comentarii

referat iubirea fata de dumnezeu si fata de aproapele


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
iubirea - de mihaela mardale la: 17/07/2005 18:51:16
(la: Marea Iubire / Marele Esec?)
Iubirea este important sa o traiesti ca stare generala vis-a-vis de viata. Sa iubesti fara a astepta ceva in schimb. Cred ca asta este iubirea.
Dezamagirea apare, in general, atunci cand cauti in afara ta implinirea. Daca nu te simti implinit deja, este anormal sa astepti sa te implineasca altcineva. Nu se poate sa functioneze asa.
Cum recunosti Marea Iubire? - de Aeda la: 17/07/2005 21:31:57
(la: Marea Iubire / Marele Esec?)
Nimic nu te face mai fericit, nicicand nu suferi mai mult si mai intens, si cel mai dureros este cand recunosti Marea Iubire abia in momentul in care ii dai drumul.
...sau poate vorbesc despre iubire in general
...sau poate despre Prima Mare Iubire... pentru ca este singura pe care am intalnit-o... si pe care am lasat-o sa plece...
pt Radu - de cico la: 18/07/2005 10:14:06
(la: Confesiunea unui om obisnuit)
imi cer mai intii scuze ca, aproape fara sa-mi dau seama, m-am trezit vorbind atita despre tine la persoana a treia. Ti-ai dat poate apoi seama ca si reprosurile pe tema dialogului au fost pe undeva si-o provocare, o invitatie de a comunica mai mult direct cu noi. Provocare pe care am regretat-o imediat, ca ma tem sincer ca banalul conversatiilor pot altera creativitatea, relativa detasare de cele lumesti si refugiul spre psihanaliza sau poezie. Indiferent de calitatea argumentelor.
Frumos ai spus ca nu esti poet, ca esti ...un gind. Sint oameni ce se exprima natural prin poezie, si nu as crede ca n-ai fi constient de asta :)
Eseul tau este in esenta o reflectie, in pofida asa-zisei invitatii la dialog.

Mie-mi apare oarecum evidenta "problema" dilemei in care te-ai gasi : e distanta enorma intre conceptul idealizat de prietenie (sau de iubire) si manifestarea lui concreta. In "scrisori" ai utilizat o analiza bottom-up, pornind de la observatii si cautind concluziile. Eseul de fata incearca (fara succes, mi-as permite sa spun) o abordare top-down, inaltind notiunea\conceptul de prietenie pe piedestalul cel mai inalt (ce poate fi mai presus decit "Dumnezeul" cuiva?) si cautindu-i materializarea in viata concreta. Esecul si deziluzia sint iminente.

Despre prietenie si iubire (si as adauga, mai general, etica si morala) ar trebui sa ni se predea inca din scoala, poate pe la-nceputul anilor de liceu. Un curs serios si consistent, predat nu de vreun preot, nici de vreun poet, nici de vreun 100% psiholog sau sociolog. Tinerilor ar trebui sa li se predea notiunea de iubire ca acumulare a unor sentimente de noblete mai ales, nu atit de "indragosteala" (cum bine ai scris). Nobletea iubirii si a prieteniei se manifesta abia cind depasim stadiul propriilor sentimente primare (asortate primordial de posesivitate sau egoism). Poti sa iubesti, dar de fapt esti victima slabiciunii propriului sentiment primar. Poti sa fii prietenul cuiva, cind de fapt prietenia vine mai ales din nevoi personale. Puritatea prieteniei si a iubirii se-atinge nu cind sint privite posesiv, si nici cind sint idealizate cu narcisism, ci tocmai cind le detasezi de-aceste doua posibile capcane.

Referitor la "poet" sau "omul" din spatele lui, eu asta spuneam : ca ma atrage "poetul", dar inca si mai mult "omul" de sub haina lui. Accepta-ti statutul de "persoana publica" si nu te lasa prea afectat de perturbatori. Cind scrii ca din cauza unora ca ei "te-ai cam linistit cu tendinta ta naturala de a comenta", nu faci decit s-accepti senin triumful mediocritatii. Chiar daca (ma repet) nu scriu asta nici din dorinta de-a te vedea mai implicat acum. Prefer s-astept cu mult interes un nou ciclu de scrisori...

Eu sint cel care iti multumesc foarte mult pentru comentarii.
#60058 (raspuns la: #59540) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
o umila parere - de Aeda la: 18/07/2005 22:09:04
(la: Confesiunea unui om obisnuit)
Imi cer de la inceput scuze pentru lipsa de experienta in astfel de discutii, care cu siguranta o sa se observe din randurile de mai jos...
Nu stiu cat de tarziu va aparea acest comentariu asa k voi preciza de la inceput ca ma refer la randurile "... nu mai cred in mine, ca purtator al ei de cuvant... Si nici pe noi nu ne putem alege..." din comentariul destinat anisiei.

Nu, nu ne putem alege pe noi, dar ar n-ar trebui oare sa fim fericiti ca suntem exact asa cum suntem? Plini de defecte? Pentru ca asta ne face speciali pe fiecare in parte. Daca nu am gresi cu nimic niciodata, atunci ce nevoie am avea de prieteni - nu ar avea pentru ce sa ne ierte, nu ar avea ce sa ne treaca cu vederea... Iar daca nu am gresi fata de noi nu am fi oameni. Si cum oameni suntem, ce putem face mai mult decat a ne ierta pe noi insine si a spera/astepta iertarea divina - care vine sigur.
Daca Prietenia este Dumnezeu, atunci greseala fata de Prietenie este atat de umana!
Cum putem indrepta o astfel de greseala? Luand-o de la capat, cu mai multa atentie...
#60208 (raspuns la: #60110) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Stiinta si Dumnezeu?! - de irina fiorentina la: 24/07/2005 11:46:54
(la: Stiinta intre pierzanie si absolvire)
Draga Om,

inteleg ca Dumnezeu are o semnificatie profunda si indiscutabila pentru tine, dar nu vad de ce stiinta trebuie sa intre in conflict cu credinta fiecaruia sau de ce trebuie sa avem frica de progres si de ridicarea nivelului de trai in urma descoperirilor stiintei.

Din pacate aceasta frica am observat-o la multe persoane religioase sau care afirma de a avea o puternica credinta in Dumnezeu...si eu nu o contest, fiecare e liber sa creada in ceva mai presus de fiinta si existenta noastra limitata, dar cred ca absolutismul ne poate duce in eroare si inchistare! Deci, atentie!

In fond, stiinta sau experimentarile stiintifice deschid in orice moment doua cai: una a constructiei si progresului omenirii (sau daca vreti calea Creatului si dezvoltarii sale) si una a distrugerii sau manipularii in scopuri de concentrare a puterii in mana unor putini "alesi" (sau daca vreti calea Satanei!?). E in puterea omului de a alege ratiunea si scopul descoperirilor sau experimentarilor, dar asta nu inseamna ca negarea acestora ne va da mai multa siguranta sau mijloace in lupta impotriva anientarii si degradarii umane!

Cred ca ar fi un act de curaj si de flexibilitate mentala din partea vajnicilor aparatori ai credintei si traditiei daca ar putea sa deschida ochii si sa accepte schimbarile timpurilor noi si potentialul stiintei in explicarea atator fenomene neelucidate sau a misterului care se ascunde inca in mintea si sufletul nostru...in fond, de multe ori, frica de ceea ce a ramas neexplorat in adancurile eului ne limiteaza curiozitatea si ne face sa ne inchidem in cercuri mentale de idei si forme pre-concepute...poate e momentul sa ne adaptam la continua evolutie si la progres!

E un sfat pe care vi-l da o persoana care crede...dar care reuseste sa accepte divinitatea in multiplele sale expresii, chiar si in cele supertehnologice si stiintifice!..o persoana care se interogheaza permanent si are un dialog permanent cu Dzeu, fara frica sau ipocrizie!

irina fiorentina.
probabil ca anisia se referea - de popix la: 24/07/2005 21:08:38
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
probabil ca anisia se referea la arhitectii si proiectele lor, care intr-adevar starnesc invidia arhitectucilor de azi...

oricum, monumente sculpturale de valoare sau picturi n-au fost facute de sclavi.

si ca sa-mi dau si eu cu parerea.
in secolul 21 , in ciuda noilor tehnologii de constructii, nu mi se pare ca am facut asa pasi mari...
#60996 (raspuns la: #60990) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
lipici - de rodi la: 27/07/2005 01:30:36
(la: cine este in masura sa puna reguli in domeniile artistice?)
Pentru mine arta este recrearea lumii de catre artist dupa "chipul si asemanarea lui", asa cum Dumnzeu a creat lumea in care traim. De aceea ma astept sa gasesc in arta o dimensiune infinita, viata si legile care o guverneaza ( deoarece arbitrariul, haoticul inseamna moarte pana la urma), si nu mesajul. Defapt ce "mesaj" poate avea viata insasi? Poate doar acela ca Dumnezeu este. Daca te referi cumva la mesajul social, ei bine eu niciodata n-am avut incredere in mesajele sociale ale artistilor, defapt de multe ori mi s-au parut naivi in a intelege lumea in care traim, oricat de mari artisti ar fi fost ei. Dar nici nu am pretentia, nu asta caut in opera lor. Ii caut pe ei insisi.
Prin legi binenteles ma refer la cele stabilite de artist. Orice opera de arta este o fereastra catre aceasta lume a artistului, care incearca sa redea esenta ei, folosind expresia specifica vremii artistului, si asta nu ca o concesie facuta consumatorilor de arta (noua adica) ci pentru ca artistul insusi poarta amprenta spirituala a vremurilor lui. Nu cred in artistul caruia i se pot face reguli pe care el le exprima in arta. Sunt sigura ca exista si astfel de artisti (defapt poate cei mai multi), artistul adevarat insa isi exprima propria sa lume.
Ce rol au criticii? Dupa parerea mea au un rol imens , defapt nici nu-mi imaginez arta fara ei, oricat de nepopular ar suna asta. Ca sa continui paralela cu credinta, criticii sunt, daca vrei puntea dintre arta si noi consumatorii, asa cum preotii ( adevarati... exista si impostori binenteles) sunt puntea dintre Dumnezeu si noi. Ei nu fac regulile, ei inteleg Creatia, legile ei, si o exprima intr-o doctrina, daca vrei. Doctrina aceea nu este facuta pentru artist in nici un caz, ci e doar o expresie a artei sale. Pe intelesul muritorilor, daca vrei. Eu cred ca orice creatie are nevoie de o Biblie. Ce zici?
Anisia - de TeodoraPA la: 28/07/2005 09:29:08
(la: Ce inseamna un om echilibrat?)
Cand spun criza ma refer la criza criza... Moartea cuiva drag, divort, boala grava, faliment, etc etc. Nu am vazut om care sa-si pastreze pe deplin echilibrul in asemenea situatii. Si nu cred ca asta e o problema, pt ca vine cu conditia noastra de a fi oameni, cu slabiciuni, cu limite, cu sensibilitati... Viata ne zdrobeste pe fiecare dintre noi la un moment dat!

PS: Chiar ieri am stat de vorba cu cineva, un om in varsta care e foarte bolnav, aproape de moarte. A trecut prin toate fazele posibile - de la a lupta pt viata sa, de la speranta in vindecare miraculoasa la disperare, chiar la dorinta de a muri cat mai curand, apoi la tot felul de regrete, apoi din nou la liniste profunda, apoi de la suparare pe Dumnezeu pt suferinta lui la impacare, si tot asa. Ieri mi-a spus - "Nu mai stiu ce simt. Nu stiu daca am renuntat sa lupt, daca sunt trist sau nu. As putea spune ca sunt fericit, dar nu spun asta, pt ca in timp ce vorbesc s-ar putea sa ma doara din nou, si as minti."
La astfel de situatii ma refer. Si v-am impartasit ce mi-a zis omul asta pt ca m-a coplesit!
#61872 (raspuns la: #61841) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
iubire si ..."iubire" - de cico la: 28/07/2005 18:34:48
(la: Povestiri fara sens - Wilson)
Din pacate, obiectele nu te pot privi niciodata in ochi si nu-ti pot spune niciodata ca te iubesc.

De ce "din pacate"? ;) De multe ori nu-ti place genul de "iubire" al altora, ca-i posesiv si instabil. Putini iubesc pe celalalt pentru el insusi (scriai tu bine de diferenta iubire\indragosteala).

Cunosc cazuri in care "marea iubire" de dinainte de casatorie a devenit apoi "cum am putut eu sa te iubesc asa inainte?", chiar daca singurul lucru care s-a schimbat a fost ca teama de a-l pierde pe celalalalt nu-si mai avea locul.

Sint deci destule cazuri in care un Wilson ce nu-si pune asemenea probleme existentialiste e de preferat ;)
#61975 (raspuns la: #61947) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
iubirea - de Cassandra la: 29/07/2005 00:51:46
(la: Ce inseamna ptr voi sa iubiti?)
Iubirea este cind ii dai cuiva din cartofii tai prajiti fara sa-i ceri sa-ti dea din cartofii lui in schimb.

Cind bunica a facut artrita si nu mai putea sa se aplece sa-si faca unghiile de la picioare cu oja, I le facea bunicul chiar daca si el avea artrita la miini. Asta e iubirea.

Iubirea este cind o fata se parfumeaza si un baiat isi da cu after shave si incep sa se miroasa unul pe altul.

Iubirea este ceea ce te face sa zimbesti cind esti obosit.

Iubirea este cind mama ii face cafea lui tata si o gusta inainte sa vada daca e buna.

Daca vrei sa inveti sa iubesti mai tare, ar trebui sa incepi cu un prieten pe care il urasti.

Iubirea este cind ii spui unui baiat ca-ti place camasa lui si atunci el o poarta in fiecare zi.

Iubirea este cind mama ii da tatii bucata cea mai buna de friptura.

Iubirea este cind mama il vede pe tata transpirat si ii spune ca este mai frumos decit Robert Redford.

Iubirea este cind catelul tau iti linge fata chiar si dupa ce l-ai lasat singur toata ziua.

Iubirea este cind mama il vede pe tata pe wc si nu crede ca e scirbos.

Nu trebuie sa spui “te iubesc” daca nu e adevarat. Dar daca este, trebuie sa spui de multe ori. Lumea uita.

(Raspunsuri date de un grup de copii intre 4 si 8 ani la intrebarea “ce este iubirea?”)
donquijote - de cattallin2002 la: 31/07/2005 13:59:59
(la: Biserica moderna)
Ai dreptate cu religia imperiului roman si turcesc. Mai ales romanii acceptau oprice religie. Legat de convertiri in masa nu stiu exact la ce ai vrut sa te referi. Eu o sa ma refer la convertiri in rindul romanilor. Numerosi sfinti au fost generali in armata romana sau mari demnitari. De exemplu Sf Vasile era mare conducator (nu stiu exact de era general sau mai mare). Cind a marturisit ca e crestin s-au convertit numerosi romani, inclusiv sotia imparatului.
Daca ai citit vietile sfintilor, (eu am citti doar citeva pina acum pt ca am o problema de sanatate), toti cei ce se declarau crestini puteau sa se salveze si chiar li se dadeau averi daca voiau sa adere si la credinta romana. Din cite stiu eu crestinii nu militau pt eliberarea sclavilor (De fapt in Biblie se scrie ca fiecare sa respecte autoritatea, ca asa e rinduit de la Dumnezeu).
Cu bine, Cata
#62646 (raspuns la: #62639) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
marea iubire - de esperanza la: 31/07/2005 22:02:03
(la: Marea Iubire / Marele Esec?)
nu stiu sigur care momentul in care iti dai seama. e parca ai intilni pe cineva pe care l-ai cautat toata viata. si de obicei asa ceva e reciproc. deoarec daca nu e reciproc - nu este acea mare iubire. doar ca foarte rar ne este dat sa traim acasta iubire din plin. putini oameni ar putea-o spune. poate asta ar fi soarta omului - sa sufere. fiindca de fapt asta e - o intilnim, o pierdem si suferim toata viata. si toata viata incercam sa o inlocuim cu altcineva, cu cineva care ar puta sa-i semene, cu cineva care ne aminteste de el. cred ca foarte putini au fericirea sa traiasca o viata linga aceasta persoana. asa ca ar trebui sa ne multumim cu faptul ca am intilnit aceasta mare iubire, ca am putut fi fericiti macar citeva clipe.
syntheticzero - de Theophrastus la: 05/08/2005 01:20:21
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Spui: Cred ca Rodi se refera la orgasmul prostatic : pe scurt la stimularea prostatei din interior adica din anus,orgasm care este extrem de intens

Adica Rodi e barbat? A descoperit ca daca-si stimuleaza prostata ajunge la un orgasm mai intens? Pai eu credeam ca e doamna Rodi.
Da si eu spuneam ca sunt femei care le stimuleaza prostata la barbatzi si nu devin homosexuali. De fapt toata treaba asta cu devenirea e cam lipsita de sens...ce conteaza la urma urmei? Suntem oameni si atata timp cat ne respectam unii cu altii ce mai conteaza restul.
Eu ma intrebam de ce oare Rodi e asa suparata pe homosexuali, prea multa suparare...Si o intreb oare nu stie dansa ca sunt homosexuali care sufera enorm si fac tot posibilul sa se schimbe dar nu pot. Asta e motivul pentru care homosexualitatea nu se mai considera boala pentru ca tratata ca boala nu dadea nici un rezultat si chinuia bietii oameni.Sinucideri, casnicii de forma zadarnice si multe altele e mai bine asa sau sa fie omul liber sa-si urmeze chemarea carnala. Dar dansa zice si ca nu stim ce-i aia iubirea deci cum sa intzeleaga suferintza altora? Ma gandeam si eu asa.
#63343 (raspuns la: #62428) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
locuri, religii, dezbinari - de pr Iulian Nistea la: 05/08/2005 17:30:02
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)

Buna ziua.

Ma intâi de toate, cer iertare tuturor pentru pauza de prezenta pe forum...

Ma bucur ca puneti problema atât de clar, si sunt sigur ca raspunsurile ce se pot da la aceasta problema, nu vor fi niciodata atât de clare precum întrebarea !

Bine ziceti Dvs in motto'ul ce v-ati ales : "ma intereseaza sa traiesc , nu sa devin, ci sa fiu". Asa si eu, in legatura cu mine insumi, nu-mi pun întrebarea "ce ar fi fost daca...?", pentru ca acest soi de intrebari sunt absurde si fara folos : viata mea e asa cum e, si drumul meu e cel care este, si pe care il traiesc, si care nu e determinat, in cele sufletesti, de alegeri intelectuale -- credinta nu e atât credinta mea, ci credinta ce mi-a dat Domnul ; e un dar de la Dumnezeu, pe care eu doar l-am primit (si apoi lucrat, desigur).

Imi amintesc ca pe la 13-14 ani, în cautarile specifice acestei vârste, mi-am pierdut incet-incet credinta -- azi as spune ca e aproape un specific al acestei vârste punerea în chestiune a religiei ; în plus, nici nu prea avea cine sa-mi ma ajute sa gasesc niste raspunsuri oneste. Apoi, pe drumuri ocolite, am regasit-o pe la 19 ani -- sau mai degraba am fost regasit, in aceste cautari.

Nu povestesc niciodata momentul si felul in care am regasit pe Dumnezeu si Dumnezeu m-a regasit pe mine -- slabiciunea omeneasca face ca oamenii sa ridiculizeze unele lucruri care sub haina banalitatii ascund taina lui Dumnezeu.

Dar voiesc sa spun ca au fost niste etape, sau trepte, daca vreti, ca niste nivele ale Revelatiei :


  1. intai s-a nascut credinta (incredintarea interioara dincolo de explicatie, dar de nezdruncinat) in Dumnezeul personal, cum spuneti Dvs, dincolo de religii

  2. aceasta prima Revelatie este, cred, cea mai importanta, dar ea nu ajuta prea mult la a avea niste raspunsuri legate de felul/modul de viata "dupa Dumnezeu" -- asa, cautarile continua si omul ajunge la maximul Revelatiei : crestinismul, invatatura lui Iisus Hristos, care are in centrul ei Iubirea lui Dumnezeu si a aproapelui

  3. in Crestinism, din motive exterioare (bogatia vesmintelor ori tot felul de istorii legate de preoti ori de institutia Bisericii etc.), nu am simpatizat de la inceput cu Ortodoxia, desi era confesiunea predominanta in România -- dar pâna la urma tot acolo am ajuns, caci ea poarta pâna in zilele noastre Traditia neintrerupta primita de Apostoli de la Iisus


Acestea sunt etapele drumului meu, si nu am motive - nici de credinta, nici intelectuale -, sa-l ascund, sau sa-l pun in chestiune. Ce pun in chestiune adeseori este masura in care eu reusesc sau nu sa urmez acestui mod de viata lasat de Mântuitorul Iisus Hristos si de Apostoli si de Parintii nostri...

Desigur insa ca m-am intrebat si eu : Dar ce e cu oamenii care s-au nascut intr-o alta cultura si civilizatie, care n-au cunoscut crestinismul, fie inainte de Iisus Hristos, fie in zilele noastre ? -- O incercare de raspuns la aceasta intrebare a dat un Parinte al Bisericii, care a zis : "Stim unde este Biserica, dar nu stim unde nu este". Carevasazica : pentru ca suntem in aceasta cale primita de la Apostoli, stim ca suntem pe drumul cel bun ; dar nu stim ce este cu cei care nu sunt pe aceasta cale a Bisericii, si nu trebuie sa-i judecam pe cei care nu sunt in ea.

Pentru mine, Hristos este Lumina si Iubirea si Bucuria (etc.), asa incat eu cred ca orice suflet care trece in lumea cealalta prin moarte, intâlneste de o maniera nemijlocita aceasta Iubire si Lumina si Bucurie, si atunci acest suflet va face, intr-o cunoastere deplina si nemijlocita, o alegere pe care nu a avut ocazia sa o faca in viata.

Nu stiu daca un asemenea raspuns poate fi multumitor pentru Dvs -- dar pentru mine, el e conform credintei mele.

Cât despre dezbinare, chiar nu vad cum credinta crestina (care are in centru iubirea), poate fi dezbinatoare, zau !

Dia-volos (= "cel care dezbina", gr.) e numele Diavolului, a Satanei, nicidecum al lui Iisus !! Diavolul este cel care divide si dezbina, precum si oamenii care nu urmaresc iubirea in viata lor.

Toate cele bune.

pr_iulian

- http://www.nistea.com (Spiritualitate si Literatura)

- http://www.calendar-ortodox.ro/ (calendar crestin-ortodox pe anul 2005)

- http://www.EgliseRoumaine.com (Biserica Ortodoxa Româna din Paris)

- http://www.icones-grecques.com (Icoane bizantine)

- http://www.OrthodoxesaParis.org (Ortodocsi la Paris)

#63435 (raspuns la: #62249) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Oscar Wilde "defectul" - de Cassandra la: 06/08/2005 02:12:32
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
A trecut ceva timp de cind am raspuns prima data in acest forum despre homosexualitate. Atunci intocmisem o lista de personaje celebre din lumea filozofiei, literaturii, artei despre care se stie ca au fost sau sint de orientare homosexuala. Printre ei il aminteam si pe Oscar Wilde exemplu de inteligenta, ingeniozitate, talent si umanism dar care a avut ghinionul sa se nasca prea devreme, intr-o epoca in care homosexualii inca nu-si cistigasera dreptul de a-si manifesta liber orientarea sexuala. Pe cit a fost de aclamat pe atit a fost apoi de anulat, zdrobit, sters pentru ca se pare meritul genialitatii sale nu a fost suficient pentru a compensa vina de a fi fost…cum spuneau unii pe aici…defect, homosexual.

Lui Oscar Wilde i-au distrus viata, a fost declarat vinovat si condamnat de ipocrita societate victoriana. A stat in inchisoare dar si mai grav a fost anulat ca persoana iar el nu a putut supravietui unei asemenea crime. Cei care iubesc literatura, teatrul, viata, lamenteaza intreruperea unei traiectorii creative care ar mai fi avut de dat lumii cu siguranta opere valoroase. Omenirea isi va aminti inca de geniul lui Oscar Wilde multe secole dupa ce din meschinii torturatori ai lui Wilde nu va mai ramine nici praful pietrelor de mormant. Defect? Eu cred ca acest termen nu este aplicabil oamenilor asa cum a fost Wilde, ci mai degraba acelora care isi petrec viata aratind cu degetul doar ca sa distraga atentia de la propria murdarie sufleteasca, acelora care proslavindu-l pe Dumnezeu se string in cimitire unde in numele religiei “alina” suferinta mamelor care isi pling copiii morti de SIDA, agitind pancarte cu textul “Fiul vostru va arde in iad”. Persoane care, in afara strimtului lor cerc dogmatic, nu inteleg ce este iubirea, care isi dispretuiesc semenii si care dispretuiesc viata si umanitatea, au aroganta de a se erija in procurori, jurati si executori ai celor care indraznesc sa fie diferiti.

Da, din pacate actul sexual are si finalitatea procrearii si multiplicarii acestor indivizi lipsiti de orice valoare morala si umana care nu ar “face” la schimb nici a mia parte din valoarea unui “defect” ca Oscar Wilde. Pentru ca cine nu are NIMIC sa aporteze societatii isi petrece timpul spionind si imaginindu-si viata intima a celor pe care ii califica simplu drept “repugnanti”, dar uita sa-si vada si sa-si analizeze propria scirbosenie si inutilitate. Acestia sint adevaratii repugnanti ai societatii cei care nu inteleg notiunea de libertate si respect. Intr-adevar acestia ar trebui sa citeasca The happy prince “cu inima” si poate atunci vor intelege in sfirsit ca a acuza doar pe motivul diferentei este o crima, riscind in felul asta sa distruga asa cum s-a intimplat de atitea ori de-a lungul istoriei, tot ce-i mai uman in fiinta bipeda, fara pene, guraliva si convinsa ca "cineva are un plan pentru ea". Dar e greu de presupus ca vor fi capabili sa lase la o parte prejudecatile nici macar pentru o clipa.

om - de gigi2005 la: 06/08/2005 02:33:13
(la: Vrajitoare si ghicitoare in sec. XXI)
nu le preamaresc pe vrajitoare!!! De unde-ti veni ideea asta? Eu am repetat si repet mereu: tot ce am povestit s-a intamplat unor oameni apropiati mie. Cam multe coincidente sa nu fie adevarat. Iar explicatii stiintifice nu prea ai cum sa gasesti...

- nu esti vrajit daca te insori si nu preacurvesti! Ha, ha! Adica fidelitatea ar insemna vraja! Din experienta mea e ... vrajeala! Nu pot fi fidel unei femei toata viatza...Nu am sa cred nici un barbat care spune chestia asta. Nu e vorba de iubire ci de tentatia de a gusta din fructul oprit...
Ar fi ceva in neregula daca vrei s-o faci si nu poti, adica...ma intelegi.

- impotriva farmecelor singurul remediu este credintza in Dumnezeu si rugaciunea. Nu am intalnit inca pe cineva care sa reziste pentru ca nu este nimeni suficient de credincios; numai daca nu are ceva insusiri extrasenzoriale.
In fata farmecelor facute de "specialist/a" nu exista mijloace de aparare. Singura "scapare" sa spun asa ar fi ca cea care face vraja sa lase si "loc de intors". Daca "facaturile" se dau pe apa sau se ard, adios!
Sunt si vrajitoare care desfac astfel de vraji dar sunt rare, puternice si scumpe atat la bani cat si la vedere!
#63613 (raspuns la: #63612) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
unde e Dumnezeu? - de Inagadadavida la: 07/08/2005 12:49:00
(la: Codul Da Vinci (Da Vinci Code))
Ce-mi place (vorba vine) la Brown e ca, desi arunca o multime de semne de intrebare asupra modului in care este celebrat Dumnezeu in crestinism (apropo, Biserica nu neaga ca s-ar fi "inspirat" din ritualurile pagane pentru a face trecerea mai usoara de la diversele culte politeiste la o religie monoteista), nu merge mai departe, sa-l puna pe insusi Dumnezu sub semnul intrebarii.

In fond, de la a intelege ca intreaga Biblie e o metafora si pana la a-ti da seama ca de fapt nu ai absolut nici o dovada a existentui lui Dumnezeu, nu e decat un pas mic. Pe care insa, din ratiuni comerciale, un scriitor care doreste sa dea lovitura (si american, pe deasupra), evident ca nu avea cum sa-l faca...
Ce inseamna iubirea? - de SWAMY la: 08/08/2005 14:29:11
(la: Ce inseamna ptr voi sa iubiti?)
Iubirea inseamna DRAGOSTE iar Dragostea inseamna VIATA.
calypso ciao ! la ce te refer - de RSI la: 11/08/2005 17:20:35
(la: Trancaneala Aristocrata "4")
calypso ciao ! la ce te refereai belle ? ştiu că practici un sport dar nu mai reţin care...
=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"

Descartes
#64835 (raspuns la: #64832) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
adica de ce te referi doar la - de cico la: 12/08/2005 02:12:44
(la: Dezgolirea femeii)
adica de ce faci apel doar la barbati, soro (ai scris "fratilor") cind in episodul tau era vorba-n egala masura de barbati SI FEMEI? :))) Mai simplu acum? ;)

ps Era doar o remarca, n-am chef de vreun subiect amplu pe chestia asta :) Tematica "barbatul e mai pervers cind e vorba de treaba aia" o cunoastem deja ;) Daca acel "fratilor" se referea deja si la muieri, it's fine .
#64999 (raspuns la: #64998) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...