comentarii

reintalnesc


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Reintalnirea cu muntii dupa multa vreme, parasind Samarkand-ul - de zaraza sc la: 21/05/2014 09:13:52
(la: Cu bicicleta pe Drumul Mătăsii)
http://www.diaconescuradu.com/reintalnirea-cu-muntii-dupa-multa-vreme-parasind-samarkand-ul

"Dupa un ultim mic dejun extrem de bun cum nu cred ca o sa vad prea curand, vine momentul sa ma despart de Samarkand si sa pornesc catre Shahrisabz, un alt mic orasel ce e inclus in Patrimoniul Unesco pentru monumentele ridicate tot in vremea lui Timur. Dar pana acolo urmeaza o reinalnire cu muntii pe care i-am vazut doar de la distanta in ultima luna.

Obisnuit cu platul din ultima perioada calculul ar fi 80 de kilometri in 4-5 ore si pe la pranz vizitez orasul, dupa care pot sa plec mai departe. Dupa atata vreme pe plat am uitat ce inseamna o urcare de 1000 de metri si cat de mult se schimba ritmul de inaintare la munte.

Ce se schimba in bine in schimb e felul care se scurge timpul, si mie mi se pare ca timpul zboara mult mai repede la munte, chiar daca kilometrii curg mult mai greu. Cam asa e acum si chiar ma bucur de urcare, chiar daca curg apele de pe mine in ultimul hal.

Zona imi aduce aminte de Mehedinti, iar satele seamana cu satele noastre, nu ca si satele uscate din Iran. Da, e si aici mai uscaciune, dar acum primavara totul e de un verde aprins si ma intreb cat de uscat o sa fie totul cand vine vara cu 2 luni de 40 de grade. Ca multe din drumurile de la munte, si cel pe care urc urmeaza valea unui rau cu sate insiruite pe stanga si pe dreapta. Drumul e ca si pana acum rupt, dar parca nu conteaza chiar asa la urcare. In schimb daca inaintez cu 5-6 kilometri la ora in fiecare sat se strang toti copii si alearga / merg pe langa mine, doar ca ei stiu doar uzbeka si comunicarea e ceva cam dificila. Si e putin ciudat sa mergi cu cardul de copii dupa tine, mai ales ca nu stii cand se vor plictisi si se vor intoarce in sat.[...]"

Image and video hosting by TinyPic
Unul din cei patru (altul fii - de Ingrid la: 10/12/2003 14:27:34
(la: www.romanialibera.com=Stefan Niculescu-Maier)
Unul din cei patru (altul fiind ,cred Petre Mihai Bacanu, iar restul poate stie Radu mai bine....):
Invitatie

Stefan Niculescu-Maier

Intr-o tara indepartata, a fost odata ca niciodata un grup de patru barbati care au decis sa scoata un ziar clandestin continand articole impotriva dictatorului. Cei patru si alti cativa care li se alaturasera au fost insa denuntati politiei secrete, arestati, inchisi, torturati si, cu exceptia unuia dintre ei, eliberati cu conditia de a domicilia fortat in diferite orase. Apoi in indepartata tara s-a produs o schimbare violenta de regim, pe care unii au numit-o “revolutie”, altii au numit-o “lovitura de stat”. Dictatorul a fost impuscat dupa un simulacru de judecata iar in urma schimbarii cei patru s-au reintalnit si au pus bazele unui ziar independent care, credeau ei la vremea aceea, avea sa aduca mult bine tarii.

O vreme, ziarul a reprezentat un sprijin moral si un reper etic pentru milioane de oameni din tara respectiva. Anii au trecut. Astazi, ziarul nu mai este nici pe departe ceea ce a fost. Dintre cei patru unul a murit, unul s-a stabilit in Statele Unite, unul scoate un supliment al ziarului iar unul, cel care a condus in toti acesti ani ziarul, isi contempla - poate cu nerabdare, poate cu anxietate - anii viitori de pensie, controlul ziarului fiind preluat de buna vreme de o firma straina.

Adesea nu realizam ca materializarea viselor noastre nu se produce la capatul unui drum pe care-l construim in minte ci chiar in momentele in care ne luptam pentru un ideal. Ca si in dragoste sau prietenie, sentimentul ca faci un lucru bun si drept se alimenteaza din el insusi, nu din anticiparea rezultatelor actiunilor care decurg din el. De fapt, de cele mai multe ori acest rezultat este neasteptat, pentru ca suntem prea implicati in prezent ca sa avem timp sa ne mai si gandim despre ce va fi. Doar pentru observatorii exteriori soarta celor care au un crez poate fi uneori evidenta. Dragostea neimpartasita si falsa prietenie sunt bune exemple si la acest capitol – greu ne vine sa credem!

Ca si pentru autorul acestor randuri, pentru majoritatea dintre dumneavoastra, stabilirea permanenta in afara Romaniei a reprezentat o salvare. Nu ma refer aici la o salvare economica. Strict material vorbind, destui dintre cei pe care-i cunosc ar fi fost mai bogati daca ar fi ramas in tara. (Desi regula nu se aplica de exemplu profesorilor, oamenilor de stiinta sau inginerilor pe care-i stiu, altor profesionisti intelectuali, care n-ar fi avut sansa de a avea o viata decenta practicandu-si meseria in Romania). Ma refer totusi in primul rand la o salvare morala, la iesirea dintr-o societate in care nimic nu se poate realiza fara relatii, iar ca regula generala valoarea acestor relatii este direct proportionala cu gradul lor de imoralitate, indecenta sau neprincipialitate. In Romania anului 2003, “moartea caprei vecinului” (fenomen natural, aleator) a devenit “uciderea caprei vecinului” (pagubirea vecinului cu premeditare). Iar crima propriu-zisa si pregatirea acesteia a devenit mai mult decat un deziderat pasiv, este o psihoza colectiva.....


Continuarea articolului in arhiva site-ului www.romanialibera.com

#6393 (raspuns la: #6392) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Roman care a contribuit la salvarea evreilor - de anita47 la: 07/02/2004 12:37:52
(la: A existat holocaust in Romania?)
Roman care a contribuit la salvarea evreilor
*
Sandra Simovici-Atar, consilier al Ambasadei
Israelului, ne vorbeste despre
demersul de a conferi aceasta distinctie celui de-al
50-lea roman care a
contribuit la salvarea evreilor

La Centrul Cultural Comunitar Evreiesc din strada Popa
Soare din Bucuresti va
avea loc astazi o ceremonie de acordare a titlului
"Drept intre Popoare" (Hasid
Umot Haolam) unui cetatean roman: dr. Magdalena Stroe
din Cluj.

"Acest titlu de onoare este decernat de Statul Israel
impreuna cu Yad Vashem
(Institutul de Comemorare a victimelor Holocaustului),
crestinilor care au
salvat evrei in timpul Holocaustului", mi-a declarat
Sandra Simovici-Atar,
consilier al Ambasadei Israelului la Bucuresti. "E
recunostinta israeliana
pentru omenia si curajul lor in anii grei ai
Holocaustului. Desi au existat
atatea jertfe, multi crestini au sarit in ajutorul
nostru. Yad Vashem de la
Ierusalim a recunoscut pana acum 19.707 de barbati si
femei care au fost activi
in actiuni de salvare a evreilor". Din Romania au fost
recunoscuti 49 de
"Drepti intre Popoare", dar exista inca multe dosare
in curs de recunoastere.

Am intrebat-o pe consiliera israeliana cum a
descoperit-o pe Magdalena Stroe.
"De obicei, evreii sunt aceia care atentioneaza
Institutul si Muzeul Yad Vashem
asupra cazurilor de salvatori. In cazul de fata, dr.
Hanna Kende, fosta
Hamburg, s-a adresat la Yad Vashem, relatand povestea
ajutorului primit de la
prietena ei clujeanca Magdalena Stroe in anii
razboiului. Specialistii de la
Yad Vashem au cercetat si au propus-o pe cetateanca
romanca la titlul de "Drept
intre Popoare".

Ce se stie despre faptele savarsite de doamna Stroe?
"Hanna si Magdalena erau
colege si prietene inca de la gimnaziul din Cluj unde
invatau impreuna", ne
spune Sandra Simovici. "In 1944, viata evreilor din
Cluj si din toata
Transilvania de Nord, a devenit ingrozitoare. S-au
infiintat ghetouri, evreii
au fost dusi si arsi in lagarul de exterminare de la
Auschwitz. Din cele ce
marturiseste dr. Hanna Kende, in acele ceasuri de
restriste, prietena ei
Magdalena n-a parasit-o si a ajutat-o cu prietenia ei
neconditionata sa
infrunte primejdia. Mai mult, Magdalena a avut curajul
sa-i dea propriile ei
documente de identitate astfel ca Hanna a putut sa
fuga si sa scape cu viata.
De aceea, cand a aflat Hanna Kende ca Magdalena
traieste, ea a cerut Yad
Vashem-ului sa-i acorde titlul de "Drept intre
Popoare". Israelul are obligatia
morala de a cinsti, in numele poporului evreu, pe
ne-evreii care au salvat
evrei in anii Holocaustului".

Dupa mai bine de jumatate de secol, cele doua prietene
se vor reintalni,
astazi, la aceasta ceremonie de suflet.

Titlul de "Drept intre Popoare" a fost acordat pana
acum unui numar de 49 de
romani, printre acestia numarandu-se Regina Elena,
mama Regelui Mihai I,
carturarul Raoul Sorban, Viorica Agarici, care au
contribuit la salvarea de
vieti evreiesti in anii celui de-al II-lea Razboi
Mondial.

Tesu SOLOMOVICI
(usenet.com)







Din modul in care a fost form - de Alain la: 01/04/2004 06:02:48
(la: Integrarea tiganilor)
Din modul in care a fost formulata intrebarea, eu inteleg ca cel care a facut sondajul are o problema cu tiganii. Ca sa fiu mai clar:din patru optiuni(o exclud pe "nu stiu"), trei sunt dedicate celor porniti mai mult sau si mai mult impotriva acestei etnii.Poate ca la urma urmei exprima realitatea.
Eu sunt nascut in Tulcea, unde am si locuit pana la vreo19 ani, comunitatea tiganeasca este destul de prezenta, dar vreau sa spun ca difera destul de mult de cea din capitala in sensul bun. Acolo poti vedea cum rromii se integreaza treptat, incercand in acelasi timp sa-si pastreze traditiile, e o lupta pe care o duc probabil cu ei insisi, iar ce va iesi din ea vom afla doar in timp...
Apropo, am avut in clasele 1-5 un coleg tigan pe care l-am mai ajutat din cand ic cand cu cate o carte. Desi nu-l mai vazusem de vreo zece ani, nu numai ca m-a recunoscut dar s-a vazut o adevarata bucurie pe fata lui cand ne-am reintalnit dupa vreo zece ani. Lucru pe care ma indoiesc ca l-as putea zice despre foarte multi colegi romani.
Sincer cred ca am avea si de invatat de la tigani poate chiar in privinta valorilor morale, si n-ar trebui sa intoarcem capul cu sila la vederea lor...
Pe alta data!
temele pt. acasa - de enigmescu la: 18/06/2004 06:52:32
(la: Ce parere aveti de scolile din strainatate)
am emigrat de la inceputul acestui an in Australia si-am luat-o de la capat!!! din toate pdv si in mod special in ce priveste invatamantul. dupa cum stiti probabil cei mai multi dintre voi, atunci cand emigrezi ti se ofera sansa de a studia limba noii tari gratuit, cel putin pt. o vreme. asa ca eu n-am facut exceptie. dar sa fiu la subiect.
am invatat in scoala limba engleza, cea pe care multi o invata inca in Romania, insa au trecut atat de multi ani de atunci incat am ramas doar cu cateva chestiuni generale in memorie. motivele: 1. la ore vorbea mai mult profesoara(poate-i placea sa se auda singura sau nu putea sa auda greselile noastre fara sa puna mana pe bat si sa ne loveasca la palma si peste brate...- n-o sa va vina sa credeti dar am reintalnit-o pe acea profesoara intr-o alta scoala, de data aceasta la randul meu profesor, si s-a facut ca nu ma mai cunoaste desi s-a uitat lung la mine); 2. realitatea e ca n-am fost un elev stralucit sau, asa cum zicea diriginta din gimnaziu, eram "branza buna in burduf de caine"; 3. teoria n-a fost niciodata acoperita in realitate de practica necesara in scoala, adica de conversatie, iar eu eram bun la practica! asa ca am fost obligat in timp sa ma auto-instruiesc prin programe tv si internet- cand a venit vremea...
aici, in Au, simt o oarecare frustrare si un fel de rusine parca, desi stiu ca e normal pt. cineva care emigreaza sa se simta asa pt. ca ia totul de la ZERO. e ca si cum te-ai naste din nou si trebuie sa inveti limba materna. numai ca problema ramane varsta, apoi sistemul de invatamant la care v-ati referit si care e extrem de diferit fata de cel de aici. si e frustrant pt. ca te simti ca un copil iar lucrurile pe care le inveti iti par atat de stupide uneori(sa recunoastem, unele dintre ele chiar sunt) dar SISTEMUL DE VALORI in care ai intrat spune despre ele ca sunt importante. putem admite ca emigrantii resimt un fel de soc atunci cand incep cursurile intr-o oarecare scoala straina, indiferent cat de buna sau rea este. ce mi se pare f. f. important e ca aici nu te impinge nimeni de la spate cu de-a sila sa inveti din tone de manuale inutile si..."alternative", nimeni nu te cearta sau te desconsidera pt. felul tau de a fi iar de bataie nici pomeneala. inveti ce-ti place mai mult si te pregatesti sa faci bine ceea ce-ti place. nu esti constrans prin nimic si asta face mult fiindca iti creaza un climat decent si de siguranta. e optiunea ta, tu alegi ce vrei sa faci si cand sa faci. nu trebuie sa inveti matematica daca asta iti da dureri de cap, nu te pune nimeni sa scrii comentarii daca nu esti in stare sa te exprimi nici macar fata de tine insuti samd. stiti ceva, am fost si am ramas cred intre cei mai buni dintre colegii mei la literatura romana, insa n-am avut loc niciodata in panoplia celor buni fiindca erau altii/altele care aveau nevoie acuta de a se simti in top si pt. a obtine asta se foloseau de tot felul de tertipuri. in fine, anii au trecut..., sistemul a ramas!
dar sa nu ma departez prea mult de la tema. nu ma mira ca invatamantul romanesc sufera la propriu fiindca, asa cum bunastarea depinde de economie(si stiti in ce hal arata asta), sistemul de gandire si apoi cel de programe scolare e anacronic. prea multi au incercat sa faca ceva, asa cum imi spunea o batrana profesoara, stand in scaunele alea elegante din ministere dar necautand vreodata la bancile mizere si la conditiile improprii de studiu din clase si laboratoare. in acelasi timp nu ma mira ca chiar in astfel de conditii elevii romani obtin medalii importante la cele mai prestigioase competitii. intrebarea e DE CE? poate din spirit de competitie, din dragoste(de ce nu?)/placere pt. acel obiect ales, din mandria de a fi roman, sau poate pt. ca vor sa vada o alta fata a lumii in care traiesc!!! important e ca oricat de rau ar fi sistemul exista destui profesori gata sa dea totul pt. elevii si studentii lor. si o fac asa de bine incat rezultatele sunt remarcabile. stiu sigur ca sunt o multime de profesori care tin si nu prea tin cont de programe fiindca experienta lor de o viata nu le permite sa fie in pas cu schimbarile de ministri si ministere! in opinia mea invatamantul continua sa fie intr-o mai mica sau mai mare masura politizat cu buna stiinta. despre "cornul si laptele"...ce sa zic? mai mare gogomanie ca asta nu putea sa iasa decat din capetele patrate sau octogonale ale unor cheliosi care se scobesc in nas, dorm, citesc ziare, vorbesc la 'celulite', mananca sau pur si simplu se uita la poponetele celorlalti in timpul asa-numitelor sedinte parlamentare. in loc sa le dea romanilor posibilitatea de a-si creste copiii in bune conditii de alimentatie, absolut necesare in procesul de invatamant, 'patronii' de partide, uzurpatorii vechi deveniti mai nou profanatori de ramasite omenesti, le dau copiilor la scoli cornuri si lapte. mai mare rasul, domnilor, pt. o tara care se vrea europeana si in plus in mileniul trei! ce fac ei se traduce cam asa: n-aveti nevoie de bani fiindca oricum va hranim noi copiii!!! dar aici se mai vede o slabiciune si anume aceea a copiilor proveniti din familii fara viitor. prin urmare sistemul de invatamant se disociaza de cel de protectie sociala si de cel de sanatate in tara noastra. la noi copiii cu nevoi speciale sau cu probleme familiale sunt tratati diferit, dar nu in sensul bun, adica mai cu atentie, ci in sensul ca sunt priviti cu suspiciune, retinere, uneori ca 'paria' ai societatii. toata lumea judeca, nimeni nu face nimic pt. ei ca sa nu cada prada acelorasi nisipuri miscatoare. e scandalos, e mizerabil ce se intampla! dar poate ca tocmai de aceea exista in Romania atat de multe cazuri de pedofilie si, asa cum am vazut intr-un film facut cu mari riscuri la noi in tara, reteaua se intinde pana departe in toata lumea- va vina sa credeti ca exista parinti care-si dau copiii, propriii copii, pe dolari sau euro celor care-i vor??? filmul despre care v-am spus a aratat clar precum cristalul ca sunt extrem de multi interesati in a mentine reteaua, inclusiv sau mai ales romani. de aceea strainii gasesc aici un climat f. favorabil pt. intretinerea acestui soi de relatii.
ca sa ma opresc totusi undeva trebuie sa concluzionez. asadar am sa repet ce-au mai spus altii inaintea mea: TREBUIE SCHIMBATA MENTALITATEA! calitatea trebuie sa ia locul cantitatii odata pt. totdeauna. dragi profesori si educatori, nu mai hraniti mintile deja abrutizate ale copiilor cu prostii de tot felul si nu-i obligati sa invete ceva ce nu le place doar de dragul de a va sti obiectul in topul preferintelor!!! si mai explicati-le din cand in cand care e diferenta dintre Andreea Esca si Stefan cel Mare, Gica Hagi si Hagi Tudose, Dracula si Vlad Tepes, Hollywood si "real life"! in lumea din afara tv-ului e inimaginabil de greu pt. cine inca viseaza!...
just me
Viata de dupa moarte...ca raspuns al comentariului tau Paianjenu - de dinisor la: 20/08/2004 21:51:04
(la: Viata dupa moarte)
Modul in care iti expui punctul de vedere este interesant. Ma face sa ma gandesc la cateva intamplari ce au avut loc in existenta mea in ultimii ani. Si incerc, prin prisma teoriei tale, sa le plasez la pct.1. pct.2.
Ideea este ca dupa pierderea celui batran, viziunea asupra vietii mi s-a schimbat radical. Si dintr-o pragmatica si sceptica totalmente am devenit deschisa noului, necunoscutului si dornica sa patrund pe acest taram al vietii de dupa. M-am intrebat de multe ori ce se va intampla cu mine, dupa ce tic-tac-ul fizic va inceta sa bata. Traiesc cu speranta ca ii voi reintalni pe cei dragi care s-au dus deja. Asta ar fi linistitor si ar inlatura incertitudinea privind moartea, ca act in sine. Pe de alta parte insa, reintalnindu-i nu inseamna ca ne intoarcem cumva de unde am plecat, adica sa fiu din nou fiica tatalui meu si nepoata bunicii mele? Ce se intampla atunci cu evolutia? Cum ma despart in cazul asta de viata actuala, de identiatea actuala? Sau poate ca nu e menit sa ne rupem cu totul de identitatea actuala? Poate ca putem (avem voie) sa luam cu noi partea buna si frumoasa a eu-lui actual si sa perpetuam valorile mai departe in viata urmatoare...? Ti s-a intamplat vreodata sa cunosti , sa stii, sa poti sau sa reusesti fara ca macar sa te fii pregatit vre-o clipa pentru acel moment? Sa poti raspunde fara a fi citit despre? Sa poti alina, fara a intelege de unde vine intelepciunea vorbelor tale? Sa poti reusi fara a te simti stapan pe tine? Ei bine, cateva din aceste trairi le-am experimentat. M-au surprins si m-au bucurat! De aceea spun si sper ca vom primi o viata viitoare care ne va da dreptul sa perpetuam proiecte incepute si neterminate, trairi si dorinti, vise. Ca va muri si trupul si sufletul de acum , nu stiu? Ca sufletul e vesnic, iara nu stiu... Si nimeni nu s-a intors de acolo sa ne povesteasca.Tot ce stiu este ca intotdeauna mai e o sansa.Caci omul fara sperantza e un pustiu. Mai devreme sau mai tarziu fiecare dintre noi va afla adevarul.
Cu stima,OM
#20034 (raspuns la: #16652) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
imi place.. - de randunica la: 08/11/2004 20:59:28
(la: Din nou...)
optimismul care te face sa treci peste infrigurarea unei depresii, sperand la ..reintalnire, fie si numai prin clipitul unui ochi mic de stea ce-si va relumina iubirea cu potentele calorice..existente; important este insa, ca totusi intrevezi o speranta!.. si-mi place cum gandesti!
Uite aici un test, pentru cei interesati... - de samadhi la: 23/11/2004 17:28:56
(la: Reincarnarea sufletului si suflete surori)
Testul acesta il am demult, nu ma intrebati de unde si cum ca nu mai stiu, cred ca l-am tradus candva din germana... dar oricum merita sa trageti o privire peste el.

"Cum recunosc reintalnirea a 2 suflete-surori?

Daca vei raspunde la 2 sau 3 intrebari, cu "DA", atunci este posibil ca acea persoana sa se mai fi intalnit cu tine, sub forma a doua suflete-surori.

1. S-au intalnit privirile voastre, chiar daca incaperea era plina de lume?
2. Ai avut puternice batai de inima?
3. Ai avut sentimentul unei spontane reintalniri, unei imense iubiri care ai mai trait-o?
4. Ai avut o ciudata si clara antipatie pe care ai simtit-o?
5. Vroiai tu sa pleci oriunde sau in general sa fugi (de acea persoana)?
6. Ai avut sentimentul, de a fi atras ca un magnet de acea persoana ?
7. Ai simtit o mare placere sau un imens dezgust fata de acea persoana?
8. Te gandesti mereu la acea persoana ?
9. Esti tu mai apropiat de o parte a parintilor (tata, mama)?
10. Ai avut sentimentul, ca o parte din tine pleaca, atata timp cat acea persoana te lasa timp indelungat singur ?
11.Ai avut impresia ca esti pedepsit?
12. Ai tu constrangerea, cu acest om impreuna sa fii, egal ce s-ar intampla?
13. Ai sentimentul ca trebuie sa mori, daca v-ati desparti ?"
ne reintalnim,LW! - de mihosh la: 29/11/2004 01:25:56
(la: BASESCU TRADATORUL)
Ne asemanam intr-un fel!tu nu-l agreezi in nici un fel pe Basescu,pe care nu incetezi a-l face TRADATOR,iar eu nu il plac deloc pe Nastase care nu a facut nimic decat sa ameteasca poporul cu vorbe elevate.unde intri,nu faci decat sa mentionezi situl ala in nestire,draga mea Simonne=Lw.
zambesc, iarta-ma! - de bryzzz la: 22/01/2005 12:22:02
(la: Ochii tai)
Vreau totusi sa-ti multumesc pentru amabilitate si, te rog crede-ma, n-am banuit ca textele mele pot starni o astfel de bucurie si delectare pentru cineva.
Iubesc frumosul, simplitatea si mai ales sinceritatea.
Talentul meu ar fi un pic demodat pentru gusturile "moderne", deaceea m-a surprins aprecierea facuta de tine.
Totusi POEZIA a fost intotdeauna si va ramane mereu o parte din inima mea, e prietenul cel mai credincios al gandurilor pe care mi l-as dori impartasite, e altarul intim unde pot insami sa ma regasesc la orice timp, sa ma spovedesc fara retineri, fara jena.
Cateodata insa, incercarea de a exprima exact ceeea ce simt si gandesc, mi-aduce necazuri, dusmani.
Pentru un timp am fost foarte activa pe site-ul www.poezii.ro, dar din nefericire, daca am indraznit sa ma afisez prea sincer, prea direct, editorii de acolo m-au rejectat, lucru care nu m-a facut sa ma consider prea umilita, cat m-a mahnit oarecum reintalnirea cu tirania si lasitatea, cu ignoranta; unii m-au si injurat, ei fiind chiar dintre editori, cu toate ca eu am pastrat intotdeauna decenta unui vocabular fara injurii si vulgaritati. Recunosc ca riposta mi-a fost pe cat de deschisa, tot pe atat de critica fiindca am dorit sa-i spun adevarului pe nume, simplu si curajos, asa cum eu l-am intuit si crezut in mod spontan. Se pare totusi ca imprudenta de a vrea sa te exprimi LIBER continua si in Romania de astazi sa fie pedepsita, eliminata cu brutalitate de catre o serie de descendenti inca existenti ai fostului spirit comunist "de gasca", actionand in maniera tipica a "Impuscatului", a securitatii de altadata..
Ei ..uite ca am cam luat-o razna cu confesiunea necazurilor mele!
Iarta-ma, dar tu esti de vina daca mi-ai retrezit apetitul discutiilor de acest gen si .. mi-am si dat drumul (ca deobicei!..ce sa fac? ..huh!.. )
Multumesc pentru cele cateva cuvinte de mangaiere!
Esti foarte draguta cu mine, dar as fi de-a dreptul fericita, daca ai fi fost tot pe atat de sincera!
Si, by the way, chiar aici pe site sunt afisate la texte mele personale cam 60 de poezii ce-mi apartin, asa ca inca mai ai ocazia sa te delectezi citindu-le, bineinteles numai daca ele iti plac si daca ai dori neaparat sa o faci.
Astept cu placere sa imi mai scrii.

Mult bine,
bryzzz...
#34191 (raspuns la: #33995) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Irealitatea devenita realitate - de Cristall la: 07/03/2005 20:11:02
(la: :) Panselute :))
"Pe vremuri, am iubit o femeie de care m-am despartit pentru ca la un moment dat am inteles gresit o absenta a ei.
N-am intrebat-o nimic si am disparut fara nici o explicatie. Dupa ani de zile am reintalnit-o si am stat de vorba. Atunci am priceput ca intreaga tacere care se asternuse intre noi fusese rezultatul unei inchipuiri. Dar nu se mai putea indrepta nimic. Irealitatea crease o realitate de care trebuia sa tinem seama."



Hm - de nc3b la: 10/03/2005 09:12:03
(la: Ce aduce marea)
Intradevar e vorba despre "bucuria de a tanji dupa cineva". De fapt nu stiu daca are importanta daca s-au cunoscut nu.. Poate ca s-au reintalnit fara sa se fi cunoscut vreodata.. Ai intuit bine ca absenta unuia il raneste pe celalalt.. Totusi n-a fost intentia mea sa vorbesc despre cuplurile din ziua de azi. Doar despre anumite cupluri. Sau doar despre un cuplu.
Multumesc pentru comentariu. Catalin
#38887 (raspuns la: #38594) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
desi - de giocondel la: 27/05/2005 00:45:30
(la: Despartirile sau viata pe segmente...)
fizic m-am despartit deseori de prieteni buni sau familie apropiata, intotdeauna i-am purtat in inima( si ei pe mine) atat de aproape incat, chiar daca i-am reintalnit dupa ani buni de zile, totul a decurs asa de firesc, ca si cum nu ne despartisem niciodata.Prieteniile adevarate si iubirea sincera indura trecerea timpului si departarea, oricat de mari ar fi ele, mult mai senin.

"To merit the madness of love, man must abound in sanity"
-The Seven Valleys-

Paianjenul - de Intruder la: 27/05/2005 01:50:21
(la: Despartirile sau viata pe segmente...)
bine de tine ca-ti faci prieteni cu usurinta; uite eu nu pot. am cativa prieteni buni plecati aiurea-n lume; nimeni si nimic nu-i poate inlocui...si nu sunt un introvertit...
cand ma reintalnesc cu ei, din primul minut ma si gandesc la timpul foarte scurt pe care-l avem la dispozitie...nu-i bocesc dar cum spunea cineva aici imi raman si mie noduri in gat...
#51579 (raspuns la: #51334) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
eu o sterg acum... duty calls - de RSI la: 30/10/2005 14:43:23
(la: Trancaneala Aristocrata "6")
eu o sterg acum... duty calls ! ne reintalnim mai tarziu !
=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"

Descartes
#82963 (raspuns la: #82962) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Maria si Mihai.. - de Sibipot la: 11/12/2005 22:44:01
(la: sa facem un film!)
Pe Maria o cuprinse o neliniste, sau poate chiar o teama. Era in pat cu un barbat, pe care il asteptase atata amar de ani dar nu-si explica ce resort o impunse se la acest gest. Prea usor a venit in camaruta lui si acest gand o facu sa tremure, cu toate ca era constienta ca nici un pericol nu o paste. Deodata se ridica in cot apasand cu degetul pieptul lui Mihai in dreptul inimi il intreba energic:
-Asculta, Mihai ce te-a facut sa dispari, atunci, asa fara nici un avertisment? Vreau mai multe lamuriri. Sunt convinsa ca imi ascunzi ceva. Nu stiu ce dar am acest sentiment.
Mihai privi spre Maria nevenindu-i sa creada ce auzise. Era convins ca Maria il iubea fara nici un fel de retinere, dovada asteptarea ei. Iar acum deodata sare ca o leoaica pe el si-i cere socotala. Oare e bine sa ii spuna toate povestea vietii lui? Sa-i spuna adevarul crud?..
-Maria, oare nu ai incredere in mine? Toti acesti ani sa stii ca numai la tine m-am gandit. Am intalnit o multime de femei, dar eu numai pe tine te vedeam si numai cu tine imi vedeam viitorul. Nici nu-ti inchipui cat de dureros este cand vezi cum ti se naruie visele, cum vrei sa faci ceva si nu poti. La un moment dat imi pierdusem orice speranta sa te mai intalnesc si simteam ca imi pierd mintile, iar tu acum... Dar imi faceam singur curaj si-mi reveneam
-Nu te supara Mihai dar este important pentru mine sa lamuresc aceasta. Nu inteleg cum ai putut sa nu ai incredere in mine si sa fugi pur si simplu.
-Nu de neincredere era vorba ci mai mult de teama sa nu ti se intample ceva rau. Eu trecusem deja prin multe nenorociri si nu vroiam sa-ti pricinuiesc si tie. Chiar Maria vrei sa stii viata mea? Te avertizez ca nu-i chiar ...
-N-are importanta, eu oricum te iubesc si te voi iubi mereu...
Mihai s-a ridicat, si-a pus un pahar de apa si asezandu-se pe marginea patului, privi lung la Maria si mangaind-o pe par spuse aproape soptit:
-Daca asa vrei tu, atunci fii pregatita sa auzi ceea ce s-ar putea sa nu-ti placa. In seara in care te-am intalnit la Cafenea eram tare necajit, ba chiar disperat. Aflasem in aceiasi zi doua nenoriociri. Stii ca o nenorocire nu vine niciodata singura. Dar sa incep cu inceputul.
Mama mea a murit dupa ce a fost intepata de o viespe cand eu aveam cateva luni. Am fost crescut de bunicii dinspre mama, caci tatal meu nu avea familie. Toate au mers bine pana cand tatalui mei i-au luat comunistii cafeneaua. Da cafeneaua aceia , ca si asta de acum unde eu sunt barman, deocamdata, a fost a bunicilor apoi a tatalui meu. Dupa ce a fost expropiat tatal a plecat in lume si nu s-a mai auzit de el. Bunicii m-au crescut, m-au educat si fiind in anul doi la facultate intr-o sedinta UTM un coleg, care mai tarziu am aflat ca fiind fiu de legionar, ca sa se puna bine cu partidul m-a demascat ca sunt fiu de capitalist si am fost dat afara. Toate incercarile mele de a fi reprimit s-au lovit de un zid. Acasa, cand au aflat bunicii ce am patit au incercat pe toate caile si cu toate mijloacele sa fiu reprimit, numai ca din aceasta alergatura ei au descoperit cine a fost in realitate tatal meu; un cersator care ca sa se razbune ca nu a fost primit intr-o zi in cafenea si-a jurat sa puna mana pe ea. A facut tot posibilul sa intre in gratiile mamei mele, care de ce sa nu recunosc nu era o frumusete si prin casatorie a devenit proprietarul cafenelei. Intr-un moment de desnadejde, bunica si-a pierdut cumpatul si mi-a spus, spre groaza bunicului intreaga grozavie. Pe langa faptul ca eram dat afara din facultate am aflat cu stupoare ca nu sunt nici de vita nobila asa cu aveam convingerea. Iti inchipui ce era in sufletul meu. Atunci ai aparut tu ca o raza de soare, dar aparitia ta a fost dupa ce eu ma hotarasem sa o sterg peste... imi aranjasem deja ploile. In noaptea cand ti-am propus sa ne intalnim peste ani indiferent de ce se intampla cu noi, eram convins ca te-am pierdut, cu toate ca de multe ori imi facusem planul cum sa mi te recapat.
Am ajuns dupa multe peripetii si pericole in Franta. Aranjasem sa fiu asteptat si ajutat sa pornesc pe un nou drum. Dar vezi oamenii nu se tin de cuvant. M-am trezit intr-o lume singur, fara nici un pic de sprijin decat ca vorbeam bine limba. Am incercat toate variantele. Marea mea greseala ca de aici am plecat fara acte si acolo a fost greu sa procur. Am vrut sa continui studiile dar fost aproape imposibil. Intr-o zi am intalnit intr-un bristou un tip care facea recrutari pentru legiunea straina. M-a incantat si cum eram disperat am acceptat. Vai de mine ce viata de caine am dus... dar cel putin m-am ales cu ceva banet.
Dar Maria sa stii ca tot timpul numai la tine m-am gandit. De multe ori mi-a incoltit gandul sinuciderii, dar icoana ta ma urmarea peste tot si imi dadea sperante.
De cum am aflat ca ma pot intoarece, ca dictatura a fost inlaturata, am venit imediat. Am cautat cafeneaua noastra si nici nu-ti inchipui cat de fericit am fost sa o gasesc aproappe ca atunci cand ne-am intalnit aici ultima oara. Am facut tot posibilul sa ma angajez si cu mare greutate am reusit. Acum ma lupt pe toate caile sa mi-o recuperez, mai ales ca te-am reintalnit. Acesta este cuibusorul nostru si acum il doresc si mai mult.
Maria ramase tacuta si ii parea rau ca il provocase pe Mihai sa spuna scurta dar dureroasa istorioara. Acum in fata ei era iubitul pe care de atatea ori il visase alaturi. Il cuprinse in brate si buzele ei se alipi de ale lui intr-o patimasa sarutare. Da, il dorea, asa cum l-a dorit in lunga ei asteptare...
Si maine este o zi... poate mai buna!
#94476 (raspuns la: #94263) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
thebrightside...ironii? - de cactus la: 04/01/2006 20:39:05
(la: Despre prima dragoste)
...au zambit ochii.....spun mereu ca vorbelor scrise le lipseste ceva, si putem intelege gresit....de oricat de multe semne le-am inconjura, oricate sensuri le-am sugera....este suficient un sunet ca sa puncteze mesajul.....nu ironizez...glumesc ades...dar nu ironizez....hmmm, poate doar pe mine, sa ma trezesc din amorteala.....:)

...am fost si eu prima dragoste a cuiva...si acum ma infior...cea mai placuta si inteligenta fiinta....un baiat, coleg de liceu manierat, delicat...1000 de calitati...insa, nu suportam sa fiu atinsa...tresar si acum cand imi amintesc de mana umeda si rece.....am fugit.....dupa ani, ne-am reintalnit la un targ....pe undeva mintea mea regreta tot...dar, am dat mana.....aceeasi senzatie cumplita,....nu suportam sa ma atinga....deci, mai este o dimensiune care trebuie luata in considerare, nu este suficient sa aiba fizic frumos si trasaturi psihice atragatoare.....
#98476 (raspuns la: #98439) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Intruder - de latu la: 11/01/2006 23:23:32
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
Ganduri se-ntrevad nebune
Cum se-alunga-n ceas nocturn
Vor ramane cum sunt: bune,
Incuiate intr-un turn.

Va veni lumina iara,
Raul il vom fi ucis
Si cand vorba iara zboara
O s-o prindem cum ni-i scris...

Iar cand dor ti-o fi vreodata
De-a canta la unison
Da-mi de veste si de-ndata
Prelua-voi al tau ton...

Nu-ti fa ganduri pentru fete,
Ele stiu a falfai
Stiu sa rada, sa se-mbete
Dintr-un tril de ciocarlii...

Viata-i un peron de gara
Viata-i asteptare grea
Nu m-oi face de ocara
Daca am inima grea

Stii Intrus? La despartire
Omul moare cate-un pic.
Insa la reintalnire
Poti renaste! Tot un pic...

Mergi cu bine, ai de grija
Nu-ti uita principiile
Nu privi 'napoi cu frica,
Ia cu-asalt campiile

Si cand le-ai trecut cu brio
cred ca fi-vom toti aici,
maan, anisia de-asteapta
Am s-astept si eu. Ce zici?...
pt. rac si lascar - de laura_ la: 18/01/2006 14:36:28
(la: Madrid 2006)
Imi cer scuze... raspund cu intarziere invitatiei la o "reintalnire" a cafengiilor... in alta formula.... sau de ce nu!? ... o formula mai vasta... atat ca numar... dar ... "mai ales" a "calitatii inter-umane"...

Rac... daca ai ceva de comentat... si ceva de obiectat ...asteptam concret o replica a mesajului tau (#99977, de rac la Fri, 13/01/2006 - 08:08)...
Ma simt indreptatita sa-ti astept ... concret ... o replica... pentru ca am participat la acea intalnire... iar mesajul tau mi se pare un pic rautacios, cu iz de intepatura directa la adresa persoanelor care au raspuns initiativei tale!

Probabil ... n-am sa ajung la aceasta intalnire din motive lesne de inteles... costurile ... pe care nu mi le permit momentan... dar urez tuturor celor ce se vor reintalni "face to face" distractie placuta! ...salutand initiativa lui Lascar!

#100885 (raspuns la: #99977) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Satul romanesc - de Rosana Ziemba la: 16/02/2006 10:13:44
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
“P.S. raman totusi un iubitor de autenticul sat romanesc. "

Care mai este autenticul sat romanesc in ziua de azi? Ma intreb si va intreb...

Anul trecut am fost in Maramures pentru prima oara. Din fotografiile vazute de-a lungul anilor imi facusem o alta imagine. Spre deosebire de ce imi inchipuiam , oamenii si locurile erau cu totul altfel. Toti nu stiau cum sa-si demoleze mai repede casele vechi si sa-si construiasca "cubulete" cu 1- 2 etaje, cum vazusera la oras. Am stat 3 zile in Rozavlea si chiar peste drum de locul unde stateam era o casa absolut grozava, veche de aproape 100 de ani. In spate omul construia un cubulet. "Ce faceti cu casa veche? " "Pai o daram, ca nu e loc in curte..." Nici macar prin cap nu-i trecuse sa o pastreze, macar in scopuri turistice. S-o pastreze ca era frumoasa, nici nu-si pusese problema... Apoi am fost sa vad pelerinajul de Sf. Maria la manastirea Moisei. Nici macar la aceasta mare sarbatoare nu am vazut prea multi oameni imbracati in port popular. As spune ca am vanat in multime, dar prea multi n-am vazut. Ceva femei, iar barbati practic deloc. Am fost si "Hora la Prislop". Imbracati in strai popular erau doar cei care participau la spectacolul organizat cu acea ocazie. Intr-un singur sat am vazut porti de lemn grozave. Se vedea ca-s foarte vechi. In spate, in curti, numai cocioabe. Si inclin sa cred ca acele porti ramasesera in picioare din cauza ca satul era mult prea sarac.
Majoritatea celor cu care am vorbit in cele 10 zile erau oameni peste 40 de ani. Si aproape numai asa mai vezi. Cei tineri erau plecati prin Europa la munca. Copii am vazut foarte putini. Si acum ma intreb daca stateau ascunsi prin case, sau pur simplu erau prea putini. M-am intors de acolo cu 2 frustrari: nu am reusit sa gasesc nici macar un potcovar in cele 3 localitati unde am stat si nu am reusit sa fotografiez nici macar un copilas d-ala de vazusem prin poze, imbrcat frumos, blond, cu ochi albastri si mai ales rumen in obraji. :D
Altfel m-au impresionat teribil toti acei oameni cu care am stat de vorba (si as spune ca mai mult am vorbit, decat am fotografiat). Erau extrem de prietenosi, cum n-am vazut in Bucuresti.Era suficient sa dai un “buna ziua” si discutia putea incepe. Te rataceai sau pur si simplu intrebai cum sa ajungi intr-un loc? Ei bine, lasau totul balta si mergeau cu tine 15 - 20 de minute sa-ti arate drumul. Pai cred ca oamenii astia ar uri Bucurestiul , daca ar trebui sa vina in vizita. Imi inchipui cum s-ar simti daca ar trebui sa ceara niste lamauri pe strada si bucuresteanul, grabit, le-ar arunca pe graba, 2 vorbe printre dinti. De stat aici cred ca n-ar rezista nici macar o saptamana.
Odata, dupa ce ratacisem cateva ore pe dealuri m-am reintalnit cu niste oameni cu care vorbisem anterior (erau la coasa). Am mai schimbat doua vorbe si le-am zis ca ma grabesc, ca mor de foame si ma asteapta gazda cu masa. "Pai stai sa mananci cu noi..." Si dealtfel de fiecare data cand mai vorbeam cu oameni, daca aveau cate ceva de mancare, ma imbiau si pe mine. Si ca o paranteza: daca mergeti pe acolo, atentie ce comandati. Oamenii au alta notiune despre cum trebuie sa arate o portie de mancare. Comparativ cu Bucurestiul, as zice ca portiile sunt macar de 2 ori mai mari si sa nu patiti ca mine in prima zi. Nu mancasem nimic toata ziua si prima masa a fost pe la ora 20. Rupta de foame am comandat o supa si un snitel. Apoi supa a venit intr-un castron urias, iar snitel atat de mare si cartofi atat de multi inghesuiti intr-o farfurie, zau ca n-am vazut. Si cum nu-mi place sa las in farfurie, am mancat tot. Am incercat sa dorm, ca eram rupta de oboseala, m-am perpelit ce m-am perpelit si la 2 noaptea faceam ture prin curte, ca ma durea burta de cat mancasem. lol Pe urma, peste tot, am comandat un singur fel de mancare…
Intr-o seara stateam in mijlocul unui raulet la expuneri lungi. Si hop, apare un alai de nunta. Cum era spre sfarsitul perioadei si nu mai vazusem alta, o iau la fuga spre ei sa fac macar 1 - 2 poze. Ei….se pare ca atunci m-am intalnit cu Obiceiul…ha, ha, ha. Ginerica se repede la mine cu o sticla de palinca. Ii urez eu de bine si omul zice: “trebuie sa luati 2 guri, in sanatatea noastra”. Nu-mi place palinca, dar ce era sa fac??? Iau doua guri, mai zic vreo doua de bine si brusc ma ataca nasul, cu alta sticla. Iau si de acolo 2 guri, apoi inca un nuntas… Deja la al 4-lea am dat sa refuz. “Vai de mine…dar trebuie sa luati 2 guri de la toti cei care va poftesc”. Ma uit in jur…alaiul maricel, sticle multe… In fine…toti au trecut pe la mine si desi am incercat sa ma prefac ca beau, niste palinca de la fiecare tot a ajuns in stomac. Asa ca ioc poze cu nuntasii (nici macar nu era ce m-ar fi interesat, ca erau imbracati “ca la oras”), ioc poze la rau, am plecat vesela si cherchelita la culcare.
La Sapanta alta atmosfera. Acolo oamenii au priceput ca trebuie sa scoata cat mai mult din turism, asa ca se dadea un mic spectacol. Pe multe garduri erau atarnate cuverturi, haine, saculeti… Fiecare, dupa pricepere, statea la poarta si cosea, toarcea sau chiar tesea(am vazut niste razboaie de tesut cum nu vazusem). Cimitirul vesel era mult mai mic decat imi inchipuiam, dar o taxa de intrare (si alta de fotografiere) se lua. Odata m-am apropiat de gardul din spate si pentru ca eram cu aparatul in mana o taranca a sarit la mine “nu aveti voie sa intrati pe poarta aia, se intra prin fata, unde se plateste”. Aveam de gand sa fotografiez, ce-i drept, dar exact o poza cu gardul in prim plan a…Am renuntat, ca poate se infigea in parul meu, ha, ha, ha. Era si o crescatorie de pastravi acolo. Oamenii mergeau, vedeau (eu n-am fost) si cumparau peste cu gramada, sa duca acasa. Chiar ma distreaza, ca imi amintesc de niste oameni din curte. Cumparasera cateva kg bune, era prima oara cand curatau peste si parca erau gata- gata sa dea la rate. In fine, termina ei, pun pestele la congelat ca sa-l duca la Bucuresti, moment in care ii intreb: “dar cat e pestele la crescatorie, si cat e la Bucuresti?” Ii vad ca se albesc la fatza…si-au dat seama brusc ca pastravul in Bucuresti era mult mai ieftin. ha, ha, ha
Si am fost si cu Mocanita, si n-am simtit cand au trecut orele de dus si intors. Am lasat si un capac de obiectiv pe drum, pentru ca trenuletul are vagoane deschise, cu grilaj. lol
Ce sa spun, nu mai lungesc povestea....m-am simtit grozav in zona si am ascultat o gramada de povesti frumoase si vesele, altele triste. Si peisajul mi-a placut extrem de mult pentru ca era foarte relaxant. Sunt hotarata sa ma intorc candva acolo, nu stiu daca anul acesta, pentru ca locul m-a fermecat. Si poate a doua oara am sa fotografiez mai bine, pentru ca n-am sa mai fiu atat de surprinsa de toate cele…

Si revenind de unde am plecat: acolo nu mi s-a parut nici a sat, nici a oras, pentru ca erau din amandoua. Iar satele din sud arata foarte mult ca in pozele omului de la care a pornit discutia, urate sau murdare.
Deci cum ramane cu autenticul sat romanesc? L-ati gasit undeva? Povestea mea ati auzit-o, as fi curioasa sa mai aud si p-ale altora. Si promit, candva, sa va arat si niste poze de acolo… :)
#106315 (raspuns la: #106278) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...