comentarii

radu tudoran acea fata frumoasa


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
RSI...poate ca spunem acelasi lucru? - de cosmacpan la: 23/09/2008 00:05:28
(la: Antologia rusinii - spicuiri)
Si daca l-am pus pe Radu Tudoran in discutie (a reusit sa ramana departe - cat? - sper ca destul de departe) am sa lipesc si un poet neinregimentat "visand la fluturii din pandispan"

"Cântece de adolescent, superba plachetă grupând versuri scrise în 1957-1958, oferă mai multe exemple. Iată trei idile, una mai frumoasă decât alta: "Între izvoarele care desfac în jur/ Rănile uriaşe de azur// Dovlecii plini de maţe stau candizi/ Şi-nlăcrămaţi în pături de omizi.// Din mâluri dulci cu mormoloci şi sare/ Lumina urcă iazurile clare.// Orele-atârnă-n iarbă nemuşcate/ De vietăţile ce clipocesc pe spate."; "În universul nostru dens şi mic/ Urşii mânâncă şi nu fac nimic.// Vulpile dau de-a dura printre spini,/ Nevinovate,-aricii bruni şi fini,// Sub maluri verzi racii stricaţi şi moi/ Deprind pâraiele să curgă înapoi"; "E-atâta linişte şi-atâta nemurire/ În pietrele ce nu ştiu să respire.// Boii se-adună galbeni lângă apă/ Şi se gândesc de unde s-o înceapă.// Măgarii cresc uimiţi şi cruzi din rouă/ Să vadă cum ţestoasele se ouă.// Vacile cad trântite de ugerele lor/ Nemulse şi cu ochii limpezi mor.". Şi iată o dimineaţă proaspătă transformată, parcă pe nesimţite, în după-amiaza grea şi "neruşinată" a unui faun: "Pe buze dimineţile îţi lasă/ Ciorchini de rouă proaspeţi şi rotunzi/ Ca să le rupi pojghiţa de mătasă/ Şi-n carnea străvezie să pătrunzi.// Adolescent cu ochii puri şi-adânci,/ Sfâşii amiaza şi striveşti şopârle./ Fagurii zilei coapte îi mănânci./ În faţă vântul fluturii ţi-azvârle.// Flori tinere te-opresc, cu sânii plini,/ Să le săruţi neruşinat pe pulpe/ Când pocăit şi moale, printre spini,/ Amurgu-şi trage coada ca o vulpe." (Pe buze dimineţile îţi lasă).

"De-aici începe cântecul. Sunt pur/ Cristal înfipt în propria mea carne./ Degeaba mlaştini pâlpâie-mprejur/ Făptura zvelt ţâşnită să-mi răstoarne./ Mă adâncesc în trudnicul murmur.// Mâinile-acestea moi de-adolescent,/ Fermecător de lungi şi de stângace,/ Ca pe un fruct de rouă vor desface/ Sinceritatea!// Încrezător, cu sufletul inform,/ M-arunc din turnul unui 'nalt poem,/ Fără să ştiu, fără să vreau să-mi chem/ Imaginile care-n mine dorm,/ De care uneori mă tem.". În Puck, găsim nota argheziană din Cărticică de seară: "Dă-mi mâna, Puck. Pădurile-s a' noastre/ Pline cu zâne mici cât degetarul./ Pe prunduri fine scârţâie cleştarul/ Izvoarelor rotunde şi albastre.// Vezi, Puck, aci-s ştiubeiele cu miere/ Din care puii urşilor, de-o şchioapă,/ Când viespiile-s duse, se îndoapă,/ Ca să mai crească-n minte şi putere.// Pe gresiile calde dorm şopârle/ Subţiri, strânse-n pieptare de mătasă./ Nu le trezi. De ce te sperii? Lasă/ Vântul în faţă fluturi să-ţi azvârle.// Vom prinde libelule, buburuze,/ Şi greieri în pahare, şi lăcuste.../ Roua s-o bem din florile înguste/ Şi să uităm poemele ursuze.// Hai, Puck. De-acum e seară şi-i departe/ Pân' la culcuşul moale dintre file./ Să sărutăm miresmele fragile/ Şi să pătrundem, obosiţi, în carte."

(http://atelier.liternet.ro/articol/6524/Daniel-Cristea-Enache/Dimineata-unui-faun-Cantece-de-adolescent-1957-1958de-Emil-Brumaru.html)

incerc sa ma conving ca totusi se putea...
#344263 (raspuns la: #344246) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
carti ce ne-au marcat existenta - de (anonim) la: 22/10/2003 03:35:34
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)

desi poate parea pueril ,cartea care m-a marcat in adolescenta,a fost "Maria si marea"de Radu Tudoran.fara sa fie o carte de analiza sau macar de sinteza felul in care e scrisa m-a impresionat extraordinar de mult,atat de mult incat dupa aceea am incercat sa-i seman personajului,sa ma comport ca ea sa fiu ca ea....dupa un timp am inteles ca unele lucruri nu trebuiesc schimbate...
mai tarziu,cand ma pregateam sa ies din adolescenta am citit"Toamna Patriarhului"de marquez ca sa ma indragostesc de literatura sud americana si de scriitor....inac sub impresiile cartii m-am apucat pentru prima oara in viata sa scriu proza.am scris incercand sa-i imit stilul....stiu,a imita nu inseamna a creea,dar in ceea ce am scris am pus tot sufletul meu .si ca dovada am fost premiata la un concurs de literatura...
fara toate cartile mele(multe la numar si care nu au loc sa fie enumerate)nu stiu ce m-as fi facut
carti ce ne-au marcat existenta - de (anonim) la: 07/10/2004 14:56:28
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Nu stiu daca chiar as putea spune ca mi-au marcat existenta, dar in mod cert mi-au schimbat optica asupra a tot ce ma inconjoara, mi-au aratat adevaratele valori si m-au ajutat "sa inteleg mersul lumii" (citatul este din Arta Conversatiei a Ilenei Vulpescu ). In liceu am citit Balzac pe nerasuflate, am trecut la Dickens, Zola, Steinbeck, Remarque, Blasco Ibanez. Intalnirea cu Garcia Marquez si Umberto Eco mi-a schimbat total ideea de literatura. Si totusi, cand simt ca nu mai pot asimila nimic, ma intorc cu mare placere la Jules Verne si la aventurile sale. Bineinteles ca am citit si carti politiste, si SF ( "Fundatia" lui Asimov mi se pare de neegalat ) si raman deschisa la tot ce are o semnificatie. Nu-mi plac cartile ce se citesc pe diagonala (nu dau nume d eautori, sa nu-mi ridic lumea in cap! ), iar sentimentul pe care l-am avut citindu-l pe Umberto Eco a fost ca mi-am dat seama cat de putine stiu.
Dintre autorii romani mi se par de exceptie Marin Preda si Radu Tudoran. Recomand tuturor sa citeasca " Cronica sfarsitului de mileniu " a acestuia si astept cu mare interes dezbatere asupra impresiilo lasate de aceste volume (sunt 7).
Oricum, parerea mea este ca viata ar fi cumplit de saraca si de lipsita de culoare fara carti!
la multi ani domnului Nichita, pe care parca l-ati fi uitat.. - de 26octombrie la: 01/04/2005 10:14:43
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
ma bag si eu in vorba, prea m-am napustit plina de incantare si curiozitate pe acest site… Cel care a avut ideea, sanjuro, merita felicitari. Singura obsevatie pe care as face-o este urmatoarea: sunt doua (cel putin) moduri in care te poate marca o carte; fie simti ca e scrisa pentru tine, ca omul acela minunat ti-a dat glas gandurilor mult mai frumos decat ai fi putut-o face tu vreodata, si atunci te lasi cuprins de aceasta, invaluit, imbogatit, infrumusetat… si te reintorci la acel om, la acea carte, over and over again, asa cum ti se face dor de prieteni vechi, cu care poti comunica; fie iti construieste un nou sertar in minte, iti zguduie nitel unele notiuni, dobandite si impietrite adesea acolo…
poate asta tine de perceptia fiecaruia, insa eu asa cred, unele carti ung sufletul, altele vin ca un vant iute peste un copac, ravasind si reasezand frunzele, scuturandu-le uneori..
si mai exista cartile care te enerveaza! Nu toate prostiile, se presupune ca exista deja un nivel de filtrare la un cititor impatimit, vorbesc de cartile care au o consistenta, dar iti repugna ca ideologie. Inainte de a ma lasa sa alunec pe panta nostalgiilor literare trebuie sa numesc aici o carte din aceasta ultima categorie (evident, vorbind despre relieful meu literar sunt subiectiva si imi cer scuze daca lezez parerea cuiva!) Sonata Kreuzer mi s-a parut o carte ce releva mari probleme psihice si frustrari incomensurabile… Iarasi, la categoria NU pentru mine sta si Nietzsche, cu care nu sunt de acord dar il pot intelege prin prisma biografiei sale chinuite, iar pe Descartes il dispretuiesc, in ciuda meritelor sale ca pionier al filozofiei, insa nu l-as putea vreodata ierta pentru totala ignoranta si insensibilitate cu care emitea judecati de tipul” animalele nu simt, nu au trairi si, in general, nu merita nici un scrupul moral, ele nefiind altceva decat niste automate”(am redat din memorie, nu e un citat). Cam acestea sunt dislike-urile mele. A, as mai avea unul, dar mi-e teama ca mi-as atrage multe critici aici. E vorba de coelho. E un lucru bun ca oamenii care nu citesc decat reviste pentru femei pun mana pe o carte, aici ii recunosc un merit, dar e pacat ca cineva care a citit Dostoievski isi poate pierde una din lecturile ulterioare citindu-l pe coelho. Nu face nimic altceva decat sa preia idei (interesante, e drept) dintr-o religie mai exotica sau dintr-o carte minunata dar mai putin accesibila si sa le prelucreze la nivelul “coafor”. Imi cer scuze, asta e parerea mea (am citit Coelho inainte de a emite opinii)(bravo Jazz!)
Si acum despre iubirile mele. Mi se pare de la sine inteles ca atunci cand citesti o carte a unui om care iti spune ceva cauti sa citesti tot ce-a mai scris; e ca o indragostire, incerci sa afli totul despre celalalt.

Prima mea dragoste, Nichita Stanescu. Ieri ar fi fost ziua domniei sale. Atata frumusete ma insoteste de cand l-am cunoscut, din liceu…
Patrick Suskind – Parfumul (pentru mine un adevarat cutremur, mi-a schimbat total perceptiile olfactive si perceptia asupra acestor perceptii..:-))
Erich Fromm – Arta de a iubi – as recomanda-o ca pe o carte mult mai utila ca Biblia (in fond oamenii iubesc mai mult si mai des decat mor..);
Gustave Le Bonn – Opinii si credinte - mult mai profunda si mai importanta din punctul de vedere al ideilor abordate decat “Psihologia maselor”;
Radu Tudoran – Sfarsit de Mileniu. Daca ar trebui sa ofer unei singure carti epitetul COLOSALA aceasta cred ca ar fi. Iesirea la mare este cartea de luat pe o insula.. N-am cuvinte.
Jose Saramago – la 33 de ani greu mai faci loc unui teanc de carti “la capul patului”! Ei bine, ele sun tacolo acum, toate cartile domnului Saramago!! Cutremurator si extraordinar de constant ca valoare. Motivul principal pentru care, de doua luni, iata, m-am apucat sa invat portugheza…!!!
Lawrence Durrell – impreuna cu Saramago si Tudoran reuseste sa ma rascoleasca precum nimic altceva decat dragostea (si durerea)
Umberto Ecco – savuros, mai ales Pendulul si Insula din ziua de ieri;
John Fowles – exciting, chiar daca, in mare parte, e inca de neinteles pentru mine; revin from time to time;
Herman Hesse – drag mie, Lupul de stepa si Jocul m-au bantuit luni si luni..
Jaques Perry – Insula Altuia MUSAI. E o carte unica si, din pacate, prea putin cunoscuta. O splendoare.
Borges – eeee, pentru sufletul meu…
Erich Maria Remarque – dragoste veche, inca acolo; am cautat 10 ani sa beau Calvados…
Boris Vian (aproape tot, mai putin Toamna la Pekin, care nu-i scrisa pentru mine). Indragosteala din adolescenta, o nebunie, o nebunie, o nebunie.

Si mai sunt atatia pe care ii iubesc, dar nu au loc toti pe raftul de capatai (e, totusi, un raft..): Ion Barbu, Adolfo Bioy Casares, Varga Llosa, Giovani Pappini, Kafka, Huxley, Teophile Gautier, Rilke, Garcia Marquez (este unul dintre putinii scriitori pe care nu i-am asimilat integral, nu mi se pare egal cu sine insusi ca valoare, de la o carte la alta), Ioan Dan (delicios!!), Bacovia.
Sau, uite, Sergiu Sasarman – Himera, un roman prea putin cunoscut, cel mai bun sf romanesc citit de mine.


m-am oprit si m-am intrebat de ce tin mortis sa postez si eu. Si mi-am raspuns. Cred ca simteam nevoia sa strig numele scriitorilor pe care ii iubesc pentru ca astfel ma definesc si regasesc. Si pentru ca ii iubesc, sunt cei mai buni prieteni ai mei (..si cei mai buni prieteni ai celor mai buni prieteni, evident!) Si, nu odata, mi-am gasit oameni vii, in jurul meu, prin intermediul acestor oameni frumosi ce se scriu pe ei insisi, pentru noi.

Scuze pentru ce urmeaza, dar nu ma pot abtine: “librariile cu carti” e un mic pleonasm; magazinele care desfac articole de scris, caiete etc se numesc papetarii. :-))
daca as titulariza o carte as nedreptati cu siguranta alta - de daniela_sorina_albeanu la: 24/10/2005 20:19:24
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
De-a lungul timpului de cand am invatat sa citesc (inainte de inceperea scolii) ar trebui sa incep cu o carte din copilarie care mi-a marcat existenta Toate panzele sus a lui Radu Tudoran pe care eu o ascundeam in abecedar in timp ce colegii mei silabiseau pe langa mine, probabil ca ma vedea si invatatoarea uneori dar ma lasa in pace! a fost ca o biblie pentru mine. Mult mai tarziu clasicii rusi i-am citit pe nerasuflate: "Idiotul" lui Tolstoi, "Anna Karenina" sau clasicul Balzac cu parfumul lui desuet si minunat. "Pe aripile vantului" care m-a purtat intr-o lume de suferinte si patimi dar si "Arta conversatiei" la care ma intorc de cate ori sunt deprimata si imi incarc bateriile. Cu siguranta ca uit acum o sumedenie de minuni care mi-au luminat viata,intr-o epoca prea putin luminata, cea a comunismului.
Un-te duci tu mielule? Sa tac un film, domnule..... - de cosmacpan la: 25/10/2005 22:27:41
(la: carti care v-au refuzat)
NU stiu altii cum sunt, dar cand ma uit in oglinda parca zic ca nici eu nu-s eu. m-am intaratat la vorba pentru ca am prostul obicei de a impartii cartile in doua mari categorii: carti pe care le-am citit si carti pentru care nu a venit inca timpul. Si fiindca tot mi-am dat drumul nu pot sa nu remarc ca pentru mine multe carti au acel "Parfum de femeie" a lui Al. Pacino: indiferent cat de "orb" sau "obosit de viata" ai fi, ele te scoala din letargie. De ce spun asta? Pentru ca Jocul cu margele a condensat tot misterul inutilului in esente subtile iar Dune vine ca o boare primavaratica in ariditatea unei carti ce trebuie sa mai astepte. As vrea sa-i multumesc lui Radu Tudoran pentru toate frumuseatea ce se ascunde in spatele acelei "Toate panzele sus" si Doamne multi sunt cei carora trebuie sa le multumesc pentru ca mi-au aratat si bune si rele si m-au invatat cum este alcatuit la suflet si la minte OMUL. ca mai multe de invatat, este drept; ca mai fac si greseli, este adevarat; dar nu degeaba ne-a fost lasata ca pilda: "cel fara de pacat sa ridice primul piatra". Urmatoarea carte? inca nu stiu....
doar trei... - de Gala la: 24/01/2006 14:35:17
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Fiul risipitor de Radu Tudoran
Jurnalul lui Mihail Sebastian
Idiotul de Dostoievski
Si in ce mod - de Guinevere la: 24/01/2006 21:48:43
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Podurile din Madison County - R.J.Waller. M-a invatat ca dragostea nu depinde de distanta si nici de timp.

Magicianul - John Fowles - Viata e ca un teatru, dar serios.

Nunta in Cer (Eseuri) - M. Eliade - Inelul cu safir albastru, dragostea asincronica. Sa prinzi momentul, sa nu-ti scape ce e special in viata ta.

Demonii - Dostoievsky. Mai bine rau si viu, decat rau si mort, dar si decat bun si mort (pe dinauntru).

Panza de paianjen - Cella Serghi. Primul sarut. Cum sa distingi iubirea autentica.

La Medeleni - Ionel Teodoreanu. Am crescut impreuna cu personajele din carte. M-a invatat ca adolescenta e minunata dar prea categorica si n-am facut leme pentru viitor.

Fiul risipitor - Radu Tudoran - Am aflat ca se poate astepta pentru iubire chiar si in conditii extreme.

Numele trandafirului - Umberto Eco. Cat de distrugator e extremismul, fie el si spiritual. Si multa frumusete in mister.

Deocamdata cam atata. Imi place ca mi-ati dat sugestii pentru cateva carti pe care nu le-am citit. Foarte inspirat subiectul de conferinta!



_________________________________________
"De la sublim la ridicol nu este decat un pas". (Napoleon)
iubire ciudata,iubire imposibila... - de Scherezada la: 31/03/2006 21:04:34
(la: IUBIRE CIUDATA, IUBIRE IMPOSIBILA...)
Stiu ce simti,am trait si inca se mai aud ecourile acestei iubiri in inima mea.Pur si simplu l-am parasit fizic,dar sunt mereu in preajma lui vreau sa-l vad,cand nu-l vad sau nu aud nimic...intru in panica fac imposibilul sa aflu ceva,orice:daca traieste e sanatos?Am incercat sa-l inlocuiesc,dar nu a ajutat si nu vreau sa fac si eu la radul meu victime.... incerc sa uit,dar imaginea lui este in mine!! Cred ca ma urmareste blestemul unui roman citit in adolescenta:Fiul risipitor de Radu Tudoran,de cand l-am citit parca l-as fi trait!
carti pe care le-am iubit.. - de contesa la: 14/05/2006 07:48:00
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
"La Medeleni",am crescut cu Monica si Danutz,si l-am iubit pe Vanea la Balti,am plans-o pe Olgutza si l-am plans pe mos Gheorghe...mi-e dor de ei,si vreau sa recitesc.
apoi, "Fiul risipitor"-Radu Tudoran,e acolo povestea mea de dragoste,cuvintele mele,trairile mele...
Coelho cu "veronika se hotareste sa moara", "alchimistul"
Jonh Fowles si "Magicianul"

"arcul de trimf"-erich maria remarq,cu povestea valului si-a stancii."E o poveste veche.Mai veche decat noi.Asculta.A fost odata un val ce s-a indragostit de-o stanca inconjurata de mare.Valul spumega si se rotea imprejurul stancii,o saruta zi si noapte, o imbratisa cu bratele lui albe, o privea, o uda si-o implora sa vina dupa el.O iubea si se spargea spumegand in jurul ei si astfel o surpa pe nesimtite,pana cand intr-o zi ea a tipat,complet sfaramata si i-a cazut in brate.Si deodata n-a mai fost nici o stanca cu care sa se joace,pe care sa o iubeasca,la care sa viseze.Era doar o ingramadire de pietre in fundul marii,cufundata in ea.Valul s-a simtit dezamagit si intristat si-a plecat sa caute alta stanca.."

si am iubit-o pe "Lorelei" a lui Teodoreanu; "Accidentul" si "Jocul de-a vacanta" ale lui Mihail Sebastian

si ultima iubire:Marquez! cu "Dragoste in vremea holerei", "A trai pt a-ti povesti viata"..
Part II - de Guinevere la: 29/09/2006 20:02:43
(la: Oracolul Cafenelei)
18. Mitul preferat: al eternei reintoarceri. Ca-mi aminteste de Fiul Risipitor (Radu Tudoran). Risipitoare, stiu. :o)
19. Smochinul. Ca sa faca fructe, trebuie sa-i limitezi radacinile. Bietul copac, ce destin de om.
20. Tot eu, dar fara asperitati. Un smirghel ici, o dalta colo...
21. Apa sarata: oceanul. Cu pirati cu tot, cu sirene cu tot, cu corali cu tot. Cu furtuni cu tot.
22. Exista si catelul cu petale? De ce nu? Am citit odata ceva care se chema "Cainele cu gatul de wolfram". Sau margareta latratoare.
23. Kitchul amuzant: un cal de portelan cu buze. Buze!

Pana la cina romantica mai e un pic. Omule, pune-te la costum daca mai poftesti la smooch-ul ala. :o) Poate sa vina si Prole? :o)

Guinevere Aimee d'Albon
da nici la google n-ai cautat..... - de cosmacpan la: 16/08/2007 17:16:27
(la: scriitorul roman preferat)
ca pe mine daca ma-ntreba iute fugeam pe clape si tastatura si dadeam de: Panait Istrati, De ce? nu stiu. apoi mai era si Barbu cu Groapa lui, ma-piedicam de Creanga, de Saveanu, Vlad Musatescu, Nicu Steinhard, Anania, Chirita, Radu Tudoran - pentru intreaga opera, si Doamne, nu vreau sa starnesc cicloane si furrtune da nu am apucat sa zic nici trei si gata, am ostenit, da la cati sunt.....cred ca mi-ar trebui.....ca doar n-o sa-l las pe Eliade, sau de Sebastian, sau pe Caragiale, sau Doamne iarta-ma....Camil si Bengescu, Delavrancea (tata si fica).....
pai de la Panait Istrati - de cosmacpan la: 16/08/2007 17:35:24
(la: scriitorul roman preferat)
as alege "Cum am devenit scriitor" si ce inseamna "haiducia" intr-o alta viziune.
de la Radu Tudoran as lua ciclul lui "Casa Domnului Alcibiade" si tot ce a urmat, nu ma intreba ca nu mai tin minte cum il chema pe flacau.
De la Barbu numai Groapa, pentru ouatu ala de cartier.
De la Creanga toate povestile......
cin'te puse sa ma ispitesti?
#227555 (raspuns la: #227549) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ii pun amestecati... - de Intruder la: 16/08/2007 18:28:14
(la: scriitorul roman preferat)
Gabriela Adamesteanu, "Dimineata pierduta"
Constantin Chirita, "Ciresarii"
Rodica Ojog Brasoveanu, in special romanele istorice.
Mateiu Caragiale
Camil Petrescu, iar da!
Panait Istrati
Mihail Sebastian ("Accidentul", istoria acestui manuscris e teribila si el a avut curajul sa-l scrie din nou!)
Tia Peltz
Radu Tudoran, da...ciclul Alcibiade!
Eugen Barbu, "Groapa", "Principele"...
Mircea Cartarescu...(cine a citit "Orbitor"?)
Dan Claudiu Tanasescu

...nu stiu, mai sunt dar nu-mi vin in minte.
nu pot sa zic: doar unu si-atat...de ce? tiii...ai mila, nu ma pune sa scriu mult! :)))



*** - de Gala la: 06/10/2007 15:46:25
(la: 2 Topuri literare-10 romani, 10 straini)

Scriitori romani:

Radu Tudoran
Nichita Stanescu
Mircea Cartarescu
Mihail Sebastian
Octavian Paler
Marin Sorescu
Emil Brumaru
Hortensia Papadat Bengescu
Simona Popescu (pentru Exuvii)
Sorin Stoica
nu-ti ajunge "Baudlaire"? - de Intruder la: 29/06/2008 18:00:06
(la: .)
...mai vezi Jean Bart, Radu Tudoran - "toate panzele sus", Jules Verne...:)
#321346 (raspuns la: #321343) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Bre turc eram,cafea beam - de sami_paris75 la: 21/07/2008 18:03:48
(la: Bona Speranta)
Radu Tudoran cu Esperance.
Oricum bubule,din ce in ce mai bine,mult noroc si bafta in continuare.
#327705 (raspuns la: #327702) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Scuze...Wikipedia = http://en.wikipedia.org/wiki/Louis-Ferdinand_C%C3%A9line - de cosmacpan la: 21/09/2008 23:15:53
(la: Antologia rusinii - spicuiri)

Pacte si pacte...

"Radu Tudoran (în acte: Nicolae Bogza; fratele mai mic al lui Geo Bogza) s-a născut la 8 martie 1910, în comuna Blejoi din judetul Prahova. De la tatăl său, Alexandru Bogza, functionar în marina comercială, a mostenit probabil nostalgia călătoriei pe mări. Absolvent al Liceului Militar de la Mînăstirea Dealu (1930) si al Scolii Militare de Ofiteri de la Sibiu (1932), a functionat timp de sase ani (1932-1938) ca ofiter în armata română. A debutat cu un reportaj în „Lumea românească” (director: Zaharia Stancu) în 1938, an în care a renuntat la cariera militară, pentru a se dedica gazetăriei si literaturii. În 1940 i-a apărut prima carte, volumul de nuvele Orasul cu fete sărace.
Extraordinarul roman Un port la răsărit (1941) nu a fost remarcat cu promptitudine de critica literară (iar după instaurarea comunismului avea să fie ignorat complet, din cauza spatiului evocat – Basarabia -, ca si din cauza viziunii critice asupra lumii slave). În timp ce fratele său, Geo Bogza, îsi confectiona o faimă de militant de stînga, Radu Tudoran, mai putin abil, îsi exprima în articolele sale dezaprobarea, simultan, si fată de extrema dreaptă, si fată de politica Uniunii Sovietice. Pînă în 1947 n-a avut de suferit represalii directe pentru această atitudine. A publicat noi romane si, stabilindu-se pentru un timp la Brăila, si-a construit o corabie cu care voia să plece în lume. După 1947, însă, viata lui a luat alt curs...
""După 1947 – povesteste Radu Tudoran, într-un interviu acordat Marinei Spalas si publicat în „Contemporanul” nr. 15/ 1992 – am fost înmormîntat, nimeni n-a mai pomenit de mine decît dacă îsi mai aducea cineva aminte să-mi vîre o sulită în coaste. N-am socotit că era o nedreptate, fată de felul cum mergea treaba; puteam s-o pătesc mai rău, multumeam lui Dumnezeu cînd mă lăsau în pace. N-am fost arestat nici o zi, n-am făcut închisoare, dar nici nu eram liber, cum nu era nimeni în tara noastră.."".
În perioada de dizgratie a tradus foarte mult, în special din autori sovietici. A revenit pe scena vietii literare discret, cu un roman pentru tineri, Toate pînzele sus! (1954), care asa inofensiv cum părea s-a dovedit a fi o bombă a farmecului literar, cu explozie întîrziată. Romanul reprezintă un episod din biografia virtuală a scriitorului. Nereusind să plece cu corabia sa într-o călătorie în jurul lumii, asemenea navigatorului pe care îl admira, Joshua Slocum, el si-a imaginat o asemenea călătorie, la masa de scris.
În timp ce fratele său, Geo Bogza, era un fel de sacerdot literar de serviciu al regimului, Radu Tudoran trăia retras, dar publica best-seller-uri. În 1977, numărul total al exemplarelor din cărtile sale – aproape fiecare reeditată de mai multe ori – depăsea 1.400.000. Cu banii adusi de romane, scriitorul si-a construit din nou o ambarcatie, pentru excursii, însă, mai putin temerare. A avut, pînă la bătrînete, faima unui bărbat distins si cuceritor. În ultimul an al vietii lucra la al saptelea roman din ciclul Sfîrsit de mileniu, roman în care era vorba de perioada de ocupatie sovietică, din 1944 si pînă în 1953. A murit în dimineata zilei de 18 noiembrie 1992, la Spitalul Fundeni, din cauza unei boli a arterelor, după mai multe interventii chirurgicale care n-au reusit să-l salveze. Geo Bogza l-a urmat un an mai tîrziu."
(http://convorbiri-literare.dntis.ro/STEFANESCUian5.html)
#344051 (raspuns la: #344044) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de maan la: 27/04/2009 12:53:50 Modificat la: 27/04/2009 17:14:59
(la: 20 de carti, de citit intr-o viata...)
vrajitorul din oz, de lyman frank baum
charlie si fabrica de ciocolata, roald dahl
aventurile lui Habarnam, de nikolai nosov.
singur pe lume, hector malot
colt alb, jack london
comoara din insula, r.l. stevenson
aventurile lui arthur gordon pym, poe
cei trei muschetari, dumas
cuore, edmondo de amicis
minunatele ispravi ale lui tartarin din tarascon, daudet
morcoveata, j. renard
robinson crusoe, d. defoe
ultimul mohican, f. cooper
Toate panzele sus, Radu Tudoran
Pinocchio, Carlo Collodi
*** - de picky la: 27/04/2009 13:17:07
(la: 20 de carti, de citit intr-o viata...)
Na, ca mi-ai blocat updatarile.

Radu Tudoran - Toate panzele sus
#430874 (raspuns la: #430862) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...