comentarii

reusita in viata


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Salut Florin! - de (anonim) la: 25/12/2003 13:59:39
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca")
Salut Florin!

Numele meu este Cristian Radulescu si am fost elev la scoala nr. 197 unde ai terminat si tu,cu un an inaintea mea.
Imi aduc aminte foarte bine ca aveam ca profesor de desen-eu fiind antitalent-pe domnul Ciocarlie,iar sora mea Liliana a fost colega de clasa cu tine.
In plus de asta stiu ca aveai un talent remarcabil si te felicit ca ai reusit in viata.Profit de ocazie sa iti urez Craciun fericit,multa sanatate si la multi ani.

Cristi
lui Florin si atat - de Little Eagle la: 15/03/2004 17:52:33
(la: Cat va ramane din salariu?)
My friend,

imi pare rau ca nu s-au publicat cele 2 texte ale mele trecute,poate pt. ca erau total in engleza? In fine,admin are drept de cenzura. Ha!
Iti multumesc pt raspuns la textul meu legat de natura.M-ai intrebat de Ozzy Osbourne si gasesc ca este apropiat sa-ti raspund(daca se va publica) la acest subiect legat de salariu.
desigur este prea greu sa scriu in citeva cuvinte viata lui Ozzy,o carte si nu e de ajuns dar desigur ca e o legenda rock si numele lui e f. cunoscut oriunde pe glob.

Ozzy s-a nascut pe 3 Dec. 1948 in Birmingham(UK) intr-o familie f.f. saraca compusa din alti 6 frati si surori si impreuna cu parintii locuiau intr-o singura...camera,o sirma cu o patura pe ea dadea un fel de separatie intre parinti si copii.Totul era in acea camera deci si un aragaz,WC ul in curte.tatl lui
a muncit ca miner,iar mama casnica mai cistiga spalind rufe pt. vecini.
Tatal era alcoolic.Ozzy si fratii lui aveau doar o singura pereche de pantofi..si ca sa mearga la scoala o faceau pe rind,fiecare purtind acei pantofi intr-o anumita zi.

Nu a terminat decit scoala generala,a suferit si sufera de dislexie,nu se poate concentra mai mult de citeva min. la un subiect si de aceea si vorbeste cam peltic si incurcat insa cind cinta este perfect.

A facut destule prostii in copilarie si fost si inchis o vreme pt. furt de televizoare.
Marea lui ambitie a fost de a deveni muzician exact ca idolul lui ce inca ii este,John Lennon.

In 1966 la 18 ani impreuna cu alti 3 prieteni din acelasi oras formeaza un grup ce si-l numesc"Polka Turk" si incep sa cinte prin restaurante si birturi blues.
Cei 3 prieteni: Tony Iommy(ghitara),Geezer Butler(bas),Bill Ward(tobe).
Nu cistiga mult dar e o experienta pt. toti,anul urmator isi schimba numele la"Earth"si la fel continua "turnee" prin birturi si localuri cintind hituri din acea vreme ale altor muzicieni.Un impresar le ofera contract si ajung sa cinte si in Hamburg la chiar Star cafe unde au cintat cu ani in urma Beatles.MUnca multa si zilnic de cite 7 ori pe scena.Ajunsesera sa repete repertoriul neavind alte cintece de cintat si lumea nu le dadea atentie,vroia sa auda o muzica de dans doar.

Frustrati cei 4 decid sa scrie propriile lor cintece si in 1969 cu doar 400 pounds
inregistreaza primul lor LP.Va deveni o revolutie in istoria muzicii rock in lume!!!In Nov. 13 apre pe piata albumul "BLACK SABBATH" si ulterior si-au schimbat numele grupului de la Earth la BLACK SABBATH ideea venindu-le intr-o seara urmarind filmul cu acelasi nume cu Boris Karloff si un f. tinar actor la primul lui film....Jack Nicholson.

Si asa s-a nascut o legenda ce dainuie si azi dupa...35 ani,putine grupuri in lume pot exista in mare succes atiat timp!

Albumul 2 le-a pecetluit statutul de mare grup rock,ultra faimosul "Paranoid" care in 2 sapt. a devenit imediat disc de aur si au inceput sa capete atentia cuvenita,la TV si concerte mari pe stadioane in UK si USA.
Au devenit din niste saraci ultra bogati si faimosi.Alte mari LP uri au urmat in numar de 7 din care "Sabbath Bloody Sabbath" a devenit amprenta muzicii si gindirii lor.

Datorita abuzului excesiv de droguri si alcool Ozzy a fost dat afara din grup
toti consumau excesiv dar nu chiar ca el.Devenise de inlocuit acum.
Ozzy insa a fost salvat de Sharon Arden,fiica impresarului de atunci al grupului.Ea l-a luat sub grija ei in 1979 si Ozzy s-a pus pe dezintoxicat si format propriul lui grup ce-i poarta numele.In 1980 scoate Lp ul"Blizzard of Ozz" care instantaneu devine mega hit si dublu platina,alte dicuri vor veni cu lirica si muzica scrise de el.Toate dublu platina.

Continua sa bea totusi si sa consume droguri,de peste 5 ani insa e complet free of them.Sharon vine cu ideea de a face un serial real life with the Osbournes si este televizat la MTV si devine instantaneu mare hit.Ozzy capata steaua celor celebri pe sunset boulevard.E invitat la dineu la casa alba si cinta pt. regina Angliei la Jubileu.
Cu ani in urma Sharon care-i sotia lui din 1982,a creat celebrul festval rock"Ozzfest"si aici vechii membrii si acum din nou prieteni din BS fac reuniuni pe scena cintind celebrele lor hituri intrate in istoria muzicii si care au influentat o multime de mari grupuri ce au venit dupa ei.

Anul trecut Ozzy are un mare accident si ajunge in spital cu clavicula rupta,o vertreba la ceafa rupta si 7 coaste rupte,operatie si azi e Ok dar a declarat ca nu va mai putea cinta deloc si se va retrage din muzica.
Accidentul l-a avut conducind pe proprietatea lui din sudul Angliei(un vechi castel din sec.18)o motocicleta de teren cu 4 roti care s-a rasturnat peste el.
Ozzy si familia locuiesc in Beverly Hills in zona cea mai bogata dar au si alte case prin florida si California si in afar de castelul din Anglia,mai au si o ferma .
Azi, averea lui Ozzy este de 143 milioane de $.Si-a ajutat parintii si fratii si inca ii ajuta si face mari donatii pt. copii cu cancer ori muscular distrophy.

Multe am omis pt. ca e imposibil sa scriu totul despre el,cert este ca a reusit in viata si si-a implinit visul,pornind de la a nu avea pantofi la avea tot ce-si doreste!O reala poveste a unui muzician,si sa nu uitam ca nici Beatles ori the Stones au avut totul de la inceput si au avut mai nimic de fapt.

Black Sabbath au venit cu un stil nou in 1969 cind era curentul hippy,un stil grav si puternic si LOUD,au spus adevarul despre tineretul pierdut de atunci
fara mari perspective in viata,dar si despre realitatea cruda a vietii si politica de razboi(Viet Nam).Ozzy obisnuia sa urle pe scena cuvintul"HEAVY' precum tonul muzicii lor si de aici s-a nascut stilul numit de critici pt. a clasa o anume muzica....HEAVY METAL!
De fapt nici unul din grup Nu sa gindit sa-si atribuie vreun stil.au spus ca doar isi cinta sentimentele asa cum vor ei si simt ei,prin muzica vor sa si le exprime.

Altele despre Ozzy poate altadata,numai bine,

LOVE&PEACE,
Ozzy
#12123 (raspuns la: #12088) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
In legatura cu primii examina - de Simeon Dascalul la: 28/06/2004 12:19:04
(la: Sistemul de invatamant in Romania)
In legatura cu primii examinati- sunt chiar ghinionisti. Tin minte ca aveam programare la 9.30 si la 12 nu intrasem inca. In schimb pentru colegii cu "s","t","v" a fost domnie. Cateva intrebari si gata, voiau si profii sa mearga acasa.

Si de ce atatea probleme pentru o amarata de nota de bac? Ar trebui tratata ca ceea ce e: o aiureala inutila, necesara numai ca act, pentru care e o prostie sa-ti uzezi neuronii.

Si chestia cu revendicarea dreptatii din comentariul anterior mi se pare o prostie. Ce poti sa faci: sa-i iei de guler pe profi: "domnule, comentariul meu e mai bun decat apreciezi dumneata"? Lasa-i mai bine in pace, sunt niste amarati cu salarii de mizerie, la bac au si ei odata painea si cutitul si se simt importanti. Are vreo legatura nota de la bac cu reusita in viata? Sau notele in general?

Eu ma vindecasem de originalitate in liceu, am tocit pentru romana dintr-o carte cu subiecte de bac, le-am recitat ce au vrut ei si mi-au dat zece. Acum imi pare rau ca am tocit prea mult. Azi as invata numai pentru nota de trecere, nu merita mai mult.
pt. AlexM - de carmentopa la: 06/08/2004 09:28:39
(la: Pana unde merge recunostinta fata de parinti?)
Nu stiu ce varsta ai ca sa spui ca :
"Toate trec, si iubirea trece; iubirea care tsine o viatsa exista numai in povesti si in romane de 2 parale. "
Cred ca se face o confuzie teribila intre uibire si atractie, sex! Atentie, dragilor....cand nu faci diferenta intre aceste doua chestii e f. grav!
Iubirea despre care spui ca nu exista, nu o cunosti!
Nu trebuie sa te mariti/insori ...numai pt. ca va potriviti sexual! E cea mai mare gresala! te poti simti bine din acest punct de vedere si cu o prostituata sau cu un gigolo! Si apoi...gata!
Nu inseamna ca un barbat se insoara cu toate femeile sexy din viata lui sau cu cele care l-au inebunit in pat! E absurd!
Reusita in viata personala depinde de abilitatea de a face aceasta deosebire!
Casatoria din interes, oricare ar fi el (sexual, social, material, estetic, ...) este o gresala pe care o platesti toata existenta ta!
Nimic nu se face fara iubire! Mancarea pe care o faci cu dragoste, cu placere, este gustoasa, buna! La serviciu, munca facuta cu dragoste..da alte roade! Orice faci cu si din iubire...este mereu rasplatit de Dumnezeu!
#19150 (raspuns la: #19090) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
chiar ma intreb si eu: de ce - de nasi la: 05/09/2004 07:45:52
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
chiar ma intreb si eu: de ce nu vor unii romani sa emigreze? raspunsul e greu de gasit. poate e vorba de greutatile pe care majoritatea se tem sa le infrunte la inceput - or fi oare aceeasi temere si frica pe care comunismul si trepadusii sai ce inca mai conduc tara au reusit sa le-o inoculeze romanului?

eu am emigrat acum 3 ani si pot sa spun sincer ca nu a fost usor. dar stiu mult prea bine de ce am facut pasul asta. "fie piinea cit de rea, tot mai buna-i in tara mea" - prostii! dar daca asa rea cum e, nici farima aceea amarita nu o ai, atunci cu ce zicala inteleapta te mai amagesti? in Romania aveam serviciu foarte bun (ceea ce se chiama un statut social de invidiat) si salariu peste medie, dar in fiecare an imi era groaza de venirea iernii, cind stiam ca ma voi ingloda din nou in datorii pentru ca nu-mi ajungea salariul (acela "bun") sa imi platesc intretinerea la bloc. si nu mai vorbesc de toate cele ELEMENTARE traiului decent.

am terminat facultatea cu media 9,80 (la stat) am muncit pe brinci citiva ani si uite ca tot cu nimic nu m-am ales. ce sa fac intr-o tara in care de regula prostii sint in functii de conducere pe care le apara cu unghiile si cu dintii inconjurindu-se de neamuri la fel de incompetente? ei isi umfla burtile de pe urma muncii mele si a altora ca mine. dar eu? dar voi? si pentru mine a fost destul. am dat tot ce era mai bun in mine unei tari care nu a facut nimic pentru mine in schimb si cu stadiul decrepit in care se afla societatea si politica romaneasca am stiut ca nici in viitor nu avea sa-mi fie mai bine pe plaiurile mioritice. (exceptind cazul in care m-as fi "dat pe brazda" si m-as fi transformat intr-unul din coruptii cu care ai de-a face la tot pasul si as fi acceptat prostitutia morala pe care acestia o propovaduiesc.

astea au fost motivele pentru care am hotarit sa o iau de la inceput. si nu regret. chiar daca a trebuit sa o iau de la pragul de jos al noii societati care m-a primit in rindurile ei.

nu regret faptul ca pentru a-mi cistiga piinea zilnica, la inceput a trebuit sa fiu baby sitter (spune asta unui roman si il vezi cum strimba din nas deh, jobul n-are prestigiu). nu regret faptul ca am facut cleaning in scoli si firme - se increteste nasul romanului mai ceva ca al unui ciine turbat, ce-i aia femeie de serviciu? nu regret faptul ca am fost infirmiera la un azil de batrini - PFUIIIII! "esti spalatoare de cururi la batrini!"

dar daca toate astea sunt atit de dezgustatoare in opinia "societatii romanesti", cum se face atunci ca tuturor le plac copiii si e tam-tam mare cu natalitatea la ora actuala si ii vezi pe tinerii parinti mindri de oracaiturile progeniturilor mai ceva decit daca ar fi primit premiul Nobel. cum se face atunci ca visul tinerelor romance e sa nu trebuiasca sa lucreze si li se pare ca ar fi bine chiar si sa stea acasa sa faca curat toata ziua si sa isi aranjeze cuibul. cum se face ca in ipocrizia lor romanii tipa in stinga si-n dreapta ca "cine nu are batrini sa-si cumpere" (dar stim toti cum ii trateaza atunci cind ii au). mai bine sa fim ipocriti si sa ne amagim cu titluri goale si cu functii importante, doar-doar s-o ivi ocazia sa ne inavutim pe shest si sa pretindem ca am atins standardele de cililizatie occidentala? DA! ASTA E MENTALITATEA MAJORITATII ROMANILOR! si cine spune ca nu-i asa, hm! "lupul moralist".

greu a fost pentru mine in primul an, mai ales cu acomodarea, dar si lupta cu prejudecatile stupide pe care mai toti le avem in bagaj. dar uite ca dupa 3 ani de zile de munca si sacrificii am un serviciu la fel de bun ca in Romania. pentru prima data de cind am parasit bancile facultatii cu visuri mari, citeva le-am realizat deja si stiu ca si restul le pot realiza in tara mea de adoptie. toate eforturile si sacrificiile pe care le-am facut acum 2 ani au meritat, iar acum pot vedea roadele muncii mele (si nu numai in faptul ca nu am grija zile de miine sau ca imi pot permite absolut toate cele de care am nevoie)

eeeei, multe ar mai fi de spus, dar concluzia e ca STRUGURII SUNT ACRI si atunci cind da de greu, romanul cere ajutorul ipocriziei si fricii - aliati traditionali. de ce sa te bucuri pentru cineva care a renuntat la munca de birou si a trecut la pus umarul, atunci cind stii ca prin sacrificiul sau o duce oricum mai bine decit tine? de ce sa te bucuri pentru cineva care a reusit in viata indiferent daca a emigrat sau nu - din pacate asta e un sindrom romanesc (vezi - "sa moara si capra vecinului")? iar cind strugurii sint evident mai dulci, atunci romanul uita peste noapte de orice frica, "da vitejeste ipocrizia la o parte" si... ghici! devine cel mai bun prieten al tau: intotdauna a stiut ca o sa reusesti, iar acum iti ofera sprijinul sau moral neconditionat, aplauze si urale, numai sa-i arunci si tu colo, cite o firmitura de mai bine (poate de craciun, poate de pasti, poate de ziua de nastere, sau cine stie, poate chiar cu o "chemare" in noua ta tara de resedinta - si daca tot iei posibilitatea asta in consideratie, doar n-ai sa fii atit de ingrat incit sa nu ii oferi casa, masa si bani de buzunar pina s-o hotari el sa isi miste posteriorul amortit si sa se mai ajute si singur!

eu continui sa sper ca in Romania va fi mai bine, dar din pacate cred ca trebuie sa asteptam citeva generatii. si cu tristete, imi vad parerea confirmata de fiecare data cind citesc pe net presa romaneasca si aud ce se intimpla in Romania.
eu am emigrat acum 3 ani si p - de nasi la: 05/09/2004 09:30:54
(la: Emigratia spala WC-urile (?))
eu am emigrat acum 3 ani si pot sa spun sincer ca nu a fost usor. dar stiu mult prea bine de ce am facut pasul asta. "fie piinea cit de rea, tot mai buna-i in tara mea" - prostii! dar daca asa rea cum e, nici farima aceea amarita nu o ai, atunci cu ce zicala inteleapta te mai amagesti? in Romania aveam serviciu foarte bun (ceea ce se chiama un statut social de invidiat) si salariu peste medie, dar in fiecare an imi era groaza de venirea iernii, cind stiam ca ma voi ingloda din nou in datorii pentru ca nu-mi ajungea salariul (acela "bun") sa imi platesc intretinerea la bloc. si nu mai vorbesc de toate cele ELEMENTARE traiului decent.

am terminat facultatea cu media 9,80 (la stat) am muncit pe brinci citiva ani si uite ca tot cu nimic nu m-am ales. ce sa fac intr-o tara in care de regula prostii sint in functii de conducere pe care le apara cu unghiile si cu dintii inconjurindu-se de neamuri la fel de incompetente? ei isi umfla burtile de pe urma muncii mele si a altora ca mine. dar eu? dar voi? si pentru mine a fost destul. am dat tot ce era mai bun in mine unei tari care nu a facut nimic pentru mine in schimb si cu stadiul decrepit in care se afla societatea si politica romaneasca am stiut ca nici in viitor nu avea sa-mi fie mai bine pe plaiurile mioritice. (exceptind cazul in care m-as fi "dat pe brazda" si m-as fi transformat intr-unul din coruptii cu care ai de-a face la tot pasul si as fi acceptat prostitutia morala pe care acestia o propovaduiesc.

astea au fost motivele pentru care am hotarit sa o iau de la inceput. si nu regret. chiar daca a trebuit sa o iau de la pragul de jos al noii societati care m-a primit in rindurile ei.

nu regret faptul ca pentru a-mi cistiga piinea zilnica, la inceput a trebuit sa fiu baby sitter (spune asta unui roman si il vezi cum strimba din nas deh, jobul n-are prestigiu). nu regret faptul ca am facut cleaning in scoli si firme - se increteste nasul romanului mai ceva ca al unui ciine turbat, ce-i aia femeie de serviciu? nu regret faptul ca am fost infirmiera la un azil de batrini - PFUIIIII! "esti spalatoare de cururi la batrini!"

dar daca toate astea sunt atit de dezgustatoare in opinia "societatii romanesti", cum se face atunci ca tuturor le plac copiii si e tam-tam mare cu natalitatea la ora actuala si ii vezi pe tinerii parinti mindri de oracaiturile progeniturilor mai ceva decit daca ar fi primit premiul Nobel. cum se face atunci ca visul tinerelor romance e sa nu trebuiasca sa lucreze si li se pare ca ar fi bine chiar si sa stea acasa sa faca curat toata ziua si sa isi aranjeze cuibul. cum se face ca in ipocrizia lor romanii tipa in stinga si-n dreapta ca "cine nu are batrini sa-si cumpere" (dar stim toti cum ii trateaza atunci cind ii au). mai bine sa fim ipocriti si sa ne amagim cu titluri goale si cu functii importante, doar-doar s-o ivi ocazia sa ne inavutim pe shest si sa pretindem ca am atins standardele de cililizatie occidentala? DA! ASTA E MENTALITATEA MAJORITATII ROMANILOR! si cine spune ca nu-i asa, hm! "lupul moralist".

greu a fost pentru mine in primul an, mai ales cu acomodarea, dar si lupta cu prejudecatile stupide pe care mai toti le avem in bagaj. dar uite ca dupa 3 ani de zile de munca si sacrificii am un serviciu la fel de bun ca in Romania. pentru prima data de cind am parasit bancile facultatii cu visuri mari, citeva le-am realizat deja si stiu ca si restul le pot realiza in tara mea de adoptie. toate eforturile si sacrificiile pe care le-am facut acum 2 ani au meritat, iar acum pot vedea roadele muncii mele (si nu numai in faptul ca nu am grija zile de miine sau ca imi pot permite absolut toate cele de care am nevoie)

eeeei, multe ar mai fi de spus, dar concluzia e ca STRUGURII SUNT ACRI si atunci cind da de greu, romanul cere ajutorul ipocriziei si fricii - aliati traditionali. de ce sa te bucuri pentru cineva care a renuntat la munca de birou si a trecut la pus umarul, atunci cind stii ca prin sacrificiul sau o duce oricum mai bine decit tine? de ce sa te bucuri pentru cineva care a reusit in viata indiferent daca a emigrat sau nu - din pacate asta e un sindrom romanesc (vezi - "sa moara si capra vecinului")? iar cind strugurii sint evident mai dulci, atunci romanul uita peste noapte de orice frica, "da vitejeste ipocrizia la o parte" si... ghici! devine cel mai bun prieten al tau: intotdauna a stiut ca o sa reusesti, iar acum iti ofera sprijinul sau moral neconditionat, aplauze si urale, numai sa-i arunci si tu colo, cite o firmitura de mai bine (poate de craciun, poate de pasti, poate de ziua de nastere, sau cine stie, poate chiar cu o "chemare" in noua ta tara de resedinta - si daca tot iei posibilitatea asta in consideratie, doar n-ai sa fii atit de ingrat incit sa nu ii oferi casa, masa si bani de buzunar pina s-o hotari el sa isi miste posteriorul amortit si sa se mai ajute si singur!

eu continui sa sper ca in Romania va fi mai bine, dar din pacate cred ca trebuie sa asteptam citeva generatii. si cu tristete, imi vad parerea confirmata de fiecare data cind citesc pe net presa romaneasca si aud ce se intimpla in Romania.
am citit raspunsul tau si sin - de nasi la: 05/09/2004 10:02:58
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
am citit raspunsul tau si sincer, uite ce cred:

eu am emigrat acum 3 ani si pot sa spun sincer ca nu a fost usor. dar stiu mult prea bine de ce am facut pasul asta. "fie piinea cit de rea, tot mai buna-i in tara mea" - prostii! dar daca asa rea cum e, nici farima aceea amarita nu o ai, atunci cu ce zicala inteleapta te mai amagesti? in Romania aveam serviciu foarte bun (ceea ce se chiama un statut social de invidiat) si salariu peste medie, dar in fiecare an imi era groaza de venirea iernii, cind stiam ca ma voi ingloda din nou in datorii pentru ca nu-mi ajungea salariul (acela "bun") sa imi platesc intretinerea la bloc. si nu mai vorbesc de toate cele ELEMENTARE traiului decent.

am terminat facultatea cu media 9,80 (la stat) am muncit pe brinci citiva ani si uite ca tot cu nimic nu m-am ales. ce sa fac intr-o tara in care de regula prostii sint in functii de conducere pe care le apara cu unghiile si cu dintii inconjurindu-se de neamuri la fel de incompetente? ei isi umfla burtile de pe urma muncii mele si a altora ca mine. dar eu? dar voi? si pentru mine a fost destul. am dat tot ce era mai bun in mine unei tari care nu a facut nimic pentru mine in schimb si cu stadiul decrepit in care se afla societatea si politica romaneasca am stiut ca nici in viitor nu avea sa-mi fie mai bine pe plaiurile mioritice. (exceptind cazul in care m-as fi "dat pe brazda" si m-as fi transformat intr-unul din coruptii cu care ai de-a face la tot pasul si as fi acceptat prostitutia morala pe care acestia o propovaduiesc.

astea au fost motivele pentru care am hotarit sa o iau de la inceput. si nu regret. chiar daca a trebuit sa o iau de la pragul de jos al noii societati care m-a primit in rindurile ei.

nu regret faptul ca pentru a-mi cistiga piinea zilnica, la inceput a trebuit sa fiu baby sitter (spune asta unui roman si il vezi cum strimba din nas deh, jobul n-are prestigiu). nu regret faptul ca am facut cleaning in scoli si firme - se increteste nasul romanului mai ceva ca al unui ciine turbat, ce-i aia femeie de serviciu? nu regret faptul ca am fost infirmiera la un azil de batrini - PFUIIIII! "esti spalatoare de cururi la batrini!"

dar daca toate astea sunt atit de dezgustatoare in opinia "societatii romanesti", cum se face atunci ca tuturor le plac copiii si e tam-tam mare cu natalitatea la ora actuala si ii vezi pe tinerii parinti mindri de oracaiturile progeniturilor mai ceva decit daca ar fi primit premiul Nobel. cum se face atunci ca visul tinerelor romance e sa nu trebuiasca sa lucreze si li se pare ca ar fi bine chiar si sa stea acasa sa faca curat toata ziua si sa isi aranjeze cuibul. cum se face ca in ipocrizia lor romanii tipa in stinga si-n dreapta ca "cine nu are batrini sa-si cumpere" (dar stim toti cum ii trateaza atunci cind ii au). mai bine sa fim ipocriti si sa ne amagim cu titluri goale si cu functii importante, doar-doar s-o ivi ocazia sa ne inavutim pe shest si sa pretindem ca am atins standardele de cililizatie occidentala? DA! ASTA E MENTALITATEA MAJORITATII ROMANILOR! si cine spune ca nu-i asa, hm! "lupul moralist".

greu a fost pentru mine in primul an, mai ales cu acomodarea, dar si lupta cu prejudecatile stupide pe care mai toti le avem in bagaj. dar uite ca dupa 3 ani de zile de munca si sacrificii am un serviciu la fel de bun ca in Romania. pentru prima data de cind am parasit bancile facultatii cu visuri mari, citeva le-am realizat deja si stiu ca si restul le pot realiza in tara mea de adoptie. toate eforturile si sacrificiile pe care le-am facut acum 2 ani au meritat, iar acum pot vedea roadele muncii mele (si nu numai in faptul ca nu am grija zile de miine sau ca imi pot permite absolut toate cele de care am nevoie)

eeeei, multe ar mai fi de spus, dar concluzia e ca STRUGURII SUNT ACRI si atunci cind da de greu, romanul cere ajutorul ipocriziei si fricii - aliati traditionali. de ce sa te bucuri pentru cineva care a renuntat la munca de birou si a trecut la pus umarul, atunci cind stii ca prin sacrificiul sau o duce oricum mai bine decit tine? de ce sa te bucuri pentru cineva care a reusit in viata indiferent daca a emigrat sau nu - din pacate asta e un sindrom romanesc (vezi - "sa moara si capra vecinului")? iar cind strugurii sint evident mai dulci, atunci romanul uita peste noapte de orice frica, "da vitejeste ipocrizia la o parte" si... ghici! devine cel mai bun prieten al tau: intotdauna a stiut ca o sa reusesti, iar acum iti ofera sprijinul sau moral neconditionat, aplauze si urale, numai sa-i arunci si tu colo, cite o firmitura de mai bine (poate de craciun, poate de pasti, poate de ziua de nastere, sau cine stie, poate chiar cu o "chemare" in noua ta tara de resedinta - si daca tot iei posibilitatea asta in consideratie, doar n-ai sa fii atit de ingrat incit sa nu ii oferi casa, masa si bani de buzunar pina s-o hotari el sa isi miste posteriorul amortit si sa se mai ajute si singur!

eu continui sa sper ca in Romania va fi mai bine, dar din pacate cred ca trebuie sa asteptam citeva generatii. si cu tristete, imi vad parerea confirmata de fiecare data cind citesc pe net presa romaneasca si aud ce se intimpla in Romania.
#21075 (raspuns la: #20368) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ipocrizie - de nasi la: 07/09/2004 04:10:09
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
Ce intelegi tu prin iubitul tarii? si-apoi "tara" nu inseamna oamenii? uite exemplu:

eu am emigrat acum 3 ani si pot sa spun sincer ca nu a fost usor. dar stiu mult prea bine de ce am facut pasul asta. "fie piinea cit de rea, tot mai buna-i in tara mea" - prostii! dar daca asa rea cum e, nici farima aceea amarita nu o ai, atunci cu ce zicala inteleapta te mai amagesti? in Romania aveam serviciu foarte bun (ceea ce se chiama un statut social de invidiat) si salariu peste medie, dar in fiecare an imi era groaza de venirea iernii, cind stiam ca ma voi ingloda din nou in datorii pentru ca nu-mi ajungea salariul (acela "bun") sa imi platesc intretinerea la bloc. si nu mai vorbesc de toate cele ELEMENTARE traiului decent (vezi tu, oamenii fac tara).

am terminat facultatea cu media 9,80 (la stat) am muncit pe brinci citiva ani si uite ca tot cu nimic nu m-am ales. ce sa fac intr-o tara in care de regula prostii sint in functii de conducere pe care le apara cu unghiile si cu dintii inconjurindu-se de neamuri la fel de incompetente? ei isi umfla burtile de pe urma muncii mele si a altora ca mine. dar eu? dar voi? si pentru mine a fost destul. am dat tot ce era mai bun in mine unei tari care nu a facut nimic pentru mine in schimb si cu stadiul decrepit in care se afla societatea si politica romaneasca am stiut ca nici in viitor nu avea sa-mi fie mai bine pe plaiurile mioritice. (exceptind cazul in care m-as fi "dat pe brazda" si m-as fi transformat intr-unul din coruptii cu care ai de-a face la tot pasul si as fi acceptat prostitutia morala pe care acestia o propovaduiesc (si tot oamenii fac tara).

astea au fost motivele pentru care am hotarit sa o iau de la inceput. si nu regret. chiar daca a trebuit sa o iau de la pragul de jos al noii societati care m-a primit in rindurile ei.

nu regret faptul ca pentru a-mi cistiga piinea zilnica, la inceput a trebuit sa fiu baby sitter (spune asta unui roman si il vezi cum strimba din nas deh, jobul n-are prestigiu). nu regret faptul ca am facut cleaning in scoli si firme - se increteste nasul romanului mai ceva ca al unui ciine turbat, ce-i aia femeie de serviciu? nu regret faptul ca am fost infirmiera la un azil de batrini - PFUIIIII! "esti spalatoare de cururi la batrini!"

dar daca toate astea sunt atit de dezgustatoare in opinia "societatii romanesti", cum se face atunci ca tuturor le plac copiii si e tam-tam mare cu natalitatea la ora actuala si ii vezi pe tinerii parinti mindri de oracaiturile progeniturilor mai ceva decit daca ar fi primit premiul Nobel. cum se face atunci ca visul tinerelor romance e sa nu trebuiasca sa lucreze si li se pare ca ar fi bine chiar si sa stea acasa sa faca curat toata ziua si sa isi aranjeze cuibul. cum se face ca in ipocrizia lor romanii tipa in stinga si-n dreapta ca "cine nu are batrini sa-si cumpere" (dar stim toti cum ii trateaza atunci cind ii au). mai bine sa fim ipocriti si sa ne amagim cu titluri goale si cu functii importante, doar-doar s-o ivi ocazia sa ne inavutim pe shest si sa pretindem ca am atins standardele de cililizatie occidentala? DA! ASTA E MENTALITATEA MAJORITATII ROMANILOR! si cine spune ca nu-i asa, hm! "lupul moralist" (pai nu ziceam ca oamenii fac tara?).

greu a fost pentru mine in primul an, mai ales cu acomodarea, dar si lupta cu prejudecatile stupide pe care mai toti le avem in bagaj. dar uite ca dupa 3 ani de zile de munca si sacrificii am un serviciu la fel de bun ca in Romania. pentru prima data de cind am parasit bancile facultatii cu visuri mari, citeva le-am realizat deja si stiu ca si restul le pot realiza in tara mea de adoptie. toate eforturile si sacrificiile pe care le-am facut acum 2 ani au meritat, iar acum pot vedea roadele muncii mele (si nu numai in faptul ca nu am grija zile de miine sau ca imi pot permite absolut toate cele de care am nevoie)

eeeei, multe ar mai fi de spus, dar concluzia e ca STRUGURII SUNT ACRI si atunci cind da de greu, romanul cere ajutorul ipocriziei si fricii - aliati traditionali. de ce sa te bucuri pentru cineva care a renuntat la munca de birou si a trecut la pus umarul, atunci cind stii ca prin sacrificiul sau o duce oricum mai bine decit tine? de ce sa te bucuri pentru cineva care a reusit in viata indiferent daca a emigrat sau nu - din pacate asta e un sindrom romanesc (vezi - "sa moara si capra vecinului")? iar cind strugurii sint evident mai dulci, atunci romanul uita peste noapte de orice frica, "da vitejeste ipocrizia la o parte" si... ghici! devine cel mai bun prieten al tau: intotdauna a stiut ca o sa reusesti, iar acum iti ofera sprijinul sau moral neconditionat, aplauze si urale, numai sa-i arunci si tu colo, cite o firmitura de mai bine (poate de craciun, poate de pasti, poate de ziua de nastere, sau cine stie, poate chiar cu o "chemare" in noua ta tara de resedinta - si daca tot iei posibilitatea asta in consideratie, doar n-ai sa fii atit de ingrat incit sa nu ii oferi casa, masa si bani de buzunar pina s-o hotari el sa isi miste posteriorul amortit si sa se mai ajute si singur! DA, OAMENII FAC TARA, si din nefericire exemplarele mentionate mai sus constituie majoritatea.

eu continui sa sper ca in Romania va fi mai bine, dar din pacate cred ca trebuie sa asteptam citeva generatii. si cu tristete, imi vad parerea confirmata de fiecare data cind citesc pe net presa romaneasca si aud ce se intimpla in Romania si cum mai sunt oamenii pe acolo. respectele mele.
#21190 (raspuns la: #8542) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. rational rose - de Paianjenul la: 19/12/2004 07:02:55
(la: Reincarnarea sufletului si suflete surori)
"E ciudat ca suntem foarte sceptici cu ceea ce nu ne place (in general ceea ce ne spune ca trebuie sa ne schimbam), desi de multe ori aceste lucruri sunt destul de clare. In schimb adoptam foarte repede orice prostie sau teorie neclara care ne convine."


- Sint de aceeasi parere.

Doctrina crestina presupune "nasterea din nou" a celui convertit la crestinism... luarea si purtarea - zi de zi - unei "cruci"... o viata de renuntare de sine... etc... adica o serie de chestii inconfortabile care vin in conflict cu tendintele hedoniste ale naturii umane (cu ale ei cinci simturi...)... Acesta este cel putin un motiv pentru care "crestinii" moderni se reorienteaza spre curentul Era Noua (New Age), care aduce elemente din religiile orientale (ca reincarnarea) si care promit sa faca calea catre PERFECTIUNE mai usoara: n-ai reusit in viata asta sa-ti re-formezi caracterul si sa te re-educi pentru noua societate despre care vorbeste Isus Hristos? No problem! Ai sa te reincarnezi in viata urmatoare in caprioara... apoi poate in limbric... apoi - mai stii ca nu - in microb SIDA... nu conteaza in ce... dar ai sa devii in cele din urma PERFECT... si aia e ce conteaza... Si deci, fii linistit... nu e asa cum zice Biblia ca, "oamenilor le este randuit sa moara o singura data, iar dupa aceea vine judecata" (Ev.9:27)...
#31944 (raspuns la: #31868) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pentru doja si horia d. - de amza la: 30/01/2005 03:45:11
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
domnilor,
sunteti exemple de personaje sinistre, in doua sensuri pagubitoare pentru romania.
primul, pentru ca se foloseste, histrionic si parsiv, de instrumentele comuniste de manipulare a poporului, ani la rand.
al doilea, pentru ca uziteaza cliseele nord-americane de 'reusita in viata', acolo unde resorturile succesului determina sensul unei existente dominate de acumulare si profit (intotdeauna in dauna altuia 'mai slab', mai neinspirat sau, poate, fara dorinta - legitima dealtfel - de a risca).
ce liniste ar fi daca v-ati limita parerile la spatiul propriei locuinte (garsoniera la bucuresti ori buzau, sau casa platita in 30 de ani, intr-o suburbie americana)!
cu sinceritate,
amza
ce oare? - de Intruder la: 04/08/2005 10:46:45
(la: Ce regreti ca n-ai facut in viata?)
regret ca n-am timp destul pentru carti...

regret ca nu mi-am impus punctul de vedere in unele momente ale vietii...

regret ca am slabiciuni si ca le arat...

regret ca ma consum prea des pentru fapte marunte...

regret ca nu dorm suficient...

regret ca n-am fost la inmormantarea bunicii mele fiind la mii de kilometrii departare...

regret ca viata trece pe langa mine cu repeziciune...

regret ca n-am trait mai intens...

regret ca nu pot sa iubesc si sa ma-nalt in acelasi timp...

regret ca nu pot avea un caine al meu intr-un apartament de bloc...

regret ca n-am avut vreme sa vad si sa cercetez mai bine locuri pe unde am fost...

regret ca prea vreau totul dintr-o data si nu am rabdare sa astept...

regret pe prietenul meu cel mai bun plecat in Australia...

regret ca de multe ori am fost inteles gresit...

regret ca n-am reusit in viata sa fac doua compromisuri...

regret ca lucrurile merg cum merg in tara asta...

regret ca uneori cer prea mult de la altii dar dau prea putin...

regret ca n-am mai facut o facultate...

regret ca n-am destul timp liber...

regret ca voi muri si eu odata si odata...
cu toate ca... - de rac la: 10/09/2005 21:52:41
(la: Divortul, un esec?)
Cu toate ca sunt paralel cu subiectul deschis aici, imi permit sa comentez ce a zis zaraza, mai ales ca nu demult spunea ca sunt "sperios"...

Si eu cred ca divortul este un esec, dar nu sunt de acord cu ce spune zaraza mai apoi, ca: "din esecuri inveti infinit mai mult decat din victorii". Asta ce-ar trebui sa insemne: da-le dracu` de reusite in viata, tot mai bine e cand pierzi, ca ai ce invata! Ori poate asta e doar un mod de a NU ne recunoaste invinsi.

Continuand cu ce-ti recomanda zaraza... Carmen, esti pregatita sa incepi o viata noua? Esti de acord cu ce-ti sugereaza zaraza? Parca nu ti-ar acorda nici o sansa...
Gabi are mare dreptate. Intotdeauna (cred eu) ar trebui sa mai vedem o data daca nu cumva ne-am grabit, daca nu facem o gafa... Sa mai existe o sansa.

dar zaraza judeca probabil alte situatii dupa modelul propriu (nu stiu care este, dar banuiesc..., inclusiv din ce citii si prin alte conferinte din arhiva cafenelei).

Nu vreau sa deschid nici o polemica, dar cred sincer ca cea care a deschis aceasta conferinta (cu care avusei oarece contraziceri in trecutul apropiat) merita, totusi, mai multe sanse inainte de a face pasul. Citind "daca trebuie, fa-o cat mai repede, si incepe o viata noua", ma ingrozesc.
Pai tocmai asta vrea ea sa stie: daca trebuie...
#71248 (raspuns la: #70960) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
rac! ori nu stii, ori banuiesti - de zaraza la: 11/09/2005 02:28:44
(la: Divortul, un esec?)
e o oarece contradictie in ceea ce zici. de obicei, daca nu stii, nu te pronunti, iar daca banuiesti, spui care-i banuiala. enuntul tau ma aduce la aceeasi concluzie: sperios.

pentru cine n-a inteles, carmen a intrebat la general ce crede lumea despre divort si cam ce directie adopta. opinia mea e clara si mai ales, personala. nu intentionez sa o impun nimanui, iar sansele nu le impart eu pe lume. fiecare isi construieste sansele proprii. din experienta mea si din ce vad in jur ciorba reincalzita n-are nici un haz. pentru mine. poate pentru altii, are.

Si eu cred ca divortul este un esec, dar nu sunt de acord cu ce spune zaraza mai apoi, ca: "din esecuri inveti infinit mai mult decat din victorii". Asta ce-ar trebui sa insemne: da-le dracu` de reusite in viata, tot mai bine e cand pierzi, ca ai ce invata! Ori poate asta e doar un mod de a NU ne recunoaste invinsi.

eu o vad mai degraba la modul "casca bine ochiu' si nu mai gresi la fel next time". tocmai, un mod de a nu te recunoaste invins e a lupta in continuare in virtutea inertiei, pentru a salva ceva deja pierdut.


zaraza
#71288 (raspuns la: #71248) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
maimuta - de anisia la: 16/11/2005 19:19:13
(la: Despre complexul de inferioritate si grandomanie)
multi copii fara parinti sunt marginalizati. .. depinde de personalitatea copilului. cei puternici, se ridica deasupra conditiei ce le-a fost data prin situatie familiara din copilarie. cei slabi, nu! e chestiune de ambitie, de vointa, de razbatere.
cati nu am vazut copii orfani deveniti oameni de renume...? tot la fel insa, am vazut si copii proveniti din familii cu ambii parinti acasa, care nu au reusit in viata.


___________________________________________________
daca n-ai sa mai fii tu, am sa fiu si eu un om obisnuit...
#88055 (raspuns la: #88035) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
intruder - de alex andra la: 11/01/2006 14:50:40
(la: Despre Vulgaritate)
"Lost without music in a world of noises"
"bascalia ieftina si prostul gust nu este vulgaritate..."
Ma rog, ca depend de continutul pe care il dai tu notiunii de vulgaritate. Poate intr-adevar ar fi trebuit sa incep prin a o defini chiar eu. Ii scrisesem ieri un mesaj de raspuns ooannei cu exemplificari pt. ce inseamna pour moi vulgaritatea (vacanta mare, silicoane generos etalate, mercedes-uri din care urla manele, sandra brown, rapiri din serai, filme indiene, limbaj suburban, etalarea tzopeasca a proaspetei bunastari etc.etc.) care nu a aparut...
Esti un om fericit daca reusesti sa faci slalom printre toate astea, sa le ignori, cand ele iti ranjesc din mai toate ziarele, revistele si televiziunile, te lovesti de ele la tot pasul pe strada, la serviciu, ba uneori chiar si acasa la tine.
"sa fie in secolul asta mai multa vulgaritate ca altadata? ma-ndoiesc" De acord cu tine, nu e mai multa, doar ca e mult mai vizibila/audibila si, deci, mai invadanta.
"modelul" despre care vorbeam este un model de "reusita in viata" si poarta nume precum Adrian Minune sau Vali Vijelie, Gigi Becali filozoful innascut, nu facut ca Liiceanu, Andreea Marin frumoasa si suava prezentatoare a stupidei emisiuni...Ma opresc aici.
#99623 (raspuns la: #99603) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Danny 26 - de good4u la: 23/01/2006 11:03:48
(la: De ce ati ales sa emigrati?)
Am plecat din Romania la numai cateva zile dupa implinirea varstei de 19 ani.Dupa parerea mea eram numai un copil.Un copil naiv care isi imagina ca pentru a reusi in viata tot ceea ce trebuie sa faci este sa pleci de acasa.Reusita in viata pt. mine pe vremea aceea insemna sa ai bani.Nu-mi este rusine sa recunosc.Banii, gandeam eu,inseamna independenta absoluta si siguranta zilei de maine.Fiind o fire foarte rebela,nimeni nu m-a putut convinge ca cel mai bine ar fi sa stau acasa,sa dau la o facultate si ca sa incerc sa fac ceva cu viata mea in Romania.Nici macar lacrimile frumoasei mele prietene de pe atunci nu m-au facut sa ma razgandesc.Imi facusem eu deja socotelile mele si-mi spuneam ca un an sau doi nu moare nimeni daca plec.Opt ani sunt de atunci!!!Bani am facut.Am firma mea de transport care multumesc luiDumnezeu imi merge foarte bine,dar acum realizez ce inseamna vorba aceea veche ca banii de fapt nu sunt totul. Peste cateva luni voi implini 27 de ani.Nu am fost nici macar o data in Romania in toti acesti ani dar nu am incetat sa ma gandesc la tara mea.Trebuie sa recunosc ca am totusi momente cand cred ca acasa pt mine e de fapt aici in Anglia.Dar dorul de tara de familie si prieteni ma seaca.Anul asta voi merge ACASA pentru totdeauna.
Nu ma intelegeti gresit.Dar va spun cu toata sinceritatea ca eu unul nu-i pot intelege pe cei care spun ca nu mai au de gand sa se intoarca acasa.Eu in ROMANIA cat am trait am fost copil,elev si cam atat.Viata de matur cu responsabilitatile ei am trait-o aici ,intre straini.ROMANIA, pt mine ,daca ma credeti inseamna un nou inceput,o noua viata dar de care sincer nu-mi este frica.Voi fi pt a doua oara in viata mea pus fata in fata cu o schimbare totala.
Oricum sa nu mai lungim vorba .Eu cred ca unora le este mai usor sa-si ascunda teama de a se intoarce acolo unde le este locul improscand cu noroi imaginea tarii si facandu-i in fel si chip pe romani.
Atentie-relatiilor interzise - de copilul la: 29/01/2006 12:52:22
(la: Oare ce sa fac???)
Fara sa vreau m-am implicat sentimental, dar nu 100% intr-o relatie la viitorul nu exista.............fiind doua fiinte mature am constientizat cat de cat cum sa stopam explozia sentimentelor,intrucat clipicele cu sortigintea "e usor a te implica intr-o relatie, cand nimic nu ai a spune", ne-a teleportat in realitate..............dupa acele "clipicele" m-am imprietenit cu singuratea, realizarea profesionala, devenind un invatacel in domeniul dreptului..................refugiul meu fiind acesti trei amici............oare am gresit in modul de solutionarea a acestei "probleme cu iz sentimental"??????????????????????..........Asta este viata........"N-ai reusit, incearca............viata este o continua incercare..........."
re:#157953, de zaraza sc la Sat, 18/11/2006 - 00:12 - de Motzoc la: 19/11/2006 14:47:44
(la: Cine vrea sa stea de vorba cu Bygot?)
Ma intreb, oare ce este mai bine?
Sa nu stii nimic, avand ca motto: "fericiti cei saraci cu duhul" sau adevarul?
Ignoranta iti da un oarecare confort. Iti spune ca totul e bine. Ca lucrurile pe care le vezi in fiecare zi sunt puncte de reper. Mergi inainte facandu-ti un castel din carti de joc. Un echilibru fragil, dar care iti da incredere sa mergi mai departe.
O liniste, un calm aparent care iti permite sa traiesti in lumea ta.
De cate ori nu ni s-a intamplat?
Pare ca nimic nu iti poate tulbura echilibrul.
Un castel din carti de joc, e doar un castel din carti de joc.
Viata e cumva altfel. O pala de vant, o miscare brusca a mesei, si intreg echilibrul se strica.
Unii dintre noi suntem artisti la a apara edificiul. Am cunoscut persoane carora le-a reusit intreaga viata. E drept, cu eforturi destul de mari, dar a meritat. Au trait asa cum si-au dorit. Cum au crezut ca e bine.
Cand incepi sa cauti adevarul pornesti de la zero. Cartile de joc sunt in pachet. Sunt ordonate frumos in cutie. Adevarul nu are legatura cu ele. Si desi chiar adevarul este o joaca, parca regulile nu mai sunt atat de simple. Iti trebuie oarece indemanare. Stii... e ca un mare tablou din piese de domino. O miscare gresita si se duc toate la vale. O neatentie si munca va trebui reluata de la inceput. Da, poti face cateva "pauze" de siguranta. Acolo unde cade o piesa fara sa o atinga pe urmatoarea. Asa ar fi de preferat.
O munca de Sisif pe ritmuri moderne.
Ce e fain, ca dupa ce ai reusit sa asezi toate piesele, desenul iti este descoperit privirii abia cand toate piesele sunt jos. Muncesti atata timp sa asezi piesele, nestiind daca ceea ce ai sa afli este rai sau iad. Si mai adaugi o piesa.
Cel mai frumos moment este cel in care, dupa un asemenea efort, iti vezi piesele ducandu-se la vale una dupa alta. Continuu. Nici o ezitare. Cu viteza din ce in ce mai mare.
Se vede o parte din desen, inca una.....
A cazut ultima piesa.
Rai? Iad? Nu exista. Exista doar viata. Poate ne convine, poate nu.
Unii suntem mai norocosi, iar altii mai putin.
Dar stii? De fapt imaginea nu are importanta. Ci faptul ca de acum inainte nu mai trebuie sa pazesti nimic. Ai tot timpul din lume doar pentru tine. Esti LIBER.
Pentru ca nu mai este nevoie sa pazesti castelul de fiece adiere de vant sau miscare de masa...



___________________
Eu sunt cel care sunt!
#158168 (raspuns la: #157953) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Suntem mult mai complicati - de Motzoc la: 20/03/2007 14:23:21
(la: Filmul documentar "The Secret")
Ma intreb, oare ce este mai bine?
Sa nu stii nimic, avand ca motto: "fericiti cei saraci cu duhul" sau adevarul?
Ignoranta iti da un oarecare confort. Iti spune ca totul e bine. Ca lucrurile pe care le vezi in fiecare zi sunt puncte de reper. Mergi inainte facandu-ti un castel din carti de joc. Un echilibru fragil, dar care iti da incredere sa mergi mai departe.
O liniste, un calm aparent care iti permite sa traiesti in lumea ta.
De cate ori nu ni s-a intamplat?
Pare ca nimic nu iti poate tulbura echilibrul.
Un castel din carti de joc, e doar un castel din carti de joc.
Viata e cumva altfel. O pala de vant, o miscare brusca a mesei, si intreg echilibrul se strica.
Unii dintre noi suntem artisti la a apara edificiul. Am cunoscut persoane carora le-a reusit intreaga viata. E drept, cu eforturi destul de mari, dar a meritat. Au trait asa cum si-au dorit. Cum au crezut ca e bine.
Cand incepi sa cauti adevarul pornesti de la zero. Cartile de joc sunt in pachet. Sunt ordonate frumos in cutie. Adevarul nu are legatura cu ele. Si desi chiar adevarul este o joaca, parca regulile nu mai sunt atat de simple. Iti trebuie oarece indemanare. Stii... e ca un mare tablou din piese de domino. O miscare gresita si se duc toate la vale. O neatentie si munca va trebui reluata de la inceput. Da, poti face cateva "pauze" de siguranta. Acolo unde cade o piesa fara sa o atinga pe urmatoarea. Asa ar fi de preferat.
O munca de Sisif pe ritmuri moderne.
Ce e fain, ca dupa ce ai reusit sa asezi toate piesele, desenul iti este descoperit privirii abia cand toate piesele sunt jos. Muncesti atata timp sa asezi piesele, nestiind daca ceea ce ai sa afli este rai sau iad. Si mai adaugi o piesa.
Cel mai frumos moment este cel in care, dupa un asemenea efort, iti vezi piesele ducandu-se la vale una dupa alta. Continuu. Nici o ezitare. Cu viteza din ce in ce mai mare.
Se vede o parte din desen, inca una.....
A cazut ultima piesa.
Rai? Iad? Nu exista. Exista doar viata. Poate ne convine, poate nu.
Unii suntem mai norocosi, iar altii mai putin.
Dar stii? De fapt imaginea nu are importanta. Ci faptul ca de acum inainte nu mai trebuie sa pazesti nimic. Ai tot timpul din lume doar pentru tine. Esti LIBER.
Pentru ca nu mai este nevoie sa pazesti castelul de fiece adiere de vant sau miscare de masa...
#178827 (raspuns la: #178793) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
alex - de latu la: 09/10/2007 17:44:24 Modificat la: 09/10/2007 17:45:06
(la: poem de toamnă cu tine)
Amareala le a doua natura si roshu inaintea ochilor vad atunci, cand ajung in contact cu ceva frumos ce nu le e destinat. Lor - in treacat - nu li se pare nimic frumos din ce au, pentru ca intre a avea ceva frumos si a sti sa pretzuiesti frumosul e o mare diferentza.
Iar solutia nu e sa intrebe "Cum ai facut?" ci sa incerce sa distruga.
In ce ma priveste, nici in viata reala nu le-a reusit. In viata virtuala sigur, nici atat. Dar ei incearca, fara sa-si dea seama de existenta de lemingi pe care o duc in fapt.
#242045 (raspuns la: #242034) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: