comentarii

rolul biologic al metalelor


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Totusi sper... - de dogmatic la: 01/10/2003 02:35:44
(la: Viata gay romaneasca)
Mai Papa, tata…te cam grabesti sa tragi concluzii si din pacate le tragi pripit. Din cate vad prea multi amici nu iti prea faci p’aici! Poate esti un inadaptat, poate un perfectionist, poate nici una dintre cele doua si esti posesorul unui mare handicap. Cei drept, poate nu la fel de mare ca a unui homosexual dar…tot handicap se cheama. Sa te omoram pentru asta? Sa te tinem la distanta …ca nu cumva sa ne molipsim? Sa te toleram doar de dragul tolerantei si tu sa continui in “micimea” ta sa improsti cu noroi ceea ce nu cunosti dar iti place sa te afisezi ca a-tot-cunoscator!!!? Daca lucrari in domeniu nu iti atrag curiozitatea macar nu blama cand cineva iti impartaseste ceea ce cunoaste, pierzand o buna bucata din timpul liber pe care ilputea aloca altor activiatti ceva mai interesante. Intr-adevar, harta genetica este descoperita dar nici nici 35% din functii nu au fost identificate. Deci…mai citeste! Ce dovezi iti pot cere eu ca nu poti intelege ceea ce multi accepta …din neputinta de a schimba ceva sau pur si simplu din compasiune?!! Da-mi dovada GENETICA ca tu esti intreg si ei nu. Intrigati fiind de aceasta anormalie unama, geneticienii au disecat creiere de homosexuali unde au gasit hipotalamusul de marime similara cu cel al femeilor. De aici s-a tras concluzia ca in periaoda prenatala expunerea hormonala a fatului a cauzat dezvoltarea creierului intr-o maniera anormala. In mod sintetic s-a studiat pe batracieni, aplicand doze de atrazina (substanta toxica prezenta in mediul inconjurator, in special ierbicide, cat si in apele subterane consumate de om)ceea ce a dus la feminizarea adultilor si crearea de noi organe sexuale. Nu in ultimul rand este dovedit ca poluarea are un rol strategic in degenerarea celulelor ce determina acest fenomen anormal. Deci stimabile, daca tu esti INCA un caz fericit nu arunca primul cu piatra caci nu se stie nici o data… Deasemeni, este bine stiut ca sexualitatea umana este mult mai complexa decat cea animala. Oamenii dezvoltand o latura romantica plina de sensibilitatea ceea ce la nivel psihologic actioneaza asupra perechii ca un “miros” hormonal. Exista si o terorie demosntrata in care se afirma ca parinti care au avut o relatie sexuala cu un partener de acelasi sex, solidifica informatia genetica celulele de reproducere. Bizar , nu? Totusiidentitatea sexuala este mult mai mult decat un fenomen biologic, existand studii ce incearca sa patrunda prin aceasta fereastra ce este o usa deschisa in mintea umana cu ajutorul chiar al persoanelor in cauza, specializate in genetica si psihologie. Celorlati ce nu pot intelege mecanismul aceasta usa a cunoasterii le va ramane inchisa , din pacate. Studiul acestor cazuri nu poate fi expus in acest forum, din pacate caci am umple un intreg server numai cu aberatiile noastre pe tema data. Poate pe viitor la o bere …un vin bun…cine stie!
#598 (raspuns la: #597) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
produse romanesti eficiente.. Gabid - de Jimmy_Cecilia la: 07/11/2003 04:16:17
(la: Cosmetologie... dar nu pentru trolli..)
sunt sigura ca sunt.. dar raportul calitate/pretz nu este compatibil cu un salariu din Romania (vorbesc de salariile omului de rând)

in plus, nu este totul sa ai un bun agent activ, conteaza si emulsia, conteaza si asimilarea, penetratia in sub-straturile superficiale ale dermei,

un excipient (emulsia in cazul de fatza) care sinergizeaza (catalizeaza) patrunderea si asimilarea agentului activ..
putem discuta inca
incearca si fa emulsii de tip "savon" cu acid stearic si triethanolamida (daca nu, borax) si fa teste clinice de activitate..

Gabid, de curiozitate, te pot intreba ce faci exact, care este rolul tau in aceasta industrie?

Eu sunt tot la fel, cu nuanta ca este uzina de fabricatie si cercetare -laboratoriu farmaceutic si in afara de anumite medicamente fabricam si para-farmacie, tot ce este pt tratare, piele, par, soare, etc
fabricam gamele proprii de produse, dar fabricam si in fasonare (pt alte marci, la cerere, cu formulele puse la punct de noi.
mai fabricam si unele materii prime biologice si de plante.

In orice caz, salariile si instalatiile nu cad din cer..
Pot sa te intreb Gabid, cat care este pretul de cumparare a unui Kg de extract biologic hidro-glicolic de camomie (musetel)
o sa-l comparam cu cel al unei decoctii concentrate facuta acasa..flori de musetel culese in camp..
#3489 (raspuns la: #3478) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Aranjamente de culise intre Putin si Bush - de anita47 la: 27/11/2003 03:42:02
(la: Istorie alternativa: cum ar fi fost daca ... ?)
Si cum ar fi daca ne reintoarcem la "acorduri gen Yalta"?
=================================================================

"In vizita la Washington in septembrie 2003, presedintele rus Vladimir Putin a fost intampinat la aeroport de presedintele american George Bush care, dupa ce l-a imbratisat demonstrativ, s-a declarat "onorat" de vizita "prietenului" Putin.
Cei doi sefi de stat au petrecut multe ore impreuna la resedinta prezidentiala de la Camp David in convorbiri tęte-ŕ-tęte, dupa care, la o conferinta scurta de presa, s-au elogiat reciproc. Referindu-se la interlocutorul sau, Bush a enuntat urmatoarele: "Eu omagiez planurile presedintelui Putin pentru Rusia, o tara pasnica pe plan intern si extern, in relatii detensionate cu vecinii si in care prospera democratia, libertatea si statul de drept". Aceasta denaturare flagranta a realitatilor din Rusia sugereaza ca Bush, in speranta consolidarii unei aliante ruso-americane, a decis sa ignore asaltul categoric al lui Putin impotriva democratiei incipiente din Rusia, exterminarea deliberata a cecenilor si campania intensa de intimidare a tarilor vecine desprinse din fosta Uniune Sovietica. In esenta, mesajul presedintelui american a fost urmatorul: daca Moscova sustine formal actiunile definite ca "antiteroriste" de Washington si contribuie sincer la parteneriat, Bush este dispus sa accepte abuzurile de putere ale lui Putin in Rusia, asaltul "colegilor" securisti impotriva opozitiei si a firavelor institutii democrate si presiunile Kremlinului in fostul spatiu sovietic.

Parteneriat strategic ruso-american

Inainte de a veni in vizita la Washington, Putin a prezentat Casei Albe un proiect pentru "extinderea aliantei strategice dintre Rusia si SUA" in care se ofera noi initiative "creative" de "colaborare" si "sustinere reciproca" in rezolvarea problemelor cu care se confrunta cele doua puteri. Conform documentului, unul din obiectivele principale ale parteneriatului strategic Rusia-SUA ar trebui sa fie prevenirea aparitiei unor state cu acces la arme atomice, chimice sau biologice care ar putea prejudicia interesele nationale ale Rusiei, ale Americii sau ale aliatilor lor.

De colaborarea stransa dintre cele doua tari in domeniul energetic ar beneficia atat exportatorii rusi, cat si Statele Unite. Este bine cunoscut ca America se straduieste sa obtina acces la surse de petrol din afara tarilor grupate in OPEC ca sa minimalizeze dependenta de cartel si sa evite ridicarea artificiala a preturilor hidrocarburilor exportate. Alte initiative din proiectul de alianta si acordurile agreate in discutiile "intime" ale celor doi presedinti nu au fost aduse la cunostinta publicului. Se pare ca, intelegandu-se de minune, Bush si Putin au decis sa se comporte ca "aliati". Manifestarile diplomatice ale "parteneriatului" au inceput sa devina evidente aproape imediat. Cateva exemple sunt edificatoare.

Petrolul siberian

Sondele din Siberia produc mai mult titei decat cele din Arabia Saudita. Potentialul enorm al Rusiei de a exporta hidrocarburi are o mare importanta geopolitica. Printre multe alte tari, China, Japonia si Statele Unite concureaza puternic pentru crearea de conducte si infrastructura de export din Siberia de Est spre regiunile lor.
Rusia produce acum in jur de 8,5 milioane de barili zilnic. Cu progres in tehnologie si management, Rusia va extrage peste 10 milioane de barili in 2011. Mijloacele de transport spre exterior sunt insa limitate. Compania Lukoil, care exporta cam jumatate din titeiul propriu, a cheltuit un miliard USD anul acesta ca sa-si transporte produsele petroliere la export. Adica mai mult decat au costat procesele de extractie si distilare. Daca Rusia si-ar dubla capacitatea de export, la preturile curente, companiile ruse de petrol ar putea colecta din exterior alte 35 miliarde USD anual. Concurenta intre potentialii importatori este acerba. China, avand necesitati energetice imense, este dispusa sa contribuie substantial la construirea unei conducte de 2.200 km din Siberia de Est direct la Daking in nordul Chinei. Costul conductei ar fi 2,5 miliarde USD. Yukos-Sibneft, cea mai mare companie petroliera din Rusia, exportand deja titei in China pe calea ferata, a favorizat initial acest proiect. Dar Japonia, oferindu-se sa participe cu 7 miliarde USD la costructia unei conducte alternative de 4.500 km spre portul Nahodka pe coasta Oceanului Pacific, a tentat atat producatorii rusi, cat si compania de stat Transneft care controleaza facilitatile de transport si de export.

Deoarece Rusia nu are capacitatea de a furniza petrol atat pentru China, cat si pentru Japonia, decizia finala cu privire la exportul titeiului siberian se va face pe considerente economice si politice. Al treilea pretendent pentru cumpararea titeiului siberian este America.

Statele Unite importa 60% din petrolul consumat intern, din care, 47% provine din tari care apartin cartelului international OPEC. Rusia a oferit un proiect foarte tentant pentru Washington: sa acopere 10% din necesitatile de import ale Americii. In concordanta cu discutiile dintre Bush si Putin, oficiali ai administratiei americane s-au deplasat la Moscova ca sa discute proiectul constructiei unei conducte din Siberia spre nord, la portul Murmansk, de unde titeiul ar putea fi transportat pe vapoare la Houston in Texas. O asemenea conducta ar costa 4 miliarde USD si ar transporta trei milioane de barili zilnic. Pe cand, din Golful Persic vapoarele petroliere ajung in SUA intr-o luna, de la Murmansk, ar ajunge in numai 9 zile.

Devenind principalul furnizor de petrol al SUA, Rusia ar avea nevoie de o relatie stabila cu noul client si ar oferi un avantaj considerabil pentru America deoarece i-ar permite o reducere importanta a dependentei energetice de OPEC.

Schimbare de atitudine la Kremlin

Inainte de intrunirea de la Camp David, Vladimir Putin a fost unul dintre cei mai vocali oponenti ai invaziei americane in Irak. In Consiliul de Securitate ONU, coordonandu-si actiunile cu Franta si Germania, Rusia a jucat un rol decisiv in respingerea rezolutiei care autoriza interventia armata impotriva lui Saddam Hussein. Diplomatic, Moscova a condamnat sistematic "unilateralismul" american, doctrina razboaielor preventive si insistentele Washingtonului de a mentine controlul postbelic in Irak.
Incapabile sa asigure securitatea in Irak, trupele de ocupatie s-au cam impotmolit in mlastina irakiana. Presedintele Bush, nesatisfacut de performanta militarilor, a transferat autoritatea reconstructiei Irakului de la Pentagon la Consiliul de Securitate condus de Condolezza Rice.

Diplomatii americani au semnalat ca au mare nevoie de ajutor extern pentru pacificarea si reconstructia Irakului. In urma "discutiilor" cu Bush de la Camp David, se pare ca Putin a promis sa nu exploateze dificultatile curente ale americanilor in Irak. El a sugerat ca Rusia ar putea participa cu trupe la pacificarea tarii. In schimb, America va trebui sa accepte revenirea in Irak a companiilor petroliere ruse.

In octombrie 2003, la Consiliul de Securitate ONU, Rusia a renuntat la opozitia anterioara fata de planurile lui Bush pentru mentinerea controlului militar si civil in Irak si a trecut subit de partea Americii. Ca sa nu ramana izolate diplomatic si sa nu fie acuzate de obstructionism steril fata de Statele Unite, Franta, Germania si Siria au decis si ele cu cateva ore inainte de vot sa sprijine rezolutia propusa de Washington. Votul unanim in Consiliul de Securitate a reprezentat o victorie diplomatica importanta pentru George Bush, deoarece rezolutia votata mentine controlul american in Irak si accepta participarea fortelor militare multinationale sub comanda Pentagonului.

In ultimii trei ani, America a fost criticata sever in presa internationala pe motiv ca a refuzat sa semneze tratatul de la Kyoto cu privire la protejarea climei globale. La conferinta internationala a climatologilor organizata la Moscova la sfarsitul lunii septembrie 2003, Putin era asteptat sa anunte oficial ca Rusia este gata sa ratifice tratatul de la Kyoto. Spre surprinderea generala, Putin a dat semnale contrare si a declarat cu cinism ca o "incalzire globala" ar fi benefica pentru o tara nordica precum Rusia. Respingand tratatul, Rusia a diminuat substantial sansele de validare ale tratatului si a eliminat izolarea penibila a Americii in problemele climaterice. La insistentele si spre satisfactia guvernantilor de la Washington, Rusia a anuntat recent ca a decis sa amane cu un an completarea constructiei unui important reactor nuclear in Iran. In legatura cu programul de inarmare nucleara al Coreii de Nord, Moscova a diminuat criticile fata de "intransigenta" SUA in negocierile cu regimul comunist al lui Kim Jong Il.

Interese comune

Amintind de Ialta, intelegerile "de culise" a celor doua puteri starnesc neliniste in "entitatile colaterale" neparticipante aflate in "sferele de interes" ale Rusiei si ale Statelor Unite si a caror soarta ar putea fi afectata defavorabil de acordurile netransparente negociate in culise de marile puteri. Cateva asemenea exemple ar fi, de o parte, Georgia, Azerbaidjanul, Ucraina, Moldova, Cecenia si "Stanurile" din Asia Centrala si, de alta, Iranul, Corea de Nord, Palestina, Libia, Siria si Cuba.
Interesele comune ale SUA si Rusiei, mai ales in probleme de securitate, au permis celor doi presedinti sa initieze un parteneriat mai mult sau mai putin strategic. Sustinand America, Putin a beneficiat enorm in urma eliminarii talibanilor si a organizatiei Al Qaida in Afganistan. Acest obiectiv de securitate, important pentru interesele Rusiei in Asia Centrala, nu putea fi realizat fara interventia americana. Cele doua puteri au si alte obiective comune precum prevenirea proliferarii armelor de distrugere in masa, cooperarea in lupta contra teroristilor islamici si asigurarea securitatii armamentului nuclear din Rusia.

Dar convergenta intereselor nationale ale Rusiei si Statelor Unite este limitata de realitatile interne si internationale. Desi Casa Alba incearca sa ignore crimele armatei ruse in Cecenia, alte grupari americane nu accepta echivalenta dintre teroristii internationali de tip Al Qaida si separatistii ceceni. La randul ei, Rusia critica politica Washigtonului cu privire la statele care sponsorizeaza terorismul, deoarece se concentreaza pe Iran, Siria si Irak, tari cu care Rusia a avut si are relatii economice profitabile si neglijeaza Pakistanul si Arabia Saudita, considerati aliati ai Americii.

Rusia a fost de acord cu prezenta militara americana in Asia Centrala dar numai temporar si numai pentru combaterea terorismului. Kremlinul se opune furios prelungirii prezentei americane in Asia Centrala si in Caucaz deoarece considera ca aceasta prezenta afecteaza negativ ambitiile Rusiei in aceste regiuni. Moscova se opune vehement intentiilor americane de a reloca bazele militare din Germania in Europa de Est in dezacord cu intelegerile precedente. Cercurile militare de la Moscova, continuand sa considere ca SUA si NATO reprezinta un pericol pentru Rusia, sunt alarmate de extinderea fortelor militare americane in vecinatatea Rusiei.

O alianta strategica viabila nu se poate baza numai pe criterii de securitate. Investitiile reciproce si relatiile comerciale sunt importante. Dar comertul SUA cu Rusia reprezinta numai 1% din total, iar pentru Rusia, 5%. Unii observatori considera ca relatiile dintre Rusia si Statele Unite sunt cordiale dar superficiale.
Oricat de bine s-ar intelege Putin cu Bush, institutiile, birocratiile si electoratul din tarile respective nu sustin categoric obiectivele strategice si initiativele celor doi presedinti."(Revista22)



Pitt, joaca excelent -- rolul - de Daniel Racovitan la: 16/12/2003 02:56:41
(la: Actori preferati)
Pitt, joaca excelent -- rolul din Meet Joe Black l-a interpretat super... cred ca in romaneste a fost tradus "Intalnire cu Moartea", nu mai tin minte (l-am vazut in Ro, la Studio).
#6651 (raspuns la: #5189) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
prof. dr. ing. Doru Stefanescu de la Universitatea din Alabama - - de SB_one la: 26/01/2004 13:37:26
(la: Jos palaria!)
Diaspora in direct
"Fiindca sunt muncitori si inteligenti, romanii din America au un mare succes"
-interviu cu prof. dr. ing. Doru Stefanescu de la Universitatea din Alabama - SUA

Fugit din Romania in 1980, la varsta de 38 de ani, pentru ca se simtea "un fir de nisip intr-o moara care macina tot", prof. dr. ing. Doru Stefanescu ajunge in America, visul oricarui roman. Cunoscut deja in Lumea Noua pentru lucrarile prezentate la congrese internationale in domeniul metalurgiei, prof. Stefanescu n-a asteptat prea mult: dupa doua saptamani, i s-a ivit un angajament. De-aici si pana la colaborarea cu NASA n-a fost decat povestea unui om care a vrut sa invinga.

-Domnule profesor Stefanescu, ati plecat din Romania cu directia fixata pe America?
-Da, pentru ca aveam o invitatie ca sa prezint o lucrare la un congres american. Totusi, nu doream neaparat sa raman in SUA, pentru ca nu plecam undeva anume, ci plecam de undeva. Am plecat cu sotia mea (ne lasasem fetita acasa, cu parintii mei). Printr-un prieten resitean, am cunoscut un contrabandist in Iugoslavia, care ne-a rezolvat problema banilor, dar ne-a si invatat cand sa luam avionul spre America (era pe-atunci un tratat intre Romania si Iugoslavia, de a-i intoarce pe cei care trec ilegal frontiera, dar mai era o conventie cu americanii, prin care oamenii erau lasati sa treaca). Pe aeroport, granicerul iugoslav ne-a cerut pasapoartele, a vazut ca-s romanesti si ni le-a inapoiat, fara a le deschide macar, ca sa le stampileze. Conform actelor, deci n-am parasit nici pana azi Iugoslavia... Asa am ajuns in America si imediat ce-am ajuns, am telefonat celor care ma invitasera la congres, si le-am spus ca intentionez sa raman aici. Mi-au spus ca va dura cateva luni pana voi gasi de lucru (in 1980, si America era in criza). Dar dupa numai doua saptamani, am primit un telefon de la Universitatea din Wisconsin, care mi-a oferit pozitia de visiting profesor: cu bani putini, dar suficienti pentru a trai in conditii mai bune decat cele pe care le aveam in Romania (de fapt, din acei bani am putut sa-mi iau masina). Cea mai grea faza, in America, atunci cand incerci sa gasesti de lucru, este primul serviciu, caci nimeni nu stie in ce masura cunosti limba, ce experienta ai, daca intelegi modul cum functioneaza societatea, sistemul de lucru. Noroc ca americanii sunt, in general, foarte generosi cu strainii. Daca vorbesti putin engleza, iti declara imediat ca vorbesti perfect. Sosisem cu doua geamantane doar si, peste putin timp, s-au gasit oameni care ne aduceau paturi, farfurii, linguri. Ospitalitatea romaneasca, e adevarat, pare inegalabila: daca-ti vine un strain in casa, ii dai patul tau; in America, nu-ti da patul sau nimeni, iti da insa alt pat.

Cand am inceput lucrul, am fost foarte ponderat, constient ca ma aflu intr-o societate noua, extrem de competitiva si unde trebuie sa invat regulile. Mi-am vazut de treaba. Dupa cateva luni, am inteles cum functioneaza sistemul si-am putut sa fiu mai agresiv, lucru foarte pozitiv in America, asta insemnand abilitatea de a-ti urmari scopurile profesionale.
-Cum ati ajuns sa colaborati cu NASA?
-In prezent, functionez ca profesor la Universitatea din Alabama, o universitate de stat, a treia ca vechime din SUA (dateaza din 1831), dar asta nu ma impiedica sa am si colaborari. Colaborez cu NASA din 1981, cand am avut primul contact cu ei, realizat -cum spun americanii: "you pour yourself, but your bootstraps" (adica, te ridici prin propriile-ti forte). Foarte importanta -in sistemul american -este credibilitatea, prestigiul pe care-l ai, atunci cand promiti un lucru. Daca dai gres o data -este-n regula, dar daca dai gres de doua ori -nimeni nu mai are incredere si nu-ti mai da bani. Astfel, mi-am format reputatia ca-mi indeplinesc obligatiile.

Cu NASA, am avut ocazia sa initiez doua experiente. Sunt ceea ce se cheama "NASA Principal Investigator" -un titlu pe care-l obtii atunci cand o experienta propusa este acceptata pentru zbor. Am participat la doua zboruri: in iunie-iulie 1986 si anul trecut, in noiembrie (cand am discutat cu astronautii prin intermediul televiziunii). Fascinant e ca atunci cand experimentul a fost aprobat pentru spatiu, succesul misiunii depinde de participarea a sute de oameni. Efortul este coplesitor, iar succesul implica responsabilitate.
-Domnule Stefanescu, in Occident este obiceiul ca profesorilor universitari sa li se acorde o data la 7 ani un an liber, asa-numitul "an sabatic". Dv. ati beneficiat de acest lucru?
-Da, am avut un an sabatic in 1994, pe care mi l-am petrecut in Franta, la Nancy, unde am lucrat, iar pe copii i-am inscris la scoala. Anul sabatic dureaza, de fapt, sase luni, perioada pe care universitatea ti-o plateste integral.
-Cum arata o zi din viata dv.?
-Depinde. Circul destul de mult, deoarece -ca sa ai o activitate de cercetare -trebuie sa existi din punct de vedere stiintific, prin prelegerile pe care le tii. Ca si tenismenii profesionisti, avem turnee, ne mutam din oras in oras, tot la o luna-doua, ca sa nu ne uite lumea. In schimb, daca sunt la universitate, imi place sa fiu la ora 8 la lucru, pentru ca, de fapt, acolo nu este un program fix. Nu intereseaza pe nimeni prezenta fizica. Daca stai acasa si obtii rezultate, asta-i foarte bine. Avem asa-zisa politica a "usii deschise", iar usa mea este intotdeauna deschisa dialogului cu studentii. Predau semestrial 1-2 cursuri, pe care mi le pregatesc cu minutiozitate.
- Sunt multi romani valorosi in America?
-Romanii care sunt in America, pentru ca-s muncitori si-n general inteligenti, au un mare succes. Problema nu e romanul, ci sistemul. Cand romanul intra intr-un sistem in care se poate valorifica, se valorifica. Am avut studenti romani care au venit in America in ideea ca vor invata si se vor intoarce, ajutand la promovarea stiintei romanesti. Ei bine, nu mai vor sa se intoarca. Nu este neaparat mirajul economic, ci conceptia: "daca ma duc acolo (Romania), nu pot sa fac ce fac aici (America)".
-Ce credeti despre dorinta tinerilor de a parasi Romania?
-Eu cred ca aceasta este o problema personala si sunt adeptul totalei independente individuale. Aceasta decizie este decizia fiecaruia dintre noi, si nu cred ca avem dreptul sa stabilim legi prin care sa dictam individului ce trebuie sa faca cu viata lui. Cred ca rolul politicienilor este de-a asigura un sistem care sa fie atractiv pentru tineri, altfel tinerii se vor duce acolo unde-si pot valorifica potentialul.
-Va asupreste o anume nostalgie a Romaniei?
-Tara ramane totdeauna in suflet. Este ca prima iubire -nu se poate uita. Este o senzatie stranie, intr-un fel, pentru ca emotiile sunt mixte: pe de-o parte ma simt ca si cum n-as fi plecat niciodata, pe de alta parte -ca si cum n-as fi fost aici niciodata...
-Cum incercati sa ajutati Romania?
-Initial, intentia mea a fost de-a aduce in America studenti, pentru a-i educa si a-i trimite inapoi. Aceasta metoda nu prea are succes: odata ajunsi acolo, au rezultate si nu se mai intorc. Va dau ca exemplu pe Laurentiu Nastac -un element foarte valoros, care lucreaza la o companie de cercetare in Pennsylvania, platita de Marina Americana. Lucreaza in domeniul superaliajelor -un domeniu de varf; alt exemplu este cel al lui Adrian Catalina -si el un bun specialist metalurg. Acum incerc sa le facilitez celor interesati in Romania, in domeniul solidificarii si turnarii metalelor, contacte cu specialisti straini, tocmai pentru a scoate Romania dintr-o anumita izolare in care se afla. In exterior nu se vorbeste de Romania, ca si cum n-ar exista. Nu va dati seama de aici, dar ea este data complet uitarii. Nu se vorbeste nici de rau, nici de bine despre ea. In America, foarte putina lume stie ca romanii vorbesc o limba latina. In general, conceptia este ca Romania se afla in sfera slava. Despre Romania ai putea scrie doar ca despre o curiozitate, iar aceasta curiozitate lipseste...
-Mai aveti timp pentru hobby-uri?
-Foarte putin, dar cel mai important hobby al meu este sailing-ul, adica iahting-ul, pentru ca barcile mari cu panze iti dau senzatia ca te poti duce oricand si oriunde in lume. Foarte frumos iti poti petrece timpul -cand il ai...

RUXANDRA CONSTANTINESCU



SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#8482 (raspuns la: #8457) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Manifestul are rolul de a fac - de Daniel Racovitan la: 14/04/2004 08:35:07
(la: Manifest pentru un adevarat festival al webdesignului romanesc)
Manifestul are rolul de a face cunoscuta initiativa, viziunea.

Acum suntem pe cale sa formam echipa. In orice caz, nu e un lucru care se face de pe azi pe maine.

..................................................................................
"-- Hei, uitati-va, Regele e gol!..."
#13817 (raspuns la: #13807) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
podul de piatra s'a daramat - de (anonim) la: 10/07/2004 03:36:43
(la: Provocare: emigrarea, aventura voastra)
istorie:

mi-am gasit joob!
mi-am gasit joob!
mi-am gasit joob!
mi-am gasit joob!
mi-am gasit joob!


pare sa fie un mesaj de bucurie, nu? ei bine... partial color.

prietenul la care am venit m-a ajutat sa gasesc acest job. seamana intr-un fel cu Cooperativa Metalul Transfigurat insa aici nu fac decat un singur sortiment de produs: burlanul.
in toate formele lui. mare, mic, rotund, ovoidal, inchis, deschis, cu flansa, fara flansa, cotit simplu, articulat, din tabla zincata, aluminiu, inox.

io, marele inginer de romania, imping tabla pe jgheab. sunt nou, nu vorbesc bine limba, nu am experienta canadiana, nu am calificari canadiene... imping tabla.

cu o miscare scurta-precisa din umarul stang plesnesc pachetul gros de formate proaspat debitate din rulou. prima foaie asculta. se roteste spre dreapta dezvelindu-si parca umarul stang, suficient cat sa o pot apuca tentant cu manusa manii drepte.
un zvacnet scurt vertical genereaza sinusoida, trupurile inclestate in stransoarea uleiurilor rare se descatuseaza iar mana stanga se intrepune ferm.
o alta smucitura, mai lunga, ca un tremur, ca o ghidare... calauzitoare... apoi stransoarea delicata a sirurilor de role stabilesc in cateva secunde cursive forma finala a faltzurilor.
un platou, o masa miscatoare, alta directie... o fanta intunecata si amenintatoare... apoi caruselul acela, rasucirea... infernul!!!
lipsita de vlaga, foaia se rostogoleste cilindric, cu capatul zimtat, faltuita, marcat pe trup cu insemnele unui fabricant, se lasa asezata, ambalata, depozitata, expediata si utilizata in cele mai felurite chipuri de cei mai feluriti oameni.
puah!

eu am generat asta. ar trebui sa fiu mandru?
si nu o data. nu de doua ori. de aproape... 3000 de ori pe zi. (la revizuirea editiei - dupa 2 luni - ultimele statistici aratau evolutii de 7500 de ori pe zi).
dor humerusii, dor bicepsii, pulpa dreapta, antebratul, palma si... buricele degetelor.

dar ce conteaza? este doar prima saptamana.
neobisnuita, nesomnul transportului de o ora si juma' (dus), raceala...

am sa ma-ntorc barbat!
am sa ma-ntorc barbat!
am sa ma-ntorc barbat!
am sa ma-ntorc barbat!

cu timpul insa... experienta canadiana, obisnuinta, leafa mai mare de 10$/ora imi vor da posibilitatea unui alt job.

unul mai trainic si mai frumos!
#17600 (raspuns la: #17565) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Rolul lui Dumnezeu - de Muresh la: 31/08/2004 11:37:47
(la: Asa a vrut Dumnezeu...)
"Nu G-d ucide, nu El este raspunzator de boli sau de culpa unui individ nenorocit...".

Sunt , din pacate , un agnostic . Din pacate , spun , pt. ca din totdeauna i-am invidiat pe credinciosi , pe adevaratii credinciosi care spun : Domnul a dat , Domnul a luat , fie numele Domnului laudat . Asta insemneaza ca un credincios este (mai) imun decat mine fata de nenorocirile care s-at putea abate asupra lui .
Credinciosul isi pune nadejdea in Dumnezeu , sperand ca toate vor fi OK pt. el , si daca , totusi , se intampla vreo nenorocire , pai asa a vrut Dumnezeu . Si de ce s-a intamplat nenorocirea asta ? Pai nepatrunse sunt caile Domnului .
Eu nu am "luxul" asta . Eu trebuie sa ma bazez pe mine insumi , fara protectie .
Intr-o convorbire cu o fata bisericeasca acesta mi-a spus ca Dumnezeu ii da omului libera alegere . Insemneaza ca un criminal nu va fi oprit sa ucida un om drept si religios . Orfanii vor spune ca asa a vrut Dumnezeu ?. Ucigasul va fi pedepsit de Dumnezeu si , poate si de justitia oamenilor , dar orfanii , orfani vor ramane .
In timputile biblice au fost oameni care erau legati nemijlocit de Dumnezeu . Moise , de exemplu . Dumnezeu i-a scos pe evrei din robia egipteanului , citez din rugaciunile evreilor de Pasti : " Nu prin intermediul unui reprezentant , nu cu ajutorul unui inger , ci in mod direct" . El a despicat marea pt. fugitivi , inecand mai apoi armata egipteana , el i-a invins pe amaleciti 40 de ani mai tarziu dand evreilor o tara a lor .
Astazi minuni de acestea nu se mai petrec .
DE CE ?.
Si care este rolul lui Dumnezeu daca El da fiecaruia libera alegere , chiar si pt. comiterea unei crime impotriva unor nevinovati ?.
Rolul spiritualitatii crestine pentru dinisor, - de DESTIN la: 04/09/2004 19:58:34
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)

Rolul spiritualitatii crestine,la nivelul fiintei umane,este cel de a depasi opozitia dintre ratiune si iubire,ce a provocat numai suferinta in lumea zilelor noastre.

Faptele rele,aceste actiuni ale "FORTE ALE RAULUI",(cum eu le numesc) sunt rezultatul abuzului de ratiune in totala uitare de iubire.

Mai mult chiar, au aparut ideologii care au inlocuit iubirea cu ura de rasa sau ura de clasa, provocand atatea distrugeri si suferinte spirituale si materiale ca si adevarate hecatombe umane.

Rolul spiritualitatii crestine este cel de a inalta cu ea catre Creatorul ei, caci nu numai omul dar si intreaga creatie este menita sa devina cer nou si un pamant nou in Imparatia lui Dumnezeu.

Credinta crestina nu inseamna izolare,ci comuniunea omului cu Dumnezeu si intreaga creatie in Hristos.

Nimeni nu pune la indoiala aspectele pozitive ale culturii moderne secularizate,dar din multe puncte de vedere, in special morale si spirituale, modernismul nu inseamna progres,ci intoarecere la omul cel vechi,la omul cazut prin propria trufie,dinainte de Hristos,atunci cand se imbata cu iluzia inaltarii lui prin firea proprie.

Adevarata modernitate este cea adusa de Hristos odata pentru totdeauna,anume moartea omului vechi,scufundat in propriul lui egoism si renasterea omului nou in Hristos,prin miracolul prefacerii egoismului in iubire,prin viata in Hristos si prin urmarea lui Hristos.

Credinta adevarata nu are caracter individualist sau egoist,ci personal.

Invatatura noastra de credinta dispune de valorile spirituale care ne permit sa depasim sfidarea care ne vine din partea lumii secularizate.

Pentru aceasta este inca nevoie sa cunoastem bine aceasta actualitate si sa traim in viata noastra de zi cu zi,pentru a o marturisi nu numai cu vorba,dar si cu fapta,fiindca numai astfel vom deveni credibili.

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#21025 (raspuns la: #21002) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu ti se pare... - de (anonim) la: 10/11/2004 15:02:12
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Pentru Păiangen.
“Da… atit Galileo Galilei cit si Giordano Bruno aveau dreptate. Nu stiu cit de convingatoare erau argumentele pe care puteau sa le aduca ei pe vremea aceea pentru a-si sustine concluziile stiintifice… dar astazi, faptul ca Pamintul se invirteste in jurul Soarelui este SI demonstrabil… SI demonstrat… pentru ca dispunem de mijloace care fac posibila – dincolo de orice dubii - observarea respectivului fenomen astronomic… “

Da, desigur, Galileo Galilei şi Giordano Bruno au avut dreptate. Cred că ei aveau argumente serioase în favoarea concluziilor lor ştiinţifice, odată ce nu au ezitat să-şi rişte viaţa pentru ele, adică pentru Adevăr. Iar mijloace pentru observarea fenomenelor astronomice au existat chiar şi cu 5-6 mii de ani în urmă, odată ce unele civilizaţii aveau deja cunoştinţe solide despre mişcarea corpurilor cereşti, reuşiseră să calculeze cu exactitate durata anului solar. Cum ar fi putut s-o calculeze, neştiind ce este, de fapt, anul – perioada de rotaţie a Pământului în jurul Soarelui. Prin urmare, păgânii, dispreţuiţi de unii atât de tare, ştiau că Pământul se roteşte în jurul Soarelui. Iar creştinii nu ştiau.

"teoria darwinista" …pina una-alta - ramine tot un soi de CREDINTA bazata pe interpretari mai mult sau mai putin credibile ale unor date/informatii… interpretari asupra carora nici evolutionistii nu reusesc sa cada de acord… (cam in acelasi fel in care nici teologii diferitelor denominatiuni crestine nu pot sa cada de acord atunci cind e vorba de interpretarea textelor biblice…)… “

Vezi tu, dragă Păiangenule, că ştiinţa este un proces care dureză în timp. Apar ipoteze… autorii sunt obligaţi să aducă în favoarea lor argumente serioase, să le fondeze pe un număr suficient de mare de fapte certe. Apoi, dacă ipoteza este suficient de originală şi promiţătoare, încât trezeşte un interes sporit în rândul specialiştilor, ea este analizată şi criticată, unii o găsesc justă, dar au obiecţii, completări, găsesc noi argumente şi fapte care o confirmă, alţii încearcă să-i dea o ripostă, o contrazic… La etapa următoare, lucrurile se limpezesc, puţin câte puţin. Ipoteza este primită, sau este respinsă, ca greşită. Mai rămân, pe ici colo, savanţi cu opinii diverse, dar ipoteza odată primită, devine teorie şi începe să “lucreze”. Cu alte cuvinte, savanţii elucidează momentele neclare şi merg mai departe, făcând noi descoperiri în aceeaşi direcţie. O teorie valoroasă nu rămâne ca un bagaj mort în carul ştiinţei, ci joacă un rol metodologic, desemnează o direcţie de cercetare. Păi uite, dacă nu ştii, teoria darvinistă este s-a dovedit a fi extrem de valoroasă pentru ştiinţa biologică din punct de vedere metodologic, a devebit un instrument forte în studierea fenomenelor biologice. Ea nu a rămas la punctul în care ne-a lăsat-o fondatorul ei, ci s-a dezvoltat şi aprofundat (astfel încât azi se vorbeşte despre neodarvinizm) , din ea îşi trag obârşia multe disciplini, ramuri ale biologiei şi studii practice. Ştiinţa despre comportamentul animalelor – etologia, a apărut şi datorită darvinismului, şi se bazează pe el. Altfel, cum s-ar putea explica apariţia şi evoluarea comportamentului animal în cadrul unei specii, “ramificarea” speciilor, datorită schimbărilor de comportament acumulate în anumite grupuri izolate? Şi multe alte lucruri, cu un vădit substrat darvinist.
Conlucrarea darvinismului cu genetica s-a dovedit a fi şi ea deosebit de fructuoasă, datorită acestei conlucrări acum putem înţelege cu mult mai bine fenomenele biologice. Datorită geneticii, acum se poate stabili în cunoştinţă de cauză “gradul de rudenie” a multor specii biologice, se pot urmări căile evoluţiei diverselor animale şi plante. Şi dacă ştiinţa stabileşte, cât de aproape, din punct de vedere din punct de vedere genetic se află omul de maimuţă (aproximativ 70% din genele omului coincid cu ale maimuţelor), nu este aceasta oare o confirmare a teoriei darviniste?
Aşa că, dragă Păiangen, faptul că în ştiinţă se discută, şi nu toţi au aceeaşi opinie, este o mărturie a faptului, că ştiinţa se află în plin proces de dezvoltare şi ascensiune, că gândirea savanţilor este liberă. Iar faptul că teologii se ceartă, în pofida faptului că religia vrea să reducă totul la biblie, să deducă din ea toate adevărule şi din ea să extragă explicaţii pentru toate, ne sugerează, că chiar şi într-un asemenea cadru restrâns în mod artificial (patul lui Procrust) gândirea umană iese de sub controlul metodelor disciplinare şi a autorităţilor proclamate.
Salutări cordiale, Adela!

P.S. Vad ca ai luat in serios "Vom dainui si vom vedea" , dar a fost o gluma doar, putintel ironica, ce-i drept. In realitate, vor vedea urmasii nostri. E si aceasta un fel de nemurire, nu?
#28259 (raspuns la: #28148) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Crede ca se subevalueaza rolul educatiei care nu e doar o suma de cunostinte (bazice, generale sau superioare) ci care contin un ethos etic, un cod comportamental, care conditioneaza un popor sa actioneze/miste/dezvolte in functie de niste parametrii, niste standarde sociale: ex-sa fi un bun japonez presupune sa..., sau sa fi un bun german presupune sa....
Parte a conditionarilor nipone se pot gasi in chiar Constitutia lor, un amestec de lirica, fatalism si sacrificiu, in care individul se afla raportat la stindard si la colectiv.
Cat despre germanici ei sunt un popor vital si expansionist. Hitler in primii ani de activism era un caporal austriac patetic, si doar cu suportul unei clase politice deja existente s-a putut desfasura si convinge massele. In general se admite ca nu exista razboi fara ideologie, fie ea democratie misionara fie antiterotrim, si astfel ideologia ariana, cu corolarul mitologic si transcendental a dat bine, si cum istoria a dovedit-o a dat bine si la italieni, si la spanioli, si la japonezi etc.

Educatia e primordiala si la schimburile de guverne sau ideologii s-a aplicat instantaneu pentru ca ceea ce asigura continuitatea nu e individul ci generatia de indivizi, si pentru ca daca pentru un om 10 ani sunt o buna bucata de vreme, pentru o tara sau o natiune, perioada asta de timp nu semnifica mai nimic.
Guv lui Iliescu, imediat dupa 89, nu a investit in educatie, ci in mineri/mineriade. Orice reforma a sistemului de invatamant este sistata sau schimburile se produc la suprafata.
Iar cand se vorbeste despre un sistem de invatamant nu se vorbeste despre stiinte exacte, pentru ca matematica, fizica, chimia, biologia sunt universale, ci despre istorie, literatura si soiopsihologie.
Prima ajuta la o constiinta de sine, de altfel popoarele cele mai vitale si mai efervescente (englezii, nord americanii, germanii, francezii si chiar arabii) sunt popoarele care au o continuitate (reala) istorica, sau daca vreti, e comparabil cu identitatea unui individ, caci o biografie solida, fara ezitari sau nebuloase, conduc la o siguranta de sine si la o autostima solida.
La randul ei literatura inceteaza de a fi o simpla caracteritica lyrica, pentru a deveni si ea un conditionant, pentru ca pe niste eroi epici ii vor caracteriza intodeauna un anumit tip de valori. Astfel acestia vor deveni modele, si ca atare, vor fi in general urmate. Amintind doar cativa eroi se pot vedea trasaturile, sau ingredientele care-i impulsioneaza: Ioana D´Arc, Robin Hood, Don Quijote, Ciobanul din Miorita etc.

Educatia este TOTUL, si se aplica atat in sedintele de trainig unde se urmareste coezionarea unui colectiv, solidificarea acestuia intr-o piesa de productie cat mai eficienta, cat se aplica in programele antidroguri.
Educatia se aplica atat ca sistem de norme, de legi, si de forme de interactionare intr-o societate, cat se aplica inclusiv in colectivele primare animale, unde individul isi invata ierarhia, conduita fata de membrii haitei, isi cunoaste drepturile si restrictile.

Educatia este primordiala pentru ca o generatie primeneste pe o alta, si in afara educatiei foarte important este CUM educi, adica in ce spirit, pentru ca exista o educatie laica, o alta protestanta, o alta islamica etc, iar astea se pot vedea transpuse atat in coeficiente economice cat si in caracteristici psohosomatice.
La noi, din pacate, informatia a fost mult timp trunchiata sau mentinuta in sfera privatului. Cele mai bune scoli nu erau cele ¨care produceau olimpici¨ xci cele care antrnau ofiteri de securitate, aceiasi care acum se afla in partide politice si care actuioneza sub acelasi impuls sovietic al cenzurarii (vezi cumpararea in masa a Catavencu)

In fine, nu ma mai intind, numai bine
Marius - de (anonim) la: 29/11/2004 23:02:09
(la: Educatia: o problema de cunostinte sau de structuri perceptive(?)
Sincer nu am intrat decat ca sa-ti dau dreptate si eventual sa-ti confirm prin alte exemple justetea opiniilor emise de tine.
Educatia iti ofera pe langa grila aceea de gandire, cum o numesti dumneata, chiar obiceiuri, manifestari comportamentale, clisee emotionale inclusiv. Spre exemplu exista sexul. daca te intorci cu 50 de ani in urma, inaintea lui Hair (doar unul dintre elementele ce au popularizat consumul de sex), relatiile sexuale se consumau in urma unor determinante morale, in care in general femeia era cea sedusa si barbatul cuceritor, respectand pe undeva chiar formatul clasic al familiei traditionale.
In 50 de ani, datorita educatiei sexuale, s-a produs o transformare totale in ceea ce se cheama sex, sau cum altii il numes consum libidinal in masa, respectiv un domeniu in care industria adiacenta are doar de castigat (de la firmele de prezervative, la revistele de gen, companii textile, medicale etc)
Grila asta de gandire, o schematica in fond, te va face sa devi kamikaze sau suicid palestin, in cazul in care autosuprimarea presupune o realizare sociala. Nu vreau sa intru in polemici pe ceea ce i-a motivat pe fiecare, doar semnalam un tip de gandire antagonic pentru europeanu in genere individualist.
Chiar individualismul, ca si tip, schematica de gandire, este tot o inventie noua, respectiv o trasatura sociala de comportament, deci de gandire a unui rol, care a fost obtinuta prin educatie. Educatie de orice tip: televiziva, propagandistica, cinematografica etc, pentru ca educatia nu inceteaza din momentul in care iesim din scoli, cred ca esti de acord.
Acum, ca sa raspund indirect si lui Adrian, Viagra e o inventie strict medicala, ceea ce presupune un laborator, niste profesionali preparati in bio chimie, etc etc, insa cine ar fi consumat acum 50 ani Viagra, daca nu s-ar fi facut in prealabil o educatie, o pregatire in acest scop? Cu siguranta doar cei care ar fi fost catalogati ca perversi sau degenerati.

Revenind insa la sistemul de invatamant (nu de educatie) romanesc, lucrurile, cu cateva exceptii printre care as aminti si o universitate la care preda si Plesu, daca nu ma insel, stau incremenite in perspectiva cumulului de informatii. Ori aici nu doar apare conflictul cantitativ vs. calitativ, cat apare in special metodele de aplicare a acestor informatii, si ceea ce este cel mai important! modul in care acestea se pot aplica, se pot juxtapune, realitatii cotidiane si unui context dat.
Cazul spaniol spre exemplu, respecta cumva formatul european-informatia se explica. Daca la data x a avut loc evenimentul y, trebuie avuta in consideratie mediul ¨a¨ si contextul ¨c¨. E o transpunere in ecuatie poate neinspirata, insa cred ca ma intelegi.
La fel, personalitatea unui om nu este formata doar de factori biologici, hazard genetic intrucatva, cat si de biografia unui individ, sau ceea ce ulterior il va conditiona.
Cred ca occidentalii au recurs de foarta multa vreme in a expune ¨de ce¨-urile care se afla in spatele lucrurilor, pentru ca asupra directiilor au cazut deja cam toti de acord.

Si o ultima fraza, in care din nou am sa-ti confirm ceea ce ai enuntat deja, in sociologie spre exemplu se foloseste, si e promovata, teoria interelationarii ca si metoda de lucru, un procedeu mai degraba intuitiv decat neaparat stiintific, care insa te obliga, la momentul emiterii unui diagnostic, corelarea atat ultimelor inventii din genetica, fizica sau comunicatii, cat si a aultimelor curente poetice, literare sau de alt tip, sau altfel formulat, cum se proiecteaza, care sunt produsele unei societati sau ale alteia.
Ori noi romanii chiar asa ne situam: in afara contextului nostru. Si nu apare doar lipsa exercitiului critic, saracia continua (concisa de un raper in: ¨saracia omoara gandurile¨) instabilitatea politica, dar in special nevoia de refugiu.
Si atunci in fata societatii oamenii isi creaza universuri paralele, si nu nimic de fantezie sau de speculatie, e pur si simplu un mecanism de defensa. Asa ca sa nu te mire lipsa de entuziasm a profesorului, morga plictisita, materiile inepte, lipsa de exercitiu intelectual etc. etc.

Ar mai fi o fraza, ¨alti absolventi de invatamant romanesc, care tind sa o transforme in asa fel incat sa corespunda cu ceea ce au invatat in scoala¨ care se regaseste inclusiv in diversele studii asupra copiilor, vis-a-vis de educatie, si care a fost exprimata cam asa: ¨in general copii se adapteaza universului parintilor, tindzand sa-l reproduca cand ajung la maturitate¨ un citat aproximativ.

Educatia e totul.
#30156 (raspuns la: #29992) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sincer nu am intrat decat - de gabriel.serbescu la: 29/11/2004 23:06:13
(la: Educatia: o problema de cunostinte sau de structuri perceptive(?)
Sincer nu am intrat decat ca sa-ti dau dreptate si eventual sa-ti confirm prin alte exemple justetea opiniilor emise de tine.
Educatia iti ofera pe langa grila aceea de gandire, cum o numesti dumneata, chiar obiceiuri, manifestari comportamentale, clisee emotionale inclusiv. Spre exemplu exista sexul. daca te intorci cu 50 de ani in urma, inaintea lui Hair (doar unul dintre elementele ce au popularizat consumul de sex), relatiile sexuale se consumau in urma unor determinante morale, in care in general femeia era cea sedusa si barbatul cuceritor, respectand pe undeva chiar formatul clasic al familiei traditionale.
In 50 de ani, datorita educatiei sexuale, s-a produs o transformare totale in ceea ce se cheama sex, sau cum altii il numes consum libidinal in masa, respectiv un domeniu in care industria adiacenta are doar de castigat (de la firmele de prezervative, la revistele de gen, companii textile, medicale etc)
Grila asta de gandire, o schematica in fond, te va face sa devi kamikaze sau suicid palestin, in cazul in care autosuprimarea presupune o realizare sociala. Nu vreau sa intru in polemici pe ceea ce i-a motivat pe fiecare, doar semnalam un tip de gandire antagonic pentru europeanu in genere individualist.
Chiar individualismul, ca si tip, schematica de gandire, este tot o inventie noua, respectiv o trasatura sociala de comportament, deci de gandire a unui rol, care a fost obtinuta prin educatie. Educatie de orice tip: televiziva, propagandistica, cinematografica etc, pentru ca educatia nu inceteaza din momentul in care iesim din scoli, cred ca esti de acord.
Acum, ca sa raspund indirect si lui Adrian, Viagra e o inventie strict medicala, ceea ce presupune un laborator, niste profesionali preparati in bio chimie, etc etc, insa cine ar fi consumat acum 50 ani Viagra, daca nu s-ar fi facut in prealabil o educatie, o pregatire in acest scop? Cu siguranta doar cei care ar fi fost catalogati ca perversi sau degenerati.

Revenind insa la sistemul de invatamant (nu de educatie) romanesc, lucrurile, cu cateva exceptii printre care as aminti si o universitate la care preda si Plesu, daca nu ma insel, stau incremenite in perspectiva cumulului de informatii. Ori aici nu doar apare conflictul cantitativ vs. calitativ, cat apare in special metodele de aplicare a acestor informatii, si ceea ce este cel mai important! modul in care acestea se pot aplica, se pot juxtapune, realitatii cotidiane si unui context dat.
Cazul spaniol spre exemplu, respecta cumva formatul european-informatia se explica. Daca la data x a avut loc evenimentul y, trebuie avuta in consideratie mediul ¨a¨ si contextul ¨c¨. E o transpunere in ecuatie poate neinspirata, insa cred ca ma intelegi.
La fel, personalitatea unui om nu este formata doar de factori biologici, hazard genetic intrucatva, cat si de biografia unui individ, sau ceea ce ulterior il va conditiona.
Cred ca occidentalii au recurs de foarta multa vreme in a expune ¨de ce¨-urile care se afla in spatele lucrurilor, pentru ca asupra directiilor au cazut deja cam toti de acord.

Si o ultima fraza, in care din nou am sa-ti confirm ceea ce ai enuntat deja, in sociologie spre exemplu se foloseste, si e promovata, teoria interelationarii ca si metoda de lucru, un procedeu mai degraba intuitiv decat neaparat stiintific, care insa te obliga, la momentul emiterii unui diagnostic, corelarea atat ultimelor inventii din genetica, fizica sau comunicatii, cat si a aultimelor curente poetice, literare sau de alt tip, sau altfel formulat, cum se proiecteaza, care sunt produsele unei societati sau ale alteia.
Ori noi romanii chiar asa ne situam: in afara contextului nostru. Si nu apare doar lipsa exercitiului critic, saracia continua (concisa de un raper in: ¨saracia omoara gandurile¨) instabilitatea politica, dar in special nevoia de refugiu.
Si atunci in fata societatii oamenii isi creaza universuri paralele, si nu nimic de fantezie sau de speculatie, e pur si simplu un mecanism de defensa. Asa ca sa nu te mire lipsa de entuziasm a profesorului, morga plictisita, materiile inepte, lipsa de exercitiu intelectual etc. etc.

Ar mai fi o fraza, ¨alti absolventi de invatamant romanesc, care tind sa o transforme in asa fel incat sa corespunda cu ceea ce au invatat in scoala¨ care se regaseste inclusiv in diversele studii asupra copiilor, vis-a-vis de educatie, si care a fost exprimata cam asa: ¨in general copii se adapteaza universului parintilor, tindzand sa-l reproduca cand ajung la maturitate¨ un citat aproximativ.

Educatia e totul.


#30157 (raspuns la: #29992) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
si inca... - de ena la: 14/12/2004 04:26:10
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
....teatru radiofonic, Iosif Sava, Noapte buna copii, Unda vesela, Cine stie, cistiga, ziarul "Urzica", revista Secolul XX, revista "Magazin istoric", covrigi cu iaurt, "Dialog la distanta",Alexandru Stark, "Metronom" -Chiriac,la Europa libera, radio Luxemburg, Timur si baietii lui, "Los Paraguayos" in turneu, magnetofonul Tesla, ceaiurile cu lumina stinsa si Pink Floyd, snitel la pachet in drum spre tabara, cordeluta, numar si uniforma, studentii de la arhitectura pictând icoane pe geamurile la "Ion Mincu" in iarna lui '68, portocale în foita Jaffa(?) remaiem ciorapi, Carpati fara filtru, formatia Mondial, sedintele de exmatriculare ale celor care plecau cu parintii in Israel si Germania, formularele mari, formularele mici, balul de la Arhitectura, Liviu Ciulei,Tiriac si Nastase, manusile cu virfurile taiate sa poti tine Rotringul in mina cind desenezi in atelier la Mincu, Festivalul de Jazz de la Sibiu si J. Raducanu, "Ambasadorii prieteniei" corurile americane, "Macarale, râd in soare argintii", prietenii plecind in Israel, Ricky Dandel, greva de la Brasov('88??), au intrat rusii in Cehoslovacia, unt, faina, piine zahar si ulei pe cartela, oua rosii cu matza, pantaloni "supraelastic", coteleapelordunarii, "tacimuri", salam cu soia,cafea cu naut, imbracat "din pachet', schlafensiedeutch", vama-veche, blatul pe tren de la Razboieni, auto-stop, colectia romanului de 5 lei(?) Seder la sinagoga de pe strada Scolii, cantonamentele echipei de volei, incalzit apa pe resou, nu poti lua premiul unu cu asa un nume dar trebuie sa stii, asa neoficial ca esti cea mai cea, Tanta si Costel, Zizi Serban,studentii din Vietnam, make love no war, repartitia la tara, gluvilact la de 5 ori pretul, Radu Vulpescu, subtextele "Elisabeta I " la Bulandra, Marin Moraru si Toma Caragiu, sopirlita libera, Miriam Raducanu, Ioan Grigorescu....
... ceaun din fonta, cravata de pionier, borcanele bortoase cu bomboane sticloase de toate culorile, halvitza, ciubuc, sirop de 50 de bani, casata de la cofetaria 'din centru', statuia lui Vasile Roaita, sosete trei-sferturi cu pompoane, fuste din tergal, penare din lemn, costume de baie crosetate de mina, evantai din pene de strut, tigari Marasesti, hirtie albastra de invelit caietele, par pe moatze, fier de calcat cu carbuni incinsi, plutele de pe Bistrita, aparatele de radio cit dulapul, bentitza alba reglementara, uniformele scolare, bleumarin cu guleras alb, tocul cu penitza, saniile trase de cai, galosii, butoiul in care se aduna apa de ploaie pentru spalat parul, Wundertopf, dunga dintre peretii camerei si tavan, indopatul gistilor, jocul cu cercul, bocitoarele la cimitir, fragi cu smintina, fetele care, in lipsa fardului, isi ciupeau obrajii 'sa-si faca bujori', portocala anuala adusa de Mos Gerila, evreii 'cu actele depuse' n-au voie sa intre la facultate, televiziunea alb-negru, farfuriile din portelan vechi legate cu sirma, dopurile din cocean, acul de remaiat ciorapi, unt in frunza de brusture, creion chimic, cojile de mere pe plita incinsa, gutuile puse la copt pe dulap, manshonul, George Vraca, asternuturi brodate de mina, cani de tabla, ulei de ricin pentru gene frumoase, jupoane, L.S. Bulandra, indigo, scrisori scrise de mina, plapumarese, spalatorese, birjari, pantofi cu talpa de crep, malagambisti, sugative, Marina-Marina, shoshoni, foto-minut, caramele, primii ciorapi de matase cu dunga si talon, manichiurista care vine acasa, piata cu gainile in custi de lemn, Oraselul Copiilor, Ion Dacian, umbrelute de soare din dantela, moda dintilor de aur, caciuli rusesti cu urechi, fâsh, cicoare, sfesnicele de Shabat pastrate in catifea visinie cu broderie din fir aurit, somierele, shifonierele cu oglinzi groase de cristal, combinezoane din nailon, parfum de trandafiri bulgaresc, papusi din cirpa, sifoanele din sticla colorata, masina de tocat carne, covata de framintat aluatul, cazanul de fiert rufe, masina de cusut cu pedala din fier forjat, pe care scria 'Singer', geamuri cu flori de gheatza, omul de zapada cu carbuni in loc de nasturi, teracota fierbinte, in fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa, sa nu se adune praful, Ciresarii, bibelouri, statuia lui Lenin, cobilitzele de care atirnau cofele cu mere murate, cocosei din zahar ars, milieuri din borangic si dantela, cishmeaua de pe strada, Nivea, borsh la borcan, trasuri, ospatul cu turturi de gheata, sutienele 'fara capac', muraturile din beci, soba cu foc din lemne, lumina misterioasa a lampii cu gaz, fotografiile de familie, alb-negru: matusi cu palarii, unchi tepeni, bunici severi, flasneta din fatza teatrului, papagalul cu norocul in cioc, Celentano, defilarea de 23 August, mititei la gratar in Parcul Libertatii, ciresele-cercei, agatate pe urechi, gara cu zgomote si miros de despartire...
Minunat inventarul planetei pe care am fost cu totii mai mult sau mai putin contemporani, mai mult sau mai putin vecini. Pentru aceia care, la fel ca tine, s-au stramutat demult pe planete mai sofisticate, am cateva vesti: halvita se poate manca si acum, mititei fripti pe gratar in parcuri, de asemenea. Au disparut doar merele murate si braga. Hartie albastra de invelit caietele se vinde si se foloseste si azi, la concurenta cu invelitorile de plastic. Un cunoscut m-a batut la cap ani de-a randul sa-i aduc galosi sau sosoni de undeva din lume. Pana la urma i-a cumparat cineva un fel de sosoni-prezervativ de prin America. Bocitoarele sunt prezente si acum la inmormantari, mai ales (dar nu numai) la tara. Nu primesti de la nimeni din Romania scrisori scrise de mâna? este si astazi cel mai raspandit mod de productie a epistolelor. Plapumaresele continua sa faca plapumi la domiciliu. Se mananca si acum caramele tip Stolwerk. Manichiuristele si pedichiuristele pensionate presteaza servicii la domiciliul clientilor. Oraselul copiilor supravietuieste in mizerie. Orice tigan care se respecta si multi mahalagii se falesc cu dintii lor de aur. Exista somiere, sifoane din sticla colorata, masina de tocat carne si mai ales geamuri cu flori de gheatza in casele prost incalzite. In fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa. Bibelouri se cumpara cu ghiotura, figurine, catei, caluti si altele asemenea si se expun ostentativ in vitrina din sufragerie. Cele mai cautate milieuri nu numai pentru uz propriu ci si - mai ales - pentru cadouri destinate prietenelor din Israel sunt cele din macrame. Nivea, in aceleasi cutii plate albastre, este o crema mai scumpa decat multe altele. Anuntul "borsh proaspat" poate fi citit la multe ferestre, mai ales de subsol. Muraturile din beci, soba cu foc din lemne supravietuiesc si ele in multe case. Si mai avem, mai avem... closete in fundul curtii la tzara, copii infasati strans, tiganci care ghicesc in palma, in ghioc si in carti, babe care leaga si dezleaga farmece, uniforme cu guleras, funda si sortulet si felurite alte relicve ale stravechii civilizatii daco-romane. In mica alimentara de la coltul lui Ilie Pintilie cu Clopotarii Vechi stateau aliniate capatzani de zahar candel si bunicul nu voia sa-mi cumpere, ca-mi stricam dintii...
... scrobeala de rufe. Albastreala de rufe se numea (cel putin la Focsani) "sineala". "Colectia celor 15 lei", "doxuri", spirt medicinal in rol de after shave, briliantina din ulei de nuc... fusta soleil, combinezon de crepdeshin, manecute tricotate pe cinci andrele, bocanci cu blacheuri, tocuri luichenz, cazaca, bolerou, decolteu encoeur, decolteu en bateau, perdelute de marchizet, cuvertura de plus rosu sau verde, carpete de chelim, telefoane (cozi rulate peste urechi) tuns nemteste, Ora vesela cu Stroe si Vasilache. Alo, aici e Stroe/ si roaga sa-i dati voie/ o clipa sa va-nveseleasca/ sa glumeasca iar cu voi. Schmoll Pasta, Gladys, Frank Cafea, Bob, Bob, e-un sapun/ Bob, Bob, cel mai bun, /Bob, Bob, ideal,/ un sapun fenomenal. hau, hau, hau, la Sabego! Johny e-un baiat de treaba/toata lumea se intreaba/ cum de e atat de negru si lucios. Toata ziua-n ascensor/ ba ma sui ba ma cobor,/ sunt (firul conducator?), sus, jos si iar sus.... balene, clame, invizibile, fileu (de par) rulou, tunsoare a la garconne, coafura paj, coafura a la Alida Vali, scandal (corset), ciorapi de muslin, ciorapi tricotati, ciorapi de matase naturala Kunert, jambiere, cache-nez (cand am intrebat in clasa 1 primara cine mi-a luat cache-nez-ul vernil, o colega mi-a spus ca nu intelege evreieste). Femeia, eterna poveste,/ Nu-ntreba cine este,/ ci iubeste-o mereu./ Iubesc femeia/de dor nebuna/ blonda sau bruna,/imi e tot una. Sa nu iubesti prea mult femeia... Casuta noastra/cuibusor de nebunii/ te asteapta ca sa vii... Inghetata pe batz, rusi cu ceapa, nechezol, telemea de paispe, fratii petreus, adidasi, branza regala, patricieni, vata pe batz, stofa pe puncte, loden, transperante, briz-bizuri, la patru pasi de o excursie, steaua fara nume, floarea din gradina, Daniela si Aschiuta, Tanta si Costel, capitanul Val-Vartej, Cine stie castiga, La leul si carnatul, La trei ochi sub plapuma, Pariziana, Roata lumii, Teatrul Mogador, Popesti-Leordeni, Bumbesti- Livezeni, Salva-Visheu si de 'hei-rup'-urile de rigoare.... Da' de pufoaicele alea cenusii ce zici? Si de aparatoarele de ploaie de cap de dama pliabile (nu stiu daca ordinea atributelor e buna...), alea care arata ca o punga de plastic cu doua bretele, numa buna s-o pui peste un permanent proaspat.... ce zici de helanca? de izmenele de dama chinezesti, flaushate, roz sau vernil, transformate cu abilitate in caciuli de dama 'moderne'... de pixurile de la expozitia americana, de 'Avaramu' vazut de nu stiu cite ori, de translatoarea de la cinemateca.... de taxiurile Pobeda - dar si de ceasurile Pobeda... de merdenelele din Kogalniceanu, de cremshniturile de la Casata...
... un Grundig cit un sicriu, Aici e Radio Europa Libera/buna seara, dragi ascultatori, asternuturi brodate de mina, Am, lasate 'pentru copiii vostri', si nu stiu cum sa fac sa le arunc fara sa se prinda consoarta. Celentano, Rita Pavone, cravata de pionier... cu colturile roase, facute ferfenitza. Distinctiile pionieresti clasa I si II, Autobuz mao-tze-dun, insignele FGMA, FGAPS; laleleee, laleleeeee; macarale; cind la trap cind la galop, Dorina Draghici, Maria Lataretu, Sergiu Malagamba, TARS; ZIS; ZIM; Molotov; GAZ; MAZ; mingi din crep; biciclete MIFA, MOVE, Tatraplan, "la canal", "la stuf", legea/articolul 324; Ion Talianu, Calboreanu, calimara cu cerneala, cinema Muncitoru, Fory Etterle, badanagii, spoitori, bulibasha, chimir; militia economica, Jean Marais, Raf Valone, Luigi Ionescu, Scinteia pionierului, Teatrul Tandarica, Teatrul Licurici; Gabriel Popescu si Alexandru Demetriad la inchisoare pt pederasty FPRIVATE "TYPE=PICT;ALT=zambet" , Aarta Florescu, tigari Nationale sau Olt/Mures pentru bunica, de un leu, salicilat; penicilina uleioasa, festivalul tineretului, lipii...
... minti ca o gazeta americana, Dr Frukter- Biblia in pediatrie, Cavit 9 pentru pofta de mancare, te-slavim-Rominie-pamint-parintesc, pronosport, loz-in-plic-dai-3-lei-si iei nimic, bomboane agricole, fondante, parizer, icre de Manciuria, cartofi noi, inghetata pe bat, la microfon Noel Bernard, malagambisti, artista poporului Lica Gheorghiu, misto-nasol-gagiu, intra in vernacular, controverse la c***l lui Graur, filme 'psihologice' sovietice, filme lacrimogene italienesti, Alain Delon...pe care l'am 'tradat' cu Simon Templar alias "The Saint", rochita de catifea, trening, bascheti, imbracaminte de la 'pachet', pantofi Guban, posete 'plic', pantaloni evazati, covoare de plush cu scena "Rapirea din serai", scrumiere in forma de peste, inele ghiul, tablouri cu sirene - marfa de contrabanda adusa de vaporenii intreprinzatori si connoiseurs de rafinamente proletcultiste. De cate ori ascult tangoul de demult, trandafirii tai, Beng beng, Unde ie iluziile mele care le-am perdut? my, my, my Delilah, breton gen Beatles, clasificarea muzicii in usoara, grea si populara, primele auto(de)serviri, "Dialog la distanta", telefoane cuplate, program de apa calda, creioane chimice si HB, ascutitori chinezesti, noile uniforme scolare, tovarasa diriginta, martisoare, cadouri de 8 martie, plocoane pentru scutiri la educatie fizica, "Snagov" fumat in WC-ul cimitirului tineretii mele, panglica obligatorie, braga si placinte dobrogene, frigider Zil, aspirator Buran, camera Laika, poze cu dedicatie pe verso, Pif le chien, Revista mea, Paris Match...
... Bula si bancuri cu cutremurul, BT-uri, sticla de bere tip CAER, cico, prajituri cu nume antiapetisante "Buturuga", "Cartof" (delicios, plin cu nuca), 'stewardesele' de pe ITB, 'blatul' studentesc la teatre, calatorii clasa 1-a cu 'nashul' cursuri de 'socialism stiintific', cartusul de Kent si sticla de whisky, chibrite care nu se aprindeau, palinka Bloody Mary, nesscaffe cu apa minerala, Noapte buna, copii...
... Maresiev, Galia Koroliova, Alexandr Matrosov, Pavlik, Stahanov, Valeri Cikalov, Ivan Budionii, Ceapaev, mai vreti? Daca nu va astimparati va infund cu Vodopianov, Ostrovski (ala cu asa s-a cacalit otelul), Fadeev, Zboara Cocorii, Comunistul, Fata cu Parul Carunt, Libelula, Piati Minuuuut... Alarma in munti, Sadko, Cazacii de pe Don, Tamara Makarova, Vesna, Kalman Latabar, Alerg dupa o stea, Norman Wisdom (sic)... sufertash, Duba Neagra, baia comunala, motoreta Puch, motoreta ILO, bicicleta Wanderer, Submarinul Dox, stamba, tesatura anti-jeg, burtiere, pantofi cu talpa de rafie/paie, sandale cu talpa de lemn, cafeaua Meinl, ghetele de baschet cehesti, ceasuri Schaffhausen/Doxa, geamgii, iaurgii, laptari, zarzavagii, sacagii, tocilari, sapunul 'Cheia', magiunul fiert in conforca din curte, 'Cleopatra, ochii-ti ard ca flacara!', 'Cumparati curent de la IREB!', 'Dati copiilor bomboane!', statia de radioficare, dusumele de lut, pantaloni de doc, fotbal cu nasturi, bluze de nailon stravezii prin care se vedeau bretelele de la sutien s suncile de la talie, legaturile de schi Kandahar, pantalonul-pana, pantalonii pescaresti, frizura-periutza, vase de bucatarie emailate, discurile 'Elite special', patefonul cu ac, gramofonul, rufe inghetate, puse iarna afara la uscat, caimac, chiloti de diftina, ierbar, mingi de cârpa, raglan, moda turbanelor, baticurile, pantofii de la Dermata, pantofii de la Guban, drot de facut bucle, IJ-urile,Ramona, lalele, lalele, lalele/ frumoase ca visele mele..., Gigi Larga ..(pardon: Marga!), Salut voios de pionier!, cazacii de pe Don, Eu sunt Vuving al tau cel mic/ mi-e foame si mi-e frig..., sotronul, turca, foto-montaje, lozinci, tigari Carpati, Maiakovski si versul alb, deschizatorii de drumuri noi: Marx, Engels, Lenin si tatucul Stalin, turta dulce, chilotii moartea pasiunii, firer de calcat cu carbuni, motoreta partaitoare "Carpati", cozile in asteptarea mesadei de porc, femururi imaculate de vita la Kg., capatani de porc, gaturi si ghiare de pui, bomboana cocos pe bat, sandale romane cu sfoara, sandale de panza, cutii de lemn cu marmelada americana, difuzor de cartier, razuitoare pentru spalat rufe, soda si lesia de cenusa pentru spalat rufe, sapun de casa din resturi de grasimi, opaituri, pap din coca pentru lipit, ornamente de Cracuin din hartie creponata si carton, papusi din carpa si carton, halva turceasca, rasnita tubulara din alama pentru cafea, cafea la nisip in ibric de cupru, cafea de naut si cicoare, Gheorghiu Dej, Ana Pauker, etc., orele de Aparare Locala Antiaeriana, masina de tocat carne, ora copiilor, Teatru Radiofonic, stiu ca ma iubesti si tu..., Zambete pe portativ, De la munte la mare, Ora Satului, Marius Mihail si muzica usoara, braga, ia la maica.. porumbielu' cald!, de ce nu-mi spui ca ma iubesti?.. , cararuie care duci in varf de munte/ si te pierzi in nouri ca un fir de fum..., prajituri "Moscova", sunca artificiala, apa de ploaie pentru spalat parul, frectia cu gaz cantra paduchilor, carute cu coviltir, carute cu roti din cauciuc, hasnale, blocuri de ghiata pentru racitoare, suporturi metalice pentru sifoane, armonicele, papucii din papura, covoare din resturi de carpe, jumari presate la calup, "-Daca n-ai punga, iti dau branza asa.. in mana..!", sarsanalele: prima grija si podoaba, "-Ia marfa la rand cocoana, nu alege, ca nu-i a ta!", dialog prietenesc: "-stai la rand, ma nenorocitule!", "-haordeu mancati-as, da' de ce, e coada ma-ti?", serialul: "om bogat, om sarac", televioare Cosmos, ciuperci din lemn pentru tesut ciorapi, Votati Soarele!, "-Spoi-tingir nuaaa!..", "-Floriceleee!..", sugiucul, ciorapi grosi raiati, galosii de cauciuc, sacagii, felinarele, bomboane cu miere, de lapte, spirtoase, praline, lapte acidulat si cornuri "Sinaia", japoneze, cosurile din papura pentru piata, genti din papura, pantofii "Cuban", tocurile cui cu pufere protectoare, moatele pe bucati hartie, fileuri pentru par, droturi pentru bucle, plase pentru targuieli, jurnale in loc de fete de masa, cismeaua comuna de la coltul strazii, laturile aruncate in drum, balega starzilor, pubele de gunoi neacoperite facute din ..orice e la indemana.., gropile starzilor si canalele infundate, miasme, tantari, sobolani, muste, jegul de sub unghii si cam de peste tot, boli..., Academician Doctor Inginer: COdoi, artistii poporului, cantarea Romaniei, tot inainte cu gandul fierbinte!.., Ceausescu: tatal nostru!.., filme alb-negru, ca: Undeva..in Europa, Cenusareasa, Auschvitz.., Copilaria lui Gorki, batice, palarii cu boruri tari, perdele crosetate, goblenuri si covoare pe pereti, jambiere, turbane, panza anti-jeg, cearceafuri din panza numita america, cizme de cauciuc cu toc sau fara, tigarete, fuste midi, pantaloni largi, noduri cand subtiri, cand groase la cravate, rochii balerina pe jupoane, bolerouri, chiloti de celofibra, tetra,
#31592 (raspuns la: #28409) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Religia are rolul ei - de Azeem la: 29/12/2004 23:46:06
(la: religia este extremista)
Liah, cum nimci nu este intamplator, si religia are rolul ei, si anume de a tine prostimea in frau.Gandeste-te intr-o zi la o varianta mai buna de a tine o masa de oameni, regretabil de mare, in frau.S-a ajuns sa faca atata rau, pentru ca la conducerea bisericii au fost oameni, care au avut nevoi, scopuri etc :P.Un sfat: daca vrei sa-l gasesti pe Dumnezeu, nu-l cauta in cladiri de piatra si lemn...pentru ca el face parte din tine si tu din el.Daca te respecti pe tine, il vei respecta si pe el.Mult succes
Cu stima,respect si admiratie Catalin
Amenintari sau... consecinte ? - de (anonim) la: 30/12/2004 14:01:54
(la: religia este extremista)
Sigur ca religia ar trebui sa vina din interior, din inima, cu bucurie, cu viata. Dar pentru ca in interior e atat de putin, atunci Dumnezeu a facut primul pas: S-a apropiat de oameni, a trait printre noi si a murit pentru noi. Si pentru cei multi care se recunosc a fi incapabili de a fi asa cum El ne cere, este gata oricand sa aduca in inima lor dragostea, credinta si intelegerea lucrurilor de care au nevoie. Omului nu i se cere imposibilul, trebuie doar sa aleaga daca doreste sau nu aceste lucruri in inima sa, iar alegerea ii va fi respectata. De aceasta, Dumnezeu are dreptul sa pretinda asemenea lucruri de la noi, pentru ca ele depind pana la urma de alegerea noastra.

In privinta "amenintarilor" (ma refer la anumite pasaje din Biblie), acestea sunt mai degraba o avertizare asupra consecintelor alegerii omului, care deseori da dovada de iresponsabilitate. Avertizarile izvorasc din dragostea lui Dumnezeu pentru om si nu, cum cred unii, din ura pentru el.

Biblia contine si multe fagaduinte, promisiuni foarte frumoase, ar fi bine sa le citesti si pe ele. Ceea ce se pretinde de la oameni este o ascultare pozitiva, bazata pe dragoste, pe recunostinta, pe cunoasterea adevaratului caracter al lui Dumnezeu, pe increderea in El. Aceasta aduce siguranta si pace in suflet.

Dar omul nu trebuie sa uite niciodata care sunt consecintele neascultarii. Haide sa schitam o mica paralela. Ti se pare oare nefiresc ca un parinte sa-si avertizeze copilul atunci cand acesta isi pune in pericol viata? De exemplu: "Ai grija, nu baga sarma aia in priza, ca o sa mori!" Sigur, poate copilul nu cunoaste inca pericolul curentului electric si i se poate parea exagerata, chiar suparatoare, constrangerea pe care tatal i-o impune. Ar putea-o interpreta ca vreo toana a parintelui care vrea cu tot pretul sa-si impuna autoritatea in fata lui, sa-l impiedice sa fie liber si fericit. Dar avertizarea functioneaza ca un sistem de siguranta pentru situatia in care copilul nu mai este dispus sa asculte de parinti doar "din dragoste, incredere si respect". Ca si motivatia pozitiva, cea negativa (din cauza pericolului) are rolul de a-l scuti pe copil de consecintele, uneori fatale, ale unei alegeri gresite.

Dumnezeu nu poate tolera raul la infinit. Scopul final este ca omul sa-L cunoasca pe El si sa fie schimbat in bine de aceasta experienta, pentru tot restul vietii lui. De aceea, El nu pretuieste ascultarea "doar de frica", asa cum nu pretuieste straduintele oamenilor care se duc la biserica doar ca sa-I arate cat de credinciosi sunt. El vrea sa le spuna mai degraba: "De ce va chinuiti in zadar? Acceptati doar ceea ce Eu va ofer fara plata, si fiti responsabili pentru viata voastra." Schimbarea in bine din inima omului pe care Dumnezeu ne-o ofera va avea cu siguranta ca rezultat si frecventarea bisericilor, dar motivatia si starea de spirit va fi alta.

Cat despre dinozauri, este important de mentionat ca Biblia nu este un tratat de zoologie, scopul ei este altul: salvarea omului. Cu toate acestea, Biblia contine si descrieri ale unor animale care nu pot fi identificate cu nimic cunoscut astazi (vezi cartea lui Iov). O resursa foarte interesanta de informatii despre acest subiect, cat si despre relatia dintre Biblie si stiinta, este site-ul www.answersingenesis.org (site-ul are articole in engleza si partial in alte limbi, sper ca pe viitor si in limba romana).

Un articol despre Biblie si dinozauri:
www.answersingenesis.org/docs/2.asp

O colectie de articole despre dinozauri, descoperiri mai vechi si mai noi, Biblie si evolutionism:
www.answersingenesis.org/home/area/faq/dinosaurs.asp

O multitudine de subiecte, foarte diverse, vazute in relatie cu Biblia(cateva exemple: arheologie, istorie, astronomie, biologie, genetica, teoria informatiei, umanism, originea vietii, familie, probleme precum rasismul):
www.answersingenesis.org/home/area/qa.asp
Amenintari sau... consecinte? - de adriang la: 30/12/2004 16:08:17
(la: religia este extremista)
Sigur ca religia ar trebui sa vina din interior, din inima, cu bucurie, cu viata. Dar pentru ca in interior e atat de putin, atunci Dumnezeu a facut primul pas: S-a apropiat de oameni, a trait printre noi si a murit pentru noi. Si pentru cei multi care se recunosc a fi incapabili de a fi asa cum El ne cere, este gata oricand sa aduca in inima lor dragostea, credinta si intelegerea lucrurilor de care au nevoie. Omului nu i se cere imposibilul, trebuie doar sa aleaga daca doreste sau nu aceste lucruri in inima sa, iar alegerea ii va fi respectata. De aceasta, Dumnezeu are dreptul sa pretinda asemenea lucruri de la noi, pentru ca ele depind pana la urma de alegerea noastra.

In privinta asa-ziselor "amenintari", de care ai pomenit (ma refer la anumite pasaje din Biblie), acestea sunt mai degraba o avertizare asupra consecintelor alegerii omului, care deseori da dovada de iresponsabilitate. Avertizarile izvorasc din dragostea lui Dumnezeu pentru om si nu, cum cred unii, din ura pentru el.

Biblia contine si multe fagaduinte, promisiuni foarte frumoase, ar fi bine sa le citesti si pe ele. Ceea ce se pretinde de la oameni este o ascultare pozitiva, bazata pe dragoste, pe recunostinta, pe cunoasterea adevaratului caracter al lui Dumnezeu, pe increderea in El. Aceasta aduce siguranta si pace in suflet.

Dar omul nu trebuie sa uite niciodata care sunt consecintele neascultarii. Haide sa schitam o mica paralela. Ti se pare oare nefiresc ca un parinte sa-si avertizeze copilul atunci cand acesta isi pune in pericol viata? De exemplu: "Ai grija, nu baga sarma aia in priza, ca o sa mori!" Sigur, poate copilul nu cunoaste inca pericolul curentului electric si i se poate parea exagerata, chiar suparatoare, constrangerea pe care tatal i-o impune. Ar putea-o interpreta ca vreo toana a parintelui care vrea cu tot pretul sa-si impuna autoritatea in fata lui, sa-l impiedice sa fie liber si fericit. Dar avertizarea functioneaza ca un sistem de siguranta pentru situatia in care copilul nu mai este dispus sa asculte de parinti doar "din dragoste, incredere si respect". Ca si motivatia pozitiva, cea negativa (din cauza pericolului) are rolul de a-l scuti pe copil de consecintele, uneori fatale, ale unei alegeri gresite.

Dumnezeu nu poate tolera raul la infinit. Scopul final este ca omul sa-L cunoasca pe El si sa fie schimbat in bine de aceasta experienta, pentru tot restul vietii lui. De aceea, El nu pretuieste ascultarea "doar de frica", asa cum nu pretuieste straduintele oamenilor care se duc la biserica doar ca sa-I arate cat de credinciosi sunt. El vrea sa le spuna mai degraba: "De ce va chinuiti in zadar? Acceptati doar ceea ce Eu va ofer fara plata, si fiti responsabili pentru viata voastra." Schimbarea in bine din inima omului pe care Dumnezeu ne-o ofera va avea cu siguranta ca rezultat si frecventarea bisericilor, dar motivatia si starea de spirit va fi alta.

Cat despre dinozauri, este important de mentionat ca Biblia nu este un tratat de zoologie, scopul ei este altul: salvarea omului. Cu toate acestea, exista pasaje in Biblie care contin descrieri ale unor animale care nu pot fi identificate cu nimic cunoscut astazi (vezi cartea lui Iov). O resursa foarte interesanta de informatii despre acest subiect, cat si despre relatia dintre Biblie si stiinta, este site-ul www.answersingenesis.org (site-ul are articole in engleza si partial in alte limbi, sper ca pe viitor si in limba romana).

Un articol despre Biblie si dinozauri:
http://www.answersingenesis.org/docs/2.asp

O colectie de articole despre dinozauri, descoperiri mai vechi si mai noi, Biblie si evolutionism:
http://www.answersingenesis.org/home/area/faq/dinosaurs.asp

O multitudine de subiecte, foarte diverse, vazute in relatie cu Biblia(cateva exemple: arheologie, istorie, astronomie, biologie, genetica, teoria informatiei, umanism, originea vietii, familie, probleme precum rasismul):
http://www.answersingenesis.org/home/area/qa.asp
Frate Dr.Evil... - de ampop la: 15/03/2005 13:55:04
(la: Este Comunismul de vina pentru caracterul Romanilor?)
Din pacate lumea catolica si protestanta occidentala stii bine ca difera profund de lumea orientului. Papa, cum ii zici tu "parkinsonist" a avut un rol important pe vremuri, alaturi de Ronald Reagan , in demolarea imperiului Evil caci asta a fost Estul de dupa Cortina de Fier. Acum probabil nu mai are putere (biologica) si altii "trag sforile" in jurul lui. Ca liber confesional il admir totusi pe omul politic Karol Woitila si tot ceea ce a realizat.Poate merita si un Nobel pentru pace...
Cat despre popii tarilor comuniste au facut majoritatea pactul cu diavolul rosu si cu serviciile lui secrete (KGB, Securitate, Stasi.)..indiferent de denominatie, inclusiv parte a neoprotestantilor. Avand sprijinul Vaticanului polonezii au fost o tzara mai tari si oricum polonezii au cam avut coloana vertebrala de-a lungul istoriei. Shalom brother!
Mario
#39460 (raspuns la: #39225) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Isi are si cartea asta rol - de gabriel.serbescu la: 17/03/2005 20:33:29
(la: Codul Da Vinci (Da Vinci Code))
Isi are si cartea asta rolul ei, respectiv aceea de a educa adolescentii spre laicism. E bun sau rau laicismul? Probabil, pentru ca duce la pragmatismul stiintific.
#39740 (raspuns la: #39688) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
varsta biologica...varsta spirituala - de sanjuro la: 21/03/2005 11:46:29
(la: Cata importanta are diferenta mare de varsta intre parteneri?)
Cunosc tineri care au imbatranit premator, si oameni de varsta a 3-a care au o judecata ce se incadreaza perfect cu timpurile actuale. Diferenta de mentalitate este cea care separa un cuplu, nu cea biologica.
Revenind, eu nu cred ca Petre Roman s-ar fi casatorit cu o femeie mai in varsta decat el cu 10 ani, din interes, avand in vedere pozitia in care se afla atunci, (fiu de activist de frunte, scolit prin Franta, etc.).
Am si in familie un exemplu, (nu este cazul meu), si pot sa te asigur ca este un mariaj trainic, ce decurge fara probleme. Iar interesul a fost "zero".



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...