mai e si lipsa de educatie, ignoranta, nepasarea. De ce sa te doara? De ce sa te enerveze? De ce sa le permiti? Te intreb, dar am trait aceleasi sentimente de frustrare si furie neputincioasa. Pentru ca nu poti sa-i schimbi, pentru ca habar nu au ce e Romania, dar stiu exact de Transilvania: o tara fictiva in care traieste un vampir. Si le spui: "Transilvania e vie, frumoasa, exista... e o parte din Romania, e pamantul care m-a nascut... si nu sunt vampiri acolo, doar o istorie sangeroasa care a nascut legende. Si e bine ca stiti de el, Dracula - Vlad Dracul - a fost domn acolo, nu doar un conte. Un fel de Rege!" Te vor privi cu un interes aparent, Honey. Or sa-si aduca aminte: oh, am aflat ceva ciudat - cica Transilvania exista. Dar sa nu generalizam.
Oamenii culti stiu unde este Romania, stiu si ce limba se vorbeste acolo, ne cunosc istoria. Si oameni culti sunt putini aici, pentru ca e un sat in care sunt griji ca pretutindeni. Mi-a luat mult sa inteleg ca lor nu le pasa. Si de ce le-ar pasa? Tu stii despre Italia pentru ca ai invatat la scoala... Dar cine crezi ca preda istoria Romaniei in alte tari, afara de a ta? Si atunci de ce ar stii? Ignoranta lor e scuzabila. Nu e rea vointa, e doar lipsa de informatie, nepasare, comoditate. Important e ca tu sa nu uiti niciodata de unde ai plecat, si sa nu iti fie niciodata rusine sa spui: Sunt din Romania.
Hm... mesajul meu eu cam lung, sper ca nu te-am plictisit. Am sa-ti spun inca un lucru: primul meu contact cu ignoranta vis-a-vis de Romania. Eram intr-o delegatie, prima mea intrare in Germania. M-am oprit la un Rastate sa imi cumpar ceva de mancare. Vorbeam cu o colega si vanzatorul, curios, m-a intrebat:
"Ce limba e asta?"
"Romana."
"Ah, sunteti din Romania?"
"Da."
"Si nu sunteti tigani!" a exclamat surprins.
"Imi cer scuze." i-am raspuns. "Tiganii sunt o minoritate in tara mea, dar ce te face atat de sigur ca nu sunt tiganca?"
Si nu a stiut ce sa-mi raspunda. M-a durut "evenimentul". Nu am sa uit niciodata gustul amar, dar, gandind logic, tu stii: nu exista padure fara uscaturi. Ce e atat de rau sa fii tigan? Doar pentru ca unii dintre ei, OK, cei mai multi, murdaresc neamul nomazilor, istoria lor nescrisa si mandria unui popor fara de tara? Nu fac asta si acei romani care spun ca "traiesc intr-un WC de tara?" Toti se asteapta sa faca tara ceva pentru ei... Ce au facut ei pentru tara?
#41088 (raspuns la: #40442) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...