comentarii

reglementari


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
votez NU. - de dan-calin la: 08/10/2003 04:31:58
(la: Veti vota pe 19 octombrie?)
La 19 octombrie merg la vot si votez NU.
MOtive:
1. nu avem vot uninominal
2. introducerea pe sest a limbii maghiare ca limba oficiala
3. lipsa reglementarilor cu adevarat europene
4. toata acesta modificare este de fapt un show politic care are ca o consecinta finala avantajele lor si dezavantajele noastre!
JN - lege pentru UNITA - de Catalina Bader la: 21/01/2004 02:12:21
(la: Romania, in Africa economiei)
Speculand lacunele legislative si beneficiind de ajutor din partea unor autoritati ale statului, Josef Goschy, fostul director general al Unita Asigurari, a pus la cale o intreaga inginerie financiara in urma careia el a ramas cu hotelurile, iar societatea de asigurare cu buza umflata. VALI BLANARU

Josef Goschy este chiar parintele societatii de asigurare pe care a infiintat-o in anul 1990. Potrivit legii asigurarilor in vigoare la acea data, societat ile de asigurare functionau dupa principiul fondurilor de investitii. Primele de asigurare puteau fi investite in bunuri imobiliare, actiuni, bonuri de trezorerie sau tinute in depozite la banci, legislatia lasand la latitudinea asigura torului procentul in care face aceste plasamente. Astfel, Unita Asigurari a ajuns sa detina in anul 2000 mai multe hoteluri achizitionate din banii asigurat ilor. Oportunitati Noua Lege a asigurarilor (36/2000) schimba insa regulile pietei. Astfel, o societate de asigurare nu poate practica direct sau indirect alte activitati decat cele de asigurare. Cu legea de partea sa, Goschy ia decizia de a diviza Unita Asigurari. Proiectul de divizare, intocmit la sfarsitul anului 2000 si pus in aplicare la inceputul anului 2001, prevede infiintarea Unita Turism, care preia un activ de peste 124 de miliarde de lei si un pasiv de 1,2 miliarde de lei. Astfel, Unita Turism, societate la care Josef Goschy detine 99% din actiuni, a preluat dintr-un foc hoteluri in valoare de circa 5 milioane de euro. Operatiunea s-a realizat cu autorizat ia Oficiului de Supraveghere a Activita- tilor de Asigurare si Reasigurare OSAAR), stra- mosul CSA, condus si la acea data tot de Nicolae Crisan. Probleme La doar un an distanta dupa aceasta operatiune, la Unita au aparut problemele. Societatea a fost amendata de Comisia de supraveghere a asigurarilor pentru incalcarea normelor, in special cele legate de coeficientul de lichiditate. Unita nu a respectat reglementarile contabile specifice domeniului asigura rilor armonizate cu Directivele europene si standardele internationale de contabilitate, motiv pentru care a fost obligata sa refaca intreaga evidenta pe anul 2002. Din raportul pe 2002 al CSA rezulta ca peste 32% din dosarele de despagubire ale Unita nu au fost lichidate. In plus, societatea a inregistrat pierderi de peste 70 de miliarde de lei, adica aproximativ 42% din capitalul social pe care il avea societatea la acea data. CSA a impus societatii sa intocmeasca un plan de redresare si sa majoreze capitalul.
emigrarea incotro? - de Catalina Bader la: 21/01/2004 04:13:13
(la: Romani in strainatate)
Educat, apt de munca si dornic de imbogatire. Asa arata profilul a circa 10.000 de romani care au ales legal calea exilului. Ceilalti emigranti, de doua ori mai multi la numar, nu se incurca cu astfel de formalitati si cel mai adesea ajung sa fie expulzati din statele unde ajung ilegal. VALI BLANARU

Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) va da astazi publicitat ii editia pe 2003 a raportului “Tendinte in migratia internationala”. Raportul contine un capitol dedicat Romaniei, pe care il puteti citi in exclusivitate in “Jurnalul National”.
Canada, destinatia favorita
Potrivit datelor oficiale, numarul emigrantilor romani a scazut la aproximativ 9.900 de la 14.750 in 2000, continuand tendinta inregistrata din 1990. “Cetatenii romani s-au stabilit in general in Canada, Statele Unite si Italia. Numarul romanilor care prefera sa se stabileasca in Germania a scazut cu 60%, iar cei care prefera Franta s-au imputinat si ei cu circa 40%”, se arata in raport care citeaza ultimele date transmise de Institutul National de Statistica din anul 2001.

Barbati si tineri
Majoritatea emigrantilor sunt persoane active cu varste curpinse intre 26 si 39 de ani, iar peste 50% dintre acestia sunt barbati. Romanii cu studii superioare reprezinta 27,1% din toti emigrantii. Studiul OECD noteaza ca persoanele cu studii superioare prefera sa emigreze in statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene (16%) decat in zona euro (11%). Datele statistice arata ca 10.900 de romani sau fosti cetateni romani care aveau domiciliul in strainatate s-au intors permanent in tara. Juma tate din repatriati au varste cuprinse intre 18 si 40 de ani, iar majoritatea acestora (9.150 de persoane) au revenit in Republica Moldova. Emigranti ilegali Autoritatile de control romanesti au transmis informat ii ca circa 3.400 de cetateni straini si alti 2.300 de romani au incercat sa treaca in mod fraudulos granita. Astfel, 767 de straini au fost prinsi in timp ce incercau sa intre fraudulos in Romania, 1.052 in timp ce treceau granita prin zone nepermise, iar alti 1.282 in timp ce incercau sa tranziteze ilegal prin vama. Paradoxal, studiul arata ca si circa 1.000 de romani au fost prinsi in timp ce incercau sa intre sau sa iasa fraudulos din tara. Politiile de frontiera din statele vecine au trimis inapoi in Romania 274 de straini si 262 de romani care au reusit sa treaca punctele de frontiera.

Repatriati cu forta
Numarul celor care au trebuit sa suporte rusinea de a fi returnati in tara pentru ca emigrasera ilegal in diferite state se ridica la circa 18.300 de romani. Majoritatea romanilor au fost prinsi fara forme legale in Ungaria (7.058), Germania (2.818), Italia (1.375), Franta (1.149), Grecia (788), fosta Iugoslavie (691), Austria (680) si Belgia (618). Cu toate acestea, studiul OECD noteaza ca numa rul romanilor expulzati din state cu care Romania are incheiate tratate se ridica la 16.659, in scadere cu 15% fata de ultimii doi ani. De partea cealalta, autoritatile romane au identificat circa 4.100 de cetateni straini care se aflau pe teritoriul tarii nostre fara a avea formele legale. Cei mai multi “ilegalisti” descoperiti au fost cetateni din Turcia (832), China (494), Siria (209), Iran (175), Irak (168), Liban (121), Israel (103) si India (99).

Refugiati
Daca unii se chinuiesc sa plece din Romania sau sunt prinsi ca tranziteaza ilegal teritoriul tarii noastre, peste 2.000 straini au depus cerere de azil chiar pe plaiurile mioritice. Autoritatile roma ne au primit peste 2.400 de cereri pentru statutul de refugiat, in crestere cu 78% fata de anul trecut, cand au fost primite doar 1.366 de cereri. Totusi, in 2002 numarul cererilor de azil in tara nostra a scazut la 1.100. Cele mai multe cereri provin din Afganistan (787) si Iraq (680). Statut de refugiat au primit 35 de irakieni, 17 afganistani si 16 iranieni.


Ne invadeaza moldovenii si turcii
Statistica OECD arata ca circa 66.400 de cetateni straini au primit drept de rezidenta temporara in Romania, in scadere cu 4,3% fata de anul precedent. In plus, 1.100 de straini au primit statutul de rezident permanent. Cei mai multi straini care au fost rezidenti temporari in Romania au fost din Moldova (7.552), China (7.472) si Turcia (5.335). Statele ai caror reprezentanti au crescut cel mai mult pe teritoriul Romaniei sunt Turcia (in crestere cu 30,5%), Statele Unite (17,8%), Germania (15,4%) si Italia (12%). Cei mai multi straini vin in Romania pentru afaceri (51,2%), instruire (24,9%) si asistenta tehnica sau ajutor umanitar (23,9%).


Scade numarul mondial al imigrantilor
Desi tendinta de migrare pe plan international este in scadere, fenomenul este inca puternic, se arata in raportul pe 2003 al OECD. Migratia fortei de munca a crescut considerabil in cateva state membre ale OECD, din cauza mutarii personalului calificat in zona comunicatiilor si tehnologiei informatiei, dar si in domenii precum sanatate sau educatie. Ultimele date arata ca, dupa cativa ani de crestere continua, admiterea persoanelor care solicita azil politic a inceput sa scada. O imbunatatire generala a situatiei angajarilor nu este suficienta pentru a garanta integrarea durabila a strainilor pe piata muncii. Statele membre ale OECD au intarit controlul la granitele lor si in interiorul teritoriului pentru a impiedica migratia ilegala si a combate activitatea retelelor care se ocupa cu exploatarea si traficul de fiinte umane. O parte din acest state, cum ar fi Germania, Danemarca, Portugalia si Grecia au introdus reglementari noi privind intrarea, sederea si regimul de munca al strainilor. Alte state au inasprit prevederile legate de accelerarea procedurilor pentru acordarea azilului (Elvetia) sau au adoptat masuri pentru a limita admiterea strainilor (Marea Britanie, Olanda). In cadrul Uniunii Europene exista o serie de directive menite sa armonizeze politicile comune privind migratia. Totusi, integrarea imigrantilor pe piata muncii si masurile pentru asistarea nou-venitilor sunt o parte dintre prioritatile OECD.

observatii judicioase - de Mihai D. la: 18/02/2004 16:13:58
(la: Poate fi asociata institutia Securitatii cu patriotismul?)
Intr-adevar ati surprins o dimensiune esentiala a problemei: cine executa un ordin este responsabil moral pentru el, indiferent de structura militara careia i-a jurat credinta: dreptul penal international s-a modificat radical dupa Nurenberg, un precedent care a exprimat clar culpa morala a celor care executa ordine aflate in contradictie cu drepturile fundamentale ale omului si cu reglementarile constitutionale.
Se scriu acum istorii alternativa ale Securitatii, gen.Plesita spre exemplu reface patriotic intreprinderea institutiei cu pricina...de unde provine un asemenea demers? de unde detenta lor grabita de a asocia patriotismul cu propria actiune de legitimare? care au fost mecanismele de loialitate carora acesti oameni li s-au supus si inainte de 1989 si dupa? O serie de intrebari care aduc poate mai multa lumina in dilema Securitate=patriotism?
#9973 (raspuns la: #9885) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Granicerii transnistreni au provocat o situatie de conflict - de belazur la: 03/03/2004 11:23:11
(la: Care este viitorul Republicii Moldova?)
1. "La punctele de control transnistrene de la intrarea in orasul Bender au fost opriti astazi, pe la orele 8.00, toti colaboratorii comisariatului de politie din localitate, care se deplasau la serviciu."

http://www.azi.md/news?ID=28106

2. Oficial NATO declara ca Republica Moldova ar putea deveni un bun vecin al aliantei
2 martie 2004
Versiune pentru tipar



NATO are nevoie si crede ca Republica Moldova ar putea deveni un bun vecin si partener al Aliantei, a declarat marti la Chisinau Niki Bettendorf, presedintele subcomisiei pentru guvernare democratica din cadrul Adunarii Parlamentare (AP) a NATO.
O delegatie reprezentativa a AP NATO, care se afla intr-o vizita de trei zile in R.Moldova, din care face parte si Bettendorf, s-a intalnit in prima jumatate a zilei de marti cu liderii fractiunilor parlamentare si spicherul Legislativului R.Moldova, Eugenia Ostapciuc.

"Nu dorim aparitia unui nou zid intre Est si Vest, motiv pentru care am vrea sa vedem R.Moldova ca intreprinde eforturi pentru a-si ameliora situatia in ceea ce priveste unele aspecte ale vietii politice si sociale, ca activeaza mai intens in domeniul contracararii contrabandei, atat cu fiinte vii, cat si cu droguri sau arme. Speram ca, daca vom lucra impreuna in aceasta directie, viitorul R.Moldova va fi unul mai bun decat prezentul", a presedintele subcomisiei pentru guvernare democratica a AP NATO.

Solicitat sa se pronunte pe marginea eventualei implicari directe a NATO in procesul regleMentarii Transnistrene, Bettendorf a declarat ca, in conditiile in care R.Moldova este, potrivit Constitutiei sale, un stat neutru, aceasta ar putea deveni posibila numai in cazul unei cereri expres formulate de autoritatile de la Chisinau.

Liderul fractiunii comuniste din Parlamentul de la Chisinau, Victor Stepaniuc, a declarat, la finalul intalnirii sale cu membri ai delegatiei AP NATO, ca autoritatile moldovene spera ca, in contextul eforturilor pe care le fac in vederea solutionarii crizei transnistrene, extinderea NATO va contribui la consolidarea securitatii din regiune si, in acelasi timp, la fortificarea statalitatii R.Moldova.

Totodata, potrivit lui Stepaniuc, o discutie cu privire la o eventuala cerere de aderare a R.Moldova la NATO este prematura. Mai mult decat atat, in opinia parlamentarului comunist, R.Moldova trebuie sa ramana un stat neutru pentru un timp de foarte lunga durata. "Suntem un popor pasnic si avem nevoie de un protectorat international, in sensul in care toti - ONU, Uniunea Europeana, Consiliul Europei - trebuie sa recunoscuta ca exista asa un stat, independent si suveran, care vrea sa se dezvolte economic, social, politic, fara sa participe la diferite blocuri", a subliniat Stepaniuc.

Pe de alta parte, Dumitru Braghis, liderul grupului parlamentar ce-si revendica denumirea Aliantei "Moldova Noastra", a declarat ca integrarea europeana, proclamata drept obiectiv strategic al R.Moldova, va fi foarte dificila fara un efort de integrare in structurile euro-atlantice.

Cu referinta la aceleasi probleme, Stefan Secareanu, vicepresedintele celui de-a treia formatiuni parlamentare, Partidul Popular Crestin Democrat, a declarat ca "extinderea NATO a avut, evident, o influenta asupra situatiei din R.Moldova si inplicarea directa a Aliantei Nord-Atlamntice, dar si a Uniunii Europene si a Consiliului Europei, va impulsiona evenimentele legate de asigurarea securitatii nationale si integritatii teritoriale a R.Moldova".

In a doua jumatate a zilei de marti delegatia AP NATO are inscrise in program un sir de mese rotunde la sediul Misiunii OSCE de la Chisinau, in care reprezentantii societatii civile din R.Moldova au fost invitati sa discute probleme ce tin de reglementarea transnistreana, democratizarea societatii si combaterea crimei organizate. Miercuri, parlamentarii NATO vor pleca la Tiraspol.

BASA-PRESS
http://www.azi.md/news?ID=28103
#11230 (raspuns la: #11133) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Rusii, insa, nu se tem de "supararea" romanilor... - de belazur la: 24/03/2004 18:43:51
(la: Adevarata sursa de anti/americanism este Rusia)
Seful Misiunii OSCE imputa Tiraspolului tergiversarea procesului de relansare a negocierilor in format pentagonal
24 martie 2004
Seful Misiunii OSCE din Republica Moldova, William Hill, imputa Tiraspolului tergiversarea procesului de relansare a negocierilor in problema reglementarii crizei transnistrene in format pentagonal. Marti seara, Hill a declarat presei de la Chisinau ca autoritatile transnistrene refuza, sub diferite pretexte, toate solicitarile Misiunii OSCE in privinta unei date exacte la care reprezentantii Tiraspolului ar fi disponibili sa se convoace la masa tratativelor alaturi de cei ai Chisinaului si de mediatori - Rusia, Ucraina si OSCE.
"De cateva saptamani incercam sa precizam cand este posibila convocarea unei runde de negocieri in format pentagonal, incercam sa consultam in acest sens partea transnistreana, dar, din pacate, reprezentantii Tiraspolului invoca diferite motive, potrivit carora ba nu sunt pe loc, ba sunt bolnavi, ba se afla in imposibilitatea de a se intalni. Am primit pe 17 februarie o nota, prin intermediul careia partea transnistreana isi reconfirma disponibilitatea de continua un dialog constructiv. Cu toate acestea, este greu sa afirmam ca am avut un dialog, tocmai pentru ca suntem refuzati constant de catre autoritatile de la Tiraspolul atunci cand solicitam intalniri pentru a discuta problemele actuale din cadrul procesul de negocieri", a declarat Hill.

"Sper ca autoritatile transnistrene se vor razgandi si isi vor modifica tactica, astfel incat acestea sa corespunda intru totul declaratiilor oficialilor de la Tiraspol", a subliniat, in context, seful Misiunii OSCE din R.Moldova.

Acum o saptamana, autoritatile de la Chisinau au solicitat mediatorilor, prin intermediul ministrului Reintegrarii al R.Moldova, Vasili Sova, sa fixeze o data exacta la care va fi convocata o noua runda de tratative in format pentagonal. "Consideram ca perspectivele reluarii negocierilor in format pentagonal sunt reale, dar trebuie depuse eforturi suplimentare", a declarat Sova. El a indemnat reprezentantii Rusiei, Ucrainei si OSCE sa initieze consultarile necesare pentru a permite convocarea unei intalniri in format pentagonal, cu participarea Chisinaului si a Tiraspolului, pana la sfarsitul lui martie, in conformitate cu hotararea adoptata de mediatori la Belgrad. In primul rand, trebuie reluat lucrul la proiectul documentului politic de baza, ceea ce ar permite relansarea activitatii Comisiei Constitutionale Mixte, a subliniat oficialul moldovean.

Negociatorii nu s-au mai intalnit in format pentagonal, cu participarea reprezentantilor Chisinaului si ai Tiraspolului, de la sfarsitul lui noiembrie trecut, aceasta pauza intervenind dupa refuzul presedintelui moldovean, Vladimir Voronin, de a semna planul rusesc de reglementare transnistreana atestat cu denumirea "Memorandumul Kozak".

BASA-PRESS
#12768 (raspuns la: #12767) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
RELU, - de (anonim) la: 24/04/2004 22:49:12
(la: Guns'n Roses sau numai trandafiri?....)
Ne recomanzi vinzarea autoturismului, de teama accidentului? (LOL)

Vrei o alta influenta pozitiva a existentei armelor la populatie?

De exemplu,...argumentarile (certuri ieftine din familie, din afaceri, intre necunoscuti, vecini, colegi de munca, pe strada, etc) nu sint aduse peste limita exagerata a bunului simt sau la o disperare a adversarului, cind se cunoaste capacitatea de inarmare. Este o FRICA balansata cu un RESPECT din ambele parti. Ai dreptate, sint si pericole deci n-ar fi indicat, de exemplu, un inceput de inarmare a populatiei romanesti astazi si executat intr-o luna; imi imaginez vendetele si un devastator haos...dar in timp mai lung, poate fi considerat un proces ieftin de "self-cleaning" al societatii. -Acolo, s-au jefuit bancile fara prezenta pistoalelor :)))

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
" Dupa cite inteleg, cei care vor sa poarte arme, o fac pentru acea eventualitate ca o vor putea folosi in autoaparare. E trist ca acea eventualitate poate nici nu va exista: adica o crima se intimpla inainte de a pune mina pe pistol. "
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

-Adevarat, "eventualitatea" nu exista aici, datorita explicatiei de sus.

Nu poti purta arma in locuri publice; doar in Florida (?!), cu conditia sa nu fie "conceal" (sa nu fie ascunsa). In alte state sint o gramada de masuri impuse si instructiuni in transportul armei...(in portbagaj pistolul, in interiorul masinii gloantele), vinzarea la fel foarte plina cu reglementari, verificarea numelui prin FBI si altele.
-Iar in final, pedeapsa cu moartea find foarte populara in America, te gindesti de cel putin doua ori cind atingi "tragaciul"....

salutari,
sixpack
#14472 (raspuns la: #14468) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pt. OmuletulGoma - de RSI la: 15/07/2004 21:09:34
(la: Despre Alegerile din S.U.A.: De ce trebuie sa votam pt. GWB.)
Ma bucur ca ti-a placut explicatia mea.
Eu sunt "simpatic".adica de sex masculin :-)
Balanta de puteri in stat e un lucru important, dar asta inseamna balanta intre legislativ, executiv, justitie si mass-media, nu intre cele doua partide politice.
Ar fi frumos sa traim intr-o lume ideala unde totul sa fie perfect, dar asta e o utopie. Democratia nu-i perfecta dar e perfectibila, de aceea se duc lupte pentru a anula legi invechite sau necorespunzatoare, sau pentru introducerea unei legislatii progresiste sau invers, impotriva celor ce vor sa introduca legi retrograde.
In ceea ce priveste legislatia privind recunoasterea numai a casatoriei heterosexuale, ma lasa rece avand in vedere ca in afara unei reglementari birocratice, nu reprezinta nimic. Nici un primar, sau reprezentant al unei institutii religioase nu o sa-mi spuna mie pe cine sa iubesc si cu cine sa traiesc, si asta in ochii mei e valabil si pentru cuplurile heterosexuale. Iar aspectele juridice si birocratice se pot rezolva si la avocat, notar etc. nu numai la ofiterul starii civile
#17907 (raspuns la: #17830) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pentru cei care au deschis te - de pegassus la: 04/10/2004 08:49:30
(la: Auto-reglementarea la romani...)
Pentru cei care au deschis televizoarele mai tirziu, sa recapitulam putin la ce se refera, [b]in aceasta etapa[/b], aceasta chestionare a functionalitatii RAC:

RAC a fost infiintat in 1999, propunindu-si, inca din statut (art.9) sa urmareasca "dezvoltarea activitatii publicitare in Romania, crearea si dezvoltarea - in cadrul oferit de legislatia in domeniu - a unui sistem etic de autocontrol in domeniul publicitatii, in spiritul concurentei loiale, care sa asigure protectia consumatorilor si interesul public general impotriva consecintelor negative ale publicitatii"; la data de 15 octombrie 2003 RAC semneaza un protocol de colaborare cu CNA, ceea ce ii face sa anunte ca "a fost recunoscut de catre CNA ca singurul corp de autoreglementare din Romania, prin protocolul de colaborare" semnat cu acesta; deabia la 24 octombrie 2004, RAC devine membru EASA - Alianta Europeana pentru Standarde in Publicitate.
Pina aici, sa zicem ca lucrurile sint oarecum ok: CNA a citit codul, i-a placut si a decis sa valideze RAC ca "unic organism de autoreglementare in domeniul publicitatii din Romania" (de ce 'unic' - asta ramine sa va intrebati dumneavoastra) si sa recunoasca "Codul de Practica in Publicitate elaborat de Uniunea Consiliului Roman pentru Publicitate drept documentul de autoreglementare aplicat in Romania in domeniul publicitatii" (desi codul, conform statutului RAC, nu putea fi aplicabil decit membrilor), care pune la dispozitie experti capabili sa interpreteze conformitatea unei publicitati cu reglementari de profil.
In continuare, insa, apar niste probleme 'tehnice':

Validarea de catre CNA pare sa fi 'fortat mina' EASA; recomandarile EASA spun ca "auto-reglementarea este, deci, un sistem prin care industria publicitatii se auto-administreaza. Cele trei componente ale acesteia (clientii care platesc pentru publicitate, agentiile de publicitate responsabile pentru forma si continutul publicitatii si media care difuzeaza publicitatea) colaboreaza in vederea elaborarii de standarde in publicitate si pentru a pune la punct un sistem care sa garanteze faptul ca publicitatea care nu respecta aceste standarde este modificata de indata sau inlaturata." La data precedentului meu mesaj RAC avea 19 membri: 3 (trei) agentii de publicitate - Lowe & Partners), Scala Thompson Communications si TBWA; o organizatie identificata ca International Advertising Association (sic!) - fara web site propriu si care nu apare nici ca filiala, nici ca asociata IAA pe site-ul acestei organizatii; 15 companii, in calitate de clienti de publicitate; NICI O institutie sau organizatie media.
Intre timp (deci in ultima saptamina!) a mai aparut, ca membru, Romanian Advertising Agencies Association, afiliata la EACA - ceea nu rezolva decit partial o problemuta de reprezentativitate. Fara a lua, deocamdata, in discutie activitatea RAAA (urmariti pagina lor de events pentru detalii - sau, eventual, forumul - www.raaa.ro), RAC nu include, inca, nici un reprezentant al media...
RAC are o problema de terminologie pentru 'organismul care aplica acest cod, responsabil pentru interpretarea codului, aplicarea acestuia la diferite cazuri specifice si care decide cu privire la masurile care trebuie luate' - el apare, in contexte diferite, ba ca un "Comitet al Consiliului Roman pentru Publicitate" (care, conform Codului, "decide ca o reclama nu corespunde regulilor Codului"; ba ca un "Comitet Etic" care, conform art.48 din statutul RAC "primeste si cerceteaza sesizari in legatura cu practicile de publicitate si incalcarea codurilor de buna practica stabilite de Consiliul Roman pentru Publicitate transmise de orice persoana ori grup avand un interes legitim sau analizeaza din proprie initiativa astfel de aspecte si emite decizii"; ba ca un Comitet de Arbitraj care apare in procolul cu CNA - dar in statut apare doar la art. 47, care enumera atributiile directorului executiv (art. 48-51 ocupindu-se de, reamintesc, "Comitetul etic"), iar in Cod doar in introducere, la sectiunea 'definitii' (Codul folosind, in sectiunea relevanta, termenul de "Comitet al Consiliului Roman pentru Publicitate" sau doar "Comitetul")
in fine, Codul afirma ca "decizia Comitetului este definitiva" (evident, pentru membrii RAC) - fara a prevedea vreo cale de atac a unei decizii, fie pentru membri, fie pentru ne-membri.

Deocamdata atit.
Discutam alta data despre modul in care a fost adoptat Codul ("cu larga consultare a componentelor industriei publicitatii", asa cum recomanda EASA, au ba). Si alta data despre modalitati concrete de aplicare a art. 37 din Cod... Fireste, daca va intereseaza - inclusiv din perspectiva integrarii intr-o Uniune Europeana care, cu aportul Romaniei, devine, si ea, 'un loc al tuturor posibilitatilor'...:)

______________
EuroAtlantic Club
monitoring Romania's efforts to join the EU
http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/
mail to: P.O.Box 13-166, Bucharest 70700
e-mail to: lucian.branea@gmail.com

SCUZEEEEEEEEEE ! - de nasi la: 22/10/2004 01:35:12
(la: Conflictul in Cafenea. Va rog sa ma ajutati!)
pe bune, imi cer scuze, fata de Hypatia si fata de ceilalti conversanti. nu, scandal nu. dar caragiale chiar imi place, a avut omul talent si "ochi" artistic. eeeeh, asa ramin unii ca mine marcati de textele copilariei si placintele bunicii...

serios acuma, imi cer scuze, ca nu stiu care o fi interpretat si cum. am dat 2 exemple metaforice care tin de conflict si rezolvarea sa - primul asa cum m-a taiat si pe mine capul, ca am zis ca descretirea fruntii ar pica bine ("parerea mea!" - he! he!).

dar ideea ta e cit se poate de nobila. Eu soldatzel D.M. subscriu cauzei.

al doilea exemplu insa a fost chiar cit se poate de real. morala era sa incercam intr-adevar sa facem ceva. doar atita lucru m-a ingrijorat pe mine la momentul cind am comentat: sa nu picam in pacatul "supra-reglementarii" si sa ne trezim constrinsi unde nu e cazul.

P.S.
acuma ca m-am explicat, ma ieeeeeeeeeeeertzi?? (asta s-a vrut a fi un ton glumetz, ca din litere transpare mai greu) raminem prieteni? ok atunci, ma duc sa mai clocesc o idee ce tocma' imi veni, cu "rezolvarea" asta - poate "compromisul"?
Retromobil Club: Bijuteriile noastre au roti - de SB_one la: 31/10/2004 08:57:50
(la: 30.000.000 euro despagubiri pentru rege. No comment.)

F.B.
Duminica, 31 Octombrie 2004


Retromobil Club Romania organizeaza anual 10-15 evenimente cu vehicule istorice, cel mai important fiind “Raliul International CARPATI RETRO”. Membrii clubului, peste 130 la ora actuala, sint grupati in 19 filiale judetene si detin vehicule istorice fabricate in perioada 1915-1974. Retromobil Club a lansat in urma cu doi ani campania “Salvati Vehiculele istorice antebelice” numarul acestora fiind in continua crestere de la an la an. Activitatea pe care o desfasuram a determinat F.I.V.A., un organism UNESCO, sa ne acorde calitatea de Autoritate Nationala in domeniul vehiculelor istorice. Referitor la articolul “Doctorul masinilor de epoca”, aparut saptamina trecuta in “Evenimentul zilei”, Retromobil Club tine sa precizeze ca nu acorda facilitati privind scutirea de taxe sau de inmatriculare: “Retromobil Club Romania emite o scrisoare de recomandare catre R.A.R. pentru toate vehiculele importate, care intrunesc reglementarile legale (oprirea fabricatiei cu mai mult de 30 de ani inainte de anul curent), la solicitarea detinatorului. Taxele vamale sint platite ca in cazul oricarui automobil importat, singura facilitate fiind exceptarea de la euronorme la inmatriculare”.

Copyright © 1996-2004 Evenimentul Zilei Online

http://www.expres.ro/social/?news_id=170395
#27041 (raspuns la: #27011) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
....teatru radiofonic, Iosif - de ena la: 14/12/2004 02:17:28
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
....teatru radiofonic, Iosif Sava, Noapte buna copii, Unda vesela, Cine stie, cistiga, ziarul "Urzica", revista Secolul XX, revista "Magazin istoric", covrigi cu iaurt, "Dialog la distanta",Alexandru Stark, "Metronom" -Chiriac,la Europa libera, radio Luxemburg, Timur si baietii lui, "Los Paraguayos" in turneu, magnetofonul Tesla, ceaiurile cu lumina stinsa si Pink Floyd, snitel la pachet in drum spre tabara, cordeluta, numar si uniforma, studentii de la arhitectura pictând icoane pe geamurile la "Ion Mincu" in iarna lui '68, portocale în foita Jaffa(?) remaiem ciorapi, Carpati fara filtru, formatia Mondial, sedintele de exmatriculare ale celor care plecau cu parintii in Israel si Germania, formularele mari, formularele mici, balul de la Arhitectura, Liviu Ciulei,Tiriac si Nastase, manusile cu virfurile taiate sa poti tine Rotringul in mina cind desenezi in atelier la Mincu, Festivalul de Jazz de la Sibiu si J. Raducanu, "Ambasadorii prieteniei" corurile americane, "Macarale, râd in soare argintii", prietenii plecind in Israel, Ricky Dandel, greva de la Brasov('88??), au intrat rusii in Cehoslovacia, unt, faina, piine zahar si ulei pe cartela, oua rosii cu matza, pantaloni "supraelastic", coteleapelordunarii, "tacimuri", salam cu soia,cafea cu naut, imbracat "din pachet', schlafensiedeutch", vama-veche, blatul pe tren de la Razboieni, auto-stop, colectia romanului de 5 lei(?) Seder la sinagoga de pe strada Scolii, cantonamentele echipei de volei, incalzit apa pe resou, nu poti lua premiul unu cu asa un nume dar trebuie sa stii, asa neoficial ca esti cea mai cea, Tanta si Costel, Zizi Serban,studentii din Vietnam, make love no war, repartitia la tara, gluvilact la de 5 ori pretul, Radu Vulpescu, subtextele "Elisabeta I " la Bulandra, Marin Moraru si Toma Caragiu, sopirlita libera, Miriam Raducanu, Ioan Grigorescu....
... ceaun din fonta, cravata de pionier, borcanele bortoase cu bomboane sticloase de toate culorile, halvitza, ciubuc, sirop de 50 de bani, casata de la cofetaria 'din centru', statuia lui Vasile Roaita, sosete trei-sferturi cu pompoane, fuste din tergal, penare din lemn, costume de baie crosetate de mina, evantai din pene de strut, tigari Marasesti, hirtie albastra de invelit caietele, par pe moatze, fier de calcat cu carbuni incinsi, plutele de pe Bistrita, aparatele de radio cit dulapul, bentitza alba reglementara, uniformele scolare, bleumarin cu guleras alb, tocul cu penitza, saniile trase de cai, galosii, butoiul in care se aduna apa de ploaie pentru spalat parul, Wundertopf, dunga dintre peretii camerei si tavan, indopatul gistilor, jocul cu cercul, bocitoarele la cimitir, fragi cu smintina, fetele care, in lipsa fardului, isi ciupeau obrajii 'sa-si faca bujori', portocala anuala adusa de Mos Gerila, evreii 'cu actele depuse' n-au voie sa intre la facultate, televiziunea alb-negru, farfuriile din portelan vechi legate cu sirma, dopurile din cocean, acul de remaiat ciorapi, unt in frunza de brusture, creion chimic, cojile de mere pe plita incinsa, gutuile puse la copt pe dulap, manshonul, George Vraca, asternuturi brodate de mina, cani de tabla, ulei de ricin pentru gene frumoase, jupoane, L.S. Bulandra, indigo, scrisori scrise de mina, plapumarese, spalatorese, birjari, pantofi cu talpa de crep, malagambisti, sugative, Marina-Marina, shoshoni, foto-minut, caramele, primii ciorapi de matase cu dunga si talon, manichiurista care vine acasa, piata cu gainile in custi de lemn, Oraselul Copiilor, Ion Dacian, umbrelute de soare din dantela, moda dintilor de aur, caciuli rusesti cu urechi, fâsh, cicoare, sfesnicele de Shabat pastrate in catifea visinie cu broderie din fir aurit, somierele, shifonierele cu oglinzi groase de cristal, combinezoane din nailon, parfum de trandafiri bulgaresc, papusi din cirpa, sifoanele din sticla colorata, masina de tocat carne, covata de framintat aluatul, cazanul de fiert rufe, masina de cusut cu pedala din fier forjat, pe care scria 'Singer', geamuri cu flori de gheatza, omul de zapada cu carbuni in loc de nasturi, teracota fierbinte, in fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa, sa nu se adune praful, Ciresarii, bibelouri, statuia lui Lenin, cobilitzele de care atirnau cofele cu mere murate, cocosei din zahar ars, milieuri din borangic si dantela, cishmeaua de pe strada, Nivea, borsh la borcan, trasuri, ospatul cu turturi de gheata, sutienele 'fara capac', muraturile din beci, soba cu foc din lemne, lumina misterioasa a lampii cu gaz, fotografiile de familie, alb-negru: matusi cu palarii, unchi tepeni, bunici severi, flasneta din fatza teatrului, papagalul cu norocul in cioc, Celentano, defilarea de 23 August, mititei la gratar in Parcul Libertatii, ciresele-cercei, agatate pe urechi, gara cu zgomote si miros de despartire...
Minunat inventarul planetei pe care am fost cu totii mai mult sau mai putin contemporani, mai mult sau mai putin vecini. Pentru aceia care, la fel ca tine, s-au stramutat demult pe planete mai sofisticate, am cateva vesti: halvita se poate manca si acum, mititei fripti pe gratar in parcuri, de asemenea. Au disparut doar merele murate si braga. Hartie albastra de invelit caietele se vinde si se foloseste si azi, la concurenta cu invelitorile de plastic. Un cunoscut m-a batut la cap ani de-a randul sa-i aduc galosi sau sosoni de undeva din lume. Pana la urma i-a cumparat cineva un fel de sosoni-prezervativ de prin America. Bocitoarele sunt prezente si acum la inmormantari, mai ales (dar nu numai) la tara. Nu primesti de la nimeni din Romania scrisori scrise de mâna? este si astazi cel mai raspandit mod de productie a epistolelor. Plapumaresele continua sa faca plapumi la domiciliu. Se mananca si acum caramele tip Stolwerk. Manichiuristele si pedichiuristele pensionate presteaza servicii la domiciliul clientilor. Oraselul copiilor supravietuieste in mizerie. Orice tigan care se respecta si multi mahalagii se falesc cu dintii lor de aur. Exista somiere, sifoane din sticla colorata, masina de tocat carne si mai ales geamuri cu flori de gheatza in casele prost incalzite. In fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa. Bibelouri se cumpara cu ghiotura, figurine, catei, caluti si altele asemenea si se expun ostentativ in vitrina din sufragerie. Cele mai cautate milieuri nu numai pentru uz propriu ci si - mai ales - pentru cadouri destinate prietenelor din Israel sunt cele din macrame. Nivea, in aceleasi cutii plate albastre, este o crema mai scumpa decat multe altele. Anuntul "borsh proaspat" poate fi citit la multe ferestre, mai ales de subsol. Muraturile din beci, soba cu foc din lemne supravietuiesc si ele in multe case. Si mai avem, mai avem... closete in fundul curtii la tzara, copii infasati strans, tiganci care ghicesc in palma, in ghioc si in carti, babe care leaga si dezleaga farmece, uniforme cu guleras, funda si sortulet si felurite alte relicve ale stravechii civilizatii daco-romane. In mica alimentara de la coltul lui Ilie Pintilie cu Clopotarii Vechi stateau aliniate capatzani de zahar candel si bunicul nu voia sa-mi cumpere, ca-mi stricam dintii...
... scrobeala de rufe. Albastreala de rufe se numea (cel putin la Focsani) "sineala". "Colectia celor 15 lei", "doxuri", spirt medicinal in rol de after shave, briliantina din ulei de nuc... fusta soleil, combinezon de crepdeshin, manecute tricotate pe cinci andrele, bocanci cu blacheuri, tocuri luichenz, cazaca, bolerou, decolteu encoeur, decolteu en bateau, perdelute de marchizet, cuvertura de plus rosu sau verde, carpete de chelim, telefoane (cozi rulate peste urechi) tuns nemteste, Ora vesela cu Stroe si Vasilache. Alo, aici e Stroe/ si roaga sa-i dati voie/ o clipa sa va-nveseleasca/ sa glumeasca iar cu voi. Schmoll Pasta, Gladys, Frank Cafea, Bob, Bob, e-un sapun/ Bob, Bob, cel mai bun, /Bob, Bob, ideal,/ un sapun fenomenal. hau, hau, hau, la Sabego! Johny e-un baiat de treaba/toata lumea se intreaba/ cum de e atat de negru si lucios. Toata ziua-n ascensor/ ba ma sui ba ma cobor,/ sunt (firul conducator?), sus, jos si iar sus.... balene, clame, invizibile, fileu (de par) rulou, tunsoare a la garconne, coafura paj, coafura a la Alida Vali, scandal (corset), ciorapi de muslin, ciorapi tricotati, ciorapi de matase naturala Kunert, jambiere, cache-nez (cand am intrebat in clasa 1 primara cine mi-a luat cache-nez-ul vernil, o colega mi-a spus ca nu intelege evreieste). Femeia, eterna poveste,/ Nu-ntreba cine este,/ ci iubeste-o mereu./ Iubesc femeia/de dor nebuna/ blonda sau bruna,/imi e tot una. Sa nu iubesti prea mult femeia... Casuta noastra/cuibusor de nebunii/ te asteapta ca sa vii... Inghetata pe batz, rusi cu ceapa, nechezol, telemea de paispe, fratii petreus, adidasi, branza regala, patricieni, vata pe batz, stofa pe puncte, loden, transperante, briz-bizuri, la patru pasi de o excursie, steaua fara nume, floarea din gradina, Daniela si Aschiuta, Tanta si Costel, capitanul Val-Vartej, Cine stie castiga, La leul si carnatul, La trei ochi sub plapuma, Pariziana, Roata lumii, Teatrul Mogador, Popesti-Leordeni, Bumbesti- Livezeni, Salva-Visheu si de 'hei-rup'-urile de rigoare.... Da' de pufoaicele alea cenusii ce zici? Si de aparatoarele de ploaie de cap de dama pliabile (nu stiu daca ordinea atributelor e buna...), alea care arata ca o punga de plastic cu doua bretele, numa buna s-o pui peste un permanent proaspat.... ce zici de helanca? de izmenele de dama chinezesti, flaushate, roz sau vernil, transformate cu abilitate in caciuli de dama 'moderne'... de pixurile de la expozitia americana, de 'Avaramu' vazut de nu stiu cite ori, de translatoarea de la cinemateca.... de taxiurile Pobeda - dar si de ceasurile Pobeda... de merdenelele din Kogalniceanu, de cremshniturile de la Casata...
... un Grundig cit un sicriu, Aici e Radio Europa Libera/buna seara, dragi ascultatori, asternuturi brodate de mina, Am, lasate 'pentru copiii vostri', si nu stiu cum sa fac sa le arunc fara sa se prinda consoarta. Celentano, Rita Pavone, cravata de pionier... cu colturile roase, facute ferfenitza. Distinctiile pionieresti clasa I si II, Autobuz mao-tze-dun, insignele FGMA, FGAPS; laleleee, laleleeeee; macarale; cind la trap cind la galop, Dorina Draghici, Maria Lataretu, Sergiu Malagamba, TARS; ZIS; ZIM; Molotov; GAZ; MAZ; mingi din crep; biciclete MIFA, MOVE, Tatraplan, "la canal", "la stuf", legea/articolul 324; Ion Talianu, Calboreanu, calimara cu cerneala, cinema Muncitoru, Fory Etterle, badanagii, spoitori, bulibasha, chimir; militia economica, Jean Marais, Raf Valone, Luigi Ionescu, Scinteia pionierului, Teatrul Tandarica, Teatrul Licurici; Gabriel Popescu si Alexandru Demetriad la inchisoare pt pederasty , Aarta Florescu, tigari Nationale sau Olt/Mures pentru bunica, de un leu, salicilat; penicilina uleioasa, festivalul tineretului, lipii...
... minti ca o gazeta americana, Dr Frukter- Biblia in pediatrie, Cavit 9 pentru pofta de mancare, te-slavim-Rominie-pamint-parintesc, pronosport, loz-in-plic-dai-3-lei-si iei nimic, bomboane agricole, fondante, parizer, icre de Manciuria, cartofi noi, inghetata pe bat, la microfon Noel Bernard, malagambisti, artista poporului Lica Gheorghiu, misto-nasol-gagiu, intra in vernacular, controverse la c***l lui Graur, filme 'psihologice' sovietice, filme lacrimogene italienesti, Alain Delon...pe care l'am 'tradat' cu Simon Templar alias "The Saint", rochita de catifea, trening, bascheti, imbracaminte de la 'pachet', pantofi Guban, posete 'plic', pantaloni evazati, covoare de plush cu scena "Rapirea din serai", scrumiere in forma de peste, inele ghiul, tablouri cu sirene - marfa de contrabanda adusa de vaporenii intreprinzatori si connoiseurs de rafinamente proletcultiste. De cate ori ascult tangoul de demult, trandafirii tai, Beng beng, Unde ie iluziile mele care le-am perdut? my, my, my Delilah, breton gen Beatles, clasificarea muzicii in usoara, grea si populara, primele auto(de)serviri, "Dialog la distanta", telefoane cuplate, program de apa calda, creioane chimice si HB, ascutitori chinezesti, noile uniforme scolare, tovarasa diriginta, martisoare, cadouri de 8 martie, plocoane pentru scutiri la educatie fizica, "Snagov" fumat in WC-ul cimitirului tineretii mele, panglica obligatorie, braga si placinte dobrogene, frigider Zil, aspirator Buran, camera Laika, poze cu dedicatie pe verso, Pif le chien, Revista mea, Paris Match...
... Bula si bancuri cu cutremurul, BT-uri, sticla de bere tip CAER, cico, prajituri cu nume antiapetisante "Buturuga", "Cartof" (delicios, plin cu nuca), 'stewardesele' de pe ITB, 'blatul' studentesc la teatre, calatorii clasa 1-a cu 'nashul' cursuri de 'socialism stiintific', cartusul de Kent si sticla de whisky, chibrite care nu se aprindeau, palinka Bloody Mary, nesscaffe cu apa minerala, Noapte buna, copii...
... Maresiev, Galia Koroliova, Alexandr Matrosov, Pavlik, Stahanov, Valeri Cikalov, Ivan Budionii, Ceapaev, mai vreti? Daca nu va astimparati va infund cu Vodopianov, Ostrovski (ala cu asa s-a cacalit otelul), Fadeev, Zboara Cocorii, Comunistul, Fata cu Parul Carunt, Libelula, Piati Minuuuut... Alarma in munti, Sadko, Cazacii de pe Don, Tamara Makarova, Vesna, Kalman Latabar, Alerg dupa o stea, Norman Wisdom (sic)... sufertash, Duba Neagra, baia comunala, motoreta Puch, motoreta ILO, bicicleta Wanderer, Submarinul Dox, stamba, tesatura anti-jeg, burtiere, pantofi cu talpa de rafie/paie, sandale cu talpa de lemn, cafeaua Meinl, ghetele de baschet cehesti, ceasuri Schaffhausen/Doxa, geamgii, iaurgii, laptari, zarzavagii, sacagii, tocilari, sapunul 'Cheia', magiunul fiert in conforca din curte, 'Cleopatra, ochii-ti ard ca flacara!', 'Cumparati curent de la IREB!', 'Dati copiilor bomboane!', statia de radioficare, dusumele de lut, pantaloni de doc, fotbal cu nasturi, bluze de nailon stravezii prin care se vedeau bretelele de la sutien s suncile de la talie, legaturile de schi Kandahar, pantalonul-pana, pantalonii pescaresti, frizura-periutza, vase de bucatarie emailate, discurile 'Elite special', patefonul cu ac, gramofonul, rufe inghetate, puse iarna afara la uscat, caimac, chiloti de diftina, ierbar, mingi de cârpa, raglan, moda turbanelor, baticurile, pantofii de la Dermata, pantofii de la Guban, drot de facut bucle, IJ-urile,Ramona,
#31590 (raspuns la: #28409) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
si inca... - de ena la: 14/12/2004 04:26:10
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
....teatru radiofonic, Iosif Sava, Noapte buna copii, Unda vesela, Cine stie, cistiga, ziarul "Urzica", revista Secolul XX, revista "Magazin istoric", covrigi cu iaurt, "Dialog la distanta",Alexandru Stark, "Metronom" -Chiriac,la Europa libera, radio Luxemburg, Timur si baietii lui, "Los Paraguayos" in turneu, magnetofonul Tesla, ceaiurile cu lumina stinsa si Pink Floyd, snitel la pachet in drum spre tabara, cordeluta, numar si uniforma, studentii de la arhitectura pictând icoane pe geamurile la "Ion Mincu" in iarna lui '68, portocale în foita Jaffa(?) remaiem ciorapi, Carpati fara filtru, formatia Mondial, sedintele de exmatriculare ale celor care plecau cu parintii in Israel si Germania, formularele mari, formularele mici, balul de la Arhitectura, Liviu Ciulei,Tiriac si Nastase, manusile cu virfurile taiate sa poti tine Rotringul in mina cind desenezi in atelier la Mincu, Festivalul de Jazz de la Sibiu si J. Raducanu, "Ambasadorii prieteniei" corurile americane, "Macarale, râd in soare argintii", prietenii plecind in Israel, Ricky Dandel, greva de la Brasov('88??), au intrat rusii in Cehoslovacia, unt, faina, piine zahar si ulei pe cartela, oua rosii cu matza, pantaloni "supraelastic", coteleapelordunarii, "tacimuri", salam cu soia,cafea cu naut, imbracat "din pachet', schlafensiedeutch", vama-veche, blatul pe tren de la Razboieni, auto-stop, colectia romanului de 5 lei(?) Seder la sinagoga de pe strada Scolii, cantonamentele echipei de volei, incalzit apa pe resou, nu poti lua premiul unu cu asa un nume dar trebuie sa stii, asa neoficial ca esti cea mai cea, Tanta si Costel, Zizi Serban,studentii din Vietnam, make love no war, repartitia la tara, gluvilact la de 5 ori pretul, Radu Vulpescu, subtextele "Elisabeta I " la Bulandra, Marin Moraru si Toma Caragiu, sopirlita libera, Miriam Raducanu, Ioan Grigorescu....
... ceaun din fonta, cravata de pionier, borcanele bortoase cu bomboane sticloase de toate culorile, halvitza, ciubuc, sirop de 50 de bani, casata de la cofetaria 'din centru', statuia lui Vasile Roaita, sosete trei-sferturi cu pompoane, fuste din tergal, penare din lemn, costume de baie crosetate de mina, evantai din pene de strut, tigari Marasesti, hirtie albastra de invelit caietele, par pe moatze, fier de calcat cu carbuni incinsi, plutele de pe Bistrita, aparatele de radio cit dulapul, bentitza alba reglementara, uniformele scolare, bleumarin cu guleras alb, tocul cu penitza, saniile trase de cai, galosii, butoiul in care se aduna apa de ploaie pentru spalat parul, Wundertopf, dunga dintre peretii camerei si tavan, indopatul gistilor, jocul cu cercul, bocitoarele la cimitir, fragi cu smintina, fetele care, in lipsa fardului, isi ciupeau obrajii 'sa-si faca bujori', portocala anuala adusa de Mos Gerila, evreii 'cu actele depuse' n-au voie sa intre la facultate, televiziunea alb-negru, farfuriile din portelan vechi legate cu sirma, dopurile din cocean, acul de remaiat ciorapi, unt in frunza de brusture, creion chimic, cojile de mere pe plita incinsa, gutuile puse la copt pe dulap, manshonul, George Vraca, asternuturi brodate de mina, cani de tabla, ulei de ricin pentru gene frumoase, jupoane, L.S. Bulandra, indigo, scrisori scrise de mina, plapumarese, spalatorese, birjari, pantofi cu talpa de crep, malagambisti, sugative, Marina-Marina, shoshoni, foto-minut, caramele, primii ciorapi de matase cu dunga si talon, manichiurista care vine acasa, piata cu gainile in custi de lemn, Oraselul Copiilor, Ion Dacian, umbrelute de soare din dantela, moda dintilor de aur, caciuli rusesti cu urechi, fâsh, cicoare, sfesnicele de Shabat pastrate in catifea visinie cu broderie din fir aurit, somierele, shifonierele cu oglinzi groase de cristal, combinezoane din nailon, parfum de trandafiri bulgaresc, papusi din cirpa, sifoanele din sticla colorata, masina de tocat carne, covata de framintat aluatul, cazanul de fiert rufe, masina de cusut cu pedala din fier forjat, pe care scria 'Singer', geamuri cu flori de gheatza, omul de zapada cu carbuni in loc de nasturi, teracota fierbinte, in fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa, sa nu se adune praful, Ciresarii, bibelouri, statuia lui Lenin, cobilitzele de care atirnau cofele cu mere murate, cocosei din zahar ars, milieuri din borangic si dantela, cishmeaua de pe strada, Nivea, borsh la borcan, trasuri, ospatul cu turturi de gheata, sutienele 'fara capac', muraturile din beci, soba cu foc din lemne, lumina misterioasa a lampii cu gaz, fotografiile de familie, alb-negru: matusi cu palarii, unchi tepeni, bunici severi, flasneta din fatza teatrului, papagalul cu norocul in cioc, Celentano, defilarea de 23 August, mititei la gratar in Parcul Libertatii, ciresele-cercei, agatate pe urechi, gara cu zgomote si miros de despartire...
Minunat inventarul planetei pe care am fost cu totii mai mult sau mai putin contemporani, mai mult sau mai putin vecini. Pentru aceia care, la fel ca tine, s-au stramutat demult pe planete mai sofisticate, am cateva vesti: halvita se poate manca si acum, mititei fripti pe gratar in parcuri, de asemenea. Au disparut doar merele murate si braga. Hartie albastra de invelit caietele se vinde si se foloseste si azi, la concurenta cu invelitorile de plastic. Un cunoscut m-a batut la cap ani de-a randul sa-i aduc galosi sau sosoni de undeva din lume. Pana la urma i-a cumparat cineva un fel de sosoni-prezervativ de prin America. Bocitoarele sunt prezente si acum la inmormantari, mai ales (dar nu numai) la tara. Nu primesti de la nimeni din Romania scrisori scrise de mâna? este si astazi cel mai raspandit mod de productie a epistolelor. Plapumaresele continua sa faca plapumi la domiciliu. Se mananca si acum caramele tip Stolwerk. Manichiuristele si pedichiuristele pensionate presteaza servicii la domiciliul clientilor. Oraselul copiilor supravietuieste in mizerie. Orice tigan care se respecta si multi mahalagii se falesc cu dintii lor de aur. Exista somiere, sifoane din sticla colorata, masina de tocat carne si mai ales geamuri cu flori de gheatza in casele prost incalzite. In fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa. Bibelouri se cumpara cu ghiotura, figurine, catei, caluti si altele asemenea si se expun ostentativ in vitrina din sufragerie. Cele mai cautate milieuri nu numai pentru uz propriu ci si - mai ales - pentru cadouri destinate prietenelor din Israel sunt cele din macrame. Nivea, in aceleasi cutii plate albastre, este o crema mai scumpa decat multe altele. Anuntul "borsh proaspat" poate fi citit la multe ferestre, mai ales de subsol. Muraturile din beci, soba cu foc din lemne supravietuiesc si ele in multe case. Si mai avem, mai avem... closete in fundul curtii la tzara, copii infasati strans, tiganci care ghicesc in palma, in ghioc si in carti, babe care leaga si dezleaga farmece, uniforme cu guleras, funda si sortulet si felurite alte relicve ale stravechii civilizatii daco-romane. In mica alimentara de la coltul lui Ilie Pintilie cu Clopotarii Vechi stateau aliniate capatzani de zahar candel si bunicul nu voia sa-mi cumpere, ca-mi stricam dintii...
... scrobeala de rufe. Albastreala de rufe se numea (cel putin la Focsani) "sineala". "Colectia celor 15 lei", "doxuri", spirt medicinal in rol de after shave, briliantina din ulei de nuc... fusta soleil, combinezon de crepdeshin, manecute tricotate pe cinci andrele, bocanci cu blacheuri, tocuri luichenz, cazaca, bolerou, decolteu encoeur, decolteu en bateau, perdelute de marchizet, cuvertura de plus rosu sau verde, carpete de chelim, telefoane (cozi rulate peste urechi) tuns nemteste, Ora vesela cu Stroe si Vasilache. Alo, aici e Stroe/ si roaga sa-i dati voie/ o clipa sa va-nveseleasca/ sa glumeasca iar cu voi. Schmoll Pasta, Gladys, Frank Cafea, Bob, Bob, e-un sapun/ Bob, Bob, cel mai bun, /Bob, Bob, ideal,/ un sapun fenomenal. hau, hau, hau, la Sabego! Johny e-un baiat de treaba/toata lumea se intreaba/ cum de e atat de negru si lucios. Toata ziua-n ascensor/ ba ma sui ba ma cobor,/ sunt (firul conducator?), sus, jos si iar sus.... balene, clame, invizibile, fileu (de par) rulou, tunsoare a la garconne, coafura paj, coafura a la Alida Vali, scandal (corset), ciorapi de muslin, ciorapi tricotati, ciorapi de matase naturala Kunert, jambiere, cache-nez (cand am intrebat in clasa 1 primara cine mi-a luat cache-nez-ul vernil, o colega mi-a spus ca nu intelege evreieste). Femeia, eterna poveste,/ Nu-ntreba cine este,/ ci iubeste-o mereu./ Iubesc femeia/de dor nebuna/ blonda sau bruna,/imi e tot una. Sa nu iubesti prea mult femeia... Casuta noastra/cuibusor de nebunii/ te asteapta ca sa vii... Inghetata pe batz, rusi cu ceapa, nechezol, telemea de paispe, fratii petreus, adidasi, branza regala, patricieni, vata pe batz, stofa pe puncte, loden, transperante, briz-bizuri, la patru pasi de o excursie, steaua fara nume, floarea din gradina, Daniela si Aschiuta, Tanta si Costel, capitanul Val-Vartej, Cine stie castiga, La leul si carnatul, La trei ochi sub plapuma, Pariziana, Roata lumii, Teatrul Mogador, Popesti-Leordeni, Bumbesti- Livezeni, Salva-Visheu si de 'hei-rup'-urile de rigoare.... Da' de pufoaicele alea cenusii ce zici? Si de aparatoarele de ploaie de cap de dama pliabile (nu stiu daca ordinea atributelor e buna...), alea care arata ca o punga de plastic cu doua bretele, numa buna s-o pui peste un permanent proaspat.... ce zici de helanca? de izmenele de dama chinezesti, flaushate, roz sau vernil, transformate cu abilitate in caciuli de dama 'moderne'... de pixurile de la expozitia americana, de 'Avaramu' vazut de nu stiu cite ori, de translatoarea de la cinemateca.... de taxiurile Pobeda - dar si de ceasurile Pobeda... de merdenelele din Kogalniceanu, de cremshniturile de la Casata...
... un Grundig cit un sicriu, Aici e Radio Europa Libera/buna seara, dragi ascultatori, asternuturi brodate de mina, Am, lasate 'pentru copiii vostri', si nu stiu cum sa fac sa le arunc fara sa se prinda consoarta. Celentano, Rita Pavone, cravata de pionier... cu colturile roase, facute ferfenitza. Distinctiile pionieresti clasa I si II, Autobuz mao-tze-dun, insignele FGMA, FGAPS; laleleee, laleleeeee; macarale; cind la trap cind la galop, Dorina Draghici, Maria Lataretu, Sergiu Malagamba, TARS; ZIS; ZIM; Molotov; GAZ; MAZ; mingi din crep; biciclete MIFA, MOVE, Tatraplan, "la canal", "la stuf", legea/articolul 324; Ion Talianu, Calboreanu, calimara cu cerneala, cinema Muncitoru, Fory Etterle, badanagii, spoitori, bulibasha, chimir; militia economica, Jean Marais, Raf Valone, Luigi Ionescu, Scinteia pionierului, Teatrul Tandarica, Teatrul Licurici; Gabriel Popescu si Alexandru Demetriad la inchisoare pt pederasty FPRIVATE "TYPE=PICT;ALT=zambet" , Aarta Florescu, tigari Nationale sau Olt/Mures pentru bunica, de un leu, salicilat; penicilina uleioasa, festivalul tineretului, lipii...
... minti ca o gazeta americana, Dr Frukter- Biblia in pediatrie, Cavit 9 pentru pofta de mancare, te-slavim-Rominie-pamint-parintesc, pronosport, loz-in-plic-dai-3-lei-si iei nimic, bomboane agricole, fondante, parizer, icre de Manciuria, cartofi noi, inghetata pe bat, la microfon Noel Bernard, malagambisti, artista poporului Lica Gheorghiu, misto-nasol-gagiu, intra in vernacular, controverse la c***l lui Graur, filme 'psihologice' sovietice, filme lacrimogene italienesti, Alain Delon...pe care l'am 'tradat' cu Simon Templar alias "The Saint", rochita de catifea, trening, bascheti, imbracaminte de la 'pachet', pantofi Guban, posete 'plic', pantaloni evazati, covoare de plush cu scena "Rapirea din serai", scrumiere in forma de peste, inele ghiul, tablouri cu sirene - marfa de contrabanda adusa de vaporenii intreprinzatori si connoiseurs de rafinamente proletcultiste. De cate ori ascult tangoul de demult, trandafirii tai, Beng beng, Unde ie iluziile mele care le-am perdut? my, my, my Delilah, breton gen Beatles, clasificarea muzicii in usoara, grea si populara, primele auto(de)serviri, "Dialog la distanta", telefoane cuplate, program de apa calda, creioane chimice si HB, ascutitori chinezesti, noile uniforme scolare, tovarasa diriginta, martisoare, cadouri de 8 martie, plocoane pentru scutiri la educatie fizica, "Snagov" fumat in WC-ul cimitirului tineretii mele, panglica obligatorie, braga si placinte dobrogene, frigider Zil, aspirator Buran, camera Laika, poze cu dedicatie pe verso, Pif le chien, Revista mea, Paris Match...
... Bula si bancuri cu cutremurul, BT-uri, sticla de bere tip CAER, cico, prajituri cu nume antiapetisante "Buturuga", "Cartof" (delicios, plin cu nuca), 'stewardesele' de pe ITB, 'blatul' studentesc la teatre, calatorii clasa 1-a cu 'nashul' cursuri de 'socialism stiintific', cartusul de Kent si sticla de whisky, chibrite care nu se aprindeau, palinka Bloody Mary, nesscaffe cu apa minerala, Noapte buna, copii...
... Maresiev, Galia Koroliova, Alexandr Matrosov, Pavlik, Stahanov, Valeri Cikalov, Ivan Budionii, Ceapaev, mai vreti? Daca nu va astimparati va infund cu Vodopianov, Ostrovski (ala cu asa s-a cacalit otelul), Fadeev, Zboara Cocorii, Comunistul, Fata cu Parul Carunt, Libelula, Piati Minuuuut... Alarma in munti, Sadko, Cazacii de pe Don, Tamara Makarova, Vesna, Kalman Latabar, Alerg dupa o stea, Norman Wisdom (sic)... sufertash, Duba Neagra, baia comunala, motoreta Puch, motoreta ILO, bicicleta Wanderer, Submarinul Dox, stamba, tesatura anti-jeg, burtiere, pantofi cu talpa de rafie/paie, sandale cu talpa de lemn, cafeaua Meinl, ghetele de baschet cehesti, ceasuri Schaffhausen/Doxa, geamgii, iaurgii, laptari, zarzavagii, sacagii, tocilari, sapunul 'Cheia', magiunul fiert in conforca din curte, 'Cleopatra, ochii-ti ard ca flacara!', 'Cumparati curent de la IREB!', 'Dati copiilor bomboane!', statia de radioficare, dusumele de lut, pantaloni de doc, fotbal cu nasturi, bluze de nailon stravezii prin care se vedeau bretelele de la sutien s suncile de la talie, legaturile de schi Kandahar, pantalonul-pana, pantalonii pescaresti, frizura-periutza, vase de bucatarie emailate, discurile 'Elite special', patefonul cu ac, gramofonul, rufe inghetate, puse iarna afara la uscat, caimac, chiloti de diftina, ierbar, mingi de cârpa, raglan, moda turbanelor, baticurile, pantofii de la Dermata, pantofii de la Guban, drot de facut bucle, IJ-urile,Ramona, lalele, lalele, lalele/ frumoase ca visele mele..., Gigi Larga ..(pardon: Marga!), Salut voios de pionier!, cazacii de pe Don, Eu sunt Vuving al tau cel mic/ mi-e foame si mi-e frig..., sotronul, turca, foto-montaje, lozinci, tigari Carpati, Maiakovski si versul alb, deschizatorii de drumuri noi: Marx, Engels, Lenin si tatucul Stalin, turta dulce, chilotii moartea pasiunii, firer de calcat cu carbuni, motoreta partaitoare "Carpati", cozile in asteptarea mesadei de porc, femururi imaculate de vita la Kg., capatani de porc, gaturi si ghiare de pui, bomboana cocos pe bat, sandale romane cu sfoara, sandale de panza, cutii de lemn cu marmelada americana, difuzor de cartier, razuitoare pentru spalat rufe, soda si lesia de cenusa pentru spalat rufe, sapun de casa din resturi de grasimi, opaituri, pap din coca pentru lipit, ornamente de Cracuin din hartie creponata si carton, papusi din carpa si carton, halva turceasca, rasnita tubulara din alama pentru cafea, cafea la nisip in ibric de cupru, cafea de naut si cicoare, Gheorghiu Dej, Ana Pauker, etc., orele de Aparare Locala Antiaeriana, masina de tocat carne, ora copiilor, Teatru Radiofonic, stiu ca ma iubesti si tu..., Zambete pe portativ, De la munte la mare, Ora Satului, Marius Mihail si muzica usoara, braga, ia la maica.. porumbielu' cald!, de ce nu-mi spui ca ma iubesti?.. , cararuie care duci in varf de munte/ si te pierzi in nouri ca un fir de fum..., prajituri "Moscova", sunca artificiala, apa de ploaie pentru spalat parul, frectia cu gaz cantra paduchilor, carute cu coviltir, carute cu roti din cauciuc, hasnale, blocuri de ghiata pentru racitoare, suporturi metalice pentru sifoane, armonicele, papucii din papura, covoare din resturi de carpe, jumari presate la calup, "-Daca n-ai punga, iti dau branza asa.. in mana..!", sarsanalele: prima grija si podoaba, "-Ia marfa la rand cocoana, nu alege, ca nu-i a ta!", dialog prietenesc: "-stai la rand, ma nenorocitule!", "-haordeu mancati-as, da' de ce, e coada ma-ti?", serialul: "om bogat, om sarac", televioare Cosmos, ciuperci din lemn pentru tesut ciorapi, Votati Soarele!, "-Spoi-tingir nuaaa!..", "-Floriceleee!..", sugiucul, ciorapi grosi raiati, galosii de cauciuc, sacagii, felinarele, bomboane cu miere, de lapte, spirtoase, praline, lapte acidulat si cornuri "Sinaia", japoneze, cosurile din papura pentru piata, genti din papura, pantofii "Cuban", tocurile cui cu pufere protectoare, moatele pe bucati hartie, fileuri pentru par, droturi pentru bucle, plase pentru targuieli, jurnale in loc de fete de masa, cismeaua comuna de la coltul strazii, laturile aruncate in drum, balega starzilor, pubele de gunoi neacoperite facute din ..orice e la indemana.., gropile starzilor si canalele infundate, miasme, tantari, sobolani, muste, jegul de sub unghii si cam de peste tot, boli..., Academician Doctor Inginer: COdoi, artistii poporului, cantarea Romaniei, tot inainte cu gandul fierbinte!.., Ceausescu: tatal nostru!.., filme alb-negru, ca: Undeva..in Europa, Cenusareasa, Auschvitz.., Copilaria lui Gorki, batice, palarii cu boruri tari, perdele crosetate, goblenuri si covoare pe pereti, jambiere, turbane, panza anti-jeg, cearceafuri din panza numita america, cizme de cauciuc cu toc sau fara, tigarete, fuste midi, pantaloni largi, noduri cand subtiri, cand groase la cravate, rochii balerina pe jupoane, bolerouri, chiloti de celofibra, tetra,
#31592 (raspuns la: #28409) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Stiri bune pt. bauturile spirtoase romanesti - de RSI la: 17/03/2005 19:02:37
(la: Ce bautura preferati?)
Din Adevarul Online de azi:

"Inainte de sfarsitul lunii martie,
Tuica si palinca romaneasca - protejate in UE

Bauturile spirtoase romanesti vor fi protejate in Uniunea Europeana, cel mai probabil inainte de sfarsitul acestei luni. Ministerul Agriculturii a elaborat lista cu cele 39 de denumiri geografice protejate de bauturi spirtoase, care va fi publicata in Monitorul Oficial in cursul acestor zile. Dupa ce acest pas a fost efectuat, urmeaza semnarea Acordului bilateral dintre Romania si UE privind recunoasterea si protectia bauturilor spirtoase. "In cursul negocierilor cu UE am obtinut ca 39 de bauturi sa fie recunoscute pe piata comuna. Lista noastra va fi anexa la Acordul bilateral care va fi semnat probabil saptamana viitoare. Din acel moment, bauturile noastre vor fi protejate in Europa", ne-a declarat Tudorel Balta, specialist in Ministerul Agriculturii. Lista aprobata prin Ordin al ministrului Agriculturii cuprinde 13 tipuri de tuica (de Buzau, de Zalau, de Arges, Horinca de Maramures, Turtul de Oas), 21 de palinca (de Calnau, de Vrancea, de Jaristea, de Zalau, Rieni Palinca de Bihor) si cinci de vinars - frantuzescul coniac (de Tarnave, Vaslui, Murfatlar, Vrancea, Segarcea). "Lista poate fi completata abia dupa aderare. Procedura de aprobare va fi insa mai indelungata, de circa opt luni, timp in care fiecare stat membru va analiza si eventual va contesta noua lista, dupa care se supune aprobarii Uniunii", a explicat Tudorel Balta. Conform reglementarilor europene, un produs protejat poate avea o distributie regionala (pot exista mai multe produse similare, in tari diferite ale Uniunii, dar acestea vor fi vandute numai pe o piata restransa), nationala si europeana. Pe piata UE poate fi comercializat un singur produs cu o anumita denumire traditionala, iar alti agenti economici care doresc sa fabrice produsul respectiv cu aceeasi denumire trebuie sa cumpere licenta."



==============
"- Cum putem face imposibilul?"
"- Cu entuziasm!"
Paulo Coelho-Al 5-lea Munte

Premisa este corecta, dar... - de riusma la: 01/06/2005 08:53:12
(la: Downloadul de mp3-uri si filme de pe Internet.)
Este corect si legal tot ceea ce ai spus? Prin prisma cumparatorului sau a celui care inchiriaza sau imprumuta o opera muzicala asa ar fi, dar..., dar... diferenta dintre a copia o opera pentru care s-a platit pretul suportului, pretul aparatului de copiat, sau pretul inchirierii (toate acestea au incorporate si drepturi conexe de autor) si a o difuza (in copie "asa zis" legala sau in copie original) este foarte mare.
Tarile civilizate, si acum evident si Romania au facut aceasta diferentiere chiar in legea la care se face referire ma sus, 8/1996 cu modificarile ulterioare.
Toate drepturile de autor mai sus pomenite, fac referire doar la dreptul de a detine o copie originala a respectivei opere, copie facuta de producatori autorizati (de catre titularul drepturilor de autor) sau de catre cei neautorizati (respectiv fiecare dintre cei care au un sistem de copiere oarecare). ATAT !
Despre difuzare domnilor, nu cred ca am vorbit pana acum. Difuzarea produsului, prin reproducere sonora sau nu, pe suport matarial sau virtual (in cazul nostru, radio, discoteca, restaurant, nunti, internet etc.) este un alt capitol, cu drepturi de autor distincte, bine precizate. Detinerea legala a suportului ce contine opera respectiva nu inseamna ca ai dreptul sa o difuzezi, vezi micutul anunt aflat pe orice CD sau caseta audio dupa semnele © detinator de "copywright" - "DIFUZAREA, COPIEREA, MULTIPLICAREA ETC. PRIN ORICE MIJLOACE A ACESTUI... ESTE INTERZISA FARA APROBAREA DETINATORULUI DREPTURILOR DE AUTOR". Vezi Legea 8/1996, etc...
Din pacate "Metoda reducerii la absurd" porneste de la o premisa corecta dar sfarseste lamentabil, confuzia dintre copiere si difuzare nu poate fi depasita.
Q.E.D. - Legea si reglementarile nu sunt gresite, sunt doar prost aplicate, aici si aiurea in lume.
Pentru detalii pe mail: riusma@yahoo.com - fost inspector pentru drepturi da autor in Romania
#52582 (raspuns la: #1329) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pasagerule,rescriu mesajul pierdut. - de PROUDFRECKLED la: 06/06/2005 16:34:23
(la: Ce va place cel mai mult la Paris)
A trecut deja o saptamina de la intoarcere!Doua nopti la rind am visat doar Paris.Am umblat si am vizitat tot ce propui tu mai sus,in plus am fost si la Versailles.Vizitat si cimitirele Pere Lachaise si Montparnasse.Am avut doua zile bilete la OpenTour,plimbare pe Sena.In rest abonament la metrou.Magnific ! Monumentele,muzeele,bulevardele..Cum sa raspund la test ?Imposibil sa ma hotarasc !De cum am coborit din avion am simtit ca sunt in Europa.Vinticelul cald,plante care aici le-au distrus de mult cu ierbicidele.Castani.Plin de castani si tei.Doar cind nu-i mai vezi iti dai seama ce mult ti-au lipsit.Arhitectura si sistematizarea,canalizarea,serviciile,efortul pentru curatenie,aprovizionarea...ma rog tot ce tine de "asezare umana"este la superlativ.Poate sunt inca buimaca,dar eu n-am vazut mizerie.Dimpotriva,nu stiam cum sa mai pozam sa nu prindem si un lucrator cu matura,un cos de gunoi,ori o masina de curatat.E drept c-am urmat trasee turistice,dar ce vrei mai mult in sapte zile.
Parisul,greu de istorie,adulat de poeti ,frecventat si locuit de artisti si de bogatii lumii in toate timpurile...ce mai pot adauga eu?Ceva de la mine?Pai daca as insirui cladirile mai inportante din Arad,orasul in care m-am nascut,cum ar fi,Palatul Cenad, Casa cu lift,Banca, Primaria ,Scoala Sanitara,Teatrul,Palatul Cultural,Gara,cele trei biserici centrale,Liceul nr.1,poate dar nu e sigur ,ca ajung la suprafata muzeului Louvre!Este prima data ca mi se intimpla,in atitia ani de turism sa-mi para rau ca trebuie sa plec,sa urc in avion,sa ma intorc pe continentul Nord American.Am avut sentimentul ca plec de acasa,nu ca ma intorc la mine.Si suntem asezati si noi aici,ca tot romanul gospodar:casa,curte ,piscina,peturi...Daca as locui in Paris,sigur m-as deplasa doar pe bicicleta.Distantele sunt mici,sunt piste pentru biciclete,se circula reglementar.Poate ca cel mai mult la Paris mi-ar place viata de zi cu zi.Voi cei privilegiati cara traiti acolo daca aveti motive sa ma contraziceti ,nu ezitati !Poate mi-l scoateti din cap.Parisul.Da n-o sa fie chiar usor !Pasagerule,daca te intereseaza si alte amanunte vazute prin ochii mei n-ai decit sa-mi faci un semn.
Fotografia si limba romana - de Dinu Lazar la: 01/08/2005 19:51:51
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
vedem o interesanta discutie despre fotografie si limba romana la Softpedia, la adresa
http://forum.softpedia.com/index.php?s=5155c1bc6a54f859ced949ccce3d5455&showtopic=70795

Care e problema... din punctul meu de vedere chestiunea mi se pare nenegociabila.
Acolo unde exista termeni consacrati in limba romana trebuie folositi acestia - exista si reglementari legale in acest sens, dar nu am chef sa pierd timp sa demonstrez acest lucru; webmasterii au datoria sa cunoasca aceste legi, pentru ca sunt legi, limba si folosirea termenilor corecti nu e la liberul arbitru al fiecaruia.
Nu exista scuze; folosirea altor termeni imi transmite semnalul ca cel in cauza nu a trecut nici pe la scoala, unde in clasa a shaptea se invata inca in Romania - sigur, sumar, dar se invata - optica si notiunile de fotografie.
Oricit ar citi un pasionat literatura engleza, el nu trebuie sa foloseasca in texte romanesti decit consacratele obiectiv, vizor, obturator, exponometru, si tot asa.
Cine era la toaleta la o tigara la scoala sau poate chiar nu a trecut pe acolo are acum tot timpul sa se perfectioneze si sa vada corect cum stau lucrurile; se pot citi pe indelete in romaneste cunostintele de liceu privitoare la aparate foto la
http://www.referatero.com/referate/fizica/FIZ10/Despre_aparate_foto.php
si la
http://www.e-scoala.ro/fizica/aparat_foto.html

In cele doua foarte scurte materiale se poate invata si exersa si vocabularul romanesc de specialitate, care nu e greu decit pentru cei care nu o au de loc cu neuronii; sunt maxim 10 cuvinte esentiale care nu ar trebui stilcite, interpretate si fandosite: obiectiv si nu lentila, diafragma si nu apertura, profunzime si nu dof, punere la punct si nu focusare, vizor si nu viufainder, etc.

De asemeni la fotomagazin.ro sunt explicate aceste notiuni primare si exista foarte multe articole scrise precis, exact, simplu si elegant de CSR, intr-un limbaj romanesc mult superior oricarei reviste romanesti sau forum unde se mai vorbeste de fotografie.

Exista chestii negociabile si variabile; exista arta si in arta orice e posibil; dar cind e vorba de limba romana, si mai ales de termeni - tehnici!- consacrati si foarte buni, cred ca nu ar trebui facut nici cel mai mic rabat de la corectitudinea limbii si de la respectarea ei.
Fotografie nu se face la noi de citeva luni si subliniez ca mi se pare un barbarism de neinchipuit si o dovada de incultura indiscutabila stilcirea limbii romanesti unde nu e cazul.
Au mai fost astfel de momente, cind frantzuzismele erau la moda la 1900 si ne asasinau unii cu furculition si lingurition; acu vaz ca veni rindul aperturii si shuterului shuterizator.
Chestiunea e mai importanta decit pare... cel putin mie asa mi se pare.
Cine tine mortis la apertura, laitmetru sau viufainder, sa scrie tot textul in engleza si nu e nici o problema; introducerea acestor termeni in limba romana insa mi se pare o chestie care spune multe...
Sigur, nu sunt lingvist, nu ma pricep, poate ma insel. Orice e posibil.
Se poate face un trebonal de jmekeri care sa spuna imediat ca sunt un inapoiat si un frustrat si ia sa-mi vad eu de papuci si halatzel; in sinea mea nu pot sa spun decit, ca tipul ala acu 500 de ani, "si totusi se misca..."
#62871 (raspuns la: #62824) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Asociatie - de stefan dinu la: 16/11/2005 13:01:02
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Lipseste cum am spus un manager de proiect. Daca Narcis sa hotareste sa o faca, o sa sprijin cum pot initiativa si asta nu numai cu umila mea expertiza de avocat. Nu ascund faptul ca il cunosc personal si destul de bine pe Ministru Culturii (o stiam si pe dna Musca, dar cu Adrian Iorgulescu am stat ceva timp impreuna pe la defunctul UFD). Este un moment bun din punctul de vedere al posibilitatilor de lobby.
Am putea, dat fiind faptul ca nu exista o alta asociatie activa, sa solicitam si sprijin pentru sediu si fonduri pentru proiecte. Idei sunt multe si ratiunea existentei unei asociatii este sustinuta de multe argumente.
Lipseste energia necesara impingerii primului bulgare de zapada. Sunt sigur ca odata creata, la asociatie se vor ralia toti fotografii de buna credinta care inteleg faptul ca dincolo de rivalitati, avem interese comune care trebuiesc aparate.
Reamintesc celor ce nu au citit in posturi mai vechi numai cateva din lucrurile pe care le poate face o asociatie:
- apara interesul fotografilor in cazuri de incalcare a drepturilor de autor;
- organizeaza evenimente: premii, expozitii, ateliere, cursuri, s.a.
- organizeaza pe baza de reciprocitate schimburi culturale cu asociatii similare din afara tarii;
- sprijina, pe baza de reciprocitate, fotografii straini ale caror opere sunt furate in Romania; (ajutand indirect fotografii romani prin inmultirea cererii pt. piata interna)
- reprezinta partener de dialog cu autoritatile in vederea reglementarilor legale cu incidenta in domeniu fotografiei;
- sprijina dreptul liber la exprimare a fotografului, prin apararea fata de abuzul autoritatilor; (de cate ori nu ati fost opriti in mod abuziv sa faceti o fotografie, in conditiile in care nu exista un indicator privind interzicerea fotografiatului)
Si lista poate continua. Daca mai sunt si alte idei, ar fi interesant un exercitiu in cadrul acestei discutii. Sa nu ezitam sa ne propunem lucruri care par greu de realizat. Stiu ca fotografii sunt artisti, sunt sensibili si uneori pesimisti, insa de data asta putem sa spargem un pic acest tipar si sa punem initiativa pe roate. Doar efortul de inceput va fi mai greu, insa pe masura ce ne vom inmulti si ne vom dezvolta, vom fi luati din ce in ce mai serios si de fotografi, dar si de ceilalti, mai ales de autoritati.
AFR - de George Nicolae la: 12/12/2005 19:10:16
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Duminica, 11 decembrie 2005, a avut loc prima intalnire a grupului de initiativa in vederea constituirii unei asociatii profesionale destinata fotografilor.
La intalnire au participat aproximativ 25 de fotografi amatori si profesionisti.

Denumirea aleasa este "Asociatia Fotografilor Romani". Asociatia va oferii posibilitatea oricarui fotograf roman (din tara sau strainatate) sa devina membru fara ca afilierea sa fie restransa la o arie geografica.

Pana la definitivarea statutului, cateva din obiectivele Asociatiei Fotografilor Romani:
- sa protejeze si promoveze interesele profesionale ale fotografilor romani;
- sa protejeze si promoveze, pe baza de reciprocitate, interesele profesionale ale fotografilor straini pe teritoriul Romaniei;
- sa reprezinte un partener de dialog activ cu autoritatile statului in privinta reglementarilor legislative cu incidenta in domeniu fotografiei;
- sa sprijine dreptul la libera exprimare a fotografului si prin protejarea acestuia fata de abuzurile autoritatilor statului si/sau tertelor persoane;
- sa organizeze evenimente: expozitii, ateliere, cursuri, s.a.
- sa organizeze pe baza de reciprocitate schimburi culturale cu asociatii similare din afara tarii;

Pana la data de 5 ianuarie 2006 statutul asociatiei urmeaza sa fie definitivat urmand ca la data de 1 februarie 2006 sa aiba loc intalnirea membrilor fondatori in vederea aprobarii si semnarii acestuia.

Pana la defitivarea site-ului si a sediului mai multe informatii despre Asociatia Fotografilor Romani se pot obtine la afr@olsare.ro .
simion - de donquijote la: 10/01/2006 13:27:55
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
faci mai multe afirmatii fara nici o baza reala.

Stiai ca gindirea evolutionista a stat la baza comunismului? Ce lucruri bune a adus comunismul omenirii in secolul trecut si ce aduce astazi?

comunismul n-are nici o legatura cu teoria evolutionista.
comunismul s-a bazat pe punerea in practica a unei teori politico economice care era deja depasita la cativa ani dupa ce a aparut, si mai ales a fost aplicata cu mari deviatii de la ideea originala.

Stiai ca evolutionismul il determina pe om sa se comporte (uneori) ca anarhist (cel mai puternic), adica neaga existenta lui Dumnezeu si isi permite sa actioneze nepermis fata de semenii sai? Vezi Romania de azi!Stiai ca creationismul il constientizeaza pe om de existenta Creatorului (Dumnezeu) si-l determina sa fie altrtuist cu semenii sai si cu mediul inconjurator?
Nu ti-ar plce sa traiesti intr-o societate mai buna, mai prospera si mai linistita?

in ceea ce priveste comportamentul moral si social ateii sunt cel putin la fel de morali ca si credinciosii.
da-mi te rog un exemplu de societate care a devenit mai buna prin religiozitate. toate exemplele din istorie demonstreaza exact opusul. tarile democratice cu nivel ridicat de trai sunt si cele unde religia e complet despartita de stat si religiozitatea populatiei e redusa.
cat priveste grija pentru mediul inconjurator, exista aceeasi tendinta. de exemplu in usa politicienii conservatori - adica cei care sunt mai apropiati de religie sunt cei care se opun cu insistenta oricaror reglementari legale privind mediul. legislatie si regulamente in acest sens exista in japonia, europa de vest, adica tot acolo unde religia nu se amesteca in treburile statului si oamenii nu se prea inghesuie la slujbe religioase.
#99444 (raspuns la: #99151) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...