comentarii

rasfat


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Rasfatul, asta da - de LaPlusJolie la: 14/07/2006 17:50:03
(la: Nu pot sa traiesc fara...)
Si pentru ca trebuie, poate, sa dau si eu un raspuns pe conferinta mea...eu nu pot sa traiesc fara sa ma rasfat uneori...
Iar bloom, tu ai gusturi speciale si bine definite. Pun pariu ca te fac sa "bloom"...Am I right?

I've always wanted to be someone. Now I've realized I should have been more specific.
#133222 (raspuns la: #133048) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ba, io va rasfat... :o)) - de Jimmy_Cecilia la: 14/06/2011 12:42:30
(la: Trancaneala 11)
ba io va rasfat si va pup :o))
#615340 (raspuns la: #614572) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Blaga-Cantec pentru anul 2000 - de M.PAMFILIE la: 06/12/2003 13:08:37
(la: Cele mai frumoase poezii)
Nu mi se uscase pe buze roua amara a noptilor petrecute in tomberonul occidental,caci ma si visam intr-un automobil.Cu citiva guldeni agonisiti din cersala am devenit din visator:proprietar.Asa m-am rasfatat in Lancram.Mrejele vesniciei m-au cuprins ca un brau Mioritec peste care s-au asternut amintiri din timpi nicicind pierduti.

Vulturul ce roteste sus
va fi atunci de mult apus.

Langa Sibiu,langa Sibiu,prin lunci
numai stejarii vor mai fi si-atunci.

Mai aminti-ma-va un trecator
vreunui strain,sub ceasul lor?

Nu cred sa ma vesteasca cineva,
caci basmul ar incepe-asa:

Pe-aici umbla si el si se-ntorcea mereu,
contimporan cu fluturii,cu Dumnezeu.



cine si cum ne creste(m) copii - de adypop la: 31/12/2003 02:17:47
(la: Cine si cum ne creste copiii?...)
Sintagma "cei 7 ani de acasa", mai mult ca oricand acum este si mai valabila. In momentul de fata cand informatia circula tot mai rapid, cand prin mijliacele massmedia se prolifereaza din ce in ce mai mult violenta, imoralitatea, desmatul, copilul trebuie cu atentie "dirijat" catre faptele bune si mai ales sa fie ajutat sa discearna intre bine si rau. Acest lucru nu-l poate face decat cei de acasa.
Sa ne intoarcem la incidentul "educatoarei nenorocite" si sa ne vedem si barna din ochii proprii. Oare acel copil nu era un rasfatat, un incapatanat, care atunci cand isi doreste ceva bate din picior si tipa cat il tine gura?
Nu sunt total de acord cu metoda aleasa, dar nici cu tratarea unilaterala a "evenimentului". Ca a fost "pedepsita" pentru fatpa sa cu numai 150000 lei este un fapt ridicol.
Sunt tatal a 2 copii si un fericit bunic cu o nepotica pe care o cerstem eu cu sotia. Cand copii sau nepoata s-au plans ca au fost pedepsiti intai am analizat sa vad care este motivul pedepsei si apoi am lat masuri. In fata copilului nu am criticat masura luata de educator, chiar daca acesta era vinovat. Intr-o discutie eleganta , in particular, mi-am spus opinia si dezacordul masurii luate. Copilului, dupa fapta, i-am aplicat corectia iar in cazul unei masuri gresite a educatorului, am incercat sa-l lamuresc ca toti suntem supusi greselilor.
Niciodata un educator, daca isi face meseria cu pasiune, nu va lua masuri drastice fara un motiv. De aceia in cazul unei greseli trebuie sa se inteleaga faptul ca sunt si ei oameni supusi greselilor, carora uneori le mai cedeaza si nervii.
O sa spuneti ca iau partea acestor educatori. Sa stiti ca nu am nici un motiv sa fac acest lucru. Meseria mea este total diferita. Dar experianta trecuta ma face sa afirm toate cele de mai sus. In ultima perioada tot mai mult parintii, care din varii motive nu prea au timp de educatia propriilor progenituri, arunca vina pe scoala, fara sa -si analizeze propriile actiuni. Nu este bine si rezultatul se vede prin cadera vertiginoasa a educatiei, cand copii ne scapa supravegherii si ca nu sunt controlati. Tot mai des sunt cazurile cand parintii sunt cei ce se plang de faptulca nu mai sunt ascultati ce copii ca i-au pierdut din mana, aruncand vina pe altii, scoala, massmedia, anturaj, dar nu-si fac propriul proces de constiinta sa vada unde s-a rupt lantul.
Asa ca hai sa punem umarul la educarea copiilor si nepotilor nostri, sa nu mai pasam mingea altora, ci sa driblam noi cu ea sprijiniti de scoala si la randu-ne sa sprijinim scoala. Sa ii iubim dar sa nu fim prea ingaduitori, toleranti si sa nu le trecem cu vederea greselile si sa-i idolatrizam.
Spuneam ca am doi copii pe care i-am sarutat in somn, i-am certat cand au gresit si niciodat nu i-am ridicat in slavi cand au facut o "fapta buna", dar indirect si discret i-am "recompensat"
La Ratzushca cea urita - de Dinu Lazar la: 22/01/2004 17:14:14
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
adica la www.fotografu.ro/ratzushca a mai aparut un text, extrem de interesant, insotit de o fotografie, a lui Vasile Dorolti; citam :

Nu stiu altii cum sunt, dar stiu insa ca Ratzushca cea urita poate fi numai o tema, un proiect si nu o fotografie anume.

Cind am pus, usor reticent, prima oara pe masa (sa tot fie vreo doi ani de atunci) primele mele fotografii cu troitze, m-au intimpinat mirari politicoase si delicate ridicari indiferente din umeri. "Ce-o fi si cu crucile astea!?!Nu spun nimic! Dar ce-o fi cu Vasile asta!?!"…Nu eram nici eu pe un teren prea sigur, nici fotografiile nu erau "cine-stie-ce", dar sigur aveam un gind, aveam o intuitie, ma macina ceva difuz, ca un fel de ceatza…simteam ca in spatele acestor chipuri cu Fiul, unele comice, altele tragice, insa nici unul trist, se iteste chipul Lui, al omului simplu din Maramuresul Meu, Omul credincios, naiv, violent.

Astfel, "crucile lui Vasile" au ajuns sa fie cunoscute si r e-cunoscute! Colegi ma consulta si cer respectuos dreptul de a fotografia uneori si ei subiectul (altfel …..monopol!?!…nu-i asa?) dar mai ales ma sperie groaznic cind eu sunt la volan si ei urla de pe bancheta din spate a masinii: "Vasileeee!!!!! Uite o Cruce pe dreaptaaaaa…"

Sigur ca sceptici au mai ramas…si vor mai fi…dar intre timp am si eu entuziastii mei…..pentru care "crucile lui Vasile" sunt deja repere sentimentale, entuziasti care ma rasfata si-mi organizeaza expozitii….Evident, in timp, amusinind tot mai aproape subiectul, si stilul si abordarea carevasazica mi s-au mai rafinat : "In fata Troitzelor te simti ca Pestele in apa…"spune Pinxit (asta e porecla lui Oleg Tishkovets n.n.), frunzarind citeva din ultimele imagini…."Mda…"mormai eu,…frunzarind la fel printre cele vreo doua sute de probe…."Mda,Mda!"…..si o tristete cu marginile rupte ma cuprinde, vazind cum "crucile lui Vasile" dispar lent ,o data cu sufletele celor care le-au zugravit.

…..Si cum, din urma, o minte frenetica le inlocuieste cu Cristoshi de Plastic prinsi in Shuruburi….

#8355 (raspuns la: #8354) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
new home de exemplu - de ygrec la: 23/01/2004 06:09:33
(la: Romani in strainatate)
am plecat din apartamentul in care am locuit cu parintii! 30 de ani, mi-am intemeiat o familie si ...mi-am cumparat un apartament intr-un bloc recent construit! -92, superb. Am plecat la mai bine, la un confort superior: de la 68 mp la 110 mp!, m-am dezvoltat si, sigur, sa zicem ca sunt la un nivel superior fata de cel de la care am plecat...Dar fratilor, tot la ai mei acasa parca e ...ACASA! si nu ma refer aici la faptul ca acolo sunt parintii, mama,rasfat etc...Cred eu ca este cam asa si cu cei plecati din Romania...
Nu pot decat sa fiu de acord cu tine... - de nadia la: 30/01/2004 09:48:00
(la: Romani in strainatate)
Sunt absolut de acord cu tine, Camelia. Am fost plecata un an din tara, dupa care m-am intors si acum sunt iarasi plecata din tara de 14 luni. Am stat in tara un an, in care tot ce am facut a fost sa caut o posibilitate de a pleca iarasi. Ai dreptate! Este, intr-adevar ca un drog. Am spus intotdeauna: romanii, daca pleaca o data din tara, sunt dusi pe veci. O sa incerce intotdeauna sa iasa din tara, indiferent ce e necesar pentru a-si atinge scopul. Lasam parinti, frati, prieteni, doar pentru ca, dupa ce ai cunoscut strainatatea, democratia si, mai ales, respectul si dreptul de OM, viata in Ro e absolut imposibila. Am vorbit la telefon cu sora mea, in jurul Craciunului si cand mi-a spus despre preturile din Ro, despre faptul ca totul se scumpeste in preajma sarbatorilor (nu ca ar fi ceva nou; stiam de asta de cand eram in Ro), am intrebat-o: "Cum supravietuiti in Ro.? Din momentul in care am luat avionul spre Canada, am blocat amintirile despre viata grea din Ro., incerc sa nu ma gandesc la modul de a trai din Ro., cand ma gandesc la Ro., ma gandesc doar la sora mea, la nepotica mea si la prieteni... Cat despre stilul de viata si nenorocirile celor care inca mai sunt acolo, incerc sa nu ma gandesc. Incerc sa uit cosmarul de a fi roman in Romania... da-ti-i drumul si judecati-ma pentru asta; dar n-o sa puteti schimba ceea ce simt. Asta e si in adancul sufletului meu stiu ca nu sunt singura care gandeste astfel. De ce sunt atat de sigura? Pentru ca daca as fii singura care gandeste asa, as fi, de asemenea, singura romanca plecata din tara. Nimeni nu a plecat din Ro, pentru ca a avut o viata prea buna si tot ce avea nevoie. Nu am plecat din tara sa fac avere; am plecat doar pentru a avea sansa de a-mi permite ca din salar sa-mi platesc facturile, mancarea si sa-mi pot permite sa ma "rasfat" din cand in cand cu o haina frumoasa sau o iesire la un restaurant decent. Nadia, Canada.
#8628 (raspuns la: #6927) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Nu pot sa cred ca ati plecat - de nadia la: 18/02/2004 11:28:31
(la: Romani in strainatate)
"Nu pot sa cred ca ati plecat cu inima usoara"
Da-mi voie sa-ti spun ca mi-a fost inima ca un fulg de usoara cand am luat avionul spre Canada, desi lasam in urma o sora si o nepotica de doar 6 luni... practic singura familie ce mi-a ramas. Dar am plecat pentru ele, in primul rand, sa le fac lor viata mai usoara si, implicit, si mie. De aici pot sa le ajut financiar cu bani pentru tot ce au nevoie (si ce nu au nevoie, dar, pur si simplu vor ptr. ca acum sunt "rasfatate"...), ceea ce nu le puteam oferi dintr-un salariu de mizerie din tara... Am terminat o facultate, nici nu conteaza care, dar lucram ca muncitoare necalificata intr-o fabrica... La salariul de vreo $70 pe vremea aceea, ce primeama in fabrica, lunar era imposibil sa platesc ce aveam de platit (intretinere, mancare, tigari, etc...) si sa-mi si ajut familia. Aici primesc $70/zi, plus ciubucuri, care sunt de cel putin $100/seara (lucrez intr-un bar). Daca ar fi s-o iau de la inceput, as face-o fara sa ma gandesc de 2 ori, desi nu mi-a fost usor la inceput. In primele 6 luni am lucrat cate 14 ore/zi, 7 zile/saptamana, dar acum am satisfactia de a avea nu doar ce am eu nevoie, ci si de a avea suficient in plus sa-mi ajut familia in tara. Atat am avut de spus. Multumesc!
#9947 (raspuns la: #9583) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
oameni buni - de amoore la: 04/03/2004 17:36:38
(la: Romani in strainatate)
De ce pentru unii romani din afara totul se reduce la valoarea materiala?
Copii in acest subiect sint copii foarte saraci, copii fara copilarie din niste sate care nici nu exista pe harta...
Care se trezesc dimineata si abia au ce minca ce sa mai vorbim despre o jucarie...
Poate ca nu stiati dar mai exista locuri atit de sarace in Romania
Pentru ei nu conteaza valoarea materiala a unei jucarii...
"gunoiul " despre care vorbesti a fost foarte apreciat si dupa 2 ani jucarille acestea inca exista

Liam (fiul meu vitreg) este rasfatat are tot ce vrea aici, el nu vrea o jucarie de la Mc Donald's...da, de ce nu o arunca la gunoi?
El a decis sa le puna in valiza lui si sa le duca in Romania...
Oh poate ca ar fi fost mai bine sa le dea niste jocuri de pc sau de ebox, play station, carti in engleza?
Ce spui?
Cred ca ar fi fost o insulta...

Sau poate ar fi trebuit sa-l duc la magazin sa le cumpere jucarii?
Da Liam merita o medalie pentru ca are o inima buna....
Citi copii englezi sau americani sau altele ar veni cu aceasta idee la virsta lui?
Cum as putea eu sa-i spun ca acesti copii din Romania nu vor jucarille astea ?Ca sint ieftine....
E absurd!

"Copii mei" din Romania ar avea orice jucarie.


Nu pot sa cred ca voi oameni buni de acolo puteti spune asa ceva....

E ciudat ca sotul meu crede (dupa aceste discutii in acest site) ca unii romani se reduc la "money issues".
Eu provin dintr-o familie instarita ,am avut o copilarie fericita, am avut tot ce mi-am dorit,si nu cred ca as fi refuzat jucarie de la Mc Donald's.
Parinti mei s-au mutat la tara in Moldova
o strada mai jos de ei e saracia romaniei
Nu crezi pina nu vezi
Nu au frigider sa tina carnea( unii o tin la parintii mei)
nu au televizor, unii copii merg la parintii mei sa vada desene animate
Mama mereu le face prajituri...
si le da creioane colorate de la mine sau jucarii de plush care au fost usor de trimis in pachet.
Pentru ei aceste lucruri sint ca un dar de craciun pe care le apreciaza.
Nu cred ca Liam intelege la virsta lui ce e saracia, dar m-a uimit gestul pe care l-a facut
Nu stiu de ce ati sarit toti cu gura la subiectul "Mc Donald's"...
Eu am incercat sa spun ce simt cu legatura la topica romani din strainatate si ce fac ei pt ro
Nu trebuie sa dai in cantitate sau valoare( materiala ) ci sa dai din inima
Si cel mai minunat sentiment pe care il primesti inapoi e zimbetul pe care il vezi in ochii unui copil
( care nu stie ce inseamna sa fii rasfatat, sau sa ai de toate - nu ar aprecia si de ce as da lucruri copillor care au tot ce vor)

Acum sa schimbam subiectul

O intrebare celor cu parteneri straini
Gasiti ca e dificil in a explica partenerilor obiceiurile de acasa sau felul nostrul de a fii uniti?
Crezi ca inteleg?


Astept raspunsuri

Cu sinceritate

Adelina Moore

#11364 (raspuns la: #11326) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
de ce atita .."suparare"? - de Ivy la: 08/03/2004 14:40:54
(la: Romani in strainatate)
Oameni buni, de ce ati sarit asa pe Adelina? Chiar a fost de neinteles? A explicat intr-o multime de mesaje pentru ce categorie de oameni au fost jucariile de la McDonald. Da, ..o anume "categorie"..pentru ca in Romania, asa cum bine stim sunt mai multe categorii la ora actuala. Sunt cei care conduc masinile de lux, si locuiesc in vile superscumpe (si care se uita cu mila la cei ce au studiat o viata dar care nu au furat sau nu au avut minunatele "pile") sunt cei care mai degraba aleg sa nu manince bine dar sunt foarte eleganti si in top cu moda, cautind sa poarte haine doar de.."nume" ( si spun asta chiar de stiu ca o multime or sa sara cu comentarii la ceea ce spun, dar o spun din experienta proprie ...acum citiva ani am vizitat Romania..o vizita pe care o asteptasem cu nerabdare..si printre altele o multime de cunoscuti imi studiau hainele sa vada daca port "nume"...am ramas uimita...anyway..) Aceasta "categorie" nu ar accepta in sub nici o forma jucariile de la McDonald si nici lucrurile de mina a doua sau nici macar lucrurile noi dar "no-name ". Si apoi vine si cealalta categorie de oameni, din satucurile indepartate ale Romaniei - oameni care nu isi pot trimite copiii la scoala pentru ca nu au cu ce sa ii incalte, copii care viseaza sa aiba o jucarie de la McDonald. Am intilnit astfel de oameni, si sincer nici macar nu erau dintr-un satuc amarit ci din Bucuresti. O fosta colega de liceu (un liceu renumit din capitala acum ....16 ani), care venea dintr-o familie buna, nu neaparat instarita ci doar buna, la care eu mergeam si mincam in timpul liceului (eu fiind din priovincie), o familie primitoare...In fine s-a casatorit dupa liceu, si intre timp a facut 2 copii. Viata nu a fost tocmai grozava cu ea, si o duce foarte rau..a fost data afara de la servici (fabrica unde lucras ca si contabil a dat faliment....sotul lucra noapte si zi sa intretina copiii si cu toate astea...la un moment dat cind am sunat-o am aflat ca nu avea pantofi de iarna pentru fetita sa o trimita la scoala..ce sa mai spun de jucarii...de..uffff o multime de alte lucruri cu care noi ne rasfatam copiii.
Si revenind la ...mcDonald...copiii mei (ca si ai vostri) sunt rasfatati, au tot ce doresc, jucarii performante si multe altele..si totusi...si totusi...insista sa mergem uneori la mcDonald DOAR PENTRU JUCARIILE CARE LE PRIMESC LA HAPPY MEALS. Si ce daca sunt chinezesti, si ce daca sunt din plastic...si ce daca ei au acasa ultimile aparitii la roboti...papusi sofisticate...sau alte game-boy-uri...sau eu mai stiu ce....ei sunt super incintati de jucariile de la mcdonald. Nu maninca mincarea de acolo...dar ne zapacesc de cap pentru aceste jucarii..
So, nu acuzati....incercati sa intelegeti punctul de vedere..nu aruncati cu "pietre" fara sa analizati...
Mie sincer mi-a placut ce spune Adelina...si stiu exact la ce categorie de copii s-a referit..stiu ce inseamna pentru acesti copii sa primeasca lucrurile ..chiar si de mina a doua....stiu pentru ca am vazut zonele respective din tara si am intilnit oamenii care cu adevarat au neajunsuri..oameni pentru care expresia "nu am bani"..inseamna chiar a nu avea...
Si apoi..de ce trebuie sa fie vorba de lauda??
Era un subiect deschis pe site si de aceea Adelina a contribuit la el...nu e o lauda..

Cu respect pentru toata lumea ca participa la discutii,

Ivy
#11644 (raspuns la: #11461) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
jimmy - de Belle la: 27/06/2004 15:16:34
(la: Cosmetologie... dar nu pentru trolli..)
nu stiam si-ti multumesc de informatie. inca nu am riduri da' banuiesc ca n-are ce sa faca rau daca o aplic chiar si in absenta ridurilor. apropos, poti sa-mi dai reteta pentru ingrijirea parului cu drojdie (parca despre asa ceva aminteai intr-un mesaj mai vechi) ca poate ma enervez si-l tund hehehe (sotul nu cred c-ar fi foarte incantat de idee insa....)

poate in 2-3 ani sa incerc figura cu gardul electric, deocamdata e prea complicat, cei de la care am cumparat casa n-au prea avut grija de curte asa ca deocamdata ne chinuim s-o scoatem la lumina si sa aiba cat-de-cat un aspect decent

ce ma impiedica sa vizitez egiptul? ce altceva decat banii... sau mai bine zis lipsa lor lol. avem tot ce ne trebuie si nu ne lipseste nimic esential, ba ne putem permite si sa ne auto-rasfatam din cand in cand dar mai dureaza pana sa putem face cheltuieli majore extra-bugetare. rata la casa + impozit + asigurare ne costa dublu fata de cat e costa chiria, si-am avut cheltuieli neprevazute dupa ce am cumparat casa (o gramada de chestii au trebuit inlocuite care nu faceau parte din plan, e mare diferenta sa vezi casa mobilata si locuita inainte s-o cumperi, si s-o vezi goala dupa ce a devenit a ta). de asta nici prin romania ca sa-mi vad parintii nu ajung prea des

o sa tin minte recomandarile privind ceea ce-ar fi de vazut mai intai si cu prima ocazie ma voi arunca si-n acea parte de lume

si pe-aici exista deal-uri bune si chiar foarte bune, check it out www.clubabc.com
#16861 (raspuns la: #16815) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mica ziceai, anonimule? - de Jimmy_Cecilia la: 14/07/2004 10:33:43
(la: Cum vedeti o casatorie moderna?)
Cred ca in viata te multumesti cu ce poti sa ai si sa obtii, cate o data cand ceva iti tine la inima, trebuie sa faci si o alegere : sau mai putin, sau de loc..

din mai putin poti face mai mult, dar nimicul nu-l poti inmulti..
în afara de situatiile intime, mai sunt si cele profesionale si sociale, nu le poti anula si sterge fara urme... nu poti distruge o cariera de-o viata intreaga, mai ales cand e si pasiune, pentru cativa ani de restrictii..

despartirea are si partile bune, reunirea cxhiar la timp partial este cu atat mai apreciata si fiecare se ocupa de celalalt la 1000%, uzura si obisnuinta nu este ceea ce este mai bun pt un cuplu...

personal, prefer sa "fiu pusa pe tava" 3 zile pe saptamâna, sa se ocupe tot timpul de mine, sa fiu rasfatata si adulata, sa iesit, sa ne distram, sa fim impreuna cu adevarat...
decat,
sa fim "impreuna " -doar prin prezenta fizica (dar cate minute in realitate???), el cu o carte din care nu-si scoate nasul sau in fata televizorului, seri intregi..
#17843 (raspuns la: #16096) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
a te fi intors - de Aminda la: 15/07/2004 19:32:46
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Ciudat ca dau acum de subiectul acesta, cand am un fel de plumb in piept si ceata in minte. Dupa un an minunat dar greu in Munchen a venit vremea sa ma intorc in Clujul meu prafuit. Ma incearca diferite sentimente: de frica, groaza chiar, de fericire, de melancolie... Termin in curand o facultate cu care aici as avea mai multe sanse insa mai modeste, pe cand acasa, as putea sa fac o cariera imensa. Ma intreb doar cate trepte ale scarii mele de valori trebuie sa sacrific pentru asta. Inca nu e destul de subreda...

Am fost acasa in anul acesta de doua ori. Imi fusese dor de fiecare data si nu m-am intors decat la ceea ce cunosteam eu. Iubesc tara aceea enorm, insa nu ma dezic nici de sentimentele placute pe care mi le-a trezit Munchenul. Nu imi place sa generalizez, unul dintre cuvintele mele preferate fiind "depinde" si tot asa imi doresc sa ii atac pe cei care judeca din auzite sau vazute in singuratate despre poporul german sau despre viata de aici. Spun "singuratate" fiindca a fost probabil singurul lucru care in primele luni mi-a tinut ochii si inima inchise. In momentul in care au inceput sa vina primii prieteni, atunci cand s-a format gasca, am uitat de frust. Oricum, acestea sunt lucruri subiective.

Ceea ce ma intristeaza e faptul ca nu Romania s-a schimbat, ci eu. Nu vreau sa par snoaba, dupa randurile anterioare mi-e teama ca nici nu as putea, avand in vedere ca am declarat ca imi iubesc tara. Asadar, nu vreau sa par snoaba, insa intr-adevar diferenta dintre cele doua tari e imensa si aici m-am simtit oarecum rasfatata, desi a fost probabil cel mai greu si saracios an din viata mea. Paradox peste paradox, stiu.

In incheiere ma rezum doar la a spune pe de-o parte fericita, pe de alta parte melancolica si chiar trista, ca eu mi-am pierdut notiunea de "acasa" - asta in sensul mai peiorativ. In sensul bun, am devenit o cosmopolitana.
Despre istorie, adevăr şi mituri. O replică d-lui Lucian Boia - de (anonim) la: 01/08/2004 10:31:41
(la: Lucian Boia un demitizator, nemesisul naţionaliştilor de mucava)
http://www.contrafort.md/2003/99/474.html

Un citat din articol :
"Această carte a d-lui Boia, ca şi altele, are multiple semnificaţii, dar una este sigur demonizarea naţiunii, scoaterea naţiunii din mintea românilor. Numai că nu înţelegem de ce nu este folosită această înverşunare pentru o cauză mai bună"


P.S.
Uite ca Lucian Boia si-a gasit si cativa fani . E cam greu de inghitit ca toti istoricii au mintit pana acum si a venit acum Lucian Boia , un fel de mantuitor , varianta politically correctness , care ne-a aratat "adevarul" . Daca s-au descoperit noi documente care sa permita reinterpretarea istoriei poate as mai fi de acord , dar sa folosesti aceleasi izvoare istorice dar cu o noua interpretare si sa spui ca ai vazut altceva decat ceilalti , mi se pare exagerat . Mai ales ca din articolul al carui link l-am dat mai sus , reiese ca Lucian Boia , intr-o carte scrisa in 1976 , gasise alte "adevaruri" decat cele din '98 , cam la antipodul celor din "Istorie şi mit".


Dar sa nu trecem cu vederea ca Lucian Boia si-a gasit fani si printre ideologii comunisti din Basarbia . Vasile Stati il citeaza copios pe Lucian Boia , alaturi de alti cai breji : Valentin Stan, Gabriel Andreescu, Renate Weber ( http://www.lumeam.ro/109923.html ) .

Ce sa-i faci , trebuie sa avem si noi echivalentul din 2004 al cominternistilor din ani 20 ai secolului trecut . Numai ca cei de atunci erau o minoritate de aderenti ai unui partid trecut in ilegalitate datorita tezelor anti-romanesti , iar azi sunt rasfatati si publicati pe la edituri ca Humanitas , si reviste ca "22" .
Regret ca intru asa de tarziu - de carmentopa la: 09/08/2004 12:13:09
(la: Cum sunt crescuti copiii de unele mame romance)
Regret ca intru asa de tarziu in comentariile pe tema mame/copii/educatie. Am citit insa cateva dintre ele si nu pot sa nu intervin! Niciodata nu e prea tarziu.

Problema mamicilor romance este ca fac copii pt. ca trebuie!
Multe din ele nu sunt dispuse la devotamentul pe care il necesita postura de mama! Asa ajung bunicii educatori, uneori chiar fara voia lor!
Depresii, alaptare...dar ce credeti iubitelor ca aceste "stari" le-ati inventat voi? De la Eva si pana azi femeile nasc, cu dureri (nu cu peridurala!) alapteaza (acum o fi mai greu cu siliconul!) si isi educa copiii!
Atentie, daca o sa va uitati la emisiunile Mihaelei Tatu nu prea stiu cum o sa mergeti mai departe pe calea aceasta in care mama si copilul formeaza , impreuna cu tatal, desigur, familia adevarata!

Am auzit-o pe moderatoarea mai-sus-mentionata spunand cu mare lauda cum, in vacanta in Grecia, a dansa dumneaei pe masa! ce sa spun! mare lauda! Eu am invatat acasa ca pe masa dansau, pe vremuri, prostituatele! Pai cum sa stie fetele astea sa creasca copiii daca grija lor e sa le asculte pe cele care nu mai stiu cum sa-si afiseze hormonii! Vai de voi si vai de noi! Cum sa nu ai depresii cand mitul femeii sexy te goneste de la spate?

Ar mai fi o problema in Romania: felul in care mamele inteleg sa-i creasca pe baieti! de aici nefericirea mamelor tinere (cele neajutate de sotii lor, prea rasfatati de mamele lor si prea macho!)

Am auzit odata un tata care-si certa fiul (de 5 ani) care injura.; si va inchipuiti cum il certa? injurandu-l!
Educarea unui copil se face prin exemplu personal! cand observi ceva neplacut la copilul tau intreaba-te ce nu sti tu, cu ce gresesti tu!

Sa cresti e una sa educi e altceva!
Si eu am 2 copii si sustin ca in Romania copiii sunt doar crescuti si needucati! Statul pe olita e cel ma simplu lucru! sa vezi cand vin alte lucruri! Daca tu stai la telefon cu orele e normal ca acel copil "fiara" sa te pedepseasca! Cand ai copil e mai ceva decat cand ai un apartament sau o masina! El e viu, are drepturi, e o persoana! De felul cum sti sa-l inveti acum, cand e mic, te vei bucura mai tarziu, cand va fi mare.
Si iar o sa dau un exemplu tv: la emisiunea TEO (de mare audienta) aceasta, cu stilul cuceritor cunoscut (dealtfel f. simpatica si talentata) explica cu emfaza cum ea niciodata nu merge in taxi pe bancheta din spate! Soferul cu care discuta a completat :" o doamna nu sta in spate!" Doamne, ce tampenie! In Begia daca o femeie se asaza in fata este socotita prostituata caci doar ele au acest obicei! Am inteles ca nici soferul nu era taximetrist nici Teo nu era doamna! Regret! asta e!
Lipsesc cu desavarsire obiceiuri care fac bine familiei cum ar fi o masa pe zi impreuna in familie !
Si cate nu ne lipsesc!? Dumnezeu sa ne ajute caci numai in El este nadejdea! Ceea ce va spun aici vine din contactul cu realitatea!
pai da, cred ca e lux - de Simeon Dascalul la: 16/09/2004 10:13:09
(la: Prima alimentara de lux din Romania)

Nu prea vad diferenta intre lux si delicatese.

Si niciodata cei care isi tarasc existenta de la un salariu la altul n-o sa considere justificate averile celor ce cumpara somon si fois gras, desi acestia din urma le cred foarte meritate dupa sfintele legi ale economiei de piata.

La urma urmei, cu mult timp inaintea alimentarei asteia, cu mult timp inainte de comunisti, cu mult timp inainte sa existam ca popor, Platon scria ca in orice oras, oricat de mic ar fi, exista doua orase dusmane: cel al bogatilor si cel al saracilor care se urasc reciproc.

Nu cred ca ar trebui incriminata biata alimentara, mai ales ca in capitala abunda exemple mult mai insultatoare de exhibare a banilor: magazine de lux, cartiere exclusiviste, masini scumpe, etc.

Dar tot nu cred ca o repartizare asa de disproportionata a veniturilor: cei mai multi sunt la limita subzistentei si altii, merituosii de ei, se rasfata cu somon si trufe va duce la stabilitate sociala pe termen lung.

Invidia, bat-o vina.
#22469 (raspuns la: #22435) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dreapta, stanga politica, nu - de Simeon Dascalul la: 04/10/2004 15:00:32
(la: BASESCU A PLANS)
Dreapta, stanga politica, nu vad nici o diferenta.

Dar nici o admiratie pentru partea vizuala, prestatia scenica?

Nu am mai fost rasfatati cu show-ri atata de dramatice si reusite.
Faine Poze - de LMC la: 06/10/2004 20:15:09
(la: Palavre de week-end...)
JimmyCecilia, mai intii de toate vreau sa te intreb cum ti-ar place sa mi te adresez, ca din cite mi-am dat eu seama nu stiu daca ti s-ar potrivi rasfatatul nume de "fefelino" sau "cocolino" cum le mai rasfat eu pe fetele de-o seama cu mine. Dar nu conteaza, hai sa vad daca iti place "Lady J.C." pentru ca intr-un fel sau altul asa te vad, o doamna in conacul ei cu gusturi impecabile care se stie respecta si in acelasi timp doreste sa fie respectata. In fine, cred ca am deviat oleaca, si nu vreau sa te supar.

Mi-au placut pozele la nebunie! Eu cred ca daca as avea un asemenea "view" de pe balconul meu, mi-as muta patul direct in fata geamului sa ma pot trezi in fiecare dimineata cu imaginea aia in fata ochilor. Iar vara cred ca nu m-ai gasi acasa ca m-as duce numai la riu. Asa mi-ai facut o pofta de natura si de excursii ca nu-mi mai gasesc locul pe scaun. Abea astept sa o uschesc cit mai repede intr-o vacanta.
eu nu-s de acord ! - de desdemona la: 11/10/2004 16:31:56
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
Mi se pare ca se fac generalizari fara sens. Nu cred in ideea barbatului roman (din diaspora sau din tara) - trantor la munca in casa. Nu neg ca exista multi de acest gen, mai ales in mediile mai putin scolite (nu exclusiv in ele). Totusi, nu e un criteriu general. Am cunoscut cativa din fiecare gen.

Desigur, e si o conditionare culturala in favoarea barbatului, dar e si o chestiune de comunicare. Intr-un cuplu, fiecare partener va incerca sa 'traga spuza pe turta sa' daca i se permite. Daca nu intampina opozitie, fie un barbat fie o femeie poate deveni un tiran casnic. Totusi, din cauza hormonilor si a conditionarilor culturale, barbatii au tendinta sa 'conduca' si femeile sa 'urmeze'. Dar exista si multe femei-tiran.

Unele particularitati fiziologice fac ca femeile sa petreaca mai mult timp cu munca in casa, fiind mai potrivite pentru asta. De exemplu, ele au memorie buna si atentie pentru detalii. Au sa isi aminteasca intotdeauna unde sunt acele, fotografiile de la mare de anul trecut, si chitul hidrofob (al treilea sertar de sus din dulapul alb din camera mica). Ele vad mai repede ca masa nu a fost stearsa, ca sunt scame pe covor, florile s-au uscat in glastra. Ele sunt cele cu criterii estetice (ar cumpara o haina care merge la pantaloni, si pantofi care merg cu haina si poseta), in timp ce un barbat stie ca are nevoie de pantofi sa iasa din casa si o haina cand ploua. In ce priveste gatitul, desi unii barbati pot gati bine si singuri, altii sunt 'programabili' - fie citesc reteta din carte, fie vin tot la doua minute sa te intrebe 'cati cartofi vrei', 'ce sa mai pun in tocana', si la sfarsit constati ca au uitat sa puna sare. Din aceste motive, ele prefera sa gateasca si sa aiba liniste, in majoritatea timpului, dar nu exclusiv. Cand barbatul refuza categoric sa faca mancare sau munca in casa sub pretext ca e o treaba 'de femeie' atunci e un troglodit, sau chiar mai putin, fiindca si oamenii de pestera aveau treburile lor.

Cred ca mai este o tendinta a femeilor sa-si 'rasfete' membrii familiei si pe cei dragi. Asta se concentreaza asupra copiilor, dar inainte ca ei sa vina pe lume, se 'antreneaza' asupra barbatului. Problema e ca foarte usor, obiectul rasfatului se obisnuieste cu aceasta stare, luand-o drept normala si devenind un tiran, cu pretentii. Nu trebuie insa uitat ca (asemenea copiilor) barbatul trebuie 'educat', nu numai rasfatat. Adica el trebuie sa inteleaga ca toate vor fi impartite - bune si rele - intre amandoi. Daca el nu poate intelege asta, nu intelege nimic din viata de cuplu.

Pe de alta parte, spui ca barbatii straini ar fi mult mai buni. Depinde de tzara. Cunosc oameni de mai multe natii si rase de pe toate continentele, si doar britanicii si olandezii par sa aplice egalitatea.
In Franta, Italia, Spania, Grecia, Africa, America Latina, China, India, se stie ca universul, talentul si inclinatia femeii este spre familie si casa. Nu ca n-ar avea dreptul sa faca si altceva, dar ea reuseste mai bine acolo.
Exista un proverb vechi care spune ca intr-un cuplu barbatul si femeia sunt ca doua roti ale unei carute - una la stanga, una la dreapta. Daca una e mai mica decat cealalta, caruta nu poate merge drept. Deci B. si F. au roluri diferite, bine delimitate, dar trebuie respectati la fel.

Emanciparea femeii o consider normala, si binevenita. Inainte de toate, indiferent de sex, suntem oameni, si putem face multe lucruri la fel de bine-si tot mai multe femei patrund in toate domeniile. Dar emanciparea nu in sensul de-a deveni tiranul casei, sa isi domine si sa isi tranforme barbatul in 'varza calita'. Pentru ca exista unele femei din Statele Unite (si din Anglia si Franta uneori) care sunt un fel de Gingis-Han.

Totusi, in Franta e legendara curtoazia barbatilor fata de femei (poate nu cel mai bine reflectata de imigratia musulmana :), deschiderea usii si lasatul sa intre inainte, adusul de flori, ajutatul sa manevreze un obiect masiv. In Olanda, m-a socat sa aflu ca nu exista (traditional) nici un astfel de comportament, din care cauza in acea tzara, barbatii francezi sunt considerati foarte atractivi.

Desdemonita
cu pla - de Belle la: 26/10/2004 23:47:05
(la: Casuta Postala A Lui LMC)
m-au rasfatat astia duminica, trei filem unul dupa altul ("sleepless in seattle", "you've got mail" si "kate&leopold") cu meg ryan care mi se pare o scumpica si jumatate ... apropos, daca n-ai vazut inca ar trebui s-o vezi si in "french kiss"
#26383 (raspuns la: #26382) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...