comentarii

retragere


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
dacã & desdemona - de AlexM la: 27/08/2004 18:31:11
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Dãzdãmuna zisa cum ca:
"'Informatia' acumulata intr-o viata anterioara se sterge fiindca nu serveste la nimic. "

unde eu as adauga un "daca". Daca intradevar exista reincarnare, atunci "'Informatia' acumulata intr-o viata anterioara se sterge fiindca nu serveste la nimic. "
Chestia cu regresia hipnotica trebe luata cu ceva grame de sare ash presupune; stiu cu siguranta ca am cetit asta parca in "Planeta maimutelor" unde aflara oamenii de stiinta cum de au reusit ele sa depasheasca oamenii.
Spui ca ce e important e lectia de viata si ca unu care a vrut banu nu o sa-l mai vrea. Lipseste acolo un "presupun" banuiesc eu, sau?
Dupa aceea mergi mai departe si strangand umbrela cu explicatii , ma lasi in ploaie deoarece trebuie sa-mi retrag intrebarile pentru ca scrii "toate astea nu sint demonstrate".Voila. Noa bun, daca nu-i, nu-i, aia ie. Cel putin suntem de acord in oarece privintsa pentru ca si eu tot pe idea de a-mi trai prezentul cat mai bine merg.

Cu stimã,

AlexM
#20507 (raspuns la: #20480) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Intoarcerea in Romania - de Adrian Marchidann la: 30/08/2004 14:23:37
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Am avut privilegiul de a trai in SUA aproape 4 ani si m-am reintors in Romania temporar.

Dupa un numar de ani petrecuti in afara tarii, te simti acasa in ambele tari. Nici una nu este mai buna ori mai rea; este ca si cum ai avea doua case in doua regiuni diferite ale tarii de origine. Romania este ca un fel de casa de odihna unde te retragi ca sa-ti mai tragi sufletul. Nu este prielnica muncii ori afacerilor precum este SUA.

Adevarul este ca in nici in SUA nici in Romania nu esti primit cu bratele deschise decat daca ai cu ce contribui la bunastarea celor din jur.
2 cetatseni - de AlexM la: 30/08/2004 23:59:40
(la: Dubla cetatenie)
aici bateam cu "taram juridic nesigur". Nemtii ti-au dat-o , dar dupa ce ai luat cetatsenia germana ai facut cerere sa o reprimesti pe cea româneascã. Dupa ce ai primit pe cea româneasca ai ajuns in punctul in care legislatia germana arata bila negra. De aratat o arata, dar din cate stiu nu exista nici un mod de a-ti retrage cetatsenia germana pe motiv ca ai reprimiti-o pe cea româna. Spus scurt, a reprimi o cetatsenie sau a primi o alta cetatsenie nu este un motiv sa ti se retraga cetatsenia germana. Parca asa stiam io:-))

Cu stima,

AlexM
#20659 (raspuns la: #20462) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Arta asocierii la romani - de homeless la: 31/08/2004 08:31:37
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)

> Cred insa ca o asemenea actiune ar necesita cunostintele unei persoane care stie exact ce s-a petrecut la AAF, pentru a evita greselile trecute.


Greselile trecute nu pot fi evitate, spun asta dintr-o trista experienta. Si imi cer scuze pentru relativa departare de subiectul foto.

Am avut ocazia sa particip la activitatea de constituire si organizare a mai multor asociatii, am facut parte din aceste organizatii pina cind am descoperit un scenariu care se repeta implacabil:

- citiva entuziasti isi doresc un spatiu organizat pentru discutii si punerea in comun a unor resurse;

- pentru ca nu pot dedica suficient timp activitatii de constituire, pentru ca nu au resurse suficiente, pentru ca nu au obisnuinta activitatilor desfasurate in grup, discuta, si discuta, si discuta, pe tema sediului, a statutului, a scopului asociatiei care, cindva foarte clar, devine tot mai nesigur;

- un personaj interesat si care are indeminarea de a folosi aceste asociatii in folosul personal (de la mentionarea pe cartea de vizita si in CV a titlului de presedinte al asociatiei la posibilitatea de a intra in dialog cu institutiile statului ca reprezentant al asociatiei pentru a cere diverse avantaje, finantari, legi ce-l avantajeaza direct) apare ca din neant, ceva gen ultimul pe lista cu voia dumneavoastra, si pune la dispozitia celorlalti spatiu, bani, avocati;

- noul venit isi aduce cunostintele, pentru a obtine prin vot democratic conducerea;

- marea majoritate a membrilor grupului de initiativa se retrag sau sunt eliminati de noua majoritate constituita.

Mai multe asociatii existente azi au pornit tot in urma unor dezbateri pe forumuri si liste de discutii, sau in urma unor intilniri periodice cu ocazia tirgurilor si expozitiilor, asa ca, deoarece a aparut propunerea dumneavoastra, consider ca este bine sa acordati citeva clipe avertismentului pe care il fac.

M-as bucura din tot sufletul sa nu va confruntati cu aceleasi probleme...
#20675 (raspuns la: #20628) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
altceva - de (anonim) la: 31/08/2004 16:44:38
(la: Care este viitorul Republicii Moldova?)
M-a intereseaza punctele si prevederile summit-ului de la Istambul (Noiembrie 1999)cu privire la retragerea armatei ruse din Transnistria.
Daca imi puteti recomanda vre-o adresa de internet cu continutul acestui tratat.
#20708 (raspuns la: #11046) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Capcanele lui 23 august 1944 - de RSI la: 02/09/2004 13:45:20
(la: O CATASTROFA NATIONALA: 23 AUGUST 1944)
Capcanele lui 23 august 1944 (NO RATING!)

[romanian-portal.com], (8/23/2004) »
Ca niciodata in ultimii 15 ani, apropierea acestui 23 august a starnit in discursul public romanesc o revigorare a interesului (uneori a pasiunilor) fata de acest eveniment important al istoriei contemporane. Mai multi factori au condus aici: in primul rand, intentia oficialitatilor, anuntata inca de la mijlocul lui iulie a.c., de a organiza o celebrare substantial mai consistenta decat in toti anii de dupa 1990 (legitimata de implinirea unui numar rotund de ani); apoi, trebuie sa luam in calcul recentele avataruri ale Casei regale romane, ca si ameliorarea spectaculoasa a relatiilor dintre Regele Mihai si actualul presedinte al Romaniei; in fine, cred ca in substratul intregii povesti se afla balanta inca neechilibrata, in memoria noastra comuna, intre nostalgia dupa autoritarismul legitimat "patriotic" al maresalului Ion Antonescu si frustrarile firesti ale celor care stiu ca, o data cu acea zi, a inceput drama comunizarii Romaniei. Istoricii nu pot conduce, prin ei insisi, la rezolvarea definitiva a acestui impas - o data pentru ca istoria este o disciplina in continua rescriere*, apoi pentru ca s-a vazut limpede ca nici macar ei nu au cazut intru-totul de acord asupra interpretarii acestui subiect fierbinte.



Propun aici o analiza succinta a evenimentului de acum 60 de ani, avand convingerea ca orice incercare de clarificare a acestui trecut relativ recent poate conduce la o mai buna intelegere a prezentului nostru.


I. Cum s-a ajuns la 23 august 1944?

Intre 21-24 noiembrie 1940, pe fondul unei Europe prinse de mai bine de un an in conflict, generalul Ion Antonescu (devenit, din 14 septembrie acel an, Conducatorul statului national-legionar roman) facea prima vizita la Berlin, ocazie cu care le prezenta lui Adolf Hitler si ministrului de Externe german Joachim von Ribbentrop viziunea sa asupra situatiei europene si locului Romaniei in acest peisaj. Antonescu si Hitler si-au facut reciproc o buna impresie. Generalul roman, al carui patriotism sincer nu putea masca un mare amatorism intr-ale politicii, si-a expus dorinta de a lupta pentru refacerea granitelor statale, grav afectate de pierderea Basarabiei, Bucovinei de Nord si a unei parti din Transilvania, in chiar vara acelui an. Spre deosebire de Antonescu, Hitler avea o mare abilitate politica: "Istoria nu se va termina in anul 1940" - i-a spus el lui Antonescu, sugerandu-i o speranta. Din acest moment, Romania va intra intr-o dezastruoasa competitie cu Ungaria lui Horthy pentru captarea bunavointei Fuhrer-ului. In chiar aceasta vizita, pe 23 noiembrie, Conducatorul roman semneaza in numele tarii sale aderarea la Pactul Tripartit (alcatuit din Germania, Italia si Japonia si completat de Ungaria cu doua zile mai devreme, pe 21 noiembrie).



Explicatia acestui gest - si a celor care aveau sa urmeze - nu este pasiunea fascista a lui Antonescu, ci convingerea sa ca Hitler va castiga razboiul. Din 1916, politica externa a Romaniei fusese legata de cea a Frantei; dar Franta cazuse, sub loviturile unei armate germane care parea invincibila. Ca militar, Antonescu a avut o intuitie corecta: ca, in ciuda pactului din 23 august 1939, Germania si URSS vor ajunge in conflict. Temator pana la obsesie de sovietici (avea, ca roman, motive, desigur), Antonescu a ales sa mearga pe mana Germaniei.



In cele sapte luni care vor urma, in toate intalnirile si in mesajele schimbate, Antonescu arata disponibilitatea Romaniei de a lupta impotriva bolsevismului. Dar Hitler s-a aratat initial rezervat fata de aceasta oferta. Nedorind sa-i dea un cec in alb liderului roman si aparent deplin increzator de forta sa, el insista pe nevoia de stabilitate a Romaniei, siguranta economica etc. Convins totodata de dorinta de revansa a romanilor, Hitler definitiva la mijlocul lui decembrie 1940 Planul Barbarossa de atacare a Uniunii Sovietice, in care Romania avea rolul sau - chiar fara ca, in acel moment, Antonescu sa stie!



Discutia definitiva intre cei doi a avut lor pe 12 iunie 1941; abia acum Hitler l-a anuntat pe Antonescu de intentia inceperii razboiului in Est (fara a-i spune data exacta!). Antonescu, intarit intre timp in tara prin infrangerea legionarilor (in 21-23 ianuarie), s-a declarat decis sa lupte, in vederea recuperarii teritoriilor romanesti pierdute. De retinut ca, spre deosebire de Primul Razboi Mondial, cand Ionel I.C. Bratianu a negociat intens conditiile iesirii Romaniei din neutralitate, in iunie 1941 Ion Antonescu a acceptat intrarea in conflict fara nici un tratat formal cu Germania, bazandu-se exclusiv pe o intelegere verbala cu Hitler.



Greu de imaginat astazi entuziasmul inceputului campaniei anti-sovietice, dupa 22 iunie 1941. Pentru multi romani, contaminati de optimismul propagandei germane, razboiul pentru Basarabia echivala cu o excursie ceva mai plictisitoare in stepa rusa. Cucerirea Odessei (cu pierderi de peste 90.000 de soldati!), pe 16 octombrie, a intarit aceasta speranta. Aici trebuie spus ca, increzator el insusi, Antonescu a preluat datele esentiale ale politicii germane, inclusiv conceptiile rasiste: dupa ocuparea Transnistriei, intre august 1941 si iulie 1942, cca 110.000 de evrei din Basarabia si Bucovina au fost deportati aici, urmand ca din septembrie 1942 sa fie adusi si evrei din Romania (din cauza cursului razboiului, planul nu s-a aplicat); in acelasi timp, intre iunie si septembrie 1942, cca. 25.000 de tigani nomazi au fost deportati tot acolo.



Iarna 1942-1943 (adica esecul din batalia Stalingradului) si pierderile masive de aici, din Cotul Donului si Stepa Calmuca (cca. 150.000 de oameni) au fost un avertisment sever pentru Antonescu. Din vara acestui an, bombardamentele asupra Ploiestiului si zonei petroliere (incepute inca din iunie 1942) devin o problema curenta. Din acest moment, oficialii romani (fie ministrul de externe Mihai Antonescu, fie reprezentanti ai partidelor politice aflate in "adormire") vor sonda o posibila iesire din razboi, fara succes. In cadrul aliantei antihitleriste, se impusese pregnant ideea ca Romania este o problema a Rusiei - drept urmare, emisarii romani vor fi sfatuiti, insistent, sa trateze cu sovieticii si sa nu mai astepte sprijin separat de la Anglia sau Statele Unite.



Trebuie spus foarte clar ca, in vara anului 1944, aceste negocieri erau practic blocate. Cu exceptia unor schimburi sporadice de conditii la Cairo, URSS urmarea sa traga de timp, pentru a-si continua contra-ofensiva spre Berlin si a cuceri, implicit, Romania.


II. Filmul unei zile incepute in haos si terminata in speranta

Pe 19 august 1944, ofensiva sovietica incepe, in operatiunea Iasi - Chisinau, incercuirea trupelor germano-romane in Nordul Moldovei, indreptandu-se spre aliniamentul Focsani-Ismail. Si aici intervine exagerarea numita linia de aparare Focsani - Namoloasa - Galati. Vazuta ca antepenultima reduta impotriva rusilor (in cazul caderii ei, Antonescu ar fi incercat rezistenta pe crestele Carpatilor si pe Olt), aceasta linie fortificata, in realitate, nu era inca terminata, era prost echipata din punct de vedere tehnic si - ceea ce e mai important - urma sa fie ocupata de soldatii aflati in retragere din Est, ei insisi demoralizati si intr-o stare precara. Cei care estimeaza, pe baza unor date fragmentare, ca aici s-ar fi putut rezista in fata rusilor pana la sase luni se hazardeaza intr-un optimism nejustificat.



In noaptea de 21 spre 22 august 1944, la Palatul Regal din Bucuresti a avut loc o ultima intalnire a complotistilor care initiasera, inca din iunie, consultari in vederea iesirii din alianta cu Germania si, la nevoie, eliminarii lui Ion Antonescu. Au fost prezenti Regele Mihai, Iuliu Maniu (presedintele PNT), Constantin I.C. Bratianu (PNL), Constantin-Titel Petrescu (PSD) si Lucretiu Patrascanu (in numele comunistilor, dar in virtutea bunelor relatii pe care el le avea cu "lumea burgheza"). Cu acest prilej s-a decis ca duminica, 26 august, la ora 13.00, Regele sa-l convoace pe Ion Antonescu la Palat si sa-i ceara fie semnarea armistitiului, fie demisia.



Lucrurile s-au precipitat aproape dramatic in dimineata de 23 august, cand s-a aflat ca maresalul Antonescu urma sa plece pe front. Si astfel s-a profilat determinarea si curajul tanarului Rege Mihai (pe 25 octombrie el urma sa implineasca 23 de ani). Fara sprijinul direct al liderilor politici, dar cu concursul unor inalti ofiteri apropiati Casei Regale, Mihai i-a convocat pentru ora 15, la Palat, pe Ion Antonescu si Mihai Antonescu. Ultimul a fost punctual, iar maresalul, invocand treburi reale, a ajuns in jurul orei 16. Discutia s-a purtat in biroul regal, intre patru persoane: Regele Mihai, generalul Sanatescu (seful Casei Militare regale), maresalul Ion Antonescu si ministrul Mihai Antonescu. Intr-o camera alaturata se aflau generalul Aldea (consilier al Regelui pe probleme militare), maresalul Curtii Ion Mocsony-Starcea, secretarul regal Mircea Ionitiu si Grigore Niculescu-Buzesti, iar in apropiere, pentru a interveni la nevoie, un alt grup de ofiteri de incredere.



Arestarea celor doi Antonescu s-a facut in jurul orei 17, dupa un schimb de replici in care maresalul si-a prezentat obiectiile cu privire la iesirea din razboi, motivand ca astfel ne vom da cu mainile legate rusilor. Odata inchisi cei doi intr-o camera de valori a Palatului, imediat Regele a demarat consultarile pentru alcatuirea guvernului. In jurul orei 18 au ajuns la Palat, convocati, si generalul Constantin Pantazi (ministru de Razboi), generalul Picky Vasiliu (seful Jandarmeriei) si colonelul Elefterescu (seful Politiei). In fata alternativei arestarii, ei au ales colaborarea. Simultan, a fost convocat si seful Serviciului Sigurantei, Eugen Cristescu. Din intuitie sau ca urmare a unor informatii scurse, acesta a banuit despre ce e vorba si, in loc sa vina la Palat, s-a deplasat la locuinta ambasadorului german von Killinger, avertizandu-l.



Primul detaliu ce merita retinut este ca schimbarea s-a produs fara nici o defectiune majora; ofiterii superiori din Bucuresti, informati rand pe rand, au dovedit o mare fidelitate fata de Rege si o lipsa de solidaritate cu Antonescu asupra careia merita meditat. In jurul orei 18.30, Armata romana era deja plasata in noi dispozitive, in vederea unei riposte. Dupa ora 19 au ajuns la Palat ambasadorul Killinger, generalul Gerstenberg (seful Apararii antiaeriene) si generalul Hansen (seful Misiunii militare germane in Romania). Informati cu deferenta, li s-a cerut evacuarea fara lupta a armatei germane din tara. In zilele urmatoare, Killinger avea sa se sinucida - pentru ca, in ciuda informatiilor pe care le primea constant, nu prevazuse actul - iar Gerstenberg a ales, din 24 august, calea represaliilor, desi isi daduse cuvantul de onoare in sens contrar.



In jurul orei 22.10, a fost difuzat, prin Radio, mesajul Regelui catre tara. In acel moment, schema noului guvern - prezidat de generalul Constantin Sanatescu - era, in linii mari, definitivata: cei patru lideri politici amintiti mai sus erau ministri secretari de stat (in plus, Lucretiu Patrascanu - vezi mai jos - primise Justitia), iar restul posturilor erau ocupate de militari. La ora 2 a diminetii de 24 august, Regele, insotit de cativa apropiati, a plecat spre Gorj - via Craiova - la sugestia apropiatilor care se asteptau (si aveau dreptate) ca a doua zi Palatul sa fie bombardat.


III. Consecinte imediate si multe intrebari

Un numar mare de intrebari agita inca analiza acestei zile.



In primul rand, care a fost rolul factorului politic? Singurii lideri care au ajuns la Palat in seara de 23 august au fost, in ordine, Lucretiu Patrascanu (ajuns spre orele 19.30) si Constantin-Titel Petrescu; dupa ora 22, a venit si comunistul Emil Bodnaras, cu intentia ferma de a se interesa de Ion Antonescu. Se poate glosa mult pe seama lipsei liderilor taranist si liberal; cea mai probabila explicatie este aceea ca, desi informati, au preferat expectativa, nu foarte convinsi de reusita actului.



Cum se explica rolul lui Lucretiu Patrascanu? Prezenta sa la Palat si propunerile cu care vine imediat (amnistierea detinutilor politici, desfiintarea lagarelor etc.), precum si dorinta de a fi inclus pe lista guvernamentala intr-o pozitie net privilegiata isi au sursa in stradania lui de a lua un avans in fata celorlalti lideri ai partidului comunist. Patrascanu avea sa nutreasca, pana prin 1947, convingerea ferma ca el ar avea datele intelectuale si meritele istorice si politice pentru a conduce PCR. Aceasta convingere il va duce in inchisoare si apoi la moarte, peste mai putin de 10 ani.



De ce a ajuns Ion Antonescu in mainile comunistilor atat de repede, inca din primele ore ale lui 24 august? Oricat de trist, adevarul este ca numai comunistii (dirijati de Bodnaras) au putut alcatui, in timp scurt, o brigada de soc, capabila sa-l deplaseze intr-un loc sigur si sa-l pazeasca pe maresal. Liberalii si socialistii spusesera inca din 21 august ca nu au oameni pregatiti pentru o asemenea eventualitate, iar Ilie Lazar, seful departamentului Muncitoresc al PNT, care - teoretic - avea oameni, aparent a lipsit in acea zi din Capitala. Antonescu a ajuns astfel in cartierul Vatra Luminoasa si, in nici o saptamana, era deja predat sovieticilor.



Care a fost rolul noului guvern Sanatescu? Atunci, ideea unui guvern militar a parut a fi cea optima. Astazi, se poate medita daca un guvern preponderent politic nu ar fi fost mai eficient in vederea rezistentei la comunizare. Imediat dupa 12 septembrie (data la care era semnata la Moscova Conventia de Armistitiu intre Romania si Aliati), Comisia Aliata de Control (in esenta sovietica) a devenit organul de conducere neoficial al Romaniei, iar presiunile ce au urmat pana la impunerea guvernului pro-comunist Petru Groza din 6 martie 1945 s-au desfasurat in ritm sustinut. Primul rezultat a fost, deloc paradoxal, tocmai lipsa regelui de la sarbatorirea primului an de la eveniment, pe 23 august 1945; atunci, surprins de refuzul lui Groza de a-si prezenta demisia (asa cum Regele Mihai i-o ceruse), suveranul a boicotat, in mod simbolic, aceasta celebrare si incepea astfel "greva regala" ce avea sa dureze pana pe 7 ianuarie 1946.



In fine, a fost 23 august un act de salvare nationala sau o catastrofa? La o analiza lucida, rezulta ca inlaturarea lui Antonescu si ruperea aliantei cu Germania erau, (in acel moment si in acele conditii concrete), singura sansa pentru a putea spera la un statut mai bun al Romaniei postbelice. Nu e cazul sa ne facem complexe: Romania nu a parasit atunci o Germanie democratica, ci un Reich utopic si criminal. E drept, acea zi nu a adus sfarsitul razboiului - dar a adus, oricum, ruperea unei aliante nefaste, pe care Romania nu o alesese de bunavoie, dar care impinsese tara in dezastru si o putea conduce la dezmembrare. Personal, am convingerea ca daca azi Transilvania se afla in granitele Romaniei (URSS ne-a sustinut in acest sens, in 1946-1947, sugerandu-ne astfel sa "uitam" de Basarabia), acest lucru are legatura si cu 23 august 1944.


IV. Ce mai inseamna azi 23 august 1944?

Confiscata de comunisti, ziua de 23 august a purtat de-a lungul deceniilor diverse semnificatii, toate impuse. Ea a devenit zi nationala in 1948, imediat dupa proclamarea frauduloasa a Republicii. Vreme de aproape un deceniu, 23 august a fost descrisa ca zi de eliberare a Romaniei de catre glorioasa Armata Rosie (care, evident, nu fusese implicata in mod direct). La inceputul anilor 60, regimul Gheorghe Gheorghiu-Dej a deplasat treptat atentia spre insurectia antifascista, reducand in paralel apologia armatei sovietice. Succesorul sau, Nicolae Ceausescu, va agrea mai mult o formula complicata, in stare sa legitimeze impletirea dintre istoria inventata a PCR si istoria neamului: Revolutia de Eliberare Sociala si Nationala, Antifascista si Antiimperialista.



Sperantele romanilor din seara de 23 august 1944, ca vor iesi din razboi si ca se vor intoarce la democratia de pana in 1938, au fost abrupt inselate. Practic, ziua arestarii lui Antonescu a fost primul pas pe calea unei sovietizari accelerate. Dar trebuie sa spunem ca nici unul dintre actori nu putea atunci intui ce avea sa urmeze. A-i face pe Regele Mihai sau pe apropiatii sai vinovati de evolutia ulterioara tradeaza fie necunoasterea istoriei, fie rea-credinta.



In fine, care este oare sintagma cea mai potrivita in rememorarea acestui eveniment? Aparent, lovitura de stat este o formula potrivita, din moment ce Ion Antonescu era, in acel moment, Conducatorul statului, iar Regele Mihai nu mai avea decat o mica parte din prerogativele constitutionale regale din 1923. Totusi, in opinia mea, indiferent de statutul oficial (si autorevendicat!) al Maresalului, o lovitura de stat data de un rege in functie este o contradictie in termeni si o imposibilitate logica.



Asadar, cred ca, fara a ne complica inutil in formule pretentioase, dar greu de argumentat, gen insurectie, lovitura de Palat, lovitura de stat s.a.m.d., putem accepta ca la 23 august 1944 a avut loc demiterea fortata a regimului Ion Antonescu, in virtutea unei sperante care - asa cum spuneam - va mai avea nevoie de 45 de ani pana la a prinde contur.


Adrian CIOROIANU

Semnalez cu placere o ultima aparitie dedicata subiectului, din care provin unele dintre detaliile analizei de fata: Ion Solacolu (editor), Tragedia Romaniei 1939 - 1947, Institutul National pentru Memoria Exilului Romanesc & Ed. Pro Historia, Bucuresti, 2004



Stire preluata de pe siteul ZIUA

http://www.ziua.net/
vae mihis.. - de AlexM la: 08/09/2004 19:28:45
(la: Preoti homosexuali?)
.. ca trebe luate pe rând.

Cele 10 porunci -credeam eu- sint interdictii. Peste tot se spune sa nu faci aia si aia ca ceea ce faci daca incalci ce pe acolo in cele 10 porunci, faci pacate. Sa intseleg din fraza carspicumciana "Nici eu n-am inteles ceva de la tine: se vorbeste explicit de pacat in cele zece porunci?" cum ca a incalca ce se spune in aceste 10 porunci nu inseamna a pacatui ? Daca zici Dumneata, asa o fi....

Trecem la punctul doi unde sint rugat sa pastrez decentsa in exprimare, unde aparent factorul declanshator care a calcat pe sensibiliate este probabil cuvantul "ciraci". Aparent este necesar sa dau definitia cuvantului pentru ca nu stiu ce intelegi Dumneata prin acest cuvant. Cuvantul inseamna: 1) elev , discipol, ucenic ( chiar daca livresc (!)). 2 (Depreciativ) persoana care impartasheshte in mod servil si mecanic vederile, parerile cuiva.3 ( sensul al mai vechi) Om de incredere al cuiva.
Este foarte posibil ca Dumneeata cunosti numai sensul depreciativ al cuvantului, dar asta nu este deloc vina mea.

Spui Dumneata ca-mi intelegi frustrarea. Io ma mir de care frustrare vorbesti pentru ca io nici macar nu o simt. Io pun lucrurile dupa o anumita logica peste care Dumneata se pare ca esti gata sa treci avand alt mod de a vedea lucrurile si o alta acceptantsa pentru explicarea realitatii.
Imi reproshezi ca ponegresc oameni pe care nici macar nu-i cunosc. Dar de unde stii la cine m-am referit exact? Am spus "Nebunul de Sf. Ioan Botezatorul " cumva? Nu cred. Nu am dat nici un nume ci m-am referit in general pentru ca intre acesti propavaduitori au existat si nebuni. Ma mir ca nu-mi reproshezi si expresiile "binevoitori" si "oameni de bine". Alea nu te-au deranjat desi faceau un subiect_multiplu( nu explic acu ce-i aia) cu "nebuni si ciraci".
Spui ca au dat lumii norme moral-religioase dupa modelul pastrat de la Dumnezeu si nu dupa mintea lor. Avand in vedere ca de la Dumnezeu sint numa cele 10 porunci si Isus le-a redus la 2, permite-mi sa cred ca au dat lumii norme moral-religioase dupa mintea lor, dupa modul cum au interpretat ei lumea si viata, dupa normele morale ale timpului lor. Iar de permis, mi-ai permis deja daca amintesc ca spusei "esti liber sa crezi sau nu".
Urmatoarea fraza nu prea mi-e clara. "ca dovada ca multi dintre ei s-au invrednicit inca si de neputrezirea trupului, asa viata au dus". Nu stiu ce ai avut in vedere cand ai scris asta, dar te asigur ca s-au gasit corpuri mumificate datate ca fiind de mii de ani inainte de Cristos.

In final imi spui ca e posibil sa am dreptate pentru ca unele dintre persoanele subiectului multiplu avut de mine in vedere au fost considerate la vremea lor nebune. Si aici nu mai ti s-a parut nimic indecent.

Concluzie: in loc sa raspunzi la intrebararea initiala te lansezi in polemica. In loc sa-mi vad de treaba, io ma apuc sa-ti arat ca te lansezi in polemica pe langa subiect, neavand ce face si baganadu-mi in card cu modul tau de a duce discutia (nu e si asta indecent?) si fac aceelasi lucru, polemizez cu tine.

Sfat: hai sa lasam ghiveciul asta la o parte si sa vorbim la obiect. Ti-am mai spus si in alt email. Crezul personal trebuie dat la o parte cand se studiaza ceva. Iar aici era "in studiu" pacatul de moarte al homosexualitatii care nu apare in cele 10 porunci dar apare pe undeva pitit printre diverse pilde date de X si Y.
Daca consideri ca doresti sa studiezi subiectul, iau parte cu cea mai mare placere la discutie, daca nu , eu unul deja ma retrag din "litigiul" numit "homosexualitatea pacat de moarte" pentru ca, daca as continua ca in acest mesaj nu am face nimic constructiv. Sare in ochi stim sa ne aruncam cu totii si nu cred ca trebuie sa mai demonstram ca o putem facem. Io o iau ca o axioma. Da, stiu, putem. Ca atare nu e nevoie sa o mai demonstram.

Cu stimã,

AlexM

#21361 (raspuns la: #21357) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Stii ce am inceput sa inteleg Belle? - de dinisor la: 09/09/2004 01:55:23
(la: Barbatul roman din diaspora)
hai ca incet incet incep si eu sa citesc printre randuri. Cred ca DESTIN-ul nostru asteapta defapt ca noi sa ne retragem la culcusurile noastre, si abea apoi ne scrie el vorbe cu talc pe care sa le citim noi maine. Cam asa cred eu ca functioneaza...

Ce nu stie el insa, este ca in ciuda faptului ca e almost 1 noaptea la mine, nu am nici somn si nici nu merg la munca maine. Deci...are de asteptat omuletul din Ohio, caci mie mi-e bine unde sunt acum.

_______________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit, de la prima pana la ultima clipa!
#21446 (raspuns la: #21444) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Belle & DESTIN - de dinisor la: 09/09/2004 03:05:10
(la: Barbatul roman din diaspora)
Dragii mei,

Placerea este de fiecare data aceeasi . avand in vedere insa ca Mos Ene a inceput sa vina pe la gene, va anunt ca in curand imi voi retrage trupul si mintea obosite spre culcus. Asta nu trebuie sa va opreasca sa continuati discutia virtuala.

Mai dau doar o raita prin subiectele noastre si apoi va spun natti-natti.

_______________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit, de la prima pana la ultima clipa!
#21469 (raspuns la: #21466) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mai obosita eu - de dinisor la: 09/09/2004 03:56:13
(la: VIATA..., CA DESTIN INTR-O IUBIRE PURA)
cred ca incepe sa ma lase cerebelul. scobitorile sa imi intre in ochi. ceasul biologic sa se revolte. ti-a, trimis un mesaj pe yahoo acum 2 secunde.

ai cu astea spuse, ma retrag spre culcus. sa nu iti fie frica de nenea ca nu e periculos... :-) si daca nu-i cuminte, maine e o alta zi, si ii aratam noi lui.

noapte buna Belle,
_______________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit, de la prima pana la ultima clipa!
#21498 (raspuns la: #21495) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
noapte buna dinisor - de Belle la: 09/09/2004 04:00:37
(la: VIATA..., CA DESTIN INTR-O IUBIRE PURA)
intru acum pe e-mail si mai trancanim maine

ma retrag si eu ca mai am si pe sus chestii "administrative" de facut ca deh, de aia sta omul acasa si chiuleste de la antrenamenta, ca sa munceasca nu sa se odihneasca ;)
#21500 (raspuns la: #21498) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
DESTIN, - de dinisor la: 10/09/2004 03:23:22
(la: VIATA..., CA DESTIN INTR-O IUBIRE PURA)
E noapte-acum la mine,
trecut de doua-n noapte.
Mi-s ochii mici, straine...
Si nu mai vad de pleoape!

Cuvintele-s soptite
Si ma retrag in noapte!


_______________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit, de la prima pana la ultima clipa!
#21603 (raspuns la: #21597) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
AlexM - de dinisor la: 10/09/2004 23:03:25
(la: Barbatul roman din diaspora)
Belle ma puse la curent ca percutezi si esti haios foc. Si are dreptate. Ea o sa isi retraga trupul obosit pentru moment, si m-a lasat ca reprezentanta a grupului nostru. deci, iti raspund:

2) intrebarea s-a nascut ca urmare a mesajelor crise de tine pe casuta postala a lui LMC. noi nu avem nici o vina...

1) forma cu pricina... e ovala, patrata, paralelipipeda sau concava?
_______________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit, de la prima pana la ultima clipa!
#21734 (raspuns la: #21728) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
evenimentele zilei, 30.IV. 1940 - de SB_one la: 11/09/2004 18:38:13
(la: O CATASTROFA NATIONALA: 23 AUGUST 1944)
[Eu cred ca Antonescu a dus o lupta pe doua fronturi, lupta ce aproape fusese castigata cand s-a pus la cale executia lui](carapiscum)

................................
Telegrama
Biroul statistic Militar Iasi
catre
Marele Stat Major
sectia II-a

Raport contrainformativ nr. 1784 din 30.IV. 1940

1) Orasul Ungheni ocupat de trupele sovietice din dimineata zilei.
2)Batalionul 2/Regt.39 Inf. a fost dezarmat in gara Balti de trupe sovietice, in ziua de 29.VI.Soldatzii evrei si basarabeni opriti. Unii ofitzeri degradatzi. Maiorul Voicescu C-tin comandantul batalionului prins de rusi i conditzii necunoscute. Populatzia evreiasca a jutat la dezarmare.
3) Intreg personalul CFR din statzia Drochia(exclusiv) si Baltzi a derutat trupele din trenuri colportind stiri false despre distrugerea podurilor de la Ungheni. Seful garii Baltzi, Dumitrescu(refugiat ulterior in Moldova), nu a dat nici-um concurs ofitzerilor fiind inexistent.
4) Evreii din Soroca inarmatzi au atacat camioanele destinate evacuarii strinse de CFR impiedicind evacuarea functionarilor si familiilor militarilor.
5) La Soroca au fost impuscat comisarul Murafa de catre avocatul evreu Flecsor.De asemenea admnin. financiar Gheorghiu, av. Stanescu, Cpt. Georgescu de la CFR. Cpt. Buruiana s-a spinzurat.
6) Comitetul terorist din Soroca este format din avocatzii Flecsor si Pisarevschi Brazuli, etc.
7) Nu s-a reluat circulatzia intre Pirlita si Ungheni intrerupta din cauza ciocnirii produsa aseara.
8)Inainte de retragerea trupelor din Balti, numeroase avioane faceau evolutzii lansind manifeste si foi din ziarul Libertatea cu contzinut comunist.
9) Ciocniri intre populatzia evreiasca si refugiatzi si trupe au avut loc la Ungheni in cursul noptzii. sint si victime.
10) In gara Iasi se gasesc multzi evrei care vor sa se refugieze in Basarabia.
11) In Orasul Iasi populatzia evreiasca in majoritate simpatizanta comunista arata pe fatza bucuria vecinatatzii rusilor la Prut si are o atitudine sfidatoare. Aceasta atitudine nemultzumeste si ingrijoreaza populatzia romaneasca care vede o agravare a situatziei in viitor.
Pentru mentzinerea ordinei este necesar a se da in garnizoana Iasi o noua trupa activa intrucit elementele aflate la PS nu sint in masura a face fatza nevoilor. Pina in prezent nu s-au luat masurile dictate de starea de mobilizare in ceace priveste paza orasului.

Eventualitatea unor manifestari comuniste, impune masuri de sigurantza urgente.

Seful Biroului Statistic Militar Iasi
Lt. Colonel Palade



SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#21788 (raspuns la: #20554) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dini :) - de Belle la: 11/09/2004 23:38:03
(la: Barbatul roman din diaspora)
cred ca iar te las singura pe baricade :( da' stiu ca poti sa faci fata cu succes, se pare ca lumea gandeste ca ma cam fac de comando pe-aici (destin a spus-o da' si ceilalti gandesc la fel) asa ca ma bate gandul sa ma retrag pe alte site-uri :)
#21834 (raspuns la: #21832) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Destin puncteaza... - de AlexM la: 13/09/2004 07:12:42
(la: VIATA..., CA DESTIN INTR-O IUBIRE PURA)
...pe 3 parti si cere sa-i demonstrez cum ca :

1) la barbat natura nu a pus dragostea pe aceasi treapta cu sexul
2) la femeie dragostea fara sex mai merge sex fara dragoste nu prea
3) peste 90% din casnicii sint rezultatul dragostei pure

:-)

Stii ceva? Uite, retrag toate aceste 3 afirmatii. Considera-le te rog aberatii pentru ca înca nu am invatsat sa demonstrez ca apa este udã cand se afla in stare lichida in alt fel decat asa: bagã degetul in ea si ai sa simtsi.

AlexM
#21989 (raspuns la: #21983) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"...bagã degetul in ea si ai sa simtsi."pentru AlexM, - de DESTIN la: 13/09/2004 23:26:05
(la: VIATA..., CA DESTIN INTR-O IUBIRE PURA)
Salut AlexM,

Good job! cu bagatul degetului in apa...regret ca te-ai retras afirmatiile ...sexul frumos doar atat asteapta...

"Stii ceva? Uite, retrag toate aceste 3 afirmatii. Considera-le te rog aberatii pentru ca înca nu am invatsat sa demonstrez ca apa este udã cand se afla in stare lichida in alt fel decat asa: bagã degetul in ea si ai sa simtsi."

OK! cu speranta ca nu am influientat degizia ta ...retrag si eu afirmatiile mele...

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#22111 (raspuns la: #21989) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ISTORIE RECAPATATA(continuare IV) - de DESTIN la: 15/09/2004 03:54:54
(la: Cum gandim?)
Mai importanţi dintre fraţii lui Vasile sunt Solomon, mare clucer şi vornic, căsătorit cu o Catrina care, după moartea soţului său, va dărui un sfert din moşia Văscăuţi, Patriarhiei de Ierusalim (în anul 1714) şi Costachi, mare serdar la 1690, căsătorit cu fiica vornicului Manolachi Rosetti (de la el porneşte ramura Epurenilor) .

Dar cel mai de seamă dintre fiii lui Gavriliţă (al treilea al său şi primul cu Tudosica ) a fost Lupul Costache, un personaj cu totul excepţional al timpurilor sale şi, de aceea, temut şi invidiat de către contemporanii săi.

În timpul domniei lui Constantin Cantemir a ocupat dregătoriile de vtori-sluger şi vel-medelnicer.

Asupra domnitorului Constantin Duca are o mare influenţă (comentând unele sfaturi pe care i le dă lui Duca, Ion Neculce nu scapă prilejul de a-l caracteriza pe Lupu drept “bezmetec la minte” ) şi este vel-vistiernic, dar nu prea se pricepe la administrarea banilor .

Întreţine relaţii de prietenie cu stolnicul Constantin Cantacuzino (care îi trimite în dar, la 24 mai 1694, o Evanghelie greco-română, cu autograf) şi cu vodă Brâncoveanu .

În anul 1696, devine domn Antioh Cantemir, care îl numeşte pe Lupu comisar şi acesta reuşeşte, împreună cu alţi boieri, să îi alunge pe polonezi din ţară ; apoi devine mare vornic de Ţara de Sus.

Este apoi hatman, în timpul primei domnii a lui Mihai-vodă Racoviţă71 .

În 1705, Antioh Cantemir revine pe Scaunul Moldovei, iar Lupu Costache este vel-vornic de Ţara de Jos .

Constantin Brâncoveanu trimite un sol în Moldova, pentru a aranja logodna fiului său, cu fiica lui Antioh. La marele ospăţ oferit în cinstea solului, Lupu se îmbată şi spune “multe cuvinte deşerte şi fără treabă…împotriva lui Antiohi-vodă”, fapt pentru care s-a şi ridicat masa .

Lupu ştia să-şi disimuleze marile ambiţii, dezvăluindu-le numai din cauza beţiei .

În 1707, devine domn, încă o dată, Mihai Racoviţă, iar Lupu, care este şi rudă cu el, rămâne, în continuare, vel-vornic de Ţara de Gios (Jos) .

În timpul lui Nicolae-vodă Mavrocordat, fuge în Transilvania, împreună cu nepotul Constantin Costache şi cu boierii Catargiu, Rosetti şi Racoviţă.

La 1711, devine domn Dimitrie Cantemir, iar Lupul Costache îşi recapătă vornicia Ţării de Jos .

Atunci când Dimitrie Cantemir decide să se alieze cu Ţarul Petru al Rusiei împotriva turcilor, Lupu Costache decide să rămână neutru, bogăţia şi puterea sa permiţându-i să o facă.

Astfel, se retrage la mănăstirea întărită Bursuci (de la care îi va proveni şi porecla de “Bursucul” ), împreună cu neamurile şi slugile.

Neculce scrie că boierul îi era dator lui Cantemir cu 3000 de galbeni, plus încă 800, pe care îi primise de la domn pentru a cumpăra pâinea necesară armatei. Boierul face un inteligent joc dublu, încercând să se facă plăcut atât ruşilor, cât şi turcilor.

Cantemir şi ruşii îl trimit pe polcovnicul Chigheciu, pentru a-l aduce pe boierul răzvrătit.

Acesta se preface însă bolnav şi scapă, trimiţându-i doar zălog pe fraţii săi şi pe unul dintre fii; apoi continuă să-l îndemne pe vizir să treacă Dunărea, lucru care va grăbi înfrângerea ruşilor .

Lupu continuă, în acelaşi timp, să le dea de ştire ruşilor despre mişcările otomanilor şi acestora să le trimită corespondenţa militară rusească, pe care o intercepta (“Numai Lupul vornicul au prinsu acele cărţi şi le-au trimis la veziriul, ca un împiedecătoriu de binele creştinilor”).

Această atitudine ne-ar putea duce cu gândul la lipsa completă de principii morale a personajului (care poate fi considerat şi un “spion dublu”); nu putem, totuşi, să nu ne lăsăm uimiţi şi să nu admirăm curajul şi abilitatea politică a acestui boier, care a reuşit să se menţină pe o poziţie de relativ echilibru faţă de două imperii aflate în conflict şi faţă de domnitorul Moldovei.

Prietenia lui Costache cu vodă Brâncoveanu ar putea veni în susţinerea ipotezei conform căreia boierul moldovean ar fi avut o înţelegere cu domnitorul Munteniei, amândoi dorind înfrângerea lui Cantemir .

Este arareori accentuat rolul decisiv pe care l-au avut Lupu Costache şi neamul său în eşuarea proiectului rusesc de la 1711.

Este greu de crezut că a existat o strategie coerentă de stăvilire a expansiunii ruseşti şi este sigur că boierii vremii nu îşi puteau imagina că Moldova ar fi putut fi transformată, pe viitor, într-o gubernie a Ţarului.

Dar o parte a elitei moldoveneşti din epocă intuia (chiar dacă prin prisma unor interese de “clan”) că aventura atât de bine intenţionată a luminatului prinţ-cărturar şi cu atât de generoase perspective în cazul unei victorii ruseşti, nu putea să fie aducătore de prea mult bine.

Iată, deci, că prudenţa poate fi şi ea, în anumite împrejurări, o formă de curaj.

Contrar tabloului făcut de către Ion Neculce, paharnicul Constantin Sion îl prezintă pe vornicul Lupu în termeni mult mai favorabili (influenţat fiind şi de ruso-fobia sa), drept un “bun patriot” .

Furios pe atitudinea boierului, Petru I a poruncit ca neamul Costăchesc să fie în veci blestemat în bisericile pravoslavnice ale Rusiei.

Lupu Costache nu s-a sinchisit, însă, prea mult de această afurisenie (aşa cum găsim în Psalmii Regelui David: “că ei vor blăstema şi tu vei blagoslovi”) .

(va urma)


Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#22341 (raspuns la: #22130) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ISTORIE RECAPATATA(continuare V) - de DESTIN la: 16/09/2004 00:34:50
(la: Cum gandim?)
După dezastrul de la Stănileşti, Ţarul Petru se retrage şi, odată cu el, pleacă în Rusia Dimitrie Cantemir şi boierii filo-ruşi.

Abia acum iese şi Lupu Costache din întăritura de la Bursuci şi, rămas singurul cu care vizirul mai putea discuta, este chemat de acesta şi mustrat pentru “hainirea” ţării.

Boierul îi arată, însă, că nu sunt de vină nici boierii, nici ţara, ci numai Poarta, care instalează domni nedoriţi de ţară.

Vorbele Lupului sunt o adevărată pledoarie pentru alegerea domnitorului de către boieri şi ţară:

"Iar mai nainte era obiceiu de-ţi alegè boierii şi ţara domnu, pre cine poftiè ei, ţi pre acela punè şi Poarta".

Vizirul nu îi răspunde, dar nu va uita afrontul

Pe moment, însă, îl îmbracă pe Lupu cu caftan, numindu-l caimacam, împreună cu postelnicul Macsut.

Cei doi caimacami îl gonesc pe Curtu-paşa din Iaşi.

Odată intraţi în capitală, li se alătură un al treilea caimacam, vărul lui Lupu, Antiohie Jora, care dorea să-şi facă uitată colaborarea cu muscalii.

Lupu, “ca unu lup nesăţios”, a început să-i pedepsească pe foştii aliaţi ai ruşilor.

Căimăcămia lui a durat 40 de zile.

Răzpunzând unor jeluiri şi mânat, probabil, de aversiunea faţă de semeţul Lupu Costache, vizirul îi arestează pe caimacami şi îi trimite la Varna, unde vor sta doi ani (sau opt luni,dupa alte date ).

La 1712, este instalat domn al Moldovei, Nicolae Mavrocordat.

Foştii caimacami ies din închisoare, prin mijlocirea hanului, căruia îi dăruiesc câteva sate.

Temându-se de influenţa păstrată încă de Lupu pe lângă Poartă, domnitorul Mavrocordat îl recheamă în ţară, în iulie 1712, şi îi dăruieşte din moşiile celor aflaţi în surghiun în Rusia, printre care se găsea şi Ion Neculce (care îşi va recupera moşiile în timpul celei de-a treia domnii a lui Mihai-vodă Racoviţă).

Întors în ţară, Lupu primeşte opt pungi de galbeni şi este făcut vel-vornic.

Neculce se plânge de mizeriile pe care i le-a făcut boierul, pentru a-l ţine departe de ţară şi a-i păstra moşiile.

Deşi fusese în cinstea domnitorului, la mazilirea lui Mavrocordat, Lupu îl vorbeşte de rău.

Aici, Neculce nu ratează prilejul de a încondeia puţin semeaţa familie a Costăcheştilor, atât de greu de supus oricărui fel de autoritate:

“…după cumu-i firea acestui neam a Gavriliţeştilor, de nu sint nici unui domnu mulţămitori, ce pre urmă tot cu năpăşti le mulţămesc”.

Lupu Costache începuse deja să aibă mult prea mulţi duşmani, care îi doreau dispariţia.

În anul 1716, Mihai-vodă Racoviţă vine în Moldova pentru o a treia domnie.

Lupu este pus vel-vornic de Ţara de Jos.

În urma uneltirilor lui Nicolae-vodă Mavrocordat, care nu uitase afrontul, vizirul Gin Ali-paşa îl arestează pe Lupu Costache şi, fără judecată, pune să i se taie capul, în câmp.

Corpul îi rămâne neîngropat, hrană păsărilor.

Împreună cu el au mai fost executaţi Mihai Cantacuzino şi spătarul Dudescu, pretextul fiind o presupusă colaborare cu austriecii.

Figura marelui boier este mult mai bine văzută în Cronica racoviţeană (Lupu fusese un apropiat al lui Mihai-vodă Racoviţă) şi în cronica lui Nicolae Costin, în care există, interpolat, acel Izvod Costăchesc scris, se pare, la porunca lui Lupu Costache (care simţea nevoia unei căi proprii de legitimare a acţiunilor sale), cu începere după data de 1 august 1712, deci după întoarcerea boierului de la Varna.

Cronica de familie ar fi putut fi scrisă de către un Ştefan Pădure, fiul preotului Pădure de Suceava şi fratele tiparnicului Dumitru Pădure.

Nicolae Costin ar fi putut primi izvodul chiar de la marele boier, spre a-l folosi ca sursă în alcătuirea cronicii sale.

Iată deci o altă latură a neamului Costăcheştilor, care nu au fost numai abili politicieni, ci şi cărturari (tradiţia cărturărească porneşte în familie de la Antiohie Costache, căsătorit cu fiica lui Grigore Ureche şi continuă cu Gavriliţă, Tudosica Costin şi Lupu).

Lupul Costache este ”reprezentantul tipic al boierimii moldovene din a doua jumătate a secolului al XVII-lea şi primele decenii ale scolului al XVIII-lea”, mai întâi partizan al luptei anti-otomane, mai apoi “credincios” turcilor.

Depăşind imaginea fixată de cronicarul Ion Neculce, descoperim în el un boier cultivat, cu ambiţii domneşti şi care, dincolo de ţesăturile intrigilor, se dovedeşte a fi una dintre minţile cele mai limpezi şi voinţele cele mai puternice din Moldova epocii sale.

Nu am dezvoltăm aici întreaga descendenţă a boierilor Costăcheşti de care am vorbit până acum, am exemplificat sintetic gandesc.

Amintesc aici doar ramurile care s-au desprins, în timp, din trunchiul comun al familiei, precum şi reprezentanţii cei mai importanţi ai acestora, oprindu-ma cu precădere la trei dintre ei:

vel-logofătul Constantin Costache, Veniamin Kostaki, Mitropolitul Moldovei, şi Emanoil Kostake-Epureanu, prim-ministru al României.

Epurenii şi-au luat numele de la vechea moşie a familiei (deţinută încă din secolul al XVI-lea), Epurenii din ţinutul Fălciu.

Mai importanţi:

-Manolache, fiul lui Costachi Costache. A fost mare-logofăt (1760); căsătorit cu Maria, născută Pallady.

-Iordache, fiul lui Lupu Costache. A ocupat, la 1727, dregătoria de vel-vornic în timpul domniei lui Grigore-vodă Ghika. A fost căsătorit cu o Racoviţă şi a murit asasinat la porunca domnitorului, rămânând fixat în conştiinţa populară, prin balada despre “Iordache al Lupului” (neînţelegându-se cu domnitorul, care se temea că Iordache i-ar fi putut uzurpa Scaunul, el fugise în “Ţara Bugeagului, scăparea pribeagului”, la tătari, cu care era foarte bun prieten; tătarii i-au propus chiar să intre cu armata în Moldova şi să îl instaleze Domn, în locul lui Ghika. Iordache a refuzat: “Cine-aduce oastea-n ţară, de blestemul ţării moară !”. Până la urmă, în naivitatea lui, se lasă convins de Ghika să revină în Moldova, unde domnitorul pune să fie decapitat, după ce îl primise la Iaşi cu mare cinste).

-Grigoraş, fiul lui Manolache, primul care ia numele de Epureanu. A fost vel-spătar şi a avut-o ca soţie pe Mariţa, născută Caragea.

-Iordache Epureanu, nepotul lui Grigoraş, mare-vornic, căsătorit prima dată cu o Callimachi şi a doua oară cu o Samurcaş.

-Emanoil (Manolache) Kostake-Epureanu(1824-1880, născut la Bârlad), fiul lui Iordache Epureanu.

A fost membru al Adunării ad-hoc a Moldovei, în 1857; preşedinte al Consiliului sub Cuza-vodă; preşedinte al Adunării Constituante din 1866; de mai multe ori ministru şi prim-ministru (în perioada aprilie-decembrie 1870, a condus un guvern de debutanţi, aşa-zisa “Cloşcă cu pui”, în timpul “revoluţiei” de la Ploieşti; al doilea său mandat s-a desfăşurat în perioada aprilie-iulie 1876).

Mai întâi conservator, semnatar al “Petiţiei de la Iaşi” (2 mai 1871) şi Ministru de Justiţie, se îndepărtează apoi de Lascăr Catargiu şi, în ianuarie 1875, se află în fruntea “independenţilor de dreapta”, pentru ca ulterior să se apropie de liberali şi să fie membru al “Coaliţiei de la Mazar-Paşa” (actul de naştere al Partidului Naţional Liberal, semnat în casa englezului Lakeman, poreclit şi Mazar-Paşa). Se retrage din Parlament în urma votării de către conservatori a Convenţiei comerciale cu Austro-Ungaria şi a concesiei pentru linia Ploieşti-Predeal. Liberalii câştigând alegerile, este ales senator de Tutova; devine apoi Ministrul Lucrărilor Publice, după care ajunge, în 1876, Prim-ministru şi Ministru la Comerţ, Industrie şi Lucrări Publice. Fiind un moderat, se vede tot mai izolat în partid.

Simţindu-se ca un “orfan” în camera dominată de “roşii” (liberalii radicali), demisionează din funcţia de Prim-ministru, primind elogiile lui Ion Brătianu, cel care îi urma în această demnitate (iată un fragment dintr-o cuvântare a lui Epureanu, ţinută în Cameră: “Mie permiteţi-mi a mă considera mai mult ca un copil orfan între d-voastră.”).

Kostake-Epureanu se distanţează de liberalii radicali (aripa Rosetti-Brătianu), alături de Mihail Kogălniceanu, Vernescu, Blaremberg, Grădişteanu, Pake Protopopescu şi alţii.

Combate Convenţia cu Rusia, pentru trecerea trupelor acesteia prin ţară, spre frontul din sudul Dunării:

“Şi încă o dată vă spun că concluziunea aci este că nici Convenţiunea de faţă nu poate să ne dea speranţă că va fi cea din urmă încălcare a teritoriului nostru”.

Manolache a fost un distins orator şi a fost căsătorit cu Maria Sturdza.

Felul independent în care acţionează Manolache Kostake-Epureanu faţă de facţiunile aflate în lupta politică la sfârşitul secolului al XIX-lea, oroarea lui de înregimentare şi ruso-fobia ni-l readuc în minte pe înaintaşul său, Lupul Costache.


(va urma)

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

sis, - de dinisor la: 16/09/2004 10:24:45
(la: sentimente!)
citii primul comentariu. nu am mers mai departe cu a citii ce ti-a raspuns DESTIN pana nu iti raspund la acesta.

da, animalele au instinct de supravietuire. dar nu e asa ca il avem si noi? sa fie asta o alta forma de sentiment? autoapararea poate fi un sentiment? sau e doar un instinct? care e diferenta intre instinct si sentiment? (si ma repet: voi cei ce traitii cu dictionarele in buzunar, nu explicatia de acolo ma intereseaza, ci gandurile semenilor mei despre asta)

vezi tu sis, scrii tu la un moment dat ca cei ce au avut multe expriente neplacute isi controleaza usor sentimentele deoarece sufletele lor nu mai au energia necesara care favorizeaza sentimente spontane. eu am inteles ce ai vrut sa zici, si ca una care am trecut prin foc, apa, furtuna si cutremur (figuri de stil!) in viata mea, iti spun ca sentimentele spontane inca se mai nasc. sufletul imi este intr-adevar obosit, intr-o oarecare masura, dar nu capituleaza. se intampla asa ca atunci cand ajung la o stare profunda de oboseala emotionala si sufleteasca, ma retrag intr-un fel de colivie imaginara, carapace daca vrei, o tacere totala. nimeni nu aude nimic de la mine. bateriile sunt puse la incarcat. retraiesc evenimentele in gand pentru a le intelege menire. incet incet insa, energia atinge din nou punctul optim de funtionare si atunci reapar! un fel de pasarea phoenix? poate... un fel de ursulet in hibernare? nu stiu... ideea e ca sentimentele spontane inca le posed si crede-ma ca multe "nebunii" s-au intamplat din cauza lor.

"mai mult, cei care au curajul sa le arate lumii sunt oameni puternici care vor trai o viata lunga si implinita fiindca traindu-ti sentimentele din plin (si ma refer la intreaga paleta de sentimente, de la o extrema la alta) iti da acel plus de adrenalina si energie necesara pasului urmator." - spui tu sis, spre sfarsitul comentariului tau. vezi? suntem amandoua de acord ca despre acel gen de energie discutam! caci sentimentele sunt energie: si la propriu si la figurat! energie sub forma de caldura cand le simti, energie sub forma de "viteza in actiune" ca urmare a lor.

si apoi, ai mare dreptate, se poate discuta pe acest subiect pe timp indelungat...ceea ce inseamna ca voi reveni dupa ce am citit mai departe comentariile tale si a le lui DESTIN.


_______________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit, de la prima pana la ultima clipa!
#22470 (raspuns la: #22443) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...