comentarii

romance in germania 2010


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Cosmarul unei romance in Germania - de SB_one la: 05/02/2004 12:07:07
(la: Romani in strainatate)
Articol aparut in SOCIAL/OBSERVATOR in ziua de Joi, Februarie 05, 2004



Cosmarul unei romance in Germania


Ancheta, trimitere in judecata si in final condamnare la mai multi ani de temnita pentru un cuplu de germani, acuzati ca ar fi exploatat, la negru, munca a sapte est-europene, printre care si o romanca.
Ancheta a fost declansata abia in urma sinuciderii, in decembrie 2002, a tinerei din Roma nia, care avea 22 de ani.
PEDEPSE.Neamtul, un mecanic in varsta de 35 de ani, a primit o pedeapsa cu inchisoarea de trei ani si trei luni, iar sotia sa, in varsta de 36 de ani, doi ani si opt luni de inchisoare, cu suspendare. Cele doua verdicte, pronuntate la Ansbach (Bavaria), au tinut cont de condamnari precedente ale celor doi, care fusesera cu suspedare.

MOTIVE. Condamnarea celor doi s-a facut pentru exploatarea la negru a muncii celor sapte fete, care erau nevoite sa se multumeasca cu maximum un euro pe ora pentru minimum 17 ore de munca pe zi. Nemtoaica insa a mai fost gasita vinovata si pentru faptul ca a aruncat cu apa clocotita pe tanara din Romania si a agresat-o pe o alta.

COSMAR. Cele cinci lituaniene, o poloneza si romanca angajate de cuplul german au lucrat in conditii de sclavie din toamna lui 2000 pana in ianuarie 2003. Viata lor se rezuma la munca si un pic de somn. Romanca lucra 17 ore pe zi contra a 40 de eurocenti pe ora, fara nici o zi de concediu. (Marina Constantinoiu)








SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#8950 (raspuns la: #8927) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
tuxedo - de Knulp_2 la: 09/10/2009 18:08:51
(la: Herta Muller - Nobel 2009 pentru Literatură)
"Se pare ca abia acum am descoperit valoarea Hertei M., nu? Brusc si spontan, odata cu Nobelu'. Acu' se umfla taratza in noi ca de ce este numita scriitoare germana.Ca vezi doamne este in primu' rand romanca. Ca si cum asta ne-ar face pe noi ca popor mai nu stiu cum.E jenant. Si e tipic. Pana acum nu a interesat pe nimeni de...copilaria, viata si suferintele sub comunism ale unei persoane( cum au fost atatea altele, necunoscute inca) Herta M.
Ne asumam apartenenta unor oameni la sptiul asta geografic/cultural doar daca oamenii aia reusesc pe BURTA LOR vreo chestie super importanta. abia atunci incepem sa-i vedem si sa-i ridicam in slavi cat sunt de minunati si mai presus de orice " cat sunt de-ai nostri".
Vesnica gudurare.
"
....

Exact asta ziceam si eu. Nu a castigat echipa Romaniei World Cup-ul la fotbal, ci individul Hertha Muller a castigat un Nobel. Premiul nu este castigat pentru ca este romanca sau germana ci pentru ca stie sa scrie. Nu vad meritul Romaniei sau al romanilor in premiul dansei. Prin urmare, nu vad de ce ar deveni un prilej de mandrie nationala.
in germana exista chiar un ve - de (anonim) la: 15/09/2003 08:02:59
(la: Muzica culta si ciuma religiei)
in germana exista chiar un verb reflexiv pentru dor: sich sehnen. prejudecata mea insa in legatura cu acest cuvint (dor) era atit de inradacinata ( ce treaba buna au facut profii de romana!) incit mi-am petrecut multe ore incercind sa descopar diferentele intre cuvintul romanesc si echivalentul lui german! iti multumesc! am invatat ceva nou! dana
Holocaustul in Germania - de JCC la: 14/10/2003 06:06:47
(la: A existat holocaust in Romania?)
In Germania, holocaustul a existat si a fost foarte important, cand ma gandesc si acum ma apuca groaza de ce am vazut acum cativa ani in Germania, cand am vizitat cateva ex-lagare de exterminare, unul era de experimentare asa zisa medicala.
holocaustul nu trebuie negat, dar nici nu trebuie generalizat la toate tarile,

trebuie vorbit, vorbit mult, ca sa nu cada in uitare, pentru a evita in viitor ca asemenea monstruozitati inimaginabile sa poata sa se reproduca.

Nu poti condamna un popor german intreg in 2003, pentru ce au facut germanii in 1940-1944.
Este de necrezut, dar se pare ca in Israel este interzisa muzica lui Wagner, pana astazi..
#1263 (raspuns la: #1256) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din nou pentru Dan Calin - de Ingrid la: 14/10/2003 15:39:55
(la: A existat holocaust in Romania?)
Despre trenul mortii, plimbat pe ruta Iasi-Calarasi(Ialomita), iata "amintiri" culese dintr-un site probabil neolegionar :
"Viorica Agarici – mit si adevar in problema "Trenului mortii"

Din capul locului declar ca nu am intentia de a nega sau minimaliza tragicele evenimente petrecute la Iasi in iunie/iulie 1941, care s-au derulat pana in gara Romanului. Despre asta s-a scris si se va mai scrie mult, incat modesta mea contributie s-ar pierde ca o picatura de apa intr-un ocean de venin. In schimb, voi aduce cateva elemente noi legate de cele intamplate la Roman. Cititorii au latitudinea sa le arunce in talgerul balantei ce li se va parea mai adecvat.

Asadar, la gara din Roman - Era in fatidica zi de 3 iulie 1941, cand s-a anuntat sosirea, in tranzit, a unui tren cu evrei deportati din Iasi. Pentru fetele de la Cantina Crucii Rosii, ca si pentru personalul punctului sanitar din gara condus de doctorita Veronica Falcoianu (foto alaturata), situatia parea similara cu cea a trenurilor de raniti cu stationare scurta, avand alta destinatie. In acest rastimp, li se acordau, in vagoane, ajutoarele umanitare si medicale necesare. Totusi, judecand bine, medicul de serviciu la punct in acea zi, in unire cu echipele de la cantina, au inteles ca situatia actuala va fi oarecum diferita. Din aceasta cauza au chemat-o in ajutor pe doamna Viorica Agarici, presedinta Filialei locale a Societatii nationale de Cruce Rosie. Dansa a venit fara intarziere, insotita de vicepresedinta, d-na Eliza Vargolici si de medicul primar al judetului, dr. Stefan Pasov. In urma lor a sosit si seful Comenduirii Pietei, cpt. I. Cocaneanu.

Din primul moment, duduia Viorica a inceput a-si organiza echipa cu care avea sa intre in actiune. Din aceasta faceau parte: Sofia Lazarescu (sefa cantinei), invatatoarele Zoe Iacobescu, Elena Taune si Maria Curelescu, tinerele Mura Hagiaturian, Rodica Lazarescu si doua maici detasate de la manastirea Agapia. Intre timp, cpt. Cocaneanu a luat informatii suplimentare de la biroul de miscare al garii, de unde s-a intors foarte posomorat. Cand au iesit pe peron, cantinierele cu tavi si cosuri cu de ale gurii, 4 soldati cu caldari cu ceai, doctorita Falcoianu insotita de of. san. V. Toma si infirmierele voluntare de Cruce Rosie, purtand medicamente pentru urgente si material de pansat, Cocaneanu s-a apropiat de d-na Agarici, soptindu-i ceva la ureche. Cei prezenti au spus ca niciodata n-au vazut-o decat blanda si amabila, dar acum si-a iesit din sarite!

Deodata intra trenul in gara - o garnitura lunga cu vagoane de marfa ("bou-vagon" cu portierele zavorate) din care razbateau voci disperate, cerand ajutor si apa! Pentru acest tren insa era un Ordin de la Comandatura militara germana din Iasi, ca nimeni sa nu se apropie.



Interventia Reginei-Mama (Relatare a doctorului Nicolae Horga, radiolog sef la Spitalul Precista)

La aflarea acestui ordin d-na Viorica Agarici i-a cerut cpt. Cocaneanu sa intervina pentru a fi deschise vagoanele si a se putea acorda asistenta medicala celor din interior. Cpt. Cocaneanu l-a contactat telefonic pe generalul de Divizie Stefan Ionescu, prefectul judetului Roman care tocmai atunci se pregatea sa intampine pe Regina Mama Elena, sosita intr-o vizita la spitalul din Roman.

Prefectul i-a expus Reginei situatia disperata din gara chiar in Spitalul Precista Mare (atunci Z.I. 448). cand se faceau prezentarile si i-a raportat tot ce se intampla in gara. Revoltata, regina l-a trimis pe aghiotantul ei pentru a verifica daca informatia este adevarata. Cand aghiotantul s-a intors si a confirmat cele spuse de prefect, Regina i-a cerut generalului Stefan Ionescu sa-i inlesneasca legatura cu generalul Ion Antonescu, care se afla in trenul Patria, aflat in exclusivitate la dispozitia sa. Regina cerandu-i sa ordone deschiderea portierelor si acordarea asistentei medicale evreilor din tren.

In tot acest timp, d-na Agarici a dus o adevarata "batalie" cu soldatii germani care pazeau si ei trenul. Ea a pasit hotarata inainte, facand fetelor semn sa o urmeze. Trebuiau sa strabata distanta pana la linia a 4-a, unde fusese tras trenul cu deportati, semn ca nu va avea cale libera. Prioritate aveau atunci trenurile militare germane si romanesti, care goneau spre front. Asa incat avea de stationat un timp, exact cat era nevoie a intra cu ajutoarele cerute. Soldatii germani, cand au vazut ca grupul de persoane in alb se apropie hotarat de trenul lor, le-au iesit inainte, cu pistoalele mitraliera intinse si strigand: "Zuruck Verboten!" (Indarat! Oprit!). Era o prima somatie. D-na Agarici, fara teama, li s-a adresat pe acelasi ton: "Verflucktes Gesindel, auf die Seite!" (Creaturi blestemate, la o parte!). Cpt. Cocaneanu, stiind de ce sunt in stare acesti ostasi fanatici, din trupele SS, a venit in graba rugand echipa sa se intoarca pe peron, caci la o a doua somatie, acestia vor trage in plin. A fost un moment de panica. Fetele si soldatii cu caldari au facut cale intoarsa. Numai duduia Viorica Agarici s-a repezit ca un glonte in fata locomotivei, prinzandu-se cu mainile de ea si a inceput a striga cat tinea o gura ca daca nu se deschid portierele vagoanelor, pentru a se acorda ajutor detinutilor, ea ramane acolo pana ce va trece trenul peste dansa!

In timpul acesta, nemtii isi vedeau linistiti de treaba, asteptand momentul cand vor putea ordona pornirea trenului, cu riscul, de a strivi romanca aceea furioasa... La amenintarea cu pistolul in piept a unui ofiter SS, Viorica Agarici a raspuns: "Wenn Du mich schiesst, schiesst Du deine Mutter!" (Daca ma impusti pe mine, o impusti pe maica-ta!).

Intre timp, generalului Ion Antonescu, informat de cele intamplate la Roman si neavand autoritate asupra militarilor germani care nu permiteau asistarea detinutilor, a luat legatura cu Comandantul al Armatei a XI-a germana, generalul colonel Eugen von Schorner solicitandu-i aprobarea celor solicitate de regina Mama. Acesta, in cele din urma, a ordonat asistarea deportatilor din trenului cu evrei.

In sfarsit au fost date la o parte usile de la un vagon, le-a aparut o scena de infern: vii si morti, claie peste gramada, cu imbracamintea sfasiata zaceau intr-un namol de fecale si urina. Era prea din cale afara! Pentru a nu alarma populatia orasului (din care peste 7000 erau evrei), care prinzand de veste, incepusera a aflui spre gara, s-a convenit ca trenul sa fie impins indarat, la Sabaoani. Acolo fura deschise toate vagoanele iar cei morti, dupa ce au fost verificati de cpt. Dr. Radu Popovici, chirurgul Spitalului Militar (venit si el cu sanitarii sai, foto alaturata), au fost depusi intr-o groapa sapata ad-hoc in dosul garii.

Dupa intoarcerea trenului in gara dintre cei vii, cei bolnavi au fost consultati de doctorita Falcoianu, o parte din ei fiind internati in Spitalul Militar pentru ingrijirile necesare. Intre timp, dr. Stefan Pasov, medicul orasului, colaborand cu Presedintele Comunitatii evreiesti, dr. med. Reznic Meer, au organizat transportarea, cu randul, a tuturor deportatilor valizi la baia Companiei a IV-a Sanitara de langa gara, unde au fost curatiti, reechipati cu haine noi, hidratati si alimentati, cu ajutorul si pe contul Comunitatii. Bineinteles, sub paza severa, pentru a se evita dezertarile. La randul lor, prin grija Companiei a IV-a sanitare, toate vagoanele au fost spalate, dezinfectate si capitonate pe jos cu paie proaspete, peste care s-au intins cearceafuri.

A doua zi, 4.VII.1941, cu obloanele descuiate, trenul - fost pana aici ???al mortii" - s-a repus in miscare. Pe parcurs, oprind in garile mai mari, se deschideau usile vagoanelor pentru ca echipele de Cruce Rosie sa poata controla si asista deportatii. E drept, ici - colo se mai auzea si cate o huiduiala, venita din partea unora, dar asta nu a influentat cu nimic tinuta ocrotitoare a organelor oficiale. Ajunsi cu bine la Calarasi (pe Dunare), la predare in lagar au fost numarati 776 de oameni. Precum se stie, in 1944, au fost eliberati cu totii.



Epilog

1. Prin anii ‘50, dupa razboi, victimele, in numar de 53, dezgropate la Sabaoani (nu "370" cum gresit s-a scris!), carora li s-a adaugat mortii in numar de 360, depusi anterior la Mircesti, au fost aduse la Cimitirul Israelit din Roman, unde au fost reinhumate in doua gropi comune alaturate, peste care s-au turnat placi de beton cu dimensiunea de 3/10 metri. Din cele de mai sus rezulta ca, daca intre Mircesti si Roman, cale de 20 km, si-au pierdut viata inca 53 de oameni, fara "minunea" de la Roman, la Calarasi ar fi ajuns numai cadavre.

A fost in mod incontestabil, meritul duduii Viorica Agarici, de a-i fi salvat pe acestia. Dar nu numai al ei, singura; fara concursul tuturor persoanelor sus mentionate, n-ar fi reusit aceasta performanta. Ii reamintim: capitan I. Cocaneanu, general divizie Stefan Ionescu, vicepresedinta Crucii Rosii romascane, Eliza Vargolici, cei trei medici cu ajutoarele lor. In fine, dar nu in ultima instanta, acordul in acest sens al conducatorului statului (si prin concursul prompt al Reginei Mama Elena), a tras mult in cumpana. Mai e nevoie sa amintim si compasiunea populatiei romascane (crestini si mozaici la un loc) care au contribuit cu totii la usurarea suferintelor atator oameni inocenti...?

2. La urma, inca ceva despre doamna Viorica I. Agarici, eroina acelor zile. Dupa anii 1949, a fost despuiata de toata averea ei (proprietatea de la Calugareni, jud. Roman, casa din oras de pe str. Alexandru cel Bun etc.) si aruncata in strada, fara chip de subzistenta. A avut totusi noroc de cateva familii romascane care i-au intins atunci o mana de ajutor. Familia av. Mart a primit-o intr-o odaita, iar dintre evrei, dr. medic Iosif Abraham si fotograful Jack Reinstein organizau lunar, pentru ea, o cheta (bani marunti), pe care doamna nu voia sa-i primeasca decat sub forma de recompensa pentru meditarea unor copii (printre care si elevul Radu Cozarescu). Desigur, fiind retinuta in casele acestora si la masa de pranz. In fond, era adusa in pozitia de cersetoare. De altfel, si umbla cu cosnita de papura in mana, unde i se mai arunca cate ceva...

Ar fi plecat din Roman, dar nu avea unde: sotul, mort de gangrena apendiculara in spitalul de aici (nu la Iasi, cum s-a scris!), cei trei fii, Georgel, Vasilica si Costache, bagati la puscarie... Abia in 1967, Georgel fiind eliberat, s-a mutat la dansul, in Bucuresti. De atunci si-a adus aminte si Federatia comunitatilor evreiesti de meritele doamnei Agarici, fixandu-i o mica renta viagera.

Acum, eroina de la Roman isi doarme somnul de veci intr-un cimitir din Bucuresti, in vreme de copacul sadit in amintirea ei, pe "aleea dreptilor" de langa Rechowot (Israel), creste falnic.

Dr. Epifanie Cozarescu

#1330 (raspuns la: #1328) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
well...thanx, Imm - de papadie67 la: 28/10/2003 03:31:52
(la: Ganduri in zero, ganduri in unu)
I mean, really!

However, you might be kind of .. out of touch, si nu e vina ta!

I sure do appreciate your kind remarks.

Cum e viata-n Germania? Pentru o romanca-americanca...or let me guess: nici americanca get-beget, nici "fosta" romanca, nici nemtzoiaca!!! Faptul ca "existi" inca p-aci, e deja un miracol.

Betonul are rostul lui, la timpul lui...numai sicilienii il considera un "modus vivendi", nu? (:
Da-ne stiri!
#2364 (raspuns la: #2361) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
germania - de SB la: 28/10/2003 09:29:03
(la: duplicitatea francezilor)
nu va faceti iluzii cu germania.
Este adevarat ca aici au fost primiti f. multi din "motive umanitare" In '88 procentul de acordari de azil la cetatenii romani( in conditiile celui mai aspru regim comunist) era bine sub 2% .

Motivele umanitare au fost si sint de fapt crearea( pastrarea) unei anumite "fetze"; in plus reprezenta un surplus de fortza de munca extrem de ieftina( si f. bine calificata, cel putin in cazul romanilor)Eu numesc asta un soi de sclavagism modern!

In rest ai dreptate, dreptatea e ptr. NOI. E o stare de fapt de care trebuie tinut cont( acum, ca stim)

In rest sint de acord ca daca ne intindem prea mult pe "aici"( citeste " subiest") nu ajungem nici-unde. Acum ca sintem "liberi si mari" sa incercam sa facem diferenta intre normal, nenormal si ...paranormal!
#2437 (raspuns la: #2434) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Germania - de (anonim) la: 28/10/2003 15:52:09
(la: duplicitatea francezilor)
Am trait in Germania unde am lucrat cu nemtii si nu era asa cum este astzi.
Dar nu-i blamez ca au fost inundati de arabi care stau degeaba pe asitenta sociala din tata-n fiu. La fel multi ,romani, rusi,polonezi,bangladesi,indieni,pakistanezi,algerieni, afgani, asiatici,.Un focar de crminalitate de ne-maiintilnit.
Comunitatea turca este singura care lucreaza tot felul de munci si-i admir la fel ca si pe cea italiana.
Romanii din pacate multi pe ajutoare si ei ca platesc mai bine decit daca ai avea servici.
Nu mai sint banii necesari sa ti asa de multi lenesi in special din Orientul apropiat.
#2480 (raspuns la: #2437) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Greu de raspuns precis, dar... - de relu la: 28/10/2003 19:40:21
(la: Romani in strainatate)
Pot sa-mi dau si eu cu parerea. Cind am plecat in vara in '89, securitatea era dupa mine. Poate ca de-aia am plecat, dar, daca nu esti speriat de un mesaj lung (scuze), citeste mai departe:
realitatea din Romania nu era pe placul meu
bineinteles ca am vrut sa gasesc un trai mai bun, incluzind aspectul financiar, de libertate, samd
nu am ales calea cea mai usoara; am trecut doua granite ilegal si am ajuns in Austria dupa 4 zile (slabit 5Kg); a fost riscant si un tur de forta in punctul de vedere al vointei
patriotism? HA-HA-HA! Dirigintele in liceu m-a scos in fata clasei si m-a batjocorit: cum imi permit sa spun ca salariile in Canada sint mai mari decit in Romania! -- ca Romania mama ma hraneste cu piine si.. altele (zicea el). Faptul ca ma face mindru sa ma identific cu Decebal, Eminescu, Enescu, Iorga, samd, se poate numi patriotism? Cind intilnesc romani care sint: mindri, dar nu aroganti, modesti, dar nu ca un sclav, silitori, dar nu fraieri, isteti, dar nu care pretind ca toti altii sint prosti, prietenosi, sinceri, samd, atunci mi se incalzeste inima, si ma bucur. Dar sint putini asa.
renuntat la supravietuire? Hmmm, let's see; am plecat CA SA supravietuiesc! Ca cine stie ce-mi facea securitatea daca ma gasea acasa.

Am citit comentariile scrise de altii. Cu respect as vrea sa spun ca cei care sint in Rom. si nu au trait citiva ani buni in alta tara, nu cred ca au un punct de vedere realistic. Domnului din Canada (care angajeaza studenti romani): acesta este un roman care imi inspira respect. Se vede ca el a inteles viata de aici. Domnului care zice ca americanii nu sint prea inteligenti in comparatie cu romanii. Imi vine sa rid -- aceasta propozitie ne spune ca poate dumneata nu te invirti intr-o societate de americani inteligenti. Oamenii peste tot au prosti si destepti, nu conteaza ce nationalitate sint. Am intilnit o romanca care preda matematica in universitate aici si-mi spune ca a avut o eleva romanca care nu a luat nota mare la lucrare; si ca ne face neamul de ris! Vai de noi, daca romani cu doctorat gindesc asa. My point este ca poti sa ai o groaza de educatie, asta nu inseamna ca stii multe despre viata, si in mod definitiv nu iti da dreptul sa ii consideri pe altii inferiori si sa-i rapesti de umanitatea lor, si de dreptul de a fi respectat, de a-ti trai viata in cel mai bun fel posibil. Intilnesc prosti si destepti tot timpul (americani, canadieni, romani, etc.). Nu conteaza; toti sint oameni. Incerc sa-i inteleg. Poate pot sa-i si ajut. Sau poate ei pot sa ma ajute. De ce nu? Un tip care a fost scolit MIT si a avut un IQ pina la tavan a avut accident de masina care i-a crapat craniul. Cind si-a revenit din operatii, IQ-ul lui era sub pragul usii. Sper sa nu se intilneasca cu un roman din ala, care o sa-l considere prost, incuiat...

Fiind aici de citiva ani si incercind foarte serios sa ma incadrez in societatea asta, am realizat ca majoritatea oamenilor de alte nationalitati tin unii la altii. Se angajeaza unii pe altii, se ajuta, si nu prea au fumuri. Cei mai multi (88%) romani pe care ii intilnesc aici si sint noi in tara, sint ingimfati, aroganti, si nu le place nimic. Fiindca viata mea se cam desfasoara intr-un dept. de informatica in universitate, intilnesc de multe ori romani studenti. Cind vin prima data aud: "canadienii astia sint prosti de tot", "cursurile astea sint usoare, sa vezi ce studii serioase faceam eu la Timisoara/Bucuresti/Iasi", "studentii astia de masterat/doctorat fac niste comentarii asa de timpite in ore ca ma mir ca au fost acceptati in scoala", samd. De obicei le spun: "e bine ca tu deja te-ai orientat fiind aici numai de 2 saptamini; totusi, e posibil ca te inseli?". Apoi ii intilnesc pe la sfirsitul semestrului si-aud: "aoleu, ca ma omoara astia cu munca!"

Afara de universitate aud des: "Canada e imputita -- oamenii de la birou sint parsivi/nu e istorie/viteza maxima pe autostrada e 100Km/h/oamenii sint prost imbracati/barbatii/femeile sint obeze/fructele nu au nici un gust/benzina e proasta/masinile americane sint de rahat/samd! Europa era faina de tot!" Le spun: "de ce nu te intorci in Germania/Austria/Franta?" "Ah, nu, ca nu e convenient!" Fiindca am fost un an jumate in Austria, intr-un fel ii inteleg. Dar, fiecare tara are avantaje si dezavantaje. Tara perfecta, din pacate, nu exista, pentru ca noi, umanitatea, nu sintem perfecti! Asa ca adapteaza-te, incearca sa fi fericit cu ce ai, sau daca nu poti, atunci "move on". Nu te mai vaita, ca le faci si viata altora mizerabila. Dar, fiind o tara libera, vaita-te daca chiar vrei, dar nu e sanatos.

Get the idea? Mai sint multe exemple, care pur si simplu arata mentalitatea multora care vin din Rom., de curind, sau de mai de mult dar refuza sa invete ceva despre viata din afara Romaniei. Mentalitatea oamenilor a fost unul din motivele mele principale de a fugi din Romania. Si mentalitatea unei natiuni este cel mai greu lucru de schimbat. Daca as deveni miliardar peste noapte nu m-as intoarce in Romania. E ca si cind ai fi avut o mama care te-a batut si nu ti-a dat de mincare cind erai mic, te-a tinut in casa tot timpul si n-ai putut sa te joci afara, nu ti-a dat bani sau jucarii, nu te-a lasat sa te uiti la TV decit putin, si, cel mai important, ti-a promis ca toata viata ta o sa fie asa. Si-apoi, dupa ce ai fugit la o mama vitrega, care nu numai ca te-a lasat sa-ti refaci viata, dar si te-a sprijinit, cu sperante si bucurii, cu sfaturi bune, cu ocazia de a face prieteni care te vor ajuta, te-a iubit, te intreb eu: o iubesti pa mama ta naturala? De ce nu te intorci la ea? Ceea ce se petrece la un nivel micro, de obicei se petrece si la nivel macro. Singele apa nu se face? Poate ca nu. Dar nu o sa refuz o transfuzie daca ma salveaza de pe patul de moarte. In societatiile mai dezvoltate copii abuzati de parinti sint luati si dati la alte familii. Cind imi aduc aminte de unii prieteni de-ai mei si cum erau batuti (cu curele, cu bat, cu de toate) cu vinatai si vai de capul lor, si cum societatea pur si simplu era de acord, ma bucur ca nu mai sint acolo. Da, inteleg ca lucrurile s-au schimbat; poate.

Ca sa inchei, spun ca da, mi-e dor citeodata de blocul unde am crescut, de dealurile pe care m-am jucat, samd. Dar poate ca este numai nostalgie de copilarie. N-am fost in Rom. din '90. Dar inca am citeodata cosmaruri ca m-am dus in vizita si cumva, nu ma mai pot intoarce in Canada. Cind ma trezesc, rasuflu usurat -- "thank God it was just a dream!"
De ce nu ne-am intalnit inainte de a pleca din Germania? - de Catalina Bader la: 03/11/2003 02:35:44
(la: Viata in Germania)
Draga JCC,

Imi pare rau ca ai avut parte de o experienta atat de trista.
Pentru mine experienta cu Germania a fost cu totul altceva...
Poate ca nu ai avut suficienta rabdare. Sau poate nu ai fost in locul potrivit.
Dar te rog sa nu uiti:
Niciodata in viata timpul nu e pierdut. Poti sa realizezi uneori
intr-o clipa ceea ce nu ai reusit in ani de zile.
Gandeste-te la marile descoperiri ale stiintei: ani de cautari, cautari desarte, lipsa banilor s.a.m.d.
Pentru ca apoi intr-o secunda de scipire sa descoperi ceva minunat. Si tot ceea ce a fost greu si imposibil de realizat sa uiti si sa ramai cu imensa bucurie a succesului. Si nu ma refer neaparat la realizarea materiala - ci la impinirea spirituala.
Cati dintre marii savanti, pictori,poeti, artisti - nu au murit neintelesi de cei din jurul lor?! MAJORITATEA!!!
Au trecut ani de zile pana cand ei au fost in sfarsit reasezati pe piedestal de lumea aceasta minunata in care traim.
Dar ei au murit fericiti, impacati pentru ca ei insisi si-au cunoscut VALOAREA nemuritoare.
Asa ca, gandesc eu, ceea este important in viata este sa ajungi sa te cunosti pe tine insuti si sa ai puterea sa treci mai departe peste orice fel de greutati. Nu uita nici o clipa care iti este valoarea si nu lasa oamenii care nu te pot intelege sa-ti schimbe viata.
Daca doresti cu adevarat sa reusesti - POTI! Chiar si singur!

Cu drag,

Cata
Franta/Germania - de Catalina Bader la: 03/11/2003 12:50:44
(la: Viata in Germania)
Cat de bine te inteleg!

Cred ca mi-ar place si mie in Franta.

Mi-ar place in orice loc in care as putea sa gasesc OAMENI.

Norocul meu este ca aici, unde am ajuns, ma simt chiar bine.
Poate o sa treci sa ma vizitezi ca sa te fac sa intelegi ca si in Germania doresti sa te intorci, nu doar pentru minunata SARBATOARE A BERII.

Peste tot pe unde am fost am intalnit si ROMANI fericiti.

Si nu e prea usor sa fii fericit cand bantui prin tari straine. Departe de casa, de familie, de prieteni...

Sa fie oare intamplare?
Nu cred.
#2998 (raspuns la: #2936) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Germania - de (anonim) la: 04/11/2003 12:35:45
(la: EvZ: Imigrantul anti-imigratie)
Iata ceva interesant de citit ptr. cei ce vor sa stie cit mai multe despre Germania


Subject: Iata tratamentul aplicat aptrizilor romani - unii din 1985 aici! - din Germania...


In timp ce statul german sprijina financiar si logistic pe toti musulmanii -
dusmanii declarati ai crestinismului - de aici (in realitate multi sunt
coloana a cincea a lor de distrugere a Occidentului!!) pana si etremisti
notorii, cum e Califul din Köln, Kaplan, care cere oficial desfiintarea
democratiei si a Germaniei ce-l gazduieste si nu este expulzat, iata mai jos
ce fac autoritatile nemtesti cu romani crestini si familiile lor de 10-15
ani aici, perfect adaptate din toate punctele de vedere!!
Din pacate, sunt similitudini cu cel de-al Treilea Reich German...

Eugen Cojocaru - Stuttgart/Germania

----- Original Message -----
From: "Ioan Muntean"
To: "Eugen Cojocaru"
Sent: Tuesday, November 04, 2003 8:13 AM
Subject: Re: rugaminte


> Stimate Domnule Cojocaru,
>
> Va multumesc.
>
> Situatia apatrizilor este tot mai dramatica. Mai nou au fost bagati
apatrizi
> la puscarie fiindca au atras atentia capitanului avionului de deportare ca
> actele de deportare contin falsuri (ex la rubrica "Staatsangehörigkeit"
erau
> trecuti "rumänisch", cu toate ca erau apatrizi din 1994). Astfel, sint in
> puscarie la Rottenburg / Neckar dl Demeter (de o luna - 2 saptamini a stat
in
> greva foamei) iar la Schwäbisch Gmünd d-na Hazota. Ambii au copii minori
(11-13
> ani) nadscuti aici.
>
> Despre Demeter in puscarie a scris in Le Monde acum 10 zile dl de
Tricornot.
>
> Va doresc numai bine,
>
> Ioan Muntean
>
>
>
#3189 (raspuns la: #3183) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Integrare - de Mi la: 20/11/2003 12:58:15
(la: Integrarea romanilor in occident)
Cred ca e o mare diferenta intre a te integra si a deveni altceva decat roman. Cred ca nici macar formalitatea de a-ti lua o cetatenie noua nu poate sa anuleze faptul de a fi roman. Observ cu placere ca romanii au o capacitate enorma de a se adapta la un nou stil de viata intr-o sociatate straina si ca au intr-adevar talent la invatarea limbilor straine. Sunt insa convinsa ca nimeni nu se poate transforma complet pentru ca "originalii" descopera "falsul", oricat de perfect ar fi. Nu-i asa ca in cazul unei picturi false auzim de multe ori argumentul "e falsa, pe vremea aceea nu existau aceste substante chimice in culori"...
Exista totusi tot mai multe cazuri care urmeaza acelasi tipar: origine romana, cetatenie straina, insa negarea daca nu a originii, macar a tarii, a lui Iliescu, a valorilor culturale, etc. Totul incununat de convingerea ca tara de adoptie e ceea ce se putea intampla mai bun. Mie mi-e destul de greu sa inteleg ce i-a dus pe acestia saaleaga aceasta cale. Inteleg ca multi se vor simti dezamagiti de Romania cu atat mai mult cu cat isi vor gasi un rost in Occident. Romania, e drept face mult (vant) pentru integrarea in NATO/ Europa!/etc, insa ma amaraste faptul ca nu face nimic pentru a-si castiga respectul in lume. Alte tari au la fel de multe parti negetive si pozitive, au trecut prin comunism si se lupta cu marea coruptie, dar glasul lor e ascultat si respectat (vezi Italia, Polonia, Ungaria, Bulgaria).
De aceea, probabil, sunt multi romani care se feresc sa recunoasca de unde vin si se topesc in noua masa. Poate ca la unii mai apare si o doza de snobism, nu stiu.
Si eu am avut sentimente contrarii in prima faza. Cand mi-am vizitat orasul natal pentru prima data dupa ce am plecat era o zi de iarna innorata si tot ce mi-am dorit a fost sa plec mai repede inapoi. Inchipuiti-va, sa nu-ti mai placa acasa la tine! A urmat un fel de cearta cu mine insami si doar sotului meu i-am povestit ce-mi trecea prin cap. N-am vrut sa-mi ranesc parintii si bine am facut.
A doua oara cand am mers acasa m-am simtit altfel. De cum am trecut granita am simtiti ca sunt intreaga din nou iar acasa a decurs totul ca si cum nu as fi fost plecata nici o zi. A fost si meritul parintilor si al rudelor care au tratat vizita mea ca pe ceva normal, fara sa-mi dea impresia ca s-ar fi schimbat ceva si, bineinteles, fara bocete. Eram pur si simplu iarasi pentru doua saptamani acasa.
Insa procesul de integrare a inaintat tot mai mult odata ce m-am intors in Germania si am inceput si sa studiez si mi-am pus si eu candva intrebarea "Oare mai sunt romanca?" Multi ma admira ca ma descurc atat de bine si ca m-am integrat deja in societate si cred ca, daca as vrea, as putea face si eu pasul acela de a nu mai fi romanca. Insa stiu ca nu mi-ar reusi figura, as fi vazuta si prost de nemti. Chiar sambata imi spunea cineva ca are o vecina din Romania de origine germana si care povesteste cat de groaznic era la bunicii ei la tara, ca nu aveau masina de spalat si strazile nu erau asfaltate si ii era rusine sa- si invite prietenii acolo.
Si cunostinta mea, mirata, a spus ca nu intelege de ce isi vorbeste vecina ei tara atat de rau. Ca e normal ca nu toata lumea are masina de spalat in Europa de est la tara si ca i se pare exagerat sa-ti tii prietenii, chiar si din inalta sociatate de judecatori si doctori, departe de tine numai pe motive materiale(mai ales ca la bunicii lor tot la fel trebuie sa fie).
Ce sa faci, e tot vina noastra ca nu stim sa tinem unii cu altii si simtim prea des necesitatea de a ne vorbi de rau. Aceasta e probabil si explicatia organizarii deficitare a romanilor din asa-numita diaspora. Care roman si-ar inchipui sa traiasca intr-un cartier romanesc asa cum o fac italienii sau chinezii? Poate e rusine sa fii roman si de aceea multi prefera retragerea luptei.
Sa zicem ca Romania e o tara bogata, cu cea mai mare crestere economica in Europa, cu o legislatie de nota 10, si cu un venit mediu pe cap de locuitor de 20000 de EUR pe an. Cati romani credeti ca ar povesti ca si ei vin din tara- minune?
Sa revenim la anul 2003, adica la realitate. Cati romani cunoasteti ca s-au prezentat la Ambasadele si Consulatele Romaniei pentru a vota Leges modificarii Constitutiei? Cati romani renunta intr-un an la cetatenia romana? Si cati dintre ei reusesc sa le transmita copiilor lor limba romana si basmele romanesti? Oare cati dintre partenerii romanilor din strainatate vorbesc deja limba romana?
Vi se pare ca exagerez?

Pe curand!
Mi
#4808 (raspuns la: #4573) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Jurnalul National>26/11/03 - de anita47 la: 26/11/2003 00:28:12
(la: Marea tzeapa cu armata cica ne-obligatorie: 30.000.000 de lei)
Manevre cu stagiul militar
„Faci sau nu armata?” este pentru tinerii români o întrebare pe care politicienii, în an preelectoral, o exploateazã cu nesat.
Curios, nici una dintre initiativele puse în dezbatere nu evidentiazã, cu adevãrat, o viziune politicã, argumentatã, privind securitatea nationalã.

Atitudinile politice sunt transmise si liderilor ministerelor, iar specialistii acestora sunt pusi în pozitia de a-si „ameti” ideile.
NATO nu impune în nici un fel României dacã armata sa trebuie sã fie alcãtuitã pe bazã de conscriptie sau pe bazã de voluntariat. De exemplu, în Germania, jumãtate din armatã este formatã din militari în termen.
Alianta vrea doar ca militarii români sã aibã un standard ridicat de pregãtire si sã facã fatã misiunilor date.
Armata a optat pentru sistemul profesionist si si-a fixat ca pânã în 2007 sã nu mai aibã militari în termen. Deja se preconizeazã ca la nivelul anului 2004 sã se renunte la militarii în termen din Fortele Navale si Fortele Aeriene.
Trecerea de pragul NATO îi oferã Armatei un rol nou. Se observã si prin misiunile din Afganistan si Irak cã Armata executã si o activã, sã-i spunem, diplomatie prin forta armelor, aceasta pe lângã misiunile impuse de necesitãtile colective de securitate la care ne-am raliat de bunãvoie. În sistemul democratic românesc, Armatei îi revine rolul de ultimã solutie în cazuri extreme. În aceastã privintã, faptul cã se va renunta la cei 31.000 de militari în termen pe care îi mai are acum este pe deplin justificat. Luptãtorul din MApN trebuie sã fie un profesionist desãvârsit.
Pe de altã parte, analizând riscurile de securitate la care este supusã România, nu se poate trece cu vederea explozia terorismului la nivel mondial, dar si posibilele actiuni ostile României promovate din interior. Astfel, apare fireascã dezvoltarea structurilor Ministerului Administratiei si Internelor. Jandarmeria, structura militarã a MAI, capãtã rol de verigã între Armatã si Politie, fiind forta potrivitã în a interveni în conflictele de joasã intensitate.
Un jandarm în termen face cam 15 la sutã dintr-un profesionist, în termeni de eficientã a muncii. „Înlocuind 7.000 de militari în termen cu 3.000 de profesionisti, mergem chiar pe economii”, îmi spunea generalul Gavrilã Pop, adjunct al comandantului Jandarmeriei. Acesti profesionisti, proveniti din grupãrile mobile, sunt folositi cu succes si ei în misiuni externe. Dar Jandarmeria are si date în pazã peste 1.200 obiective.
Pompierii, militari în termen, sunt cei care astãzi sting incendiile din România. Încã de prin 2000 se anunta cã pompierii se demilitarizeazã, dar apare problema banilor. Reteaua de unitãti ale pompierilor, bine pusã la punct, poate primi voluntari fãrã probleme. Un militar în termen va fi înlocuit de 3 schimburi de profesionisti civili.
Jandarmii si pompierii nu stau în cazãrmi sã astepte rãzboiul, ci sunt solicitati nonstop. Cert este cã nu se pot forma dintr-o datã profesionisti. Voluntariatul implicã punerea la punct a unui sistem riguros de promovare a carierei, de selectie, de instruire, de evolutie în carierã si de pregãtire continuã. Apoi, implicã fixarea unui sistem de mobilizare. Cumulat la acestea, sã observãm cum a involuat populatia României. Din 1992 pânã în 2002, populatia a scãzut cu 1 milion de persoane. Creste numãrul persoanelor peste 60 de ani si scade cel al persoanelor sub 15 ani. Mai creste si numãrul tinerilor ce fac studii postliceale si facultãti, unii înscriindu-se si pentru a scãpa de armatã. De asemenea, creste numãrul tinerilor care pleacã la muncã si la studii în strãinãtate, iar carierele militare nu par atât de avantajoase pe lângã perspectiva unui contract în UE.
Cã MAI a introdus o „clauzã” în proiectul de lege privind pregãtirea populatiei pentru apãrare care propune scãparea de armatã contra cost (în jur de 30 milioane lei) apare doar ca o tacticã de a face uitate cele expuse. Cu metoda respectivã, nãstrusnicã precum o mitã, dar uzitatã în Occident, se preconizeazã a se scãpa de cei care vin cu silã la armatã. Pentru cã MAI este angrenat si în reforma administratiei publice, si în realizarea, cu adevãrat, a demilitarizãrii politiei, nu mai poate suporta si renuntarea totalã, deodatã, la militarii în termen. Cel putin pânã în 2010. Pânã atunci, stagiul militar se „executã”, cu tot cu prevederile constitutionale. (razvan.belciuganu@jurnalul.ro)
Limba Germana - de SB_one la: 01/12/2003 14:11:57
(la: Lectia de limba franceza)
> Limba germana este simpla.

O persoana cunoscatoare a limbii latine, si obisnuita cu declinarile, o invata fara mari dificultati. Acest lucru,de altfel, este mentionat de profesorii de germana la inceputul fiecarui ciclu de studii. Apoi se incepe cu studiul unor der, die, das, den, des, dem etc.
> > si din nou se reaminteste ca tot restul este de o logica dezarmanta.

>Ca sa ilustram ceea ce tocmai am afirmat, sa luam un exemplu practic. Pentru inceput, cumparati Cartea de Limba Germana. Este un volum minunat, cu coperti cartonate, publicat la Dortmund si care povesteste despre obiceiurile Hotentotilor (auf Deutsch : Hottentotten).
In carte se povesteste cum cangurii (Beutelratten) sunt prinsi si inchisi in custi (Kotter), acoperite cu o tesatura (Lattengitter) care sa-i fereasca de ploi.
> > Aceste custi se numesc in germana "custi acoperite cu pinza" (
> > Lattengitterkotter) si atunci cind contin un cangur, ele sunt numite
> > Lattengitterkotterbeutelratten. Intr-o zi Hotentotii au arestat un
>asasin
> > (Attentater), acuzat ca ar fi omorit o mama (Mutter) Hotentota
> > (Hottentottenmutter), avind un fiu cam prostut si bilbiit
>(Stottertrottel).
> > O astfel de femeie se numeste in germana
>Hottentottenstottertrottelmutter
> > iar asasinul ei este un Hottentottenstottertrottelmutterattentater.
>Potera
> > captureaza asasinul si il inchide provizoriu intr-o cusca pentru
>canguri
> > (Beutelrattenlattengitterkotter), dar captivul evadeaza. Imediat, toti
>
> > pleaca in cautarea fugarului, si deodata, un razboinic Hotentot se
>intoarce
> > strigind: - Am prins asasinul (Attentater)! - Da? care?, intreaba
>seful de
> > trib. - Pe Lattengitterkotterbeutelratterattentater, raspunde
>razboinicul. -
> > Cum adica, asasinul din cusca de canguri acoperita cu pinza? intreaba
>seful
> > Hotentotilor. - Pai, -raspunde bastinasul- pe
> > Hottentottenstottertrottelmutterattentater. (Asasinul mamei hotentote
>a
> > copilului prostut si bilbiit). - A, asa, da! raspune seful
>Hotentotilor.
> > Puteai sa zici de la inceput ca l-ai prins pe:
> > Hottentottenstottertrottelmutterlattengitterkotter-beut
>elrattenattentater.
> > Dupa cum vedeti, limba germana este o limba simpla. Trebuie sa aveti
>doar un
> > pic de bunavointa...

> > P.S. acesta nu e cel mai lung substantiv din limba germana, exista unele de lungime 90 litere.


#5710 (raspuns la: #3313) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
asta seara, in Germania - de Catalina Bader la: 22/12/2003 04:55:17
(la: Serie Charlie Chaplin la Arte-tv, 6 lung-metraje)
poate fi vizionat la ora 20,15:

Dictatorul.

poate sa-mi spuna cineva ce pot sa fac pentru a putea viziona canalul Arte TV in Germania?
asa e - de SB_one la: 22/12/2003 11:09:55
(la: Vecinii Nostri)
numai ca "prietenii nostri" nu miriie, ei vor si cu insistentza...si diplomatzie pe care noi trebuie s-o constientizam. sa nu uitam istoria; sau daca ne e indiferent( si e ptr. multzi dintre noi) putem s-o si uitam; maghiara nu-i asa de grea; nevasta-mea o vorbeste de acasa...mie mi-ar fi mai usor, mai ales ca "baietzii" ar da buzna sa vorbeasca germana.
Si ar mai fi un avantaj:( citez)"noi ungurii din Ro sintem apreciatzi de femeile romance ptr. ca sintem cel putzin bilingvi.(?...ce-o fi vrut sa spuna cu asta?)

PS
Scriitorul maghiar Ducso Csaba scri, in 1939, Nincs kegyelem( Nici o mila)...una din celel mai odioase si reprobabile lucrari. In capitolul Marturia leventului, arata ca scopul urmarit este exterminarea romanilor prin toate mijloacele.
Iata in ce sprirt "pacifist si umanist" erau educate generatziile de tineri maghiari in anul 1939, (cu un an inainte de Dictatul de la Viena) care au urmat intocmai programul lui Ducso Csaba cu ocazia ocuparii Transilvaniei de Nord, in sept. 1940.
..............................................................
15 aprilie 1932, ziarul Pesti Hirlap: "daca noi, ungurii, vom reocupa tara, nationalitatzile vor trebui sa se acomodeza, si ele se vor acomoda in 24 de ore". Nu vom mai repeta slabiciunile Ungariei de alta data. Daco-romanii vor trebui sa dispara de pe acest teritoriu!"
( Ioan N. Ciolan: Transilvania prigonita de unguri, p26/27)

...Prieteni,sint lucruri care nu trebuiesc uitate...cum ar fi Holocaustul, etc. ...Eu sint din sud, acolo nu vor ajunge! In mod sigur.

PS 2: ...vorba bancului, Ardealul il vom da, da prunii ba!


Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#7124 (raspuns la: #7103) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
statul german despagubeste romii - de Catalina Bader la: 21/01/2004 10:00:16
(la: A existat holocaust in Romania?)
supravietuitori ai holocaustului
extras din expres.ro

Deportarea la Bug

In ianuarie 1942, circa 25.000 de tigani din Romania au fost deportati in Transnistria, pe malurile riului Bug. Selectia acestora s-a bazat pe stilul de viata, nomadism, timpul petrecut in inchisoare, lipsa mijloacelor de subzistenta sau a unei ocupatii permanente. La 11 august 1942, operatiunea fusese aproape terminata. Majoritatea celor trimisi in lagar erau etnicii care nu aveau bunuri, nu detineau terenuri in proprietate sau case proprii. Conform istoricului roman Viorel Achim, au fost deportati in Transnistria, din Regat, cel putin 24.686 de tigani, dintre care 11.441 erau nomazi, iar 13.176 sedentari. Maximum 10.000 dintre acestia au supravietuit. A fost o tragedie de proportii, impotriva careia a protestat Constantin I.C. Bratianu intr-o scrisoare adresata lui Ion Antonescu, la 16 septembrie 1942. In Transnistria tiganii au trait in conditii inumane, fiind siliti sa doarma in gropi construite in pamint sau in grajduri, pusi la munca fortata pina la epuizare, fara hrana, drept pentru care multi nu au supravietuit.

In 12 august 2000, pe baza unei legi votate de Parlamentul German s-a infiintat “German Foundation Act”, care urma sa se ocupe de acordarea de despagubiri celor aproximativ 300.000 de victime care au supravietuit Holocaustului pina in februarie 1999. Pentru acest program s-au alocat peste 200 de milioane de euro. Ca partener de dezvoltare a programului a fost aleasa Organizatia Internationala pentru Migratii. Diseminarea informatiilor in rindul comunitatilor de rromi s-a facut de catre AB Data Research, orice imixtiune din partea unor “binevoitori” fiind ilegala.
dezastru nu este in Germania - de Catalina Bader la: 26/01/2004 05:00:26
(la: Un salariu decent in Romania)
dar nici chiar bine nu le e.
Toti au fost afectati de trecerea la euro: salariile s-au recalculat iar preturilor li s-a schimbat doar ,codita' -in loc de DM este E.
iar in Germania un salariu de 1000 de euro nu este suficient pentru doua persoane - cum cineva afirma intr-un comentariu.
#8462 (raspuns la: #8430) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
poporul "germanic" si despagubirile - de Filip Antonio la: 08/02/2004 17:36:35
(la: A existat holocaust in Romania?)
"Ar fi bina sa stie poporul ROMAN, ca inca onestul popor germanic mai plateste poporului EVREU daune de acun 60 de ani. Este o rusine !!!"

In afar de caracterul hilar al acestui mesaj, tin sa atrag inca o data atentia ca nu poporul roman plateste pentru deportarile si nimicrea in masa de evrei si tigani de catre regimul Antonescu, ci Germania. Adica tara care a initiat acum 70 de ani distrugerea a sase milioane de evrei.
#9150 (raspuns la: #9137) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...