rade intruna

BA DA EXISTA!
Eu l-am intalnit acum aproape 13 ani si am crezut din prima ca este sufletul meu pereche si inca mai cred. Il iubesc si mi-as da si viata pt el... Sper sa nu sune prea lacrimogen sau penibil, dar asta e adevarul si o spun oricui vrea sa ma asculte. Dupa atata timp inca nu ne-am plictisit unul de celalalt (indraznesc sa vorbesc la plural...), si nici nu as putea sa imi concep viata fara el. Si mi-as dori sa nu se schimbe nimic din ceea ce avem!
Sa nu credeti ca nu ne certam sau ca nu ne mai vorbim si urat din cand in cand atunci cand ne infuriem, pt ca amandoi suntem destul de tumultuosi si impulsivi si putin rabdatori, insa iciodata nu am stat certati mai mult de cateva ceasuri si niciodata nu ne-am inselat... Poate parea greu de crezut insa chiar asa e! Mereu spun, uneori cu mirare sincera si nedisimulata, cum de nu ne-om fi plictisit unul de celalalt.
Secretul cred ca sta in faptul ca evitam monotonia si radem intruna!
Si sa nu crezi ca nu am avut si momente dificile si grele, dar am stiut sa trecem peste ele impreuna. Atlfel nu am fi reusit!
Cat despre tentatii! Cred ca ele exista si sunt peste tot, dar totdeauna trebuie sa te gandesti ce pierzi daca te lasi purtat de val?, si in clipa urmatoare iti revii miraculos...daca este mai valoros ceea ce ai (evident).

INTREB este normal ca cineva să abuzeze de acest buton pus la dispoziţie?

mi se pune la dispozitie un buton.
asta inseamna ca mi se permite sa-l folosesc cum imi place: de la a nu pune mana pe el, pana la a-l inrosi/toci/suprautiliza.

butonu asta e la fel ca si cel de bookmarkuri, ca si ala de modereaza, ca si ala de voteaza.

Bun, nu vrea sa auda ce spune un user dar
când se generalizează, este, nu poate fi un semnal de alarma?

ba da.
cineva, care are o problema, crede c-o au ceilalti.
I don't give a flying duck (sic!)!

as gandi cu totul altfel cand as fi blocata io, de jumate de cafinea.

altfel, nu ma descurc nici cu lipsurile-mi din constructie.
nu vaz de ce m-ar preocupa ale altora, mai ales cand nici nu-s solicitata-n acest sens.


particularizand: denisasoare?
personajul m-a distrat.
am si ras umpic de el.
atata ca ie plictisitor (cel putin!) sa rad intruna de acelasi banc.
mai ales atunci cand bancu ala ar putea fi un semn de dezechilibrupsihic.
parca n-as rade de un om bolnav.
iar riscu-i mare.

Traducerile lui Viorica Enachiuc sunt CRI-MI-NA-LE!... :))))
Merita sa cititi articolul pana la capat.

Un articol din Observatorul Cultural:

"
Nu trageti in ambulanta

Dan UNGUREANU


Viorica ENACHIUC
Rohonczi Codex: descifrare, transcriere si traducere
Editura Alcor, 2002, 400.000

Autoarea

Viorica Mihai, casatorita Enachiuc, a absolvit in 1966 Facultatea de Filologie, Romana-Istorie, la Iasi. A lucrat ca arheolog. A primit o bursa la Roma, in 1983, pe probleme de arheologie si lingvistica istorica. In 1982 a auzit de existenta Codexului [Rohonczi]. Directorul Institutului de studii istorice si social-politice (de pe linga CC al PCR) Ion Popescu-Puturi, (ideolog de sinistra memorie) i-a facut o copie dupa codex si i-a „incredintat-o“ spre studiu.
Dupa cercetari preliminare, Viorica Enachiuc a publicat un articol despre codex in Analele de Istorie (ale Institutului de studii istorice si social-politice de pe linga CC al [PCR]) in numarul 6/1983. Arata ea acolo ca a fost scris codexul in [latina] vulgara, in sec. XI-XII, cu caractere mostenite de la [dac]i. Si da si citeva pagini traduse.

Pina aici am parafrazat continutul paginii de garda a cartii. Parantezele imi apartin.
Am citit respectivul articol. Inghesuit intre unul despre miscarea muncitoreasca interbelica si unul despre rolul conducator al PCR in lupta etc. s.a.m.d., articolul cuprinde citeva pagini traduse din codex. Practic, autoarei nu i-a luat nici un an descifrarea scrierii si a limbii. Publicarea intregii carti n-a fost decit o chestiune de timp. Si a aparut cartea – 850 de pagini in octavo, cu coperta, supracoperta si finantare de la Ministerul Culturii. Publicarea ei a fost recomandata de barbati cu titluri academice, profdirdoci: Ariton Vraciu prof. univ. dr. lingvist din Iasi, in 1983, unu’ Ioan Chitimia prof. univ. dr. doc., si unu’ Pandele Olteanu, slavist, Universitatea Bucuresti, prof. univ. dr. doc., prin 1990. Cele trei recomandari apar in postfata cartii. Nici un cunoscator de latina, de prisos s-o spunem, printre cei care gireaza cercetarile doamnei Enachiuc.


Manuscrisul

Autoarea e suficient de onesta sa-l descrie. Codex Rohonczi e scris pe hirtie, al carei filigran, o ancora incadrata intr-un cerc, sub o stea cu sase raze, a permis si datarea: conform catalogului de filigrane al lui Briquet, e vorba de hirtie din Italia de nord, produsa intre 1529-1540. Cartea are 224 foi de 12/10 cm, cu text intr-o scriere necunoscuta, cu 150 de semne diferite, de la dreapta la stinga, si citeva miniaturi destul de primitive. Manuscrisul isi face aparitia abia in 1838, cind Gusztav Batthyany il doneaza Academiei de stiinte a Ungariei – cum de nu e pomenit in nici un catalog, timp de trei secole dupa presupusa sa scriere? E scris dupa 1500 – cine sa-l fi copiat, intr-un alfabet nefolosit, intr-o limba necunoscuta? Autoarea depaseste apoi orice limita cind afirma ca e scris de jos in sus. Or, bunul-simt insusi ne spune ca nu se poate scrie astfel, fiindca mina care scrie ar sterge rindurile deja scrise, minjindu-le. Nu exista in toata istoria scrisului vreun scris de jos in sus. Alfabetul, „dac“ desigur, are 150 de semne – totusi, autoarea nu foloseste nici 20 de sunete in transcrierea fonetica. Manuscrisul e frust, cu desene rizibile, in alb si negru1 – si asta, intr-o epoca in care copistii lui [Stefan cel Mare] si cei ai lui Matei Corvinul rivalizau in rafinament.


Limba manuscrisului

Limba in care e scrisa cartea ar fi latina vulgara din secolele XI-XII – pe atunci se vorbea deja romana comuna, stim asta comparind romana si aromana, fondul lor comun seamana bine cu limba care va fi fost vorbita in secolul al XI-lea. Autoarea ofera un ingrijorator „[dictionar] latin vulgar-roman“ la finele cartii – latina vulgara din secolul XII, care n-are nici un cuvint comun cu [romana] din secolul XV, pe care o cunoastem!
Faptul ca a lucrat la manuscris si la traducere 20 de ani, intre 1982, cind primeste manuscrisul, si 2002, cind apare cartea, e inexact: articolul aparut in 1983 demonstreaza ca inca de pe atunci avea autoarea idei clare despre scrierea si limba codexului. In schimb, nu i-au ajuns cei 20 de ani de [munca] pentru ca sa ofere o echivalenta a numitului alfabet si o gramatica minimala a inchipuitei „latine vulgare“. Dam mai jos citeva mostre de traducere:
„Prielnic in traire, din nou sa strigi datator! Iubire aleasa, matur de a merge cu cavaleria, sa traiesti plecarea!“ (p. 7); „Departezi blestemul nereidei catre iad.“ (p. 35); „Cu adevarat a arata brazdare.“ (p. 37); Ater iris imiuoi nectani = „curcubeu spaimintator patrunde spre a ucide“ (p. 143); „Pe acei unguri sa spadasesti.“ (sic! p. 143); „Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind, lupta am unit!“ (p. 57)
Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind – fie ca am lovit spalind, sporul sprijinind – tot aia este...
Restul cartii e cam la fel.

Totul se petrece intr-o tara ipotetica, condusa de unul Vlad: singurele localitati ale tarii lui sint Ineul, Aradul, Olbia si Dridu (exista un sat cu acest nume, linga Bucuresti, pe unde a facut sapaturi Viorica Enachiuc); mai figureaza Nistrul si Tisa, apoi Raraul. Dar cel mai frecvent figureaza Raraul si Ineul. Si Dridu. Alea trebuie aparate, cam asta e ideea textelor din carte.
Textul manuscrisului e neintrerupt. Autoarea simte insa nevoia de a pune subtitluri: unele sint discursuri ale acestui Vlad, altele, solii ale lui Alexie Comnenul adresate primului, ale lui Robert al Flandrei, ale lui Constantin Ducas. Nu conteaza ca in Alexiada, biografia lui Alexie Comnenul, Ana Comnena nu pomeneste nicidecum de asemenea solii adresate vreunui Vlad ; ca nici in documentele referitoare la Robert de Flandra, Ducas, si nicaieri in alta parte nu e pomenit vreun Vlad. El exista, si gata. Nu conteaza ca n-are capitala, ca localitatile cele mai frecvent pomenite sint Ineul si Dridu. Vlad e puternic.

Ce-i cere Constantin Ducas lui Vlad? „Er sibid irarau rar rad tisa = mergi la Rarau, mai ales rade la Tisa“ (p. 259). Cam mare teritoriul stapinit de Vlad acesta !
Apar si diverse popoare daunatoare – uzii, cumanii, ungurii – si gotii, despre care stiam ca disparusera deja in secolul al VI-lea. Ei, nu-i asa: gotii ii trimit o solie numitului Vlad, in 1101. Mai apar si niste oameni galbeni: „ikter eua = oamenii galbeni striga“; „a glivi reden = pe cei galbeni stapinind“; „liviso ala iucet iustis = pe cei galbeni ii bate cavaleria cu dreptate“. Anii, in manuscris, sint numarati dupa Christos, fara ca autoarei sa-i pese ca in epoca se folosea cronologia de la facerea lumii.


Concluzii

Nimic nu se potriveste din cele avansate de autoare. Manuscrisul e cu siguranta o contrafacere tirzie. Autoarea nu publica nici regulile folosite de ea in transliterare, nici gramatica ipoteticei sale „latine vulgare“. Ofera in schimb facsimilul manuscrisului si un ingrijorator vocabular latin vulgar-roman. Textul traducerii ar fi facut deliciul dadaistilor, caci aduce cu dicteul automat visat de Tristan Tzara.
Ei, si ce-i cu asta?, veti spune. Nu e nici prima, nici ultima apucata de la noi, si sint sute adeptii – era sa spun „tovarasii de boala“ – ai lui Napoleon Savescu, animatorul unui halucinant Congres international de dacologie; emulii din salonul lui Pavel Corut sint la fel de numerosi. Ambuscati „e“ peste tot...

Alarmante sint, insa, vocile care cautioneaza aceasta patologica impostura. Alde Ariton Vraciu, Chitimia si Pandele Olteanu au murit, mi se pare, cam o data cu orinduirea care le daduse titluri academice si statut social; cu atit mai bine pentru ei, fiindca ar fi trebuit sa dea seama in fata respectivelor Universitati pentru aiurelile pe care le-au girat.
Impostura dacomaniei si [paranoia] protocronismului n-au disparut, din pacate, o data cu funestul regim. G. C. [Paunescu] a sustinut, din banii lui, fantasmagoricele congrese ale lui Savescu; iar televiziunea i-a facut, desigur, propaganda. Acum, cu acest aiuritor Rohonczi Codex, Ministerul Culturii este cel care finanteaza publicarea unei carti atinse de paranoia, iar [televiziune|Televiziunea] nationala acorda doua lungi ore de interviu autoarei. E de crezut ca atit generozitatea Ministerului Culturii, si cea a Televiziunii vor fi fost puse in miscare de vechi retele securiste, la fel de eficiente acum ca inainte. E gretos ca CNA-ul n-a gasit nimic de spus impotriva emisiunilor; si, mai ales, ca banii care se puteau da pentru publicarea unor carti de istorie cinstite s-au risipit pe publicarea acestei maculaturi.
Asemenea deliruri sistematizate exista in toata lumea. Insa numai la noi sint sustinute de retele influente si bogate, care pot crea o legitimitate factice, scurt-circuitind consensul specialistilor, fie istorici, fie lingvisti, fie paleografi. E destul ca cineva sa flateze frustrarea talimba a unora ca fratii Paunescu, finantatorii lui Napoleon [Savescu]. Celalalt mare magnat al economiei romane, Iosif Constantin Dragan, e si el un corifeu al tracomaniei. Trecutul securist, averile vechi/recente si dacomania sint legate intre ele si se sprijina. Acesti oameni influenti polueaza cu banii lor pina si riurile linistite ale dezbaterii stiintifice.

P.S. Romanticul secol XIX e celebru pentru gustul sau medieval: atunci cind oamenii n-au gasit antichitati, le-au facut singuri; de la cintecele lui Ossian la „ruinurile“ factice de la curtile printilor rusi, veacul e plin de falsuri pioase. [Ungaria] e o tara in care contrafacerile au fost numeroase: un anume Kálman, in secolul al XIX-lea, a produs el singur un numar de documente medievale din care o parte, pare-se, trec si azi drept autentice. Din fericire, tot in Ungaria a aparut reactia opusa, spiritul ironic: Istoria prostiei omenesti a fost scrisa de un maghiar, Rath-Vegh István.
Departe de mine sa neg interesul intrinsec al cartii: deschisa la-ntimplare, citita de-a-ndoaselea, pe luna plina, la trei rascruci, ea vindeca de bubat, de gilci, de nabadai, de buba-neagra. De deochi, de dambla, de orbu-gainii, de trinji si de opaceala e buna mai ales aia cu: „Identi uzia iu eta ereuai. Ik ira as. Si anecti iradires. Iuniki usus visti imikn. Ercisca siccin. Imudir goti venot = Adesea uzii merg si naruie. Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. Mergi mai ales folositor, ai vazut pe aceia lovind. Secarea impartirii. Fara stapinire gotii sa vina!“."

Sursa: http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=8266

Un print din Levant indragind vanatoarea
prin inima neagra de codru trecea.
Croindu-si cu greu prin hatisuri cararea,
canta dintr-un flaut de os si zicea:

-Veniti sã vanam în paduri nepatrunse
mistretul cu colti de argint, fioros,
ce zilnic isi schimba în scorburi ascunse
copita si blana si ochiul sticlos...

-Stapane, ziceau servitorii cu goarne,
mistretul acela nu vine pe-aici.
Mai bine s-abatem vanatul cu coarne,
ori vulpile rosii, ori iepurii mici ...

Dar printul trecea zambitor inainte
privea printre arbori atent la culori,
lasand în culcus caprioara cuminte
si linxul ce rade cu ochi sclipitori.

Sub fagi el dadea buruiana-ntr-o parte:
-Priviti cum se-nvarte facandu-ne semn
mistretul cu colti de argint, nu departe:
veniti sã-l lovim cu sageata de lemn!...

-Stapane, e apa jucand sub copaci,
zicea servitorul privindu-l istet.
Dar el raspundea intorcandu-se: -Taci...
Si apa sclipea ca un colt de mistret.

Sub ulmi, el zorea risipite alaiuri:
-Priviti cum pufneste si scurma stingher,
mistretul cu colti de argint, peste plaiuri:
veniti sã-l lovim cu sageata de fier!...

-Stapane, e iarba fosnind sub copaci,
zicea servitorul zambind indraznet.
Dar el raspundea intorcandu-se: -Taci...
Si iarba sclipea ca un colt de mistret.

Sub brazi, el striga indemnandu-i spre creste:
-Priviti unde-si afla odihna si loc
mistretul cu colti de argint, din poveste:
veniti sã-l lovim cu sageata de foc!...

-Stapane, e luna lucind prin copaci,
zicea servitorul razand cu dispret.
Dar el raspunde intorcandu-se: -Taci...
Si luna sclipea ca un colt de mistret.

Dar vai! sub luceferii palizi ai boltii
cum sta în amurg, la izvor aplecat,
veni un mistret urias, si cu coltii
il trase salbatic prin colbul roscat.

-Ce fiara ciudata mã umple de sange,
oprind vanatoarea mistretului meu?
Ce pasare neagra sta-n luna si plange?
Ce vesteda frunza mã bate mereu?...

-Stapane, mistretul cu colti ca argintul,
chiar el te-a cuprins, grohaind, sub copaci.
Asculta cum latra copoii gonindu-l...
Dar printul raspunse-ntorcadu-se.-Taci.

Mai bine ia cornul si suna intruna.
Sã suni pana mor, catre cerul senin...
Atunci asfinti dupa crestete luna
si cornul suna, insa foarte putin.

P.S. multumesc, Mada

doamne iarta-ma, ca rad prea mult intr-o vreme cand inca mai exista pigmei flamanzi prin nuoa guinee:))))))

Nu vreau sa ma gandesc in ce categorie ti-ai plasa tu textul, insa mie da-mi voie sa rad. :))))))))))))))))))))))))))))))).
Alaturarea folosita e ilara.

NU ! Nu sunt in stare sa rad de dumneanoastra! Numa' de mine !
=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"
Descartes

Imi place sa rad de propria persoana,este,dupa mine,un mod de autoperfectionare.Cred ca este mult mai bine si mai usor de suportat decat sa primesc "intepaturi" din partea celor din jurul meu.

Filme care m-au facut sa rad cu lacrimi?

In afara de clasicii Stan si Bran (cel in care sunt la restaurant si rad ca dementii timp de un sfert de ora pana te molipsesti si tu pana pici pe jos, e halucinant), imi vin rapid in minte "Petrecerea" cu Peter Sellers si "Le Boulet" cu Benoit Poelvoerde (numele citat aproximativ).

___________________________________________________________________
"aceste cuvinte ne doare" (sic).

1. sa rad
2. viata
3. el
4. in mine („mai naste-ma o data mama”)
5. Camil Petrescu, Camus, Cioran
6. cand nu pot spune te iubesc
7. sa-l pierd
8. nimic
9. unghiile ascutite
10. in mintea cuiva
11. rabdarea
12. totul
13. cand ma voi intelege
14. Andrei Pietraru, Don Juan,
15. gelozia
16. „ PRECUM FRUCTUL CAND AI MIEZUL MAI DULCE ,ATUNCI SA STII SA NU TE LASI MANCAT” , „Iubesc tradarea, dar urasc pe tradator.”
17. sa te lovesti de iubire si sa nu-ti dai seama
18. naivitatea
19. nerabdarea
20. rosu
21. Sigrid, Aimee, Laura, Mia, Adela, Irina, Myriam, David, Dragos, Rares, Andrei, Dan
22. el
23. pofta
24. inspiratie

vreau sa ''ma'' rad si eu...hehe, e ca si cum as avea eu si un nick ''ionel'' si ar vorbi Intruder cu Ionel...:)))))
de ex.:

Intruder (pe Trancaneala):...'neatza lume...
ionel: ...taci ba dracu'!
intruder: ...da' de ce?
ionel: ...asa...vezi-ti de cafeaua ta...janghinosule!
intruder:...de ce ma faci janghinos, ca am facut baie...
ionel: ...ba, sunt nervos si indragostit...
intruder:...aha!...de cine?
ionel: ...de una de pe cafenea!...
intruder: ...si cine-i aia?...
ionel: ...una..."bombonika dementa"...
...etc...

parca te pupi singur in oglinda...:)))))
Yuki, vrei sa facem pe detectivii?...ha-ha...sa nu se sperie nimeni, aici e democratie, mai glumim si noi...:)
ce-ar fi s-apara maine un user "bombonika dementa"...????

Rade copilul, cu ochii; plange copilul, cu palmele; iar daca e invers, e pentru ca noi i-am aratat; el face ce vede la noi; asa ca ar fii cel mai bine sa rada sisa planga in toate felurile pe care i le putem arata.

o petrecere tare este o petrecere la care sa dansez si sa rad mai mult decat sa stau la masa si sa mananc. Petrecerile pe care nu o sa le uit niciodata sunt cele la care am ras cu lacrimi de glumele care s-au spus sau la care am ras de altii ( trebuie sa recunosc ca am facut-o si pe asta ! )

nu radem!...:)...foarte buna poezie!...serios, imi place!...cu totii avem nevoie de visare...da...cam asa e...e frumoasa!


Lumina fie-ti calea si sufletul Iubire,
De-acum inainte traieste-n Fericire!...:)

Contract prenuptial



Partile contractante

1. Daria I., 24 de ani, blonda (artificial), Scorpion, diploma in Limbi si
Literaturi Straine, posesoare de pisica, masina personala achizitionata
la mana a 2a si 17 perechi de pantofi, masterand in Comunicare si
dependenta de ciocolata - denumita in cele ce urmeaza Beneficiarul

2. Viitorul Ei Sot, inalt, brunet, dragutz, inginer (stiti ce e aia "inginer
dragutz"? un oximoron! :)) da, mi-a placut literatura, multumesc foarte mult),
cam tacut dar nu conteaza, vorbeste Daria si pentru el,
posesor de retea (2 calculatoare + laptop) in sufrageria de acasa,
hranit exclusiv cu paste la minut si pizza comandata online si indeajuns
de spontan si inconstient incat sa ceara de nevasta, in mod
foarte serios, o fata pe care a cunoscut-o cu 10 zile in urma - denumit
in cele ce urmeaza Prestatorul*

*sincer, cred ca de fapt el e Beneficiarul in toata chestia asta, pentru
ca o sa aiba parte de o sotie senzationala ca mine, hihi, dar e o chestie
psihologica, e mai bine sa se considere prestator :)))

Au convenit incheierea prezentului contract prenuptial cu urmatoarele
drepturi si obligatii:

Obligatiile Prestatorului

1. sa duca gunoiul in fiecare zi

2. sa pregateasca micul dejun la pat de cel putin 3 ori pe saptamana.
Nota: daca e vorba de o zi lucratoare, micul dejun va consta intr-o cafea fierbinte,
cu o lingurita de zahar, doua doze de lapte si eventual frisca + minim un pupic
(contractul nu stipuleaza ce s e poate intampla dupa);
daca e vorba de o zi libera, micul dejun va consta in aceeasi cafea +
ceva bun de mancare la alegerea Prestatorului si neaparat
sa includa ciocolata.

3. sa nu isi lase sosetele murdare aruncate pe jos prin casa, mai ales
daca stie ca Beneficiarul se va intoarce de la serviciu tarziu, obosita si
nervoasa.

4. sa intelega importanta Garderobei Beneficiarului si sa ii aloce spatiul
necesar in propriul sifonier (cel putin 70% din spatiul total, sa fim realisti,
oricum el n-are cu ce sa umple cele 30% ramase)

5. sa se asigure ca in casa va exista mereu o RSC (Rezerva Secreta de
Ciocolata), in asa fel incat atunci cand Beneficiarul va avea o zi foarte
grea, sa o poata suprinde placut :D

6. sa nu fumeze decat pe balcon sau in bucatarie si in cel mult 3 ani sa
se lase de fumat

7. sa ii comunice periodic Beneficiarului ca este cea mai frumoasa, mai
sexy si mai atragatoare femeie din lume - si in mod sigur una dintre
cele mai inteligente.

8. sa nu subestimeze niciodata importanta florilor

Drepturile Prestatorului

1. sa iasa la bere cu baietii de cate ori are chef, in conditiile in care nu
isi va pierde vreodata cheful sa iasa in oras si cu Beneficiarul, la
restaurante, filme, petreceri si alte evenimente culturale

2. sa joace afurisitele lui de jocuri online si in retea, in conditiile in care

a. este singur acasa;

b. Beneficiarul doarme;

c. Beneficiarul nu solicita in vreun fel prezenta sau serviciile Prestatorului

3. sa fie foarte iubit de Beneficiar

Nota: la cerere, se pot si se vor acorda alte drepturi care vor fi specificate
ulterior in anexele acestui contract. Drepturile acordate dupa
semnarea contractului vor fi platite in diverse servicii de natura fizica (pupici)
si materiala (ciocolata), conform evaluarii facute de Beneficiar.

Obligatiile Beneficiarului

1. sa fie sotia ideala pentru Prestator, cu tot ce poate implica acest lucru.

Drepturile Beneficiarului

sunt prea multe pentru a mai fi insirate aici :)))

Clauza finala: Prestatorul si Beneficiarul vor fi fericiti impreuna pana la adanci batraneti.

Semnam aici, in deplinatatea facultatilor mintale :)))






Acum ramane numai sa-l conving sa semneze, dar nu-mi fac probleme.
Doar l-am convins eu sa faca si lucruri mai periculoase, cum ar fi sa se insoare! :))



____________
'de frica sa nu scadem incetam sa crestem, de frica sa nu plangem incetam sa radem '