replici hazlii

in ton cu tema discutiei, am gasit un schimb de replici hazlii:

Un om de afaceri ii trimite un fax sotiei sale:

"Draga mea sotie, o sa intelegi ca acum cand tu ai 54 de ani,eu am anumite nevoi pe care tu nu mi le mai poti satisface. Sunt foarte fericit alaturi de tine, te consider o sotie minunata si, sincer, sper ca nu te vei simti ranita sau jignita cand vei afla ca in momentul in care tu primesti acest fax,eu fac sex in hotelul Camino Real cu Nicole, secretara mea,care are 18 ani. Totusi, voi ajunge acasa inainte de miezul noptii."
Cand se intoarce tipul acasa, gaseste pe masa din sufragerie un biletel in care scria:

"Dragul meu sot, am primit faxul tau si nu pot decat sa-ti multumesc ca m-ai anuntat. Profit de aceasta ocazie sa iti reamintesc ca si tu ai tot 54 de ani. In acelasi timp, te anunt ca atunci cand vei citi acest mesaj, eu voi fi in mijlocul unei partide de sex la Grand Hotel cu John, profesorul meu de tenis,care la fel ca si secretara ta, are tot 18 ani. Si cum, pe langa faptul ca esti un om de afaceri de succes esti licentiat in matematica, vei intelege cu usurinta ca ne aflam in aceleasi imprejurari, dar cu o mica diferenta: 18 intra de mai multe ori in 54 decat 54 in 18. Deci nu ma astepta in aceasta seara, ma voi intoarce maine.
Te saruta sotia ta, care te intelege cu adevarat."

Sunt Adela, acest text este o replica, sper ca am acest drept?

Atunci, cand se anunta o disputa, cu atat mai mult o conferinta, se
presupune, ca toata lumea are dreptul la opinie, are dreptul sa se exprime
liber, fara a se expune pericolului de a fi umilita, ofensata sau pusa la
punct in orice alt mod. Asta e ceea ce se numeste o discutie civilizata.
Daca insa la discutie se admit numai persoane care au aceleasi opinii, sau
opinii similare, aceasta nu mai e o disputa, cu atat mai putin o conferinta,
ci o palavrageala de salon – placuta, dar inutila si inedificatoare. Nu cred
ca “carapiscum” are dreptul sa decida, pe ce fagas sa indrepte
conversatia, cu atat mai mult, ca are dreptul sa apostrofeze pe oricine si
sa-i inchida gura. O singura persoana, din toti participantii la discutie, mi-
a luat apararea, fapt pentru care a platit si ea, “carapiscum” exprimandu-si
indoiala, ca Denyza exista cu adevarat, ca sub acest nume ma ascund tot
eu. Stratagema care ii este proprie, dupa cum am observat: daca un adevar
nu-mi convine, il elimin si gata.
Ei, gata cu asta. Eu, spre stupefactia mea, imi inchipuiam ca traim in
mileniul 3, in epoca cuceririi spatiului cosmic si a descoperirilor
performante in stiinta si tehnica, ca suntem in era, despre care Condorcet
spunea: “Va veni acel moment, cand soarele nu va mai lumina pe Pamant
decat oameni liberi, ce nu vor recunoaste alt stapan, decat propria lor
ratiune, cand tiranii si sclavii, preotii si stupidele sau ipocritele lor
instrumente nu vor mai exista in istorie si pe scenele teatrelor, cand nu ne
vom mai aminti de ei, decat pentru a le plange victimele si pacalitii,
pentru a ne mentine prin oroarea exceselor lor, intr-o utila vigilenta,
pentru a sti sa recunoastem si sa inabusim, sub greutatea ratiunii, primii
germeni ai superstitiei si tiraniei, daca vor mai indrazni vreodata sa
reapara.” Ce se poate spune aici? Ca nici superstitia, nici tirania inca nu
sunt niste fenomene ce apartin trecutului. C’est domage! (Sper ca nimeni
nu-i va sari in cap lui Condorcet – el a trait in secolul luminilor. Astazi e
intuneric afara). Special pentru amatorii de citate, care respecta orice
autoritate, dar nu-si respecta intelocutorii, va mai ofer o citata:
“Dogmatismul religios a fost multa vreme principalul adversar al liberei
cugetari, dar, asa cum a demonstrat-o experienta istorica, ea se poate
confrunta si cu alte forme de constrangere si de obscurantism, indeosebi
cu toate tipurile de totalitarism, care substituie dogmei religioase dogma
politica si civila. Rezulta ca ea nu poate fiinta decat intr-o societate
pluralista, acceptand diversitatea sistemelor de valori si respectand
demnitatea individului.” (Raimond Trousson, membru al Academiei
Regale de Limba si Literatura Franceza din Belgia.) Cred ca nu mai e
nimic de adaogat, atata doar ca, daca nu consideram ratiunea
inconsistenta si incapabila de a patrunde “adevarurile”, care pot fi numai
revelate, “simtite cu inima” sau mai stiu eu ce, orice discutie in materie
de religie este inutila. Ideea fericita de a exclude ratiunea din competitie
este destul de veche – clericii au inventat acest “argument”, pentru a se
scuti de truda de a cauta argumente veritabile si demostratii consistente.
Daca acceptati acest punct de vedere, totul devine simplu de tot, si nu e
mai nevoie de discutii.
Cu urari de bine pentru toti, Adela

"Replica finala a doamnei e prea incarcata, o singura injuratura neaosa era de ajuns."

Din pacate, sau din fericire, intamplarea a fost redata exact asa cum s-a intamplat in realitate. Realitatea e mai puternica (si mai convingatoare) decat fictiunea. :)))


___________________________________________________
"Hey, where' the magic?" - "The magic? The magic is gone."
(Bagdad Cafe)

NU trebuie sa ceri nimic unui prieten?
Poate ca nu... Daca nu e vorba de un fals prieten, de un simplu profitor, cu siguranta nu... Ce ne facem insa atunci cand respectivul desi spune raspicat faptul ca iti e prieten te lasa sa te prabusesti in momentul in care ai mai multa nevoie de ajutor?
In clipa in care te acuza de faptul ca tu esti de vina pentru ca nu i ai cerut ajutorul, pe sistemul : "cere si ti se va da"...
Am acceptat si asta. De cand am deschis aceasta conferinta (pe 10 ianuarie 2005) l am iertat de doua ori... Nu stiu cum se face, chiar atunci cand trecea prin momente crtitice (iar si iar)...
Si s a intamplat sa cer si eu ajutor, mai mult (sau mai putin :) ), i am cerut simpla iluzie a unui sprijin... Pentru ca asa spusese :"cere si ti se va da!" Si mi s a dat: o portie buna de sarcasm, de egoism... Pentru ca lui ii era temporar bine, iar mie rau... Maine sau poimane va fi invers: din nou va avea nevoie de ajutor, iar eu am sa i ofer sprijinul, mai mult chiar, voi actiona ca sa i fie bine...
Si lui i se va parea firesc si nici macar nu i pot spune : "te am ajutat", pentru ca mi ar putea replica: "M ai ajutat pentru ca ai vrut, nu pentru ca ti am cerut eu asta!"
Se pare ca nu sunt destul de puternica incat sa nu mi mai pese ce se va intampla cu el...
Ce situatie imposibila :(((( !

After all, tomorrow is another day - Pe aripile vantului
Love means never having to say you're sorry - Love Story
You talking to me? - Taxi driver
You've just been erased - Eraser
I'll be back! - Terminator
hasta la vista, baby - Terminator 2
Show me the money! - Jerry Maguire

Bine, eu as face o clasificare a replicilor si din filme romanesti, ca au fost destule!
'Ra-ti ai dracu' cu melcii vostrii - Dorel Visan in Senatorul Melcilor
Moldova nu a fost a mea si nu este a voastra, ci a urmasilor vostri, si a urmasilor urmasilor vostrii in veacul vecilor! - Gh. Cozorici - Stefan cel Mare
Italia-i la doi pasi prostule, vezi lumea! - Gh. Dinica (Diplomatul) in Prin cenusa imperiului (si multe ale lui Gh. Dinica din acelasi film)
Un fleac, m-au ciuruit! - Sergiu Nicolaescu in Cu miinile curate
... si mai sunt dar nu-mi aduc acum aminte ca m-ati luat repede.

fefe, astea sunt replici din "O noapte furtunoasa" a lui Caragiale. 2 personaje citesc un articol din ziar, scris cam in stilul asta si incearca sa inteleaga. unul zice, "e scris adanc" , altul confunda sufragiul universal cu sufrageria etc....;))
=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"
Descartes

Citesc si ma minunez ce intorsaturi au luat lucrurile! Am vazut undeva metodele de intoxicare a opiniei publice prin massmedia: Daca vrei sa ataci pe cineva, publici, de exemplu, ca individul "cutare" a vandut droguri. Dai niste amanunte nesemnificative, cunoscute deja, cum ca acesta este parlamentar, ca face parte din cutare partid, ca locuieste in cutare loc, s.a.m.d. In perioada urmatoare, individul, care la randul sau are potenta, da replica prin aceleasi mijloace, incercand sa dezminta stirea, aducand argumente in acest sens. Imediat dupa contraatac, initiatorul, fara a lua in seama replica victimei, vine cu amanunte, de data aceasta necunoscute de publicul larg, dar adevarate, cum ar fi de exemplu marca masinii in care s-a facut tranzactia, culoarea sepcii victimei, statura bodyguardului sau motivul floral de pe tapiteria masinii. Repet, astea trebuie sa fie 100% adevarate. Mai departe, mecanismul este pornit, nefiind nevoie decat de mici impulsuri "de intretinere".Celelalte mijloace media vor cauta de acum si vor confirma adevarul despre aceste amanunte. Atentia publicului nu mai este indreptata de-acum spre faptul in sine, adica spre veridicitatea lui, ci spre AMANUNTE, nemaipunand la indoiala adevarul informatiei initiale, victima fiind astfel condamnata definitiv.
Prin analogie, nimeni nu se mai intreaba acum de ce dracu' si-au bagat coada americanii in Europa (nu mai puteau ei de nedreptatile din Yugoslavia) si in Asia (vezi-doamne, ameninta securitatea lumii), toti dezbat acum "amanuntele" servite de catre cei interesati. Nu vad de ce se incapataneaza unii sa vada in continuare in SUA ca fiind marii binefacatori ai lumii cand este atat de clar ca nu-si urmaresc decat interesele proprii? Afirmatiile de genul "apara pacea in lume" si "jandarmul omenirii" sunt puerile si chiar hazlii pentru oamenii cu capul pe umeri si cu gandire coerenta. Astia nu au facut altceva decat sa provoace si sa intretina conflicte, exclusiv in folosul propriu.

M-am referit aici la administratia americana, nu la poporul american, care este la fel de intoxicat ca si restul lumii.



___________________________
men shi jiao you yu xian
(Mao Tze-Dung)