comentarii

regreti ca ne-am cunoscut


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
thelinuxguy :-) - de desdemona la: 29/04/2004 03:47:01
(la: Romanii si co-operarea)
Imi place nickname-ul tau, dar mi se pare ca sistemul de operare linux e mai rabdator si mai rezonabil si nu trage concluzii eronate :-) !!!

Stai, nu sari ca nu dau turcii !!! Ce treaba-i asta, vii si imi dai in cap cu Irak, Iran si Afganistan ! Nu ma refeream la ele, ci la alte societati traditionale : bastinasi australieni, amerindieni, indieni, greci, japonezi, chinezi, popoare africane, si chiar est-eurpoeni. Nu tin sa intru in detalii si polemici pentru ca e o pierdere de timp, cred ca mesajul meu e suficient de clar pentru cei ce vor sa-l inteleaga. Ma referam mai mult la influenta moralitatii asupra evolutiei persoanelor membre ale acelei societati si nu la posibilitatea de-a exista in acele societati grupari de guerilla si extremisti, fanatici, violenti. De fapt ideea mea a gasit o confirmare recenta intr-un subiect prezentat pe acest site cu cateva zile in urma (despre 'islamizarea europei', regret ca nu mai cunosc titlul exact).
Ideea de la baza afirmatiei mele era ca traditia joaca un rol regulator in societate, si ca siguranta pe care ti-o da ea poate fi uneori preferabila libertatii absolute a gandirii, care ridica o multitudine de probleme de soutionat, pentru care e greu sau imposibil sa gasesti singur raspunsuri intr-o viata, oricat ai fi de genial. Uite, imi vine in minte un exemplu, iarna, haita de lupi se deplaseaza prin zapada adanca unul dupa altul, folosindu-se de urmele celor dinainte. Nimeni nu opreste pe un lup sa o ia pe alt drum daca vrea, dar e mai greu sa isi croiasca singur un drum prin zapada neumblata. Intelegi ce vreau sa spun ? E mai usor sa urmezi o traditie straveche, macar in liniile mari. Sigur, aici nu vreau sa ridic in slava 'extremismul traditionalist' adica sa adopti toate practicile si superstitiile inaintasilor, cum ar fi de exemplu evitarea planificarii familiale (sa fie cati prunci o da dumnezeu), sau sa scuipi de trei ori cand trece matza neagra. Dar sa ai respect pentru principiile traditiei, sa iti folosesti simtul masurii si bunul simt, si sa te privesti pe tine insuti in mod obiectiv pe cat se poate (sa iti dai seama singur cand exagerezi). Desigur rebeliunea e buna, si e un factor de progres, dar o schimbare trebuie sa fie justificata de efectele ei pozitive.

Sigur ca societatea umana a fost mai violenta si mai destructiva ca azi, dar asta nu e neaparat vina legilor morale de care vorbeam. Dar in ce priveste distrugerea eu ma refeream la autodistrugere (sinucideri, dependenta de droguri, violenta in familie, depresie si nebunie). Cati dintre locuitorii Columbiei si Boliviei sunt dependenti de drogurile pe care le produc ? Cati se sinucid in tarile sarace ?
Cred ca m-am lungit prea mult, dar sper ca ai inteles ce voiam sa spun. Nu te supara daca tonul mi-a fost cam 'beligerant', imi place sa pun energie in exprimare, sunt un dragon (chinezesc) deci e normal sa scuip flacari :)

O zi excelenta !
Desde
___________
"Sa fii tu insuti schimbarea ce o doresti in lume".
#14692 (raspuns la: #14404) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Scuzele mele sunt nemarginite.15 ani,am eu obiceiul sa consider ca perioada 15,fie ore,zile,luni,ani,nu era o referire la tine.regret,dar nu-ti cunosc "antecedentele",deci nu bat apropouri la relatiile tele sau la trecutul tau.m-ai perceput total eronat,si imi pare foarte rau,pt ca am citit comentariile tele de vreo 2-3 luni,unele macar,si iti port un mare respect!asa ca inca o data,iti prezint umile scuze si nemarginite daca ai crezut ca te-am atacat.pt a-ti raspunde la intrebare,nu,nu am fost si nu sunt casatorita,eu nu cred in casatorie si nu cred ca voi fi casatorita,cel putin nu prea curand oricum.iubirea adevarata am cunoscut-o si eu,cea care iti da aripi in fiecare zi si iti da motive sa mai traiesti 1000 de vieti chiar nefericite,atat de multa implinire mi-a oferit.insa am ales sa ii dau libertatea iubitului meu pt ca eu imi doream cu totul altceva decat el,in sensul ca el dorea enorm de mult copilasi,iar eu nu pot avea.a adopta nu era o optiune,asa ca l-am indepartat de mine,pt a-i oferi macar prin lipsa mea ceea ce-si dorea.unii m-au condamnat pt asta,au spus ca am gresit si ca nu am tinut cont de parerea lui,insa eu asa sunt,tin cont in principal de opiniile mele si prea rar de ale altora contrare..defect major,stiu,dar iremediabil.si acum il iubesc enorm si fiecare zi fara el mi-a fost iadul,de fiecare data ziua ce a urmat a durut si mai mult decat precedenta,am descoperit o sfera a durerii si chinului cu totul noua pt mine.asa ca ma judeci total grsit..dupa cate poti vedea,am ales despartirea pt a incerca sa-i ofer fericirea,chiar si prin lipsa mea,deci nu sunt adepta constantei.chiar o spuneam serios,doar prostii sunt constanti.si nici macar asa,desi am o viata pe care eu o calific nenorocita,nu regret nimic;intr-un film,am gasit ceva ce mi-a sunat perfect cunoscut:in fiecare dimineata trebuie sa imi amintesc sa ma trezesc,si in fiecare zi trebuie sa imi amintesc sa respir,si nu sper decat sa vina momentul in care nu va mai trebui sa imi amintesc..poate suna melodramatic,dar vreau sa intelegi,am cunoscut iubirea de care tu acum ai parte,zic eu.si a fost sublima..si cu amintirea ei voi trai toata viata,si pana acum nu am reusit sa trec peste moment,de 3 ani s-a terminat;acum el are un copilas;m-a sunat in ziua in care s-a nascut copilasul,vb macar lunar,desi eu incerc sa evit convorbirile pt ca ma dor,dar mai ales pt ca nu vreau sa il "deviez"de la familia actuala,oricat de mult l-as iubi.vezi tu,nimeni nu a inteles,din cunoscuti,optiunea asta a mea,sau ceva din povestea asta,de fapt..si nu ma deranjeaza,pt ca pt a o intelege ar trebui sa fi trait ceva similar,si nu doresc asta nimanui.
te inseli cand consideri ca sunt reticenta la schimbare,cand eu sunt un ex viu al ei,in rau,e adevarat,dar radical.in mod obisnuit,dupa povestea mea m-am schimbat de la o zi de primavara insorita,cu arome dulci in aer si floricele colorate,la o iarna moarta si tacuta.apoi,dupa un timp,am trecut la o vara obositoare si intimidanta,unde am ramas pana in prezent.experientele tele,nu pretind sa le fi trait,nici nu stiu daca as vrea si nu o spun cu o conotatie negativa.
cat despre puscarie,iar te inseli.eu sunt adepta sanselor,am dezamagitorul obicei sa le ofer tuturor,inafara de mine..:)..
despre sacrificiul tau,cateodata am impresia ca a fost irosit pt o cauza pierduta.am inlocuit PARTIAL comunistii,caci majoritatea sunt repictati in tot felul de culori(albastru,de ex..) si au ramas tot aceeiasi oameni acolo,sus,excluzandu-i pe cei ce au trecut in alta viata.acum ar parea ca au venit,in sfrasit,altii,dar cat e de bine e prea devreme sa ma pronunt..sau inutil...
am incercat sa ma "rasfoiesc" pt tine,sper ca ai inteles acum ca nu era un atac la persoana ta si poate ti-ai schimbat opinia despre mine..sper..
toate cele bune si respectele mele
#36470 (raspuns la: #36363) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
maan - de irma la: 18/04/2007 13:27:05
(la: Primavara)
nu m-am tinut de cuvant cand mi-am luat 'adio' - in privat - de la o persoana pe care deja regretam ca am cunoscut-o.

ei... uite vezi d-aia nu mai vreau sa-mi bat capul: mereu lasi loc de-ntors si de interpretari. daca regreti ca m-ai cunoscut (vorba vine...) de ce nu zici clar?

parerile de rau nu-s constructive. dar nu stiu daca vrem sa construim ceva...
poate o teaca in care sa incapa doua sabii?
#188773 (raspuns la: #188418) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Monica Lovinescu - de RSI la: 02/05/2007 15:20:15
(la: Ce vrea Paul Goma? Buna pace…)
a spus despre PG : "Regret ca l-am cunoscut pe acest om".
Din gura unei persoane care a fost batuta crunt de mercenarii Securitatii tocmai pentru ca s-a luptat ca sa-l salveze pe Goma, aceasta fraza este edificatoare. Nu trebuie, sper, sa precizez cine este Monica Lovinescu. Toti cei ce au ascultat in "anii lumina" emisiunile ei "Teze si antiteze la Paris" la Radio Europa Libera o cunosc si o respecta.
sami - de proletaru la: 27/04/2011 12:04:44
(la: Suferintele cafegiului proletaru)
"Proletaru, o data ai primit cartea mea"Tiganii,aurul si diamantele" cu autograf si undeva la masa unui restaurant am ciocnit un pahar de vin impreuna,apoi am primit mesaje de la mama ta si chiar de la tine,in sensul ca este excelenta cartea.[...]" - nu mi-am schimbat parerea.

"[...] Te intreb; chiar consideri tu ca mai trebuia corectata de maan si modigliani?[...] "- nu cred ca pot sa raspund la aceasta intrebare pentru ca nu m-am amestecat in disputa ta cu cei care te-au ajutat sa o desavarsesti. e treaba altora, nu a mea. n-am comentat niciodata calitatea cartii tale.


"[...] Sa-i multumesti lui Dumnezeu ca m-ai cunoscut si-ai avut sansa sa stai cu mine la o masa[...]" - nu regret ca te-am cunoscut ci dimpotriva, experienta mi-a placut. am descoperit insa in comentariile si subiectele pe care le-am citit in jurul subiectului cu elaborarea cartii, o fata pe care nu o vazusem la tine si care m-a dezamagit. la vremea respectiva am avut o reactie minima de uimire. atata tot.

"[...] Pacatul cel mare,eu l-am facut ca n-am stiut niciodata sa-mi aleg prietenii din Romània [...]" - prietenia se castiga greu si se pierde repede deoarece intre sublim si dezastru e cale de cativa milimetrii.

ca sa fim lamuriti, te-am invocat in comentariul meu anterior deoarece a veni cu lucruri din zona privata in zona publica pentru mine e trivialitate si lipsa unor ingrediente ce tin de caracter. daca in ceea ce o priveste pe italia (care a dovedit de nenumarate ori un caracter infect) nu am avut alte asteptari, in ceea ce te priveste pe tine, asteptarile erau de cu totul alta calitate. asta e, nu se moare din asta.
sanatate!
#610241 (raspuns la: #610233) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Regret ca intru asa de tarziu - de carmentopa la: 09/08/2004 12:13:09
(la: Cum sunt crescuti copiii de unele mame romance)
Regret ca intru asa de tarziu in comentariile pe tema mame/copii/educatie. Am citit insa cateva dintre ele si nu pot sa nu intervin! Niciodata nu e prea tarziu.

Problema mamicilor romance este ca fac copii pt. ca trebuie!
Multe din ele nu sunt dispuse la devotamentul pe care il necesita postura de mama! Asa ajung bunicii educatori, uneori chiar fara voia lor!
Depresii, alaptare...dar ce credeti iubitelor ca aceste "stari" le-ati inventat voi? De la Eva si pana azi femeile nasc, cu dureri (nu cu peridurala!) alapteaza (acum o fi mai greu cu siliconul!) si isi educa copiii!
Atentie, daca o sa va uitati la emisiunile Mihaelei Tatu nu prea stiu cum o sa mergeti mai departe pe calea aceasta in care mama si copilul formeaza , impreuna cu tatal, desigur, familia adevarata!

Am auzit-o pe moderatoarea mai-sus-mentionata spunand cu mare lauda cum, in vacanta in Grecia, a dansa dumneaei pe masa! ce sa spun! mare lauda! Eu am invatat acasa ca pe masa dansau, pe vremuri, prostituatele! Pai cum sa stie fetele astea sa creasca copiii daca grija lor e sa le asculte pe cele care nu mai stiu cum sa-si afiseze hormonii! Vai de voi si vai de noi! Cum sa nu ai depresii cand mitul femeii sexy te goneste de la spate?

Ar mai fi o problema in Romania: felul in care mamele inteleg sa-i creasca pe baieti! de aici nefericirea mamelor tinere (cele neajutate de sotii lor, prea rasfatati de mamele lor si prea macho!)

Am auzit odata un tata care-si certa fiul (de 5 ani) care injura.; si va inchipuiti cum il certa? injurandu-l!
Educarea unui copil se face prin exemplu personal! cand observi ceva neplacut la copilul tau intreaba-te ce nu sti tu, cu ce gresesti tu!

Sa cresti e una sa educi e altceva!
Si eu am 2 copii si sustin ca in Romania copiii sunt doar crescuti si needucati! Statul pe olita e cel ma simplu lucru! sa vezi cand vin alte lucruri! Daca tu stai la telefon cu orele e normal ca acel copil "fiara" sa te pedepseasca! Cand ai copil e mai ceva decat cand ai un apartament sau o masina! El e viu, are drepturi, e o persoana! De felul cum sti sa-l inveti acum, cand e mic, te vei bucura mai tarziu, cand va fi mare.
Si iar o sa dau un exemplu tv: la emisiunea TEO (de mare audienta) aceasta, cu stilul cuceritor cunoscut (dealtfel f. simpatica si talentata) explica cu emfaza cum ea niciodata nu merge in taxi pe bancheta din spate! Soferul cu care discuta a completat :" o doamna nu sta in spate!" Doamne, ce tampenie! In Begia daca o femeie se asaza in fata este socotita prostituata caci doar ele au acest obicei! Am inteles ca nici soferul nu era taximetrist nici Teo nu era doamna! Regret! asta e!
Lipsesc cu desavarsire obiceiuri care fac bine familiei cum ar fi o masa pe zi impreuna in familie !
Si cate nu ne lipsesc!? Dumnezeu sa ne ajute caci numai in El este nadejdea! Ceea ce va spun aici vine din contactul cu realitatea!
despre anumite regrete... - de cosmiK la: 05/04/2006 20:29:45
(la: Ce regreti ca n-ai facut in viata?)
Regret ca n-am avut curajul sa ma cunosc pe mine insumi mai devreme, acum e cam tarziu...
Regret ca am fost cam las si am acceptat prea multe compromisuri
Regret ca nu intotdeauna am stiut sa-mi arat sentimentele fata de anumite persoane iar acum nu mai pot sa o fac pentru ca ele nu mai sunt.
Cunosc si eu persoane care au - de mya la: 21/08/2006 20:31:43
(la: Ma incapatanez sa fiu ROMAN!)
Cunosc si eu persoane care au studiat din pasiune si nu pentru bani. Am cateva cunostinte care si-au facut doctoratul unul in Germania si altul in SUA si nu au ramas in tarile respective din purul fapt ca nu s-au adaptat. Nu mai zic de dorul de tara. Acum au revenit in Romania si regreta amarnic ca s-au intors. A trebuit insa sa treaca ceva timp ca sa ajunga sa regrete asta. Au ajuns sa lucreze in ministere, cu salarii mizere si nu sunt deloc multumiti dar asta e viata, deh.
#140684 (raspuns la: #33023) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
regrete - de proletaru la: 09/05/2008 12:04:42
(la: Poveste de mai)
mi-ai adancit suferinta!
pe majoritatea va cunosc deja si as fi baut cu placere o cafea cu voi. oameni minunati! regret ca nu m-am intalnit cu tine, maza si zaraza. cine stie, poate vor mai fi ocazii. eventual o intalnire la jumatatea drumului intre Bucuresti si Cluj.
viata si regretele ei - de (anonim) la: 04/09/2003 10:11:10
(la: Cei mai frumosi ani...anii de liceu)
Ai dreptate, iar viata trebuie traita la maximum! Si nici o decizie nu trebuie regretata pentru ca este intotdeauna cea buna!
#154 (raspuns la: #142) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nu te cunosc, dar as zice sa - de lexx8008 la: 20/10/2003 19:18:18
(la: Nu ma urati ca nu pricep!)
nu te cunosc, dar as zice sa nu-ti bati capul cu ei. Mie mi se pare ca scrii minunat (chiar daca altii considera sa fie "intortochiat").
Dar in fond, ce stiu eu despre scris...........................
Regrete - de ofemeie la: 17/11/2003 18:31:57
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Ce imagini ai regretat de a nu fi impartasite impreuna cu altii pentru simplul motiv ca nu aveai pregatit aparatul de fotografiat?
Regrete - de Dinu Lazar la: 18/11/2003 01:49:18
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
...cum ziceam si in mesajul anterior, vine mai devreme sau mai tirziu un moment in care faci fotografii mai mult pentru o nevoie a ta interioara de a te exprima si nu pentru a impartasii ceva cu cineva sau a le arata altora opera sau a obtine efectul "uou" sau "mmm ce poze".
In al doilea rind, e ca la vinatoare sau in locuri periculoase; atunci cind esti pe pozitie sau poti intilni vinat sau poti s-o patesti, arma se tine armata, incarcata, se exerseaza permanent stiluri de tragere instinctiva si se fac multe exercitii cu tintire de la shold - lucru extrem de valabil si la fotografiat, daca e cazul.
Parerea mea este insa ca in lantul fotograf-aparat-subiect veriga slaba e fotograful si nu aparatul. Timpul de gindire, de incercare mintala a mai multor cadraje, gasirea unor modalitati de expresie, alegerea obiectivului optim, sunt mult mai lungi decit pregatirea aparatului. Sigur, la razboi sau in momente rarisime se poate intimpla sa regreti ca nu aveai aparatul pregatit, dar dupa parerea mea fotografia seamana mai mult cu sahul decit cu duelul... poate deveni sah rapid dar atit...asa ca omul care face poza trebuie sa fie pregatit ca aparatul e o adunare de arcuri si shuruburi si tranzistori si e oricum mai rapid...
Exista oameni care au atins perfectiunea in a fotografia momentul. O simpla vizionare pe Internet a scolilor de fotografie de la jumatatea deceniului trecut, si a celei franceze din anii `50-`70 sau americane din anii `70 poate arata unde poate ajunge arta suprema a momentului. Brassai, Rodcenko, Cartier Bresson, Eugene Smith, Alfred Eisenstaedt, Robert Kappa... ca sa faci poze bune trebuie sa fii tu pregatit, nu aparatul...
#4559 (raspuns la: #4550) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
regret - de gabid la: 18/11/2003 07:05:01
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Cel mai mult regret faptul ca pe vremea aceea puteai sa mergi la orice ora din zi si din noapte pe strada si nu-ti era frica de violatori,jefuitori sau drogati in cautare de doza;in rest nimic.
Asta e America!? - de (anonim) la: 18/11/2003 11:00:11
(la: Angajarea conditionata de un test de sarcina obligatoriu...)
Foarte frumoasa pledoarie pentru sistemul capitalist. Din pacate Statele Unite nu sunt singurele in care sistemul functioneaza si mi se pare un pic nepotrivit sa le explicam romanilor ca asa e capitalismul "adevarat".Am fost in SUA si am vazut "din interior" cum se munceste. Am cunoscut o femeie care lucreaza 16 ore pe zi intr-un cabinet de fizioterapie- deci munca fizica, masaj. Unde s-a pierdut regula ca ziua de munca are 8 ore? De ce, pentru Dumnezeu, 16 ore pe zi?
Tot in New York ne-a orit un domn pe strada si a cerut o tigara. Dupa ce a vazut ca vorbim germana ne-a povestit ca si el a stat o vreme in Frankfurt si ca regreta ca a plecat in America. A spus ca nu mai poate sa-si exercite meseria de pilot pe care a avut-o in Nigeria (si vorbea bine engleza). Ne- a intrebat daca vrem sa ramanem si noi in America. A rasuflat usurat cand i-am spus ca nu vrem si nu pot sa-l uit cum a spus ca daca noi castigam "Deutsche Mark" ne e bine si sa ramanem acolo.
Nemtii au intr-adevar impresia ca Europa de est doreste sa adopte genul de capitalism american si ca sta ar fi un motiv pentru care, de exemplu Europa de est s-a apropiat atat de mult de politica americana inainte de rezboiul din Irac.

Cat am stat in America si dupa aceea m-am intrebat oare cati romani au plecat in America sau Canada cu credinta in visul american sau numai pentru ca asa a facut vecinul sau prietenul si cati dintre ei sunt nefericiti insa povestesc celor de acasa ce bine le merge, ca au deja casa si masina si servici... si ca de romanii cu studii superioare sunt atat de cautati. Ma intreb oare cum poate cineva lua decizia sa se mute intr-o tara pe care nu o cunoaste decat din povesti si de la televizor. Mi se pare ca in mod special pentru romani (si pentru est europeni cu acelasi tip de cultura colectivista, in care ce zice familia si vecina e extrem de important) riscul e mult prea mare. Cand toata familia asteapta reusita in scurt timp, cine are curajl sa infrunte presiunea sociala si sa se intoarca invins? Aproape nimeni, in probleme de emigrare nu exista drum de intoarcere. De ce atatea cazuri la "Surprize, surprize...".De ce sponsorizeaza Taromul atatea bilete de avion? Cati milionari ati vazut la aceasta emisiune? Nu vi se pare cam suspect ca un roman care de obicei isi iubeste mama si tatal nu le da nici un telefon mai mult de 10 ani? Oare cata fericire se ascunde in spatele cortinei?

SUA e o tara fascinanta si eu ii doresc fiecarui roman sa aiba succes acolo si sa poata sa-i ajute si pe cei de acasa cat de mult, insa nu doresc nimanui si n-as vrea sa fiu nici eu in situatia de a nu-mi putea plati rata si de a nu-mi putea hrani copiii.
Nu spun ca exemplul german e cel mai bun, se vede deja ca nemtii au probleme pentru ca statul a fost pana acum cel care a achitat totul. Insa un lucru nu se va schimba, si anume ca statul este obligat sa asigure fiecarui om un acoperis deasupra capului, ceea ce inseamna ca, teoretic, nimeni nu are motiv sa traiasca pe strada (daca o fac, e din motive personale). Si daca protectie sociala mare inseamna posibilitate de adaptare scazuta, asta nu duce deloc la productie mica (vezi nu numai Germania!)
Iar daca firma nu te mai vrea, te anunta cu cateva luni inainte si daca nu-ti mai poti plati chiria, primesti o locuinta sociala platita de stat, primesti si bani de mancare si ai si asigurare medicala.
La angajare poti sa spui linistita ca nu esti gravida, chiar daca esti. Aceasta e mai mult o problema pentru firmele mici, care trebuie a suporte o buna parte din salariul de maternitate (mare greseala legislativa, la fel ca in Romania). De aceea e de inteles pe undeva ca o firma cu doi angajati nu prea are chef sa plateasca pentru maternitate. La firme mari se poate intampla ca o femeie e angajata in timpul sarcinii sau ca schimba firma in timpul concediului de maternitate. Treaba de headhunter- ei stiu ca materia cenusie nu este afectata de nasterea unui copil.
Insa totul costa si cei care castiga bine platesc impozite astronomice, nu ca in America. Acesta este pretul calitatii vietii. A-propos, stiati ca Wall Street, chiar in fata celebrei burse, e plina de gauri, ca strazile din Romania inainte de Basescu?... si ca gaurile cele mai mari au fost acoperite cu placi enorme de metal?... de ce oare? Cine spune ca nu vrea sa-si strice masina si ca foloseste transportul public trebuie sa fie sigur ca intalnirea cu sobolanii in statia de metrou nu-i provoaca repulsie prea mare...

Scurt si cuprinzator, mesajul meu catre romani si Romania este ca la noi nu trebuie sa fie la fel, numai pentru ca in alte parte e asa, sau pentru ca asta e capitalismul. Nu.Daca ne respectam pe noi insine vom simti imediat ce e bun si ce e rau pentru noi si nu vom accepte orice numai pentru ca... "asa miroase capitalismul adevarat". Totul e oricum teorie si lasa loc de interpretare. Si nimeni nu poate spune ce e adevarat sau ce e gresit. Sa nu uitam si faptul ca intre romani si americani e o diferenta enorma de mentalitate. Americanul e obisnuit sa schimbe slujba ca pe ciorapi si daca nu-l sperie faptul ca in orice clipa poate zbura din firma, pentru ca...shit, happens!...caci nu e obligat nimeni sa-ti mai spuie si de ce. Romanul are de obicei familie si casa si e legat de un loc. Orice am face, nu-i putem baga in cap mentalitatea americana ia-ti-cutia-si-zboara-cu urmatorul-avion-oriunde-ar-fi. Nici nu prea ar avea prea multe posibilitati de aterizare, chiar daca ar incerca.
Eu cred ca romanii, ca natiune europeana, trebuie sa se regaseasca in primul rand in specificul european si mai apoi sa se uite peste oceane. Cat timp am fost in America am simtit extrem europeanca din mine si m-am bucurat enorm cand am ajuns inapoi in Germania, chiar daca nu este patria mea. Dupa aceasta experienta ma simt mult mai bine aici si pot sa spun ca a fost necesar pentru adaptarea mea.
Insa de Craciun tot acasa ma duc...

Sorine, tu esti intr-adevar fericit?




#4607 (raspuns la: #3987) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
regrete... - de sorin1975 la: 18/11/2003 13:15:50
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
cred ca toti regretam mersul la practica agricola cand "prim-secretarul" de atunci , actual primar al orasului in care locuiesc, ne spunea ca putem munci mancand bulion pe paine...si cred ca toti mai regretam mersul la stadion pentru marsurile pionieresti si cantecele patriotice ... Dumnezeu sa-i odihneasca in pace! au fost surzi si orbi ... :(
Eu regret ceva foarte mult.. - de Jimmy_Cecilia la: 20/11/2003 01:59:57
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Regret enorm ca n-am putut parasi România înainte de 1965 si ca a trebuit sa astept pâna atunci...
Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu - de (anonim) la: 21/11/2003 09:59:47
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Se pare ca foarte multi Romani plecati din tara, nu reusesc sa se vindece de cataracta comunista care le-a atenuat capacitatea de a vedea si a judeca liber.

Gratie faptului ca ma aflu de 12 ani Olanda am reusit sa inteleg intunecarea in care m-am aflat in Romania in epoca de aur. Regret foarte mult ca nu am putut evada mai devreme din subcultura aceea.
#4847 (raspuns la: #4775) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Eu regret ceva foarte mult../ raspuns - de (anonim) la: 25/11/2003 09:03:35
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Nu ne-ai spus absolut nimic prin acest regret enorm. Dorim sa stim de ce regreti enorm,ce ai pierdut,de ce nu ai plecat inainte de 1965,cand ai plecat,unde esti acum,ce diferente sunt intre romania de astazi si locul in care esti tu,...?
Nu as fi intervenit,dar trebuie sa nu uitam niciodata mutilarea adusa de "anii" dinaintea lui 1989.
#5173 (raspuns la: #4775) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Catalina,
Mutumesc,
Imi place tonul acestei conversatii "virtuale." Tocmai am citit niste comentarii de pe urma interviului pe care l-am dat la "Evenimentul Zilei," destul de vulgare, referitoare la faptul ca am folosit imagini de la Mineriada din 1990 in filmul meu. Alt motiv de a nu incerca sa port un dialog civilizat cu o societate departe de civilizare. Dar sa raspund la intrebarea ta.

Familia mea a fost destul de ciudata, amestec de tarani si aristocrati. Toate informatiile pe care le am despre ei sint vagi, si multe lucruri pe care astazi cred ca le stiu, au multe pete albe. Parintii mei au murit in 1982 si in 1983, cind nu-mi inchipuiam ca vor muri vreodata, si ca urmare, am aminat intrebarile esentiale pe care orice adolescent ar trebui sa le puna parintilor. Din partea mamei, stiu ca sint ceva legaturi cu Brincovenii (am aici in state, un arbore genealogic care explica, chiar daca destul de vag, legaturile astea). Bunica din partea mamei a fost grecoaica, s-au stabilit la Buzau. Legatura cu Brincovenii vine de la bunicul meu, pe care nu l-am cunoscut.
Fratele mamei mele, ambasador cultural, prieten cu Nicolae Iorga, a infiintat Liga Culturala. I-a promis mamei ca, dupa ce ea ii va absolvi facultatea, ii va deschide o casa de mode la Paris, unde sa-si desavirseasca visul (a studiat moda). Poate ca a simtit ceva, sau poate ca a stiut ceva despre ce se va intimpla in Romania. El s-a insurat si a plecat pe Coasta de Azur in luna de miere. In tara, Iorga si alti demnitari din cercul lui au fost asasinati. Din Franta a venit vestea ca unchiul meu s-a sinucis, destul de aberant daca te gindesti ca nimeni nu s-ar sinucide pe Coasta de Azur, in luna de miere, in loc sa ceara azil politic si sa se stabileasca in aceasta tara magnifica.
Bineinteles ca mama si ideile ei de moda s-au topit in salopetele rusilor si a comunistilor locali, care au considerat ca ea n-a avut "origine" sanatoasa, si ca urmare, desi era absolventa de facultate cu studii in design de moda, a fost nevoita sa fie "re-educata" si sa lucreze in posturi amarite de cusatoreasa, etc. Cred ca moartea fratelui ei a fost prima lovitura majora. Altele au urmat, dar ea nu si-a revenit niciodata. Am crescut in spiritul acela al lumii "vechi," inconjurat de ceea ce a putut sa salveze, un sens de cultura apusa, o umbra veche a ceea ce a fost vreodata, ca o patina de aur de-abia vazuta pe o icoana veche.
Tatal meu...n-a fost usor de trait cu el, desi m-a iubit mult mult. La 12 ani ascultam Europa Libera sub un cort de paturi improvizat intr-unul din dormitoarele apartamentului din Drumul Taberei. Tata credea ca paturile vor fi un fel de buffer (nu-mi aduc aminte cuvintul in romaneste), si ca vecinii nu vor putea auzi ce ascultam. N-a vrut sa se inroleze in partid, si toata viata a incercat sa ne salveze, ca familie, desi lupta pentru o cauza pierduta. A fost un om simplu, nascut intr-o casa de chirpici, fara podele. Cred ca a regretat ca n-a ramas la tara, si s-a mutat la oras pentru o viata mai buna. Cred ca si-a dat seama ca viata mai buna era doar o iluzie. A avut tot timpul nostalgia oalei de pamint si a strachinii. Mama avea seturi de tacimuri de argint masiv (salvate si nedeclarate la militie), dar tata s-a incapatinat sa-si manince ciorba intotdeauna cu o lingura de lemn. A fost un om ciudat, excelent fotograf amator, foarte patimas, care in ultimii ani de viata si-a gasit consolarea in bautura.
#6733 (raspuns la: #6627) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...