comentarii

romani din franta si locuri de munca


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Mana de lucru ieftina - de ampop la: 11/04/2008 13:07:53 Modificat la: 11/04/2008 13:08:14
(la: Greva de la Dacia)
Legea capitalismului primitiv presupune profit maxim la investitie minima. Asa se face ca Nokia a venit in Romania si a oferit locuri de munca unor peizani nefericiti de la Jucu, care pentru 200 euro si o masa calda pupa mana stapanului, Dacia este produsa de muncitori platiti cu 150 euro pe luna si o masa iar noi romanii ne revoltam de imaginea pe care o avem.
Este firesc dar in nici un caz moral, ca aceste concerne transnationale sa caute o piata a fortei de munca ieftina. Din fericire fluxul de muncitori romani legali sau ilegali in Europa capsunilor si constructiilor a mai "deschis ochiii" plebei. Asa se face ca nu mananca "painea cat de rea" din tara, data de patronul frantzuz si isi cere drepturi salariale decente. Marlania patronatului de orice fel, autohton si strain apare atunci cand considera ca cineva poate trai cu 150 euro pe luna, in timp ce el are salarii imense. sa vedem daca nu vor duce fabricile in Bangladesh sau la Darfur, unde o sa poata plati muncitorii cu un pumn de orez sau cu un blid de terci de cereale pe zi.
"Irlanda si cele 100000 de locuri de munca inalt calificate" - de valico la: 29/09/2004 01:25:55
(la: Irlanda are nevoie de 100.000 de imigranti)
Buna,
as putea sa va dau cateva info de la sursa. Sunt in Irlanda de 3 ani si... Am terminat ASE in Bucuresti in 1997 la stat.Pana in 2007, emigrarea in Irlanda pt. cetateni non-Eu, cum suntem noi, calificati ,va fi aproape imposibila.
Locurile"calificate", nici nu apar pe prima piata a fortei de munca-www.fas.ie.Pentru a accesa un post calificat, trebuie aplicat prin agentii de recrutare de personal. Acestia "nu se ingramadesc" dupa personal calificat romanesc, dintr-un singur motiv. Orice alta universitate a unui stat EU ofera aceeasi absolventi calificati, iar cetatenii non-Eu sunt o "problema " pt. angajatori intrucat necesita plata unor taxe speciale catre"Department of Enterprise and Employment"-Ministerul Muncii Irlandez. Adica pt. ca ar vrea sa angajeze un roman pt. un post de economist, ar trebui sa plateasca intre 500-600 euro/an, pt. un work permit pt. el, fiind non-Eu, fata de situatia cand ai prefera oricare alt Eu citizen, inclusiv Polonia, Cehia, Slovacia, Let, Lit.si nu ar plati nimic.
Nu mai spui ca din momentul in care ai gasi un posibil angajator, depui hartoagele la minister, si dureaza luni de asteptat un raspuns.
Asta ar fi nimic daca nu s-ar preciza la categoriile acceptate pt. work permits, ca singurele domenii pt. care poti aplica sunt: arhitectura, construction surveyor, IT -sectors, si alte cateva sectoare.
Orice alta calificare, nu e luata in considerare aplicatia, chiar si daca gasesti un angajator dispus sa plateasca toate extrataxele pt. non Eu citizen.
Un link util: www.entemp.ie
e-mail: erinfo@entemp.ie sau workpermits@entemp.ie
Dupa ce am cautat un contract legal si nu am gasit ca economist, am venit oricum. Ca orice altceva, se mai gasesc posturi. De 3 ani lucrez ca barman si waiter. Sotia, absolventa a 2-a la ASE Management in 1997, a reusit dintr-o intamplare sa promoveze ca Manager la un hotel in Dublin.
Desi diplomele noastre au primit recunoastere aici, vreau sa spun ca exista o concurenta foarte mare pt a obtine un post bun in office.
Iar despre cineva care a obtinut un post similar sotiei mele doar pe CV aplicat din RO, si acceptat de Depart. of Enterprise de aici, nu am auzit, pentru ca, categoria de posturi"spalate" este vizata in principal de Irish si alti cetateni EU, care au drept de munca fara ingradire de Work Permit.
Iar in al doilea rand este interzis de Ministerul Muncii de aici sa accesezi posturile cu calificare economica: toate facultatile economice.
Cam asta e "mitul irlandez"!
Intrebari? Am putea vorbi punctual. Cele 100.000 sunt lozinci, de care rad toti colegii mei Irish.Raportul respectiv este controversat, si negat de alte organizatii economice.
La ora asta aici e o concurenta fantastica intre east-europeans cu drept legal de munca: PL, LT, LI, CZ, SK, care pot incepe lucrul si a doua zi de la acceptare, ca orice Eu citizen.

Toate bune!
Din Romania Libera - de anita47 la: 17/12/2003 23:48:51
(la: 14 ani de la Revolutie)
La 14 ani de la revolutie, societatea romaneasca, desi directionata clar catre integrarea in sistemul de valori euroatlantic, nu-si gaseste echilibrul. Coruptia, birocratia excesiva, slabiciunile structurale ale statului de drept, economia de piata nefunctionala s.a.m.d. au ca efect un nivel de trai extrem de scazut pentru majoritatea populatiei. Nu numai ca nu putem vorbi de existenta unei clase mijlocii, dar milioane de oameni abia supravietuiesc de la o zi la alta, devenind total dependenti de diversele pomeni guvernamentale. Pomeni care deja si-au pierdut caracterul de protectie sociala a unor restranse categorii defavorizate din moment ce au devenit uzuale pe o scara atat de larga. In loc sa se creeze locuri de munca, sa se stabilizeze economia, sa se elimine "gaurile negre" si tunurile financiare, astfel incat sa ajungem a trai intr-o lume normala, unde omul obisnuit sa-si poata recapata demnitatea, sa poata trai decent din ceea ce castiga, nu din ceea ce "i se da", asistam la o perpetuare a starii de nesiguranta si, cel mai grav, nu vedem nici o raza de speranta. Societatea romaneasca este grav bolnava - boala se numeste anomie, nu dezvolt subiectul pentru ca am scris de nenumarate ori despre el -, iar cetateanul mediu vietuieste intr-o permanenta stare de nesiguranta, de frustrare tocmai din cauza faptului ca nu s-a cristalizat noul sistem de valori la care sa se poata raporta. De aceea constatam o crestere alarmanta a agresivitatii, a numarului de bolnavi psihic sau a apatiei ori a dorintei de a evada din acest mediu mocirlos catre alte zari.
Socul tranzitiei este cu atat mai grav cu cat sistemul comunist le-a inoculat timp de aproape o jumatate de secol cetatenilor credinta intr-un anume set de valori: cinste, egalitate, etica si echitate socialista s.a.m.d., in timp ce construia inegalitati flagrante intre marea masa a "oamenilor noi" si casta privilegiatilor. Acum respectiva casta a preluat fraiele puterii politico-economice, a jefuit economia, a calcat in picioare idealurile utopice in numele carora si-a marcat ascensiunea si a refuzat cu obstinatie sa reconstruiasca sistemul de valori specific unei societati normale. Inexistenta acestui sistem perpetueaza si accentueaza boala societatii romanesti. Tragedia este ca fortele politice nu par nicidecum interesate sa iasa din cercul vicios. Fie ca sunt incapabile de pasi radicali, fie ca, pur si simplu, nu vor pentru ca in aceasta stare de dezagregare sociala, de lipsa a competitiei valorilor se pot castiga marile averi. In consecinta, asistam la aceleasi dispute sterile, la aceeasi batalie pentru imagine, la aceleasi artificii menite sa ascunda lipsa de proiecte politice serioase, dar sa mascheze si lacomia funciara a celor care cu cat au mai mult cu atat vor mai mult. Nu-i de mirare ca in sondajele de opinie numarul nehotaratilor e urias, la fel cum este si numarul nemultumitilor. Si pentru ca vine anul electoral pericolele cresc exponential. Faptul ca se mizeaza doar pe imagine, pe manipularea opiniei publice prin tot felul de metode, fie grosiere, fie subtile, nu poate decat sa sporeasca probabilitatea unor surprize de proportii. Nu poti controla o societate instabila, frustrata, fara sperante, oricati batrani specialisti in diversiuni ai avea.
Este pacat ca nu putem incepe cu sperante de mai bine noul an. N-avem motive sa credem ca vom asista la schimbari fundamentale menite sa aduca Romania intr-o minima stare de normalitate. Fete noi nu sunt, iar cele deja cunoscute nu mai inspira incredere. Cei care au puterea sa schimbe in bine societatea nu vor s-o faca, iar cei care ar vrea nu pot. De fapt, ce sa mai doresti, ce sa mai speri cand pana si Regele Mihai a ajuns sa vina special de la Versoix pentru a-i inmana, din partea unei reviste mondene, premiul "Omul anului 2003" premierului Adrian Nastase?!

#6810 (raspuns la: #6802) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Destinul unui exilat: Mihail Dim. Sturdza - de ARLEKYN la: 20/12/2003 09:11:18
(la: Romani in strainatate)
Destinul unui exilat: Mihail Dim. Sturdza

- De la ministerul de Externe francez la Europa Libera

Stranepot al domnitorului Moldovei, Mihail Sturdza (1834-1849), Mihail Dim. Sturdza inainte sa emigreze in Occident a trecut prin inchisorile si lagarele de munca comuniste. Diplomat al Institutului de Stiinte Politice din Paris, angajat al Departamentului de Schimburi Culturale si Stiintifice de la Ministerul de Externe al Frantei, interpret oficial pentru limba romana al presedintilor Frantei, redactor politic la Departamentul Roman al Institutului de Cercetari al postului de radio Europa Libera. Cunoscut si apreciat istoric, autor a zeci de studii publicate in prestigioase reviste din Occident, autorul monumentalei lucrari Dictionnaire Historique et Généalogique des Grandes Familles de Grèce, d'Albanie et de Constantinople, Paris, 1983.


M-am nascut la Bucuresti, in 1934, unde locuia familia mamei mele, intr-o familie socotita de vita veche si cit se poate de mosiereasca. Familia tatalui meu locuia la Iasi unde mi-am petrecut toata copilaria, pina la spargerea frontului in 1944, cind ne-am mutat cu totii definitiv la Bucuresti. Clasele primare le-am facut la Iasi, liceul l-am facut la „Dimitrie Cantemir", la Bucuresti, de la prima pina la ultima clasa. Doua saptamini dupa darea bacalaureatului am fost arestat sub acuzatia de a nu fi denuntat un complot care de fapt nu exista. Eram cel mai batrin din lot, aveam 17 ani, cel mai tinar avea 15 ani. Eram patru fete si vreo 10 baieti. Unii dintre noi au fost eliberati dupa trei luni de ancheta, ceilalti am fost dusi, dupa interogatoriile care au durat o luna la Rahova, la fortul Jilava, unde am stat trei luni. La Jilava am stat pina in noiembrie '52. De acolo ne-au despartit. Eu am fost trimis mai intii in lagarul de triaj si iarasi de foame de la Ghencea, apoi la Bicaz, la lagarul de munca fortata. Se construia acolo barajul pe Bistrita. Eram daca nu cel mai tinar, in orice caz printre cei cinci sau sase detinuti politici cei mai tineri ai acestui lagar, unde, de altfel, chiar dupa conventiile internationale nu ar fi trebuit sa ne aflam, conventiile aparind pe minori de rigorile muncii fortate. Am fost condamnat la trei ani de pedeapsa administrativa. Pedeapsa administrativa insemna sederea - fara condamnare in urma unui proces - in inchisori si lagare de munca la fel cu condamnatii politici, osinditi la tot felul de pedepse, in functie de vina care li se imputa. Dar ce importanta avea asta pentru Securitate, sa fii sau sa nu fii vinovat? Faceam parte dintr-o clasa sociala care trebuia distrusa. Au fost si perioade cind in acelasi lagar erau si detinuti de drept comun. Dupa Bicaz, din '53 pina in '54 ne-au dus in alt lagar de munca cu un regim mai usor - Stalin murise, ne-au transferat la Onesti, de unde am fost eliberat nu dupa trei ani, ci dupa 22 de luni, in noaptea de 30 aprilie spre 1 mai 1954. Am debarcat in Gara de Nord, cu un bilet de drum, dat de directia Penitenciarelor, in ziua cind la Bucuresti se serba ziua muncii, 1 mai, si tot orasul era mobilizat la defilare. In toamna anului 1954, urmind sfatul unui fost coleg de liceu, m-am inscris la examenele de la facultatea de filologie, presupunindu-se ca la sectia de italiana as fi avut mai multe sanse de a fi admis decit la istorie, din cauza, natural, a dosarului meu, al unuia cu origine nesanatoasa. Preocuparile mele ma duceau spre istorie. La toate facultatile erau vizite de prezentare a institutiei. La istorie a venit sa ne arate facultatea insusi profesorul Andrei Otetea, caruia m-am adresat spunindu-mi numele. Si intrebindu-l daca ma sfatuieste sa dau examen la istorie mi-a raspuns discret, dar ferm, ca acolo n-as avea nici o sansa. M-a sfatuit sa-mi incerc norocul in alta parte. Am fost admis la filologie, unde am urmat cursurile in mod normal. Au fost citeva arestari, dar putine, si la Facultatea de Filologie in momentul revolutiei maghiare din 1956, dat fiind ca studentii de la filologie au fost mai moderati, nu si-au manifestat entuziasmul ca la alte facultati. La sfirsitul studiilor era instituita o comisie de repartizare la locurile de munca, compusa din studentii cei mai meritorii din punct de vedere al convingerilor politice. Seful acestei comisii, nu-i voi da numele, este un personaj astazi extrem de important in fruntea Academiei Romane. Atunci era un tinar activist de partid extrem de vehement si chiar violent in limbaj. Am fost repartizat ca profesor de muzica, intr-un sat de linga Oradea Mare, unde ducindu-ma am obtinut pe loc o hirtie din care reiesea ca ei n-au nevoie de profesori de muzica. Am revenit la Bucuresti, unde dupa trei luni am gasit un post de invatator in comuna Mereni, judetul Vlasca, nu departe de gara Videle. Traiectul il faceam cu trenul, luni dimineata plecam, vineri dupa-masa reveneam la Bucuresti. In acea vreme, adica in 1961, se manifesta un anumit dezghet politic in tara, incepusera legaturile cu firmele occidentale, intreprinderile industriale romanesti aveau nevoie de traducatori. Cunosteam franceza, cunosteam engleza, m-am angajat la Iprochim, un institut de proiectari tehnice. Rusa n-am invatat, dupa cum n-a invatat-o nimeni dintre colegii mei, in decursul anilor in care a fost impus studiul acestei limbi in licee. M-am familiarizat destul de repede cu traducerile tehnice care erau extrem de bine platite. Eram platit cu 1500 de lei pe luna. Lucram cu alti doi colegi de facultate, pe care eu i-am adus, nici ei nu gasisera de lucru. Unul era Sorin Marculescu, astazi director adjunct la Editura Humanitas, care a reusit destul de repede sa scape de traducerile tehnice pentru care nu avea nici un fel de aplecare, celalalt coleg a fost Mihai Gramatopol, elenist, latinist, pe care o moarte timpurie l-a rapit nu demult dintre noi. Cu ei am ramas prieten de atuncea, ne facusem si serviciul militar impreuna. Avusesem la filologie un grup de prieteni din care mai facea parte Serban Stati, ajuns mai tirziu ambasador la Roma, Radu Niculescu, un filolog de foarte bun nivel care a murit tragic, Sorin Alexandrescu, pe care toata lumea il cunoaste, mai intii profesor universitar in Olanda, astazi revenit in tara, foarte activ in mediile culturale si editoriale.
Dupa 1948, aproape toti membrii familiei mele trecusera prin inchisori. Bunica din partea tatei si mama mea, de exemplu, fusesera acuzate de spionaj in favoarea englezilor, dat fiind ca, foste proprietare de paduri, avusesera niste contracte, pe vremuri, cu firme englezesti care cumparau cherestea. Acele contracte au fost descoperite de Securitate si trebuia sa se fabrice ceva, de exemplu spionaj pentru Anglia, cu bunica, cu mama, cu un intreg lot de fosti negustori de cherestea din Galati, de fabricanti de lemnarie, din Piatra Neamt, de fosti generali mosieri care trebuiau cu totii sa faca parte din acele inscenari judiciare atit de frecvente pe vremea comunismului. Din lipsa de probe, tot lotul a fost totusi eliberat dupa noua luni. Patru ani mai tirziu, in 1957, bunica mea, a reusit sa fie scoasa din Romania de niste rude de-ale ei din Grecia. Au urmat tot pe aceiasi cale sora mea, apoi o sora a mamei cu sotul ei si doi copii. In urma unei interventii venite din Franta, a plecat si matusa mea Elena Bratianu, vaduva lui Gheorghe Bratianu, ucis in temnita de la Sighet. In sfirsit in 1963, in decembrie, am plecat si eu, fiind obligat atunci sa renunt la cetatenie.

- Cum se pleca in acei ani?

In acei ani nu se pleca, de regula, decit cu mari greutati, clandestin, incepind din 1947, de la inceputul anului 47, cind lumea, mai ales burghezia si-a dat seama ca situatia era fara scapare, se pleca foarte greu cu forme legale, plecau cu forme legale pe atunci evreii, pentru ca era politica statului roman de a favoriza plecarea evreilor. Germanii, cealalta mare minoritate etnica nu puteau pleca.... erau deportati in tot felul de locuri indepartate. Se pleca extrem de greu prin legaturi foarte sus puse, pe care unii, foarte putini, le aveau printre responsabilii comunisti de mare influenta. Cazurile acestea erau foarte rare. In schimb, se fugea. Cum se fugea? Cei tineri treceau Dunarea inot. Era foarte riscant. Unii au fost prinsi si impuscati la granita. Altii erau prinsi in Iugoslavia si internati in lagare, dar nu erau returnati spre Romania, date fiind proastele relatii care existau intre statele Cominformului si Iugoslavia lui Tito. Altii erau intorsi de Iugoslavia in Bulgaria, unde erau internati in alte lagare. Cunosc cazuri, unde cei arestati in Iugoslavia au reusit sa scape vorbind doar frantuzeste, pretinzind ca erau francezi. Exceptind legionarii care fugisera intre 1941 si '44 in Germania sau Spania.... din acele categorii de fugari faceau parte atunci, in 1947-48, mai ales fostele cadre politice ale Romaniei Mari, oameni maturi, casatoriti. Pentru ei o fuga peste granita se facea cu riscul vietii, trebuiau luate si nevestele, multi au fost prinsi pentru ca trageau dupa ei valize noaptea, prin paduri. Granitele erau foarte pazite, dupa 1949 devenisera impermeabile,.... au mai fost citeva cazuri, putine dar spectaculoase, de fuga cu barcile pe Marea Neagra spre Turcia, iarasi foarte periculos, dupa aceia nu s-a mai plecat pina in 57, cind plecarea bunicii mele, atunci in virsta de peste 70 de ani si dupa aproape un an de puscarie, a constituit un fel de eveniment. Spun „un fel de eveniment" pentru ca in primele doua decenii de dupa Primul Razboi mondial bunica mea, Olga Sturdza, fusese Presedinta Societatii de Ajutorare a Orfanilor de Razboi, o asociatie caritabila careia ii donase si o mosie de linga Iasi, la Miroslava. Asociatia organiza camine, scoli profesionale pentru acei orfani. Bunica mea fusese o personalitate cunoscuta a Iasului, arestind-o Securitatea se gindise sa faca din ea o veriga a unui posibil proces de spionaj, la un capat societatea de cherestea de la Londra, adica imperialistii englezi, la celalalt capat generalii romani pe care bunica mea ii cunoscuse, adica tradatorii si mosierii. Numai ca multi dintre acei generali nu mai traiau, dupa cum si Societatea de cherestea imperialista nu mai exista. Securitatea a renuntat la inteligentul proiect. Dupa aceia, incetul cu incetul au reusit sa mai plece cite unii legal, pina cind prin 1965-66 au inceput sa se inmulteasca plecarile, obtinute foarte greu, dar totusi aprobate in cele din urma, datorita politicii guvernului comunist, care impingea fosta burghezie, intelectualii vechiului regim, peste granite. Fosta burghezie a oraselor, caci pentru chiaburi sau elementele anticomuniste de la sate nu exista nici o poarta de scapare.

- Si totusi, dupa '58, nu apare posibilitatea rascumparii, dupa ce la Londra s-a incheiat un aranjament intre Jakober, un controversat om de afaceri britanic, si seful rezidentei Romaniei de la Londra, Gheorghe Marcu?

Au existat cazuri foarte cunoscute dar si foarte putine, pentru ca ele erau negociate pe sume mari, intre 5 si 25 de mii de dolari de persoana. Ceea ce era foarte mult. Si azi e mult, dar atunci era ceva inaccesibil pentru pungile romanesti. Plateau rudele sau prietenii din strainatate. Si in cazul meu, care am plecat in decembrie 1963, deci si in cazul meu au fost duse din 1961 diferite tatonari din partea familiei mele din strainatate, atit familia mea romana cit si rude straine, pentru a se vedea daca prin Jakober nu se putea plati acea suma. Mergea greu, filiera cerea discretie. Cred ca s-ar fi definitivat negocierea daca nu ar fi intervenit o ruda de-a mea din Grecia, fosta personalitate politica, om batrin atuncea, dar care a vorbit direct cu ambasadorul roman la Atena. Asa ca am plecat fara ca formalitatile sa necesiteze vreo cheltuiala. Despre Jakober se vorbea mult. Dar cred ca relativ putina lume, poate nici 50 de cazuri, a trecut prin aceasta filiera. Nu stiu in ce masura Jakober era sau nu un om controversat. Nu stiu pe nimeni care sa-l fi cunoscut personal. Era un om de afaceri. Cred ca stia si romaneste. Intermediul sau roman, acum mi-am amintit, imi iesise complet din memorie, a fost generalul Marcu, de la Securitate bineinteles. Cazuri putine, dar care au avut parte mai tirziu de multa publicitate. Dupa aceia au inceput sutele, apoi miile de plecari pe cale legala, un adevarat exod, cu multe tracasari, cu formalitati nesfirsite, cu abandonarea locuintelor prin intelegeri oculte cu ofiterii care eliberau pasapoartele si care beneficiau deseori de predarea locuintelor pentru ei sau rudele lor sau prietenii lor. Cu cit se pleca mai mult, cu atit se lasau locuri si bunuri mai multe pentru oamenii regimului.

- Ati ajuns in Grecia?

Am ajuns in Grecia, unde am stat foarte putin, doua luni. La inceput am fost foarte impresionat de libertatea care domnea in Grecia, de faptul ca Grecia inainte de razboi fusese o tara saraca, mult mai saraca decit Romania, iar acum in '63 gaseam o tara prospera, unde totusi influenta partidului comunist era inca foarte mare. O tara care se refacea dupa grozaviile razboiului civil din anii 1947-52, si care nu-si revenise complet. Insa era o tara al carei progres economic era impresionant, rezultat, printre altele, al planului Marshall. N-am ramas acolo pentru ca nu cunosteam limba si toata lumea imi dadea sfatul sa plec in adevaratul occident, care pentru majoritatea romanilor era compus mai ales de Franta. Am plecat in Franta unde am lasat deoparte toate pretentiile legate de educatie si de studii si mi-am spus ca trebuie sa ma angajez acolo unde voi gasi de lucru, urmind ca pe parcurs sa studiez si alte posibilitati mai conforme cu preferintele sau cu pregatirea mea. Am fost anuntat ca la serviciile tehnice ale uzinelor Renault, birourile de proiectare cautau traducatori de engleza,.... am intrat deci ca traducator tehnic la proiectare, la Renault. Uzinele de automobile Renault erau un celebru bastion al partidului comunist francez. Sosirea mea acolo, venind dintr-o republica populara si socialista a constituit la inceput o curiozitate. Veneau multi sa ma vada ca sa auda, credeau ei, niste povesti entuziaste despre gloriosul regim comunist si zorile luminoase de dupa ceea ce noi romanii numeam Cortina de Fier si ceea ce francezii comunisti, care erau foarte numerosi si nu apartineau numai clasei muncitoare, considerau ca preludiul raiului pe pamint. Am fost foarte prost vazut, pentru ca relatarile mele despre inchisori, despre saracie, colectivizarea fortata, despre cozile la alimente i-au deceptionat intr-atit incit am fost considerat un personaj care n-avea ce cauta la Renault. Francezii au un spirit tolerant, dar am avut de nenumarate ori ocazia sa aud din partea lor observatia ca ce s-a intimplat in Romania este imposibil sa se intimple si in Franta pentru ca „noi n-o sa ne lasam dusi de nas", asa ziceau francezii. Pentru ei instaurarea unei dictaturi era un fel de pacaleala careia ii cadeau victime doar prostii. Francezii fiind prin autodefinitie inteligenti nu erau sa se lase dusi de nas de comunisti, vor sti ei foarte bine sa-i faca fata.

- Nu era socant pentru dumneavoastra, venind dintr-o tara comunista, unde majoritatea celor care nu erau incadrati in sistem erau anticomunisti, ... bine anticomunisti in tacere, asta dupa ce au fost anticomunisti cu arma in mina,... si sa nimeriti intr-o tara libera cu multi simpatizanti comunisti?

Francezul este ceea ce numim noi frondeur, e contra autoritatii si mai ales e contra autoritatii de dreapta. Atunci Franta era condusa de generalul de Gaulle, o personalitate foarte autoritara, de militar, care ducea natural o politica conservatoare, calificata drept fascista de cercurile de stinga din Franta si de catre partidele comuniste din Europa de Est si bineinteles mai exista atunci, acum 40 de ani, o clasa muncitoare care acum a disparut. In Occident astazi nu mai exista clasa muncitoare, exista o mica burghezie si cei care mai lucreaza ca muncitori, lucreaza ca muncitori calificati, nu mai au miinile minjite de ulei, lucreaza la masini perfectionate, se respecta programele de opt ore, pleaca in vacanta peste mari si tari,.... nu se mai poate vorbi azi de clasa muncitoare sau de mentalitate proletara. Dar in anii '60 ideologia si propaganda de stinga erau foarte active, de aceea pentru toate cercurile acestea, ce-si ziceau progresiste, o critica a comunismului era prost vazuta, ba chiar o dovada de primitivism. Se cunoaste reactia lui Jean Paul Sartre, dascalul stingismului, care, in momentul dezvaluirii crimelor staliniste de catre insusi Hrusciov, a fost de parere ca ziarele de stinga franceze sa vorbeasca cit mai putin de aceste crime ca sa, si aici citez, sa nu-i deceptionam pe muncitorii uzinelor Renault. Or, eu tocmai la uzinele Renault nimerisem. O serie de cadre, ingineri, medici, mai ales cei care venisera din Algeria din cauza razboiului colonial erau si ei anticomunisti dar n-o spuneau pe fata, erau prietenosi fata de mine, dar fara ostentatie.

- Care au fost primele impresii despre emigratia romanesca din Franta?

Primele contacte cu emigratia romaneasca au fost intimplatoare si nu le-am cautat. Vedeam romani, dar nu-i cautam cu dinadinsul. Ma duceam de citeva ori pe an la biserica romana din strada Jean de Bauvais, un mare centru al emigratiei. Acolo domnea preotul Boldeanu, fost legionar, lucru de care nu se prea vorbea. Ca persoana era foarte bonom si foarte accesibil. La biserica faceai cunostinte de tot felul. Bineinteles erau reprezentate acolo toate curentele emigratiei de la legionari pina la simpli tarani, fugari economici. Cind am venit la Paris era in toi procesul de calomnie deschis impotriva lui Constantin Virgil Gheorghiu, celebrul autor al unui roman de mare succes atunci, Ora 25, un roman de fictiune si cu o actiune cu totul inventata, al carui succes poate ca n-a fost chiar pe masura succesului altui roman inventat, Kaputt, al lui Malaparte. Constantin Virgil Gheorghiu intr-un alt roman al sau foloseste numele unui fictiv criminal de razboi pe care-l chema Rosetti, eu cred ca n-a facut-o dinadins. Niste membri ai familiei Rosetti aflati in Franta l-au dat in judecata. In proces a fost amestecata ca martor si Monica Lovinescu nu-mi mai amintesc daca si Virgil Ierunca. In fine a fost unul din procesele de senzatie. Tot in legatura cu emigratia se mai vorbea inca de atacul asupra Legatiei romane de la Berna, spre a se dovedi ca anumite cercuri sint sau nu sint infiltrate de securitate. Dupa atitia ani pot spune lucrurilor pe nume, n-am vrut sa fiu implicat prea de-aproape in conflictele si disensiunile emigratiei romane - cam identice cu cele care ravaseau toate emigratiile, compuse din oameni, care desigur doreau binele tarii, dar care, mai ales cei in virsta, nu aveau nici un fel de mijloace de a influenta guvernele occidentale sau opinia publica. Accesul la ziarele occidentale era daca nu oprit in orice caz foarte dificil. Unii erau prea vehementi, altii repetau la infinit tot felul de versiuni despre totalitarism care nu interesau Occidentul. Multi dintre cei tineri isi cautau un rost, cautau sa-si cistige existenta altfel decit pritocind la infinit niste resentimente care de fapt nu interesau mediile oficiale.

- Cum era structurata politic, profesional emigratia? Erau si membri ai partidelor politice care aveau grupul lor de admiratori...

Da, da... mai erau inca prezenti pe scena emigratiei romane oameni politici de suprafata. Generalul Radescu murise, dar mai traiau Gafencu, Alexandru Cretianu, Visoianu, Mihai Farcasanu, erau anumite poluri, personalitati discutate mai mult sau mai putin critic, care reprezentau Romania de dinainte de razboi, o Romanie pe cale de disparitie violenta. Se editau ziare. Comitetul National Roman scotea La Nation Roumaine, exista un ziarist evreu, René Théo, care scotea o gazeta sapirografiata foarte bine documentata, citeodata de scandal, dar nu de santaj, cum afirma astazi unii, care se numea B.I.R.E., Buletinul de informare al romanilor din exil, vreme de multi ani singura sursa de informare a diasporei romane. Emigratia era indusmanita. Erau legionarii, putini, dar activi, care nu puteau ierta regelui Mihai lovitura de stat de la 23 august. Existau citeva foste cadre ale partidelor liberal si national-taranesc cu oameni in virsta, mai degraba niste supravietuitori ai unui trecut care nu mai spunea mare lucru tinerilor, si apoi erau diferite organizatii de fosti militari.... era colonelul Emilian, care scotea ziarul Stindardul in Germania, ziar si mai virulent anticomunist decit B.I.R.E.. Sa nu-l uit pe Pamfil Seicaru... un ziarist curajos, dar pe care exilul nu-l iubea.

- De ce evitati contactul cu romanii din emigratie? S-a intimplat vreun incident anume? Sau pur si simplu va cautati un rost acolo si evitati gilceava.

Asa cum spuneti evitam gilceava. Mi-am dat seama ca a fi implicat prea mult in toate disensiunile acelea ridica un grup intreg impotriva ta. Prin simplul fapt ca esti vazut cu unii si nu esti vazut cu altii provoaca comentarii si iti aprinzi in cap niste probleme de care nu ai nevoie. In al doilea rind, tonul pe care se desfasurau aceste polemici in sinul emigratiei veneau de la niste oameni care n-aveau altceva de facut decit sa vorbeasca la infinit despre ce-ar face ei in caz ca ar cadea comunistii de la putere. Prea multe atacuri la persoana, o specialitate dimboviteana, atunci ca si acum. In al treilea rind, se stia ca exilul era infiltrat de informatori ai Securitatii, unul era chiar o printesa cu nume fanariot, si ca prin diferite mijloace de santaj fusesera recrutate anumite personalitati din emigratie. Unul din primele cazuri a fost acela a trei-patru persoane care plecasera cu regele dupa ce a abdicat, personal de serviciu, devotati regelui, dar familiile lor ramasesera in tara si au fost foarte repede obligati sa dea informatii Securitatii despre ceea ce se intimpla in locuinta regelui. Bineinteles, lucrul s-a aflat si ei au fost concediati. Mai tirziu a aparut un caz foarte mediatizat, al profesorului Virgil Veniamin, unul din directorii Fundatiei Culturale Carol I de la Paris, despre care s-a dovedit ca avind familia ramasa in tara a fost santajat de Securitate si obligat sa dea informatii. Acuma, ce informatii putea sa dea altele decit ca in ziua cutare un comitet roman de nuanta politica cutare se intrunea in sala cutare ca sa discute diferite probleme anticomuniste? Evident, stirea era vitala pentru Securitatea romana compusa din atitia oameni, foarte bine platiti ca sa asculte dupa usi si sa nu faca nimic altceva, de altfel rapoartele care s-au publicat in ultimii ani arata cit de prost informati si cit de deficienti din punct de vedere politic si cultural erau acei ofiteri carora le lipseau posibilitatile intelectuale spre a-si mobila rapoartele pe care le furnizau Bucurestiului. Un al patrulea motiv care nu m-a impins spre o deosebita implicare in zbuciumul emigratiei a fost ca m-am casatorit, traind de atunci, mai ales, in mijlocul unei familii franceze si al unui anturaj francez. Continuam sa vad romani, rude, citiva intelectuali din emigratie, participam la reuniunile redactiei periodicului Revue des Etudes Roumaines, citeam publicatiile diasporei. Dar sterilele controverse politice nu ma interesau. Legatura afectiva cu tara pierduta era pastrata de mine vie mai ales datorita studiilor istorice prin bibliotecile din Paris sau Londra.

- Cum a evoluat cariera dumneavoastra in Franta?

- Mi-am dat demisia din uzinele Renault dupa ce am gasit un alt post de traducator la o intreprindere de calculatoare, din centrul Parisului, o industrie aflata atunci la debuturile ei. Meseria aceea nu mi-a placut deloc. Nu sint facut pentru lucruri tehnice, nici pentru matematici. Printr-o coincidenta, am fost intrebat in martie 1968 daca-l pot insoti ca interpret pe generalul de Gaulle in vizita oficiala pe care urma sa o faca in Romania peste doua luni. Faptul ca alegerea serviciilor de protocol de la ministerul de Externe a cazut asupra mea se datoreste unei intimplari. Persoana care in mod normal ar fi trebuit sa-l insoteasca pe generalul de Gaulle a fost doamna Sanda Stolojan, pe care o cunosteam de mult, si de care continua sa ma lege o veche prietenie. Dar pentru generalul de Gaulle, d-na Stolojan avea un mare defect, era femeie. Sa explic: Generalul fiind un om inalt si impunator, cu o voce de militar si gesturi de actor era de parere ca linga el ar fi trebuit sa fie prezent un interpret barbat. Atunci, pentru ca d-na Stolojan sa nu fie sanctionata pentru ca nu era barbat, s-a decis sa fie prezenta la acele discutii dintre de Gaulle si Ceausescu care nu aveau loc in public. Pentru aparitiile in public ale generalului s-a socotit ca ma potriveam mai bine, fiind si eu inalt. Nu stiam atunci ca as poseda calitatile necesare pentru a fi un bun interpret al generalului de Gaulle, care era un om intimidant. Astfel incit am fost angajat sa fac, la inceputul misiunii, cercetari de biblioteca pentru a pregati discursurile generalului de Gaulle. Discursurile propriu-zise i le pregateau serviciile Presedintiei pe baza unei documentari istorice pe care am furnizat-o eu, documentarea asupra politicii prezente fiind, natural, data de serviciile ambasadei franceze de la Bucuresti. Discursurile erau intotdeauna, la cererea partii romane, pregatite dinainte, nu se improviza, si nu se improviza, in primul rind, deoarece Nicolae Ceausescu era incapabil sa improvizeze, el fiind nu numai un foarte prost orator, din punct de vedere sintactic, dar si un prost orator din punct de vedere al exprimarii, cu o vorbire sacadata si deficienta. Nu era un om limitat ca inteligenta. Era un om limitat ca formatie intelectuala. Si natural, un sclav al limbajului de lemn. Nu odata, improvizatiile oratorice, avintate, ale generalului de Gaulle au provocat surpriza publicului roman.

- Prezenta d-voastra ca traducator in delegatia franceza nu era o pilula prea amara pentru autoritatile romane?

Numele interpretului nu apare niciodata, nicaieri, pe nici un document publicat. Era comunicat doar oficialitatilor celeilalte parti, spre a i se rezerva un loc la ceremonii, in cursul deplasarilor, etc. Discursurile erau pregatite dinainte. Atit versiunea franceza cit si cea romaneasca erau schimbate intre parti, asa incit toata aceasta „prietenie calduroasa" era foarte ingradita de corsetul obligatiilor protocolului. De exemplu, la un moment dat, de Gaulle, caruia ii placeau comparatiile istorice curajoase si riscante, aicea la Bucuresti a vrut sa vorbeasca despre Basarabia, intr-un mod foarte aluziv. Partea romana l-a rugat sa nu atinga acest subiect, fraza a fost scoasa, eu am pastrat ciorna documentului care mi-a fost pe urma furata din casa de cineva care a fost trimis sa vada ce am eu la domiciliu meu, la doua-trei luni dupa ce se incheiase vizita. Aceste discursuri oficiale fiind foarte bine pregatite, generalul nu avea decit de pronuntat discursul, pe care chiar si la virsta lui il citea o data, de doua ori si-l memoriza, avea o memorie extraordinara, dupa care eu citeam versiunea mea. De vreo doua ori, din cauza programului foarte incarcat. am luat si eu parte la discutiile particulare dintre de Gaulle si Ceausescu. Elena Ceausescu era intotdeauna prezenta, ei aveau un interpret, Platareanu, foarte bun interpret, mai bun decit cei cu care am avut de-a face mai tirziu, alesi absolut pe linie de partid si ale caror cunostinte de franceza erau cam aproximative.

- Cum de au intrat in casa, la Paris, sa cotrobaie prin hirtiile dumneavoastra?

Au fost mai multe tentative.... propuneri de vizite ale unor fosti colegi de studii. Aceea care a reusit a fost comisa de o persoana pe care o cunosteam demult. Care a cerut sa stea o saptamina si care a stat vreo doua luni. Dupa aceia mi-am dat seama, a scotocit prin lucruri. Au disparut diferite scrisori, unele absolut fara interes pe care le primisem de la prieteni, dar si ciornele pregatite de mine pentru discursul generalului de Gaulle, inclusiv acea parte unde figura aluziv Basarabia, precum si unul - de ce doar unul?- din caietele de note luate la Biblioteca din Londra.

- Ati cerut dosarul la CNSAS, poate regasiti hirtiile in dosar?

L-am cerut. Cred ca sint deja doi ani. Un foarte amabil functionar mi-a spus ca o sa dureze trei luni si de atunci au trecut doi ani. N-am mai primit nimic. Nu ma mai gindesc la asta, auzind pe parcurs ca aceste dosare sint si asa foarte pieptanate. Singura senzatie pe care ti-o dau e de scirba. Asa ca....
Insa, asa cum v-am spus, eu nefiind implicat in treburile emigratiei, n-am fost supus unor tentative prea dese de a fi tras de limba. Lucrurile s-au schimbat mai tirziu, cind am ajuns la Europa Libera.
Dupa vizita lui de Gaulle am fost angajat la ministerul francez de Externe in calitate de functionar, nu de diplomat. In rastimp mi-am luat o diploma la Institutul de Studii Politice, si am lucrat, vreme de 15 ani, ca atasat la Serviciul de schimburi culturale si stiintifice la ministerul de Externe. O experienta foarte interesanta, am avut posibilitatea sa cunosc somitati culturale din lumea intreaga care veneau la Paris ca invitati ai statului francez.
Am mai fost chemat ca interpret si in alte dati, cu ocazia vizitei facute de Ceausescu la Paris presedintelui Pompidou si cu ocazia celor doua calatorii facute de presedintele Giscard d'Estaing in Romania, si de cei doi Ceausescu in Franta. Aparent, in ochii multora, si probabil si in cei ai Securitatii, faptul de a ma afla in preajma unor sefi de stat, pe cind atitia alti exilati nu reuseau sa patrunda nici macar in redactiile marilor ziare, asta facea din mine o persoana importanta. Impresia insa era falsa, bineinteles. Sefii de sta nu fac confidente interpretilor.

- Cum era sa te intorci in Romania, chiar si intr-o delegatie oficiala, se schimba ceva in tara, cum percepeati atunci evolutia Romaniei?

Am venit de trei-patru ori. Prima data, in 1968, reactisa ambasadei romane a fost de surpriza,... evident dezagreabil surprinsa....

- De prezenta dumneavoastra .....

Cind s-a dat numele meu.... la ambasada romana, pe lista delegatiei, eram de acum cetatean francez.... Mi s-a spus imediat de catre francezi: „nici nu stiti cit de prost vazut sinteti acolo, ne-au spus: pe asta de unde l-ati gasit?" Era o reactie cu totul neobisnuita, dar romanii nu puteau sa refuze, argumentul originii nesanatoase nu avea curs in Franta. S-a cerut ca numele meu sa nu apara in comunicatele de presa. Dar oricum, nu s-a facut o exceptie in cazul meu pentru ca interpretul in cadrul delegatiilor oficiale este o mobila, o mobila care trebuie sa functioneze perfect. Ti se iarta eventual o greseala odata. O a doua, daca nu e chiar prea apropiata de prima. Dar, a treia oara ti se multumeste si esti inlocuit. Deci numele meu nu aparea si asta era regula. Francezii si in general toate tarile occidentale tineau foarte mult ca delegatiile lor in tarile comuniste sa fie insotite de un interpret ales de ei, pentru ca atunci cind autoritatile locului furnizau interpretul lor, el traducea ce trebuia sa auda populatia locala. Si a fost un incident la vizita unui presedinte american in Polonia, cind interpretul unic, furnizat de autoritatile poloneze cinta laude comunismului, adica intorcea frazele in asa fel incit sa reiasa ca presedintele american era un admirator al comunismului. Deci am venit ca interpret.... n-am fost hartuit deloc, nu pot spune. Locuiam cu delegatia franceza, de regula singur intr-o cladire unde era incartiruita toata delegatia. Doar odata, la Craiova, am stat in aceiasi camera cu unul din bodyguarzii presedintelui de Gaulle. L-am vazut cu foarte multa nonsalanta scotindu-si pistolul si punindu-l pe masa de noapte. Eram protejat... mi se dadea pe durata calatoriei un pasaport diplomatic. Natural, eu evitam sa iau initiative.... anticomuniste. Eram interpretul.... si atit. De obicei nu eram repartizat cu personalitatile franceze in acelasi automobil. O data, la prima vizita, am fost in masina cu ministrul francez de Externe, Maurice Couve de Murville, care profitind si el de un sfert de ceas de putina liniste, conversa mai relaxat si m-a felicitat pentru calitatile mele de interpret si datorita acestei remarci l-am intrebat daca pot ramine in cadrele ministerului. A spus da. Eu n-am pus prea mult temei pe da-ul asta dar foarte repede s-a tinut de cuvint. Pentru ca stiam bine englezeste, nu romaneste. De asta am fost angajat. La acea epoca limba engleza inca nu patrunsese prea temeinic in rindurile administratiei franceze. Pentru mine faptul de a insoti o delegatie oficiala franceza intr-o tara din care plecasem pentru ca nu mai voiam sa traiesc acolo nu a reprezentat un caz de constiinta... Cerusem sa mi se dea, in cele trei-patru zile de program oficial, o ora libera de care am profitat sa-mi vad mama si bunica cealalta, nu bunica acum stabilita in Franta, si sa le aduc cite ceva. Erau vremuri extrem de grele, de mari lipsuri, pentru ceea ce se numea ramasitele burghezo-mosierimii. Asa ca n-aveam mustrari de constiinta ca am venit. Daca nu veneam eu venea altul. Si nu se schimba nimica. Singura, modesta mea contributie patriotica la acele vizite oficiale a fost transmiterea in birourile Presedintiei franceze ale unor cereri de eliberare de pasapoarte, cereri incredintate mie de familii romanesti din Franta care aveau rude dincolo si nu reuseau sa le scoata. La fiecare vizita oficiala, Presedintia Frantei inmina lungi asemenea liste, cererile au fost de regula rezolvate rapid.

- Mama d-voastra a primit pasaport? A reusit sa va viziteze in Franta?

E o anecdota si aici de povestit. Cind m-am logodit, asta a fost in iunie '69.... vizita generalului de Gaulle in Romania avusese loc in '68, in mai... un an dupa aceea m-am logodit. Sotia mea viitoare era franceza. I-am telefonat mamei. I-am spus ca m-am logodit, ca nunta va avea loc in septembrie, sa faca cerere de pasaport. Mama s-a dus la militie a facut cerere de pasaport. Si n-a primit nici un raspuns. Au trecut o luna, a doua luna, era deja august.... Spre a evita si cel mai mic contact al meu cu functionarii ambasadei romane, m-am adresat uneia din personalitatile pe care le cunoscusem in cursul activitatii mele la ministerul de Externe, care era fostul ministru gaullist, Gaston Palevski. El l-a sunat imediat pe ambasadorul roman si i-a spus ca doamna Sturdza, de la adresa cutare, este invitata la nunta fiului ei in septembrie si ca roaga ambasada sa urgenteze formalitatile, nedind nicidecum de inteles ca ar exista dificultati. Dupa doua zile mama a fost chemata la militie. I s-a spus: „doamna, am auzit ca fiul d-voastra se casatoreste, va felicitam, veniti peste doua zile sa va luati pasaportul". Mama a avut pasaportul. Vine la nunta in septembrie. Sta trei luni in Franta. Se intoarce la Bucuresti in decembrie si in luna ianuarie in anul urmator primeste raspunsul de la militie pentru cererea facuta: cererea era refuzata. Asta era birocratia securista. Mama a venit in Franta de mai multe ori de atuncea.

- Cum ati ajuns de la ministerul de Externe francez la Europa Libera?

In urma victoriei socialistilor la alegerile din Franta, in 1980, situatia mea la ministerul de Externe, care nu era deloc o situatie nici vizibila si nici foarte importanta reprezenta totusi un ghimpe in ochii noilor zelatori socialisti. Am aflat, spre surpriza mea, ca eram omul lui Giscard d'Estaing. De ce? Pentru ca fusesem cu el de doua ori in Romania. Si atita tot. Conditiile de lucru s-au inrautatit. A venit un nou sef care era dezagreabil si nu mi-a mai placut atmosfera, devenea foarte de stinga. In momentul acela vorbind cu Vlad Georgescu, fostul meu coleg, nu de facultate ca el a facut istoria, ci de armata, ambele stadii de serviciu militar le facusem cu el si ramasesem prieteni, i-am povestit de situatia mea si el mi-a promis ca la prima ocazie ma angajeaza la Europa Libera. Vlad avea acolo o situatie deosebita.... era foarte bine vazut de americani. Felul lui de a fi fusese apreciat de Ambasada americana de la Bucuresti, a plecat din Romania, a fost luat la Europa Libera in urma unor evenimente agitate, cu arestari, care se cunosc. Acolo a ajuns foarte repede seful departamentului romanesc. Europa Libera nu era compusa doar din Departamentul romanesc, erau 15 alte departamente nationale. Insa Vlad era unul dintre putinii sefi de departamente foarte agreati de americani, prin felul lui de a fi, neconventional si direct. Americanii de la Europa Libera nu tineau foarte mult sa aiba relatii cu angajatii neamericani. Faceau exceptie englezii. Vlad Georgescu era de altfel foarte dusmanit pentru ca deabia venise si a fost pus imediat in capul departamentului, fara sa aiba o vechime adecvata. Pentru ca era foarte capabil. Europa Libera nu a fost acel loc magnific si entuziasmant despre care unii povestesc ca ar fi fost. A jucat un rol de prim plan in lupta contra comunismului, insa erau si acolo inamicitii personale, conflicte de munca, la fel ca peste tot, si la fel ca in toate comunitatile diferitelor emigratii, poate mai accentuat la Europa Libera, unde se lucra, dar se si traia intr-o lume inchisa. Erau diferente mari de formatie intelectuala si diferente de caracter, de religie... si de convingeri. Erau oameni veniti din toate orizonturile politice si de pregatire, sau de nepregatire culturala... foarte diferite.

- Adolescent fiind tot ce stiam aflam de la Europa Libera. Imi amintesc ca se asculta Europa libera vara cu geamurile larg deschise. Stateam seara in curte si ascultam Europa Libera de la vecinii care aveau un aparat vechi de radio foarte bun.

Vreau sa spun inca ceva. Despre reactia autoritatilor romanesti la numirea mea la Europa Libera. Cind m-am intors definitiv la Bucuresti in 1991, am avut ocazia sa-l intilnesc pe directorul Arhivelor Nationale, profesorul de istorie Ioan Scurtu, astazi directorul Institutului „N. Iorga". Prevenit fiind de vizita mea, el a pregatit pe birou niste dosare ale Europei Libere, sa mi le arate. Aceste dosare aveau adnotari de mina lui Gheorghiu Dej, facute doua zile dupa ce emisiunea avusese loc. Deci emisiunile Europei Libere erau urmarite la cel mai inalt nivel.
Cind s-a aflat la Bucuresti, foarte repede, cam dupa o saptamina, ca am fost angajat acolo, a venit un vecin la mama, locuia ca si astazi intr-un bloc de linga Liceul Sincai, a venit mi se pare responsabilul cartii de imobil sa-i spuna: „doamna va cauta niste militieni". Au venit doi militieni, erau tineri, sa-i spuna ca toti dusmanii poporului vor sfirsi asa cum merita; ca eu am intrat la Europa Libera si sa stie si dinsa la ce se poate astepta. Insa cit am fost eu la Europa Libera nu am avut nici un fel de neplaceri. Asta se datoreaza si faptului ca din cei zece ani cit am lucrat acolo, sase am fost angajat la departamentul de cercetari, care depindea de o directie diferita decit acea a posturilor de radio. La postul de radio era director, cum am spus, Vlad Georgescu care dirija acea echipa cu totul remarcabila de redactori specializati ai programelor de politica interna romaneasca: Serban Orascu, N.C. Munteanu, Emil Hurezeanu, mai tirziu a venit Mircea Iorgulescu, era Gelu Ionescu la partea culturala.... mai erau desigur si altii care participau la emisiuni, nu aveau programe fixe. Si mai erau emisiunile culturale ale Monicai Lovinescu si ale lui Virgil Ierunca, de la Paris. Singurii care au avut privilegiul sa dirijeze un mare program al Europei Libere nefiind domiciliati la Munchen. Era o favoare care li s-a facut doar lor si care se datora meritelor exceptionale. Pe linga posturile de radio exista un mare Departament al Cercetarii. Aceasta cercetare era bazata pe o documentare imensa, consecinta si ea a enormelor posibilitati financiare ale Europei Libere finantata de Departamentul de Stat, multa vreme dirijata pe fata de CIA, serviciile specializate americane, dupa aceia amestecul CIA a devenit mai discret, dar n-a incetat niciodata. De aceea se credea ca Europa Libera ar fi o centrala de spionaj. Ceea ce nu avea cum sa fie. De acolo plecau informatiile din care multe erau difuzate prin presa romaneasca la care Europa Libera era abonata si venea absolut fara nici un numar de ziar sau de revista lipsa. Si asta a fost unul din punctele de intrebare iscate de faptul ca emisiunile noastre dirijate impotriva Bucurestiului si sprijinite pe o documentatie foarte serioasa puteau avea loc pentru ca noi primeam, prin posta, oficial, presa romaneasca.

- Venea chiar pe numele Europei Libere?

Da, pentru Europa Libera. Si evident se gaseau informatii nu numai in Scinteia dar de exemplu intr-o revista considerata, gresit, absolut fara interes politic care se chema Muncitorul sanitar si in care se putea citi ca in cutare loc a avut loc o epidemie, sau intr-o revista din Constanta de unde se putea afla ca se intimplase ceva la vami, de unde se puteau difuza amanunte interesante. Departamentul de cercetare avea la dispozitie mijloace financiare extraordinare. Salariile la Europa Libera erau foarte mari tocmai pentru ca sa impiedice tentatiile banesti care ar fi putut veni din partea organelor comuniste. Si totusi au exista si acolo agenti de informatii si la nivel foarte inalt. Departamentul de cercetare avea alt director decit acel al radio-ului, un director adjunct englez iar in ultimii ani a fost si un director adjunct ceh, un om foarte capabil care a disparut peste noapte de la Europa Libera imediat ce Havel a luat puterea in Cehoslovacia pentru ca Havel i-a transmis imediat dosarul americanilor.
La Departamentul Cercetarii se redacta un buletin saptamanal care se chema Free Europe Research Bulletin, in engleza, cu un capitol pentru fiecare tara a blocului comunist si un raport zilnic, pe hirtie verzuie sau pe hirtie galbuie care se numea Daily Report. Imi amintesc si acum de orele de insomnie si de tensiune prin care a trebuit sa trec in primele saptamini dupa angajare, obligat fiind sa redactez acele documente intr-o engleza nu numai foarte buna dar si tehnica si potrivit stilului jurnalistic foarte concis pe care-l practica americanii. Ei sint singurii cred.... cu englezii, care exceleaza in aceasta meserie a jurnalismului, mai bine decit germanii care sint greoi, chiar daca sint foarte precisi si bineinteles mai bine decit francezii si italienii care nu se pot lasa de obiceiul de a face si putina retorica si figuri de stil pe linga ceea ce au de spus. A fost pentru mine o experienta pasionanta.

- Cite pagini trebuia sa aiba raportul?

Fiecare tara avea alocat un anumit spatiu.... in cadrul acelui document cotidian. Am lucrat la Daily Report doi ani de zile. Era mai greu decit rapoartele saptaminale pentru ca trebuia sa fii la masa de lucru la ora cinci si jumatate dimineata ca sa-l predai la ora opt, pe baza informatiilor venite in cursul serii si noptii.

- Ce spatiu ocupau stirile romanesti?

Trebuiau sa fie patru-cinci stiri. Foarte scurt si cuprinzator.

- De unde luati informatiile? De pe fluxurile agentiilor de stiri, din presa romaneasca ...

Si presa romaneasca si presa internationala... si acolo aveam un serviciu de presa extraordinar. Primea zilnic kilograme de hirtie, doua sau chiar trei kilograme de ziare, depese si rapoarte, din care selectam articolele importante aparute in principalele ziare din lume si nu numai in presa engleza, germana, franceza... dar si in ziare italiene, turcesti sau suedeze. Pe aceasta baza construiam, colegii mei si cu mine, o documentatie foarte interesanta, culturala, economica sau politica. Pentru rapoartele saptaminale aveam mai mult timp. Fiind scrise in limba engleza si de redactori care nu vorbeau la radio, n-am fost cunoscuti in Romania, noi cei de la cercetare. Buletinele noastre erau difuzate tuturor agentiilor de stiri din lume, ambasadelor occidentale si universitatilor, atit americane cit si engleze, franceze si asa mai departe. Dar, ramineau la stadiul de documente scrise. Pe cind cei care vorbeau la radio se adresau cetatenilor romani si erau mult mai expusi fata de actiunile Securitatii. Asa se si explica faptul ca unii dintre ei, cum era Serban Orascu, unul dintre cei mai buni redactori, au fost tinta unor atentate. La fel Monica Lovinescu. Despre Vlad Georgescu se presupune ca ar fi murit iradiat. Eu nu cred asta. Cred ca a fost o boala ereditara, tatal lui a murit de aceiasi maladie tot la virsta de cincizeci si ceva de ani, dar adevarul nu se va sti niciodata. Emil Georgescu a fost supus unui tentative de asasinat. Faimosul terorist, care lucra si pentru Securitate, Carlos a depus niste bombe la departamentul ceh, omorind pe cineva si ranind mai multi. Acuma se stie ca romanii erau cei vizati. Astfel ca Europa Libera nu era un loc din cele mai linistite. Dar existau avantaje materiale mari, erau satisfactii intelectuale deosebite, erai la curent cu o documentatie extraordinara, aveai acces la biblioteca postului de radio..... una din cele mai interesante din Europa. Dar nu era un loc unde infloreau prieteniile.

- Care erau relatiile Europei Libere cu emigratia romaneasca din Occident?

Directivele venite de la Washington, de la conducerea americana erau de a nu difuza tezele emigratiei. De a nu da cuvintul emigratiei decit in mod exceptional. O exceptie a fost facuta pentru Monica Lovinescu si Virgil Ierunca din care Europa Libera a facut perechea poate cea mai mediatizata a exilului romanesc. Ei aveau girul directiei americane si prin ei razbatea o importanta parte a vietii emigratiei din punct de vedere cultural. Mai erau solicitate ocazional personalitati, dar nu politice, ale exilului cum ar fi Matei Cazacu, de la Paris, istoric, veneau prin telefon din America comentariile lui Vladimir Tismaneanu si ale altora. Din Munchen era Pavel Chihaia, alt colaborator ocazional, un om de o mare tinuta intelectuala si morala dar care nu facea parte din salariatii Europei Libere. Emigratia in general, a oricarei natiuni, era prost vazuta de americani, considerata - pe drept sau pe nedrept - ca un fel de sursa de neplaceri, ba chiar catalogata drept fascista de anumite cercuri care aveau tot interesul sa prezinte emigratia romana, sau poloneza, sau maghiara sub un aspect negativ. Evident ca erau si legionari in emigratie, dar ei nu aveau acces niciodata la microfonul Europei Libere.... Cit despre fruntasii politici ai emigratiei foarte rar li se lua un interviu. Se lua un interviu regelui, la fiecare sfirsit de an. Regele era foarte stimat de americani. Au existat doua chiar trei tentative din interior de a prezenta personalitatile politice romanesti sub o lumina fascista. Cineva din departamentul romanesc a falsificat de exemplu o banda de magnetofon astfel incit sa reiasa ca liderul taranist Corneliu Coposu era favorabil legionarilor.

- Asta, dupa '90....

Da, dupa '90. Autorul acestui fals a fost usor descoperit pentru ca se stia cine se ocupase la ora si in ziua respectiva de emisiunea in cauza... si in loc sa fie dat afara imediat a fost pastrat in functie, avind o coloratura cu totul nefascista. Era unul dintre zelosii furnizori ai documentatiei tendentioase de care s-a folosit din belsug, apoi, Alexandra Laignel Lavastine.

- Cum v-a marcat exilul?

Pentru cei care au trait personal experienta exilului, el a echivalat, chiar si pentru mine care l-am abordat in conditii mai bune de cit multi altii - cunosteam perfect limba si aveam multe cunostinte la fata locului cu care sa pot schimba o vorba si la care sa pot face o vizita, pentru aceia exilul a insemnat o rana a sufletului, care s-a vindecat desigur, mai greu sau mai usor, dupa caz, dar care a intretinut multa vreme imaginea tarii pierdute.

- Fie piine cit de rea....

Celebrul vers „fie piine cit de rea, tot mai bine in tara ta" este inexact si inselator. Cei care s-au straduit sa scape de piine rea din Romania comunista o facusera din disperare si, deseori, privind spre miraje de care in cele din urma nu au avut parte. Unii si-au gasit locul in tarile de azil, mai greu daca nu stiau limba si n-aveau o meserie tehnica, mai usor daca stiau unde le e norocul. Altii au continuat, ani de zile, sa sufere departe de tara, fara „relatiile" de la care tot romanul isi inchipuie gresit ca va veni salvarea. Unii au facut stare, altii chiar avere, citiva dintre acestia, putini, s-au gindit sa-si ajute si compatriotii care o duceau greu si continuau sa se imagineze, precum Cioran, „pe culmile disperarii".... Altii, si am auzit cu urechile mele de la un exponent al acestei categorii, de indata sositi in occidentul liber si prosper s-au repezit la bunatati si „am mincat ca spartii". Adio spectrul foamei, adio cozile la piine, adio dosarul de cadre. Doar dupa aceea a survenit confruntarea cu realitatile occidentului, cu obligatia de a se conforma cu civismul occidentului, cu necesitatea efortului care nu e remunerator decit daca muncesti, cu ideea ca in occident invirteala nu are curs.





Crede si nu cerceta!...
munca in strainatate - de Catalina Bader la: 21/01/2004 04:19:42
(la: Romania e in rahat pan' la gat. Solutia?)
Legalitate si bani multi

Anul trecut, peste 46.000 de romani au plecat la munca in strainatate prin Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca (OMFM) si prin Patronatul ACORD. Alte zeci de mii de persoane au plecat pe cont propriu. Salariile pe care romanii le castiga in strainatate sunt mult mai mari decat cele pe care le-ar primi in tara. Numai cei care au plecat prin intermediul OMFM au castigat, in total, in 2003, aproximativ 101 milioane de euro. Banii, care in majoritate se intorc in tara, au doua tinte: familia si diverse investitii. Lipsa locurilor de munca din tara si salariile mici i-au determinat pe zeci de mii de romani sa isi caute norocul in strainatate. Daca la inceputul anilor ‘90 oamenii plecau “la risc”, ajutati de cunostinte sau in baza unor promisiuni, aparitia firmelor care intermediaza gasirea unui loc de munca in straina tate a modificat piata. Roma nii, care isi gasesc un job in strainatate prin Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca sau prin firmele private, au asigurari medicale, contracte si venituri sigure. Diferenta dintre salariile primite in tara si cele din strainatate este foarte mare. Astfel, in tara, salariul mediu lunar este de aproximativ 5 milioane de lei, echivalentul a 120 de euro, in timp ce in strainatate, salariul mediu pe care il primeste un roman este de aproape 1.000 de euro.

Germania si Spania sunt in top

Ofertele de locuri de munca in strainatate sunt foarte variate, in functie de firma care intermediaza plecarea. Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca, institutie aflata in subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, a intermediat anul trecut locuri de munca atat in industrie, agricultura, gastronomie, cat si in domeniile hotelier, sanitar si construct ii de masini. Germ a n i a , S p a n i a , Elvetia, I t a l i a , Q a t a r , Ungaria si SUA sunt tarile in care au plecat roma nii anul trecut prin OMFM. Suma totala pe care au castigat-o in 2003 cei peste 40.000 de romani care au plecat prin Oficiu este de 101 milioane de euro. La preselectiile organizate de OMFM, romanii care isi doresc sa plece la munca in strainatate formeaza cozi uriase, ajungand uneori sa doarma in strada, doar pentru a nu pierde randul. Pentru 2004, in perioada 27-30 ianuarie, OMFM organizeaza preselectie pentru locuri de munca in agricultura spaniola. Potrivit ofertei angajatorilor iberici, vor fi selectate 600 de persoane.

Peste 6.000 de medieri ale ACORD

“Lucram cu persoane calificate, cu oameni pentru care putem negocia salarii bune”, sustine Roxana Prodan, presedintele Patronatului Agentilor Economici Acreditati p e n t r u Ocuparea si Plasarea Fortei de M u n c a (ACORD). Anul trecut, prin Patronat au plecat la munca in strainatate peste 6.000 de persoane.

Cu sau fara comision

Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca nu percepe nici un comision pentru inscrierea in baza de date sau pentru medierea unui loc de munca in strainatate. Comisionul perceput de firmele care fac parte din Patronatul ACORD pentru inscrierea in baza de date este de aproximativ 600.000 de lei. “Dupa ce este platita taxa pentru procesarea datelor, omul nu mai trebuie sa dea nici un ban pana nu este semnat contractul, adica pana nu ii gasim un loc de munca. Noi ne ocupam de traduceri si de legalizarea actelor, iar comisionul platit de roman in momentul in care pleaca este de 300-400 de euro, in functie de fiecare tara si domeniul in care urmeaza sa munceasca”, spune Roxana Prodan. Cel mai greu de obtinut este primul contract. Dupa aceea este mult mai usor. Perioada pentru care sunt semnate contractele variaza in functie de tara, de domeniul si de firma care intermediaza. Perioada minima este de trei luni, iar cea maxima este de doi sau trei ani.

Venituri inzecite fata de cele din tara

Salariile romanilor care pleaca in strainatate sunt, in medie, de 1.000 de euro. Acestea depind insa de domeniul si tara in care lucreaza fiecare. Cele mai mici salarii sunt cele pentru muncile necalificate in agricultura si in industrie, adica in jur de 1.000 de euro lunar. Persoanele calificate, care lucreaza in domeniul sanitar, petrolier sau industrie, pot castiga lunar sume de pana la 3.500 de dolari. Saptamana aceasta, peste 5.000 de persoane s-au adunat in fata Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca pentru a se inregistra in baza de date a institutiei. Chiar daca miercuri OMFM trebuia sa inregistreze doar femei care doreau un loc de munca la cules de capsuni, la preselectie s-au prezentat femei si barbati care indeplineau doar partial cerintele.

Conditii de munca si cheltuieli

Conditiile de munca si de cazare difera in functie de domeniu si de tara. Daca unii sunt multumiti de ceea ce gasesc in tara in care urmeaza sa lucreze, unii dintre capsunari, dezamagiti de Spania, spuneau ca locuiau in baraci din tabla .n care ploaia intra prin zeci de gauri, cu gratii la usi si la ferestre. In Spania, romanii cheltuiesc lunar, in medie, 50 de euro pe mancare si telefoane. Costurile cazarii sunt fie suportate de firmele straine, fie sunt platite de catre lucratori. Daca romanii nu isi respecta obligatiile contractuale, angajatorii au dreptul sa ceara incetarea contractului; daca nu se intorc in Romania dupa incetarea contractului, lucratorii primesc interdictie intre un an si cinci ani pentru spatiul Schengen.

Documente obligatorii

Acte necesare pentru inscrierea in baza de date a OMFM si a Patronatului ACORD:
- copie legalizata dupa cartea de munca si/sau contractul de munca in original si copia acestuia;
- copie legalizata dupa certificatul de calificare profesionala;
- copie dupa buletinul sau cartea de identitate
(cu o valabilitate de cel putin 6 luni);
- copie dupa pasaport (cu o valabilitate de cel putin 6 luni);
- adeverinta de la medicul de familie care atesta ca cel in cauza este apt de munca din punct de vedere medical;
- cazier judiciar valabil;
- curriculum vitae;
- fotografii tip pasaport;
pentru inscrierea in baza de date a Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca mai este nevoie de recomandare de la ultimul loc de munca si fisa individuala (dupa modelul aflat la Oficiu).
Cetatenii UE, egali cu romanii - de SB_one la: 16/05/2004 03:05:11
(la: Uniunea Europeana, vecina noastra)


Sub umbrela UE, cetatenii se vor simti in Romania ca acasa




A.D.
Duminica, 16 Mai 2004


Cetatenii statelor UE vor avea dreptul sa se deplaseze si sa-si stabileasca resedinta oriunde pe teritoriul Romaniei, beneficiind de aceleasi drepturi de protectie sociala ca si cetatenii romani, a decis guvernul printr-un proiect de lege. Actul normativ reglementeaza intrarea si sederea pe teritoriul Romaniei a cetatenilor unui stat membru al Uniunii Europene, precum si a membrilor de familie ai acestora, care isi stabilesc resedinta temporara sau permanenta pe teritoriul Romaniei.
Astfel, cetatenii UE beneficiaza de protectia generala a persoanelor si a proprietatii, garantate prin Constitutie, si de toate drepturile si beneficiile acordate persoanelor angajate. La intrarea in Romania, cetatenii UE vor primi din partea Autoritatii pentru straini un document de identitate care va dovedi dreptul de sedere, intitulat “Permis de sedere pentru un cetatean al unui stat membru al UE sau apartinind Spatiului Economic European (SEE)”, valabil cinci ani, cu posibilitate de prelungire pentru inca cinci. Intrarea in tara a cetatenilor din statele membre Uniunii se va face in baza cartii de identitate sau a pasaportului.
In cazul in care sederea pe teritoriul Romaniei depaseste trei luni, dar este mai mica de un an, permisul de sedere se elibereaza pe perioada angajarii in munca. Pentru o perioada de angajare mai mica de trei luni pasaportul e suficient pentru sederea in tara. Prevederi similare se aplica si cetatenilor UE sau SEE care desfasoara activitati independente sau furnizeaza servicii.
Sanse egale pe piata muncii

Autoritatea pentru straini emite permis de sedere pentru cetatenii statelor membre UE care urmeaza un curs de formare profesionala la o institutie de invatamint acreditata si recunoscuta, precum si sotului/sotiei si copiilor aflati in intretinerea acestuia daca dovedesc ca dispun de suficiente mijloace de intretinere si ca au o asigurare medicala pentru toate riscurile in Romania. In acest caz, dreptul de sedere se limiteaza la durata studiilor. In situatia in care cetatenii unui stat membru solicita dreptul de sedere pentru alte scopuri decit cele prezentate in lege, Autoritatea pentru straini le va acorda acest drept daca toate persoanele in cauza, inclusiv membrii de familie, poseda suficiente mijloace de intretinere, precum si o asigurare medicala pentru toate riscurile in Romania.
Actul normativ mai prevede ca ocuparea locurilor de munca vacante de catre cetatenii UE se va realiza in aceleasi conditii prevazute si pentru cetatenii romani, fara sa li se aplice insa acele prevederi care restring numarul sau procentajul angajatilor.
Copiii cetatenilor UE vor fi admisi in sistemul de educatie si formare profesionala in aceleasi conditii ca si cetatenii romani. In ceea ce priveste obligatiile care revin cetatenilor statelor membre si membrilor lor de familie, acestea se refera, in principal, la respectarea legislatiei romanesti si la conditia de a se supune controlului organelor de politie si al celorlalte autoritati publice competente, conform legii. Proiectul de lege, care va fi transmis parlamentului spre dezbatere si adoptare, va intra in vigoare la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.




Copyright © 1996-2004 Evenimentul Zilei Online.







SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#15459 (raspuns la: #15179) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mare dreptate ai cand spui ca ACASA este ROMANIA - de sad smile la: 06/10/2004 12:36:19
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
La fel ca si tine cred ca singurul loc pe care-l poti numi acasa este Romania orasul e diferit. Pot spune ca un milion de euro sunt intradevar multi bani, dar ce sunt banii? Un rau absolut necesar pentru a-ti asigura un anume confort. Dar banii nu-ti pot asigura tot....lucruri pentru suflet cum ar fi prieteni, familie, implinire sufleteasca. Eu unul sunt plecat doar de 2 ani in Stavanger/Norge si sincer a-ti spun nu am descoperit inca acea caldura pe care o au oamenii "saraci". Spun "saraci" pentru ca aici lumea este mult mai saraca decat in Romania...nu ma refer la bani....De cand am plecat a trebuit sa trag tare pnetru a-mi gasi un loc in societate, lucru pe care nu l-am facut inca. Nici la noi in tara nu e bine dar cine spune ca occidentul sau alte tari straine sunt raiul pe pamant se inseala. Peste tot trebuie sa lupti si peste tot te vei lovi de "pereti". Ce pot spune insa este ca tot Romania este locul unde ma voi retrage. Nu putem toti fugi de "radacini" si daca vrem sa schimbam ceva in in tara trebuie sa ne intoarcem. Puteti numi asta ca un schimb de idei si/sau experienta....Problema noastra nationala nu sunt banii ci ideile preconcepute+frica de nou. Avem mult de luptat dar se poate, pentru ca noi avem ceva ce nimeni "afara" nu are si anume speranta spre mai bine...spun nimeni pentru ca ei deja au cam tot ce ne dorim noi mai putin caldura si ospitalitatea...Cu un milion poti face multe daca nu gandesti superficial si egoist....poti crea aici in tara un anumit numar de locuri de munca la standarde occidentale ceea ce inseamna sa investesti...sau poti pur si simplu sa fii superficial si sa-ti creezi un confort cu casa mare, piscina dar si un gard inalt spre a nu te vedea vecinii, pentru ca odata ce te-ai lasat dus de val nu te mai intorci in lumea celor cu sperante....Eu unul mai stau putin si apoi ma voi intoarce in tara pentru ca aici este ACASA...si nu langa un vecin care nu ma cunoaste dar imi stie contul de 1 MILION de EURO.
#24318 (raspuns la: #20484) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ROMANIA PRADA KGB-ului SOVIETIC - de manoliu valentin la: 01/12/2004 08:45:52
(la: Cine conduce lumea)
Lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania a fost organizata de ION Iliescu si KGB-ul sovietic.
La lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania Ion Iliescu si KGB-ul sovietic a folosit ca masa de manevra cetateni arabi veniti la studii in Romania (agenti SRI, KGB si ai servicilor secrete din tarile lor de bastina), pregatiti in unitati militare din Romania pentru actiuni teroriste internationale.
Dupa lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania acesti teroristi, mafioti si traficanti internationali au devenit revolutionari, au primit case, terenuri, paduri, intreprinderi si ferme, sunt patroni, oameni de afaceri, scutiti de taxe si impozite in ROMANIA.
Toti agentii KGB si arabi care au participat la lovitura de stat din Romania sunt traficanti de arme, petrol, droguri, carne vie, tigari si altele, iar marfurile mafiote sunt vandute prin firme fantoma facute in Romania. Traficantii si mafiotii nationalii si internationali au folosit toate aeroporturile si porturile din ROMANIA pentru actiunile lor mafiote, mai ales AROPORTUL din BACAU unde este stapan si senator PSD- VIOREL HREBENCIUC.
Lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania organizata de Ion Iliescu si KGB-ul sovietic a avut ca scop inlocuirea cetatenilor sovietici imbatraniti din institutiile statului Romana, adusi de armata sovietica in Romania in 1944, cu alti cetateni sovietici mai tineri.
Dupa lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania Ion Iliescu si KGB-ul sovietic a adus in Romania cetateni sovietici din RUSIA, UCRAINA, MODOVA si altele, la studii superioare gratuite in Romania, masa, cazare si bursa, iar dupa terminarea studiilor superioare acesti cetateni sovietici sunt angajati in institutiile statului Roman, (Justitie, SRI, Politie, PNA si altele), cu salariu in valuta si spor de salariu tot in valuta, deoarece lucreaza intr-o tara defavorizata, (CRONICA ROMANA 09 august 2002 ORGANIZAREA SI DESFASURAREA ADMITERII TINERILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA IN INVATAMANTUL LICEAL DIN ROMANIA IN ANUL SCOLAR 2002 - 2003) iar mii de scoli din Romania sunt desfintate si mii de profesori si invatatori nu primesc salariul sau sunt pe drumuri fara serviciu.
Al doilea serviciu de informatii extern (SIE) infiintat de MIRCEA GEOANA Ministrul Afacerilor Externe al Romaniei este alcatuit din cetateni sovietici care au terminat studiile superioare in Romania pentru a lupta impotriva terorismului si traficantilor internationali, pe banii statului si poporului Roman, dar Ion ILIESCU, KGB-ul, PSD-ul sunt cei mai mari teroristi, mafioti si traficanti internationali.
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, ALEXANDRU MIRONOV si PSD-UL solicita infintarea unui INSTITUT AL REVOLUTIONARILOR, un alt institut communist STEFAN GHIORGHIU pentru a creea locuri de munca pentru cetatenii sovitici (adusi din RUSIA, UCRAINA, MODOVA si altele), viitori agenti SRI si KGB, alta masa de manevra platita de poporul ROMAN saracit si infometat, pentru ca acesti cetateni sovietici sa lupte din institutiilor statului ROMAN pentru distrugerea statului si poporului ROMAN.
Acest INSTITUT AL REVOLUTIONARILOR are ca scop aducerea cetatenilor sovitici (si de alte nationalitati) in Romania la studii gratuite pentru a le povesti pe banii statului si poporului Roman, cauzele LOVITURI DE STAT DIN DECEMBRIE 1989 DIN ROMANAIA, adica infometarea, saracirea si jefuirea statului Roman de catre KGB-ul sovietic si cum s-a organizeazat lovitura de stat din decembrie 1989, diversiuni, greve, atacuri teroriste sau terapii de soc indreptate impotriva statului si poporului Roman, cum se distruge industria, economia, stiinta, cultura si invatamantul in Romania si cum are loc epurarea etnica a poporului Roman saracit si infometat, adica cu POLITIA si JUSTITIA subordonata lui ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, ALEXANDRU MIRONOV, PSD-ului si KGB-ului sovietic.
Alt scop al loviturii de stat din decembrie 1989 din Romania a fost distrugerea industriei si economiei Romanesti, prin privatizari trucate si disponibilizari abusive.
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, ALEXANDRU MIRONOV, PSD-ul si KGB-ul sovietic a facut cadou vapoare, case, terenuri, paduri, ferme si intreprinderi teroristilor, mafiotilor si traficantilor interni si internationali, iar ce nu a putut fura, a distrus, a demolat si a trimis fier vechi la MOSCOVA.
Un alt scop al loviturii de stat din decembrie 1989 din Romania a fost distrugerea stiintei, culturii si invatamantului Romanesc si epurarea etnica a poporului Roman, prin arestari abusive, somaj, lipsa locurilor de munca, a salariilor, a pensiilor si medicamentelor.
Dupa lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania, in Romania exista salariati fara salarii, pensionari fara pensii, bolnavi fara medicamente si someri fara casa, familie si indentitate.
Cine nu platea salariile cetatenilor Romani inainte de decembrie 1989?
KGB-ul sovietic.
Cine nu plateste salariile si pensiile cetatenilor Romani dupa decembrie 1989?
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul.
Daca pana la lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania, eram sclavi ai COMUNISMULUI sovietic, dar aveam carnet de munca si drepturi ca cetateni ai Romaniei, primeam locuinta si butelii, dupa lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania suntem sclavi ai cetatenilor sovietici, ai KGB-ului sovietic si mafiotilor internationali, fara carnet de munca si fara nici un drept ca cetateni ai Romaniei, mai mult cetatenii Romaniei sunt vanati cu Politia si Justitia, goniti din casele lor, le sunt comfiscate casele, terenurile si padurile care sunt facute cadou teroristilor, traficantilor si mafiotilor internationali, iar teroristii, mafiotii si traficantii interni si internationali sunt aparati si protejati cu Politia si Justitia din ROMANIA.
JUSTITIA din ROMANIA este o organizatie mafiota, terorista si criminala subordonata lui ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ului pentru a apara si proteja toate crimele, abuzurile, ilegalitatile si ticalosiile lui, ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ului.
JUSTITIA din ROMANIA este o organizatie mafiota, terorista si criminala cu care ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul lupta pentru distrugerea industriei, economiei, stiintei, culturii si invatamantului Romanesc, prin privatizari truncate si disponibilizari abusive.
JUSTITIA din ROMANIA este o organizatie mafiota, terorista si criminala cu care ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul falsifica datele in carnetele de munca cetatenilor Romani si confisca drepturile salariale cuvenite legal cetatenilor Romani.
JUSTITIA din ROMANIA este o organizatie mafiota, terorista si criminala cu care ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul lupta pentru epurarea etnica a poporului Roman, prin arestari abusive, somaj, lipsa locurilor de munca, a salariilor, a pensiilor, medicamentelor si confiscarea caselor, terenurilor si padurilor cetatenilor Romani care sunt facute cadou mafiotilor, teroristilor si traficantilor interni si internationali.
Cine l-a ucis pe ziariatul de la Timisoara?
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul.
De ce a fost ucis ziaristul de la Timisoara?
Ziaristul de la Timisoara a fost ucis de ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul, pentru ca scria despre hotiile, ticalosiile, ilegalitatile si crimele lui ION ILIESCU si PSD-lui.
Cine l-a ucis pe directorul de la AEROFINA unitate care producea echipament militar?
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul.
Directorul de la AEROFINA a fost macelarit in stil MAFIOT impreuna cu sotia sa, adica le-au scos ochii, le-au taiat picioarele si mainile.
De ce a fost ucis directorul de la AEROFINA si sotia sa?
Pentru ca ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul nu dorea sa se afle despre vanzarile de armament al lui ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, NICOLAE VACAROIU si PSD-ului.
Cine l-a ucis pe procurorul CRISTIAN PANAIT?
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul.
Procurorul CRISTIAN PANAIT a fost ucis deoarece intrase in afacerile mafiei sovietice, a KGB- ului sovietic si PSD-ului in Romania, trafic de armament, petrol, tigari si droguri.
De ce a fost asasinat procurorul CRISTIAN PANAIT?
Pentru ca ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul nu vrea sa se afle despre vanzarile de armament, petrol, tigari si droguri ale KGB-ului sovietic si PSD-ului in Romania si in strainatate, in care era implicat si fiul presedintelui Republici Moldova Lucinski, sirianul OMAR HAISSAN cel care il insoteste pe ION ILIESCU in avion (ZIARUL joi 16 septembrie 2004- SECURIST ROMAN MEMBRU AL-QAIDA).
Cine ataca si vaneaza pe procurorul LELE?
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul.
Procurorul LELE a cercetat afacerile mafiei sovietice, ale KGB-ului sovietic si PSD-ului in ROMANIA si legaturile lor cu gruparile teroriste si mafiote internationale, in care este implicata si familia prefectului TARAU de la ORADEA, membru PSD, adica vanzarile de armament, petrol, tigari si droguri.
De ce este atacat si vanat procurorul LELE?
Pentru ca ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul nu vrea sa se afle despre vanzarile de armament, petrol, tigari si droguri ale KGB-ului sovietic si PSD-ului in Romania si in alte tari ale planetei, in care este implicata si familia prefectului TARAU de la ORADEA, membru PSD, mai mult procuorului LELE ii sunt fabricate date, marturii si acte false pentru a fi discreditat si distrus si se fac presiunii asupra sa si a familiei sale din partea PSD-ului.
Cine a comandat asasinarea lui CATALIN HARNAGEA. DAN ANDRONIC, DAN FISER, COSTEL BABIUC si PETRE MIHAI BACANU?
SORIN OVIDIU VANTU, ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, NICOLAE VACAROIU si PSD-ul.
CATALIN HARNAGEA, DAN ANDRONIC, DAN FISER, COSTEL BABIUC si PETRE MIHAI BACANU au scris despre ticalosiile, abuzurile si ilegalitatile lui SORIN OVIDIU VANTU, ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, NICOLAE VACAROIU si PSD-ul.
De ce a fost comandata asasinarea lui CATALIN HARNAGEA, DAN ANDRONIC, DAN FISER, COSTEL BABIUC si PETRE MIHAI BACANU?
Pentru ca SORIN OVIDIU VANTU, ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, NICOLAE VACAROIU, ALEXANDRU MIRONOV si PSD-ul nu vrea sa se afle despre crimele, hotiile, ticalosiile si ilegalitatile lui SORIN OVIDIU VANTU, ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, NICOLAE VACAROIU si PSD-ului.
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ului vaneaza, suspenda si disponibilizeaza POLITISTI pentru faptul ca au curajul sa vorbeasca despre abuzurile, ilegalitatile si ticalosiile lui ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ului.
POLITISTI care au curajul si vorbesc despre prostitutie si trafic de armament, droguri, carne vie si masini, cu pasapoarte reale si false, la nivelul conducerii POLITIEI, JUSTITIEI ROMANE, SRI-ului si PSD-ului.
Dosare penale care nu sunt cercetate din ordinul lui ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, NICOLAE VACAROIU, VIOREL HREBENCIUC si PSD-ului.
Dosarul victimelor mineriadelor din 1990-1991 a disparut, vinovati nu sunt, exista numai cetateni Romani mutilati, arestati si ucisi si pagube de sute de miliarde de lei, masini arse si cladiri distruse.
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, PSD-ul si MINERII au ucis BUCURESTENII.
Dosarul vanzarii de diplome FALSE de absolvire a studiilor superioare in Romania, a lui DOLFI DRIMER, (protejatul lui ION ILIESCU) a disparut, vinovati nu sunt, dar exista zeci de mii de diplome FALSE de absolvire a studiilor superioare in Romania vindute in tara si strainatate, cu sume cuprinse intre 20 000 si 60 000 de dolari exemplarul.
Dosarul Apartamentul pentru care s-a cerut demisia lui VALERIAN STAN, seful corpului de control al Guvernului, vinovati nu sunt, dar exista zeci de mii apartamente vandute sau facute cadou unor mafioti, teroristi si traficanti interni si internationali, ADRAN NASTASE, VIOREL HRTEBENCIUC, NICOLAE VACAROIU, MUGUR ISARESCU si alti, iar cetatenii romaniei sunt vanati, infometati si saraciti.
Dosarul lui OGRADA BOGDAN care a furat peste un miliard de lei din REGIA AUTONOMA LOCATO in 1998, vionavat nu exista, exista numai o paguba de peste un miliard de lei la bugetul R A LOCATO si al ROMANIEI, dosar care nu este cercetat si finalizat.
Lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania a insemnat pentru Romania si poporul Roman a doua sovietizare si KGB-izare.
Dupa lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania Ion Iliescu, KGB-ul sovietic si PSD-ul a tinut poporul Roman in atacuri teroriste, diversiuni, mineriade, greve si lovituri de stat, asa numitele terapii de soc.
In noaptea de 22-23 decembrie 1989 zeci de mii cetatenii Romani au fost ucisi de ION ILIESCU, KGB-ul sovietic si PSD-ul, iar macelul de la aeroportul OTOPENI unde au fost ucisi si raniti sute de militari Romani este opera lui ION ILIESCU, KGB-ului sovietic si PSD-ului.
La diversiunea de la TARGU MURES organizata de ION ILIESCU, KGB-ul sovietic si PSD-ului au fost raniti, mutilati, si arestati numerosi cetateni ai Romaniei.
Mineriadele din BUCURESTI din 1990 -1991 au fost organizate de ION ILIESCU, KGB-ul sovietic si PSD-ului care a falosit minerii ca masa de manevra pentru a ataca BUCURESTENII care protestau impotriva COMUNISMULUI SI KGB-ULUI SOVIETIC, mii de BUCURESTENI au fost atacati, batuti, raniti, mutilati, arestati si ucisi.
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, PSD-ul si MINERII au ucis BUCURESTENII.
Dupa aceste mineriade - lovituri de stat organizate de ION ILIESCU, KGB-ul sovietic si PSD, minerii au pierdut locurile de munca si au ajuns someri pe drumuri, fara casa, familie si indentitate.
In perioada 1996 – 2000 Ion Iliescu, ADRIAN NASTASE si PSD-ul au organizat 18 greve care au insemnat tot atatea incercari de lovituri de stat.
Greva pescarilor si vanatorilor sportivi organizata de ADRIAN NASTASE, acestia fiind o alta masa de manevra pentru lovituri de stat in Romania, folosita de ION ILIESCU si PSD impotriva statului si poporului Roman.
Greva foamei a REVOLUTIONARILOR lui DAN IOSIF, masa de manevra a lui ION ILIESCU si PSD, a fost o alta lovitura de stat si care a avut ca scop inlocuirea guvernului RADU VASILE cu un alt GUVERN PRO SOVIETIC, KGB-ist. Greva foamei a REVOLUTIONARILOR lui DAN IOSIF s-a incheiat cu ocuparea sediului GUVERNULUI ROMANIEI, lovitura de stat care a esuat.
Luptele de la COSTESTI si STOENESTI – fiind o alta lovitura de stat organizata de ION ILIESCU si PSD impotriva statului si poporului Roman, unde au fost raniti si ucisi jandarmi, politisti, militari si mineri, lovitura de stat reusita care a dus la inlocuirea guvernului RADU VASILE cu alt guvern condus de MUGUR ISARESCU, omul lui ION ILIESCU si PSD-ului, guvernatorul bancii nationale a ROMANIEI de 14 ani de zile
MGUR ISARESCU finanteaza toate privatizarile trucate in Romania.
MUGUR ISARESCU acorda credite bancare la toti mafiotii interni si internationali.
MUGUR ISARESCU refuza sa sustina financiar, industria, economia, stiinta, cultura, invatamantul din Romania.
MUGUR ISARESCU refuza personal sa plateasca salariile si pensiil cetatenilor Romani.
MUGUR ISARESCU este omul cu care ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul a devalizat BANCOREXUL, BANCA AGRICOLA si alte bancii din Romania sau a infiintat bancii fantoma cum au fost BANCA POPULARA, BANCA COLUMNA, BANCA DACIA FELIX si altele, numai pentru a fura si talharii poporul roman si distruge industria, economia, stiinta, cultura si invatamantul din Romania.
Ministrul IONEL Blaculescu jandarm al lui ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ului, vanator de vrajitoare, fiind platit din banii statului si poporului Roman pentru a fabrica date si acte false impotriva unor cetateni ai ROMANIEI.
IONEL BLANCULESCU a fost director in BANCOREX si acorda credite favorizate cu dobanda de 8- 12% in dolari si lei, credite care se depuneau in alte banci si se ridica diferenta de dobanda, dobanda in alte bancii, in perioada 1992-1996 era cuprinsa intre 60 si 120%, iar diferenta de dobanda constituia un al doilea salariu neimpozabil pentru protejatii PSD-ului.
Diferenta de dobanda o plateste poporul Roman, saracit si infometat, prin taxe, impozite si scumpiri de tot felul la toate serviciile si produsele.
Toti cetatenii Romaniei care au primit credite favorizate sunt tradatorii statului ROMAN si poporului ROMAN deoarece prin aceste credite au sustinut si protejat instaurarea KGB-ului in Romania si in institutiile statului Roman si au favorizat distrugerea industriei, economiei, stiintei , culturii si invatamantului in ROMANIA si au sustinut toate crimele, ilegalitatile si hotiile lui ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, VIOREL HREBENCIUC, NICOLAE VACAROIU, SERBAN MIHAILESCU si PSD-ului.
Credite favoirizate cu dobanda de 8- 12% se dau si in momentul de fata de catre ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD, dar nu are bani pentru salarii si pensii.
De asemenea ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD sustine ca nu are bani pentru salarii si pensii, dar scuteste de taxe, impozite si datorii toti mafiotii, teroristi si traficantii din ROMANIA.
Mai mult ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD sustine ca nu are bani pentru salarii si pensii, dar finanteaza SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII, adica KGB-ul sovietic cu 450 de miliarde de lei, acum in campania electorala.
SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII, adica KGB-ul sovietic cu care ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, RADU TIMOFTE si PSD-ul fura voturile cetatenilor ROMANI.
SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII, adica KGB-ul sovietic cu care ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, RADU TIMOFTE si PSD vaneaza, ataca si asasineaza cetatenii Romaniei.
Cetateni ai romaniei sunt ucisi in fata blocului si in lifturile blocurilor pentru un telefon mobil, cercei sau inele de aur.
Pensionari ai romaniei sunt ucisi si talhariti in locintele lor pentru o pensie de un million sau doua de lei.
SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII, adica KGB-ul sovietic cu care ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, RADU TIMOFTE si PSD distruge industria, economia, stiinta, cultura si invatamantul in ROMANIA.
In anul 1989 ROMANIA a platit datoriile la FONDUL MONETAR INTERNATIONAL si BANCA MONDIALA si devenise un stat independent si suveran, dupa lovitura de stat din decembrie 1989 cetateni sovietici au facut credite la la FONDUL MONETAR INTERNATIONAL si BANCA MONDIALA in numele statului si poporului Roman, credite pe care le plateste poporul roman, saracit si infometat, prin taxe, impozite si scumpiri de tot felul.
Dupa lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania ION ILIESCU si PSD-ul a infintat numeroase jocuri mafiote si criminale pentru a fura, saraci si talhari poporul Roman, CARITAS, FNI, GELSOR, SOVINVEST si altele, iar beneficiarii acestor jocuri mafiote sunt ION ILIESCU, PSD-ul, KGB-ul sovietic, iar cel mai mare beneficiar al acestor jocuri mafiote este SORIN OVIDIU VANTU care este protejat si aparat de ION ILIESCU, ALEXANDRU MIRONOV, CONSILIULUI SUPREM DE APARARE AL TARII, RADU TIOMFTE, SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII, NICOLAE VACAROIU, VIOREL HRBENCIUC, SERBAN MIHAILESCU si PSD, mai mult premierul ADRIAN NASTASE primeste de la SOV, un salariul lunar in valoare de 5000 dolari pentru ca se ocupa de afacerile lui SORIN OVIDIU VANTU in strainatate pe langa Maria Asnar si Toni Blair.
Prin aceste jocuri mafiote si ticaloase SORIN OVIDIU VANTU si gasca lui din PSD, ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, NICOLAE VACAROIU, SERBAN MIHAILESCU si RADU TIMOFTE, ALEXANDRU MIRONOV si alti, au furat, saracit si talharit peste 300 000 familii care au ramas fara casa si hrana( ROMANIA LIBERA 13 martie 2002 HAIDUCII DE LA SOCRATEE IN CARDASIE CU VANTU).
Ion Iliescu si PSD-ul au devalizat toate regiile din Romania sau le-au desfintat, cum este cazul REGIEI AUTONOME LOCATO (asimilata de RA APPS) care se ocupa cu inchirierea spatiilor pentru misiunile diplomatice acreditate in ROMANIA, iar toata averea regiei de sute de milioane de dolari provenita din chiria pe care o incasa de la misiunile diplomatice a fost furata de clica PSD-ului si KGB-ului sovietic din ROMANIA, deja sunt misiuni diplomatice acreditate in ROMANIA care sunt controlate si care platesc chiria KGB-ul sovietic, prin firma FAGET, mai mult a fost depusa averea regiei la BANCA TURCO-ROMANA sute de milioane de dolari, iar membri din conducerea regiei care au depus banii la acesta banca au primit comisioane de sute de mii de dolari si un salariu lunar de 3000 de dolari pentru ca a depus averea regiei de sute de milioane de dolari la banca TURCO –ROMANA, dar banca TURCO-ROMANA a disparut din Romania, odata cu banii risipiti de regie, au pierdut banii si romanii care au depus economiile la aceasta banca TURCO-ROMANA.
Anul 2004 este anul mineriadelor in ROMANIA.
Mineriada impotriva scoli de YOGA MISA.
Cand comunitatea evreiasca doreste sa aresteze un cetatean roman sau sa faca o actiune masonica satanista in Romania (satanisti sunt aripa tanara a masonilor si francmasonilor in Romania, satanisti distrug mormintele rudelor noastre protejati de evreii si masonii care conduc institutiile statului Roman) cum a fost inchiderea emisiunii lui Dan Diaconescu de la postul de televiziune 7 ABC sau suspendarea postului de televiziune OTV, comunitatea evreiasca solicita sprijinul lui ION ILIESCU, iar cand ION ILIESCU si PSD-ul vrea sa organizeze o diversiune, terapie de soc sau lovitura de stat in Romania se foloseste de comunitatea evreiasca.
Scoala de YOGA MISA a intrat in atentia comunitatii evreiesti si a SERVICIULUI ROMAN DE INFORMATII deoarece GRIGORIAN BIVOLARU a avut curajul sa traduca si sa scrie despre MASONI care este o organizatie criminala-financiara internationala evreiasca, iar tinerii din scoala de YOGA MISA tin treaza constiinta tinerilor din Romania, acei tineri romani care nu pot fi drogati si manipulati dupa cum doreste ION ILIESCU si PSD-UL.
Membri scoli YOGA MISA au fost batuti, arestati si le-au fost confiscate in mod abuziv, carti, calculatoare, telefoane mobile si bunuri personale din dispozitia lui ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, PSD-ului si comunitatii evreiesti din Romania cu sprijinul POLITIEI, JANDARMERIEI, JUSTITIEI si SERVICIULUI ROMAN DE INFORMATII, in acelasi mod cum ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-UL confisca casele, terenurile si padurile cetatenilor ROMANI si le face cadou troristilor, traficantilor si mafiotilor internationali.
Acesti tineri membri ai scoli de YOGA MISA sunt vanati si atacati la fel ca, procurorul LELE, CATALIN HARNAGEA, DAN ANDRONIC, DAN FISER, COSTEL BABIUC si PETRE MIHAI BACANU, cotidianul ROMANIA LIBERA si postul de televiziune OTV de catre ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD.
La sfarsitul anului 2004 are loc alta mineriada in Romania, mineriada WAS de la cotidianul ROMANIA LIBERA, mineriada WAS comandata de ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, ALEXANDRU MIRONOV (CRONICA ROMANA 14 august 2002 O TICALOSIE!) si PSD-ul pentru desfintarea ziarului ROMANIA LIBERA si disponibilizarea ziaristilor de la Romania Libera pentru ca sa nu se mai scrie despre ilegalitatile, crimele si ticalosiile lui ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ului indreptate impotriva statului si poporului ROMAN.
Atacarea cotidianului ROMANIA LIBERA este o dovada clara ca PSD-ul este KGB-ul sovietic si ca statul si poporul ROMAN in acesti 14 ani de zile a fost vanat, talharit, furat si ucis de KGB-ul sovietic, de ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, ALEXANDRU MIRONOV si PSD.
Asa a fost atacat si postul de televiziune OTV si suspendat o lunga perioada de timp deoarece poporul Roman avea posibilitatea de a spune probleme pe care le are la OTV, despre somaj, lipsa locurilor de munca, a medicamentelor, despre modul cum poporul Roman este vanat cu POLITIA SI JUSTITIA, cum cetatenii Romani sunt dati afara din serviciu si din case, cum le sunt confiscate casele, terenurile si padurile si sunt facute cadou teroristilor si mafiotilor interni si internationali de catre ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD.
Postul de televiziune OTV a fost si este singurul post de televiziune care prezinta ADEVARATELE STIRI din ROMANIA, dar si abuzurile, ticalosiile si ilegalitatile lui ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ului.
Toate televiziunile din ROMANIA sunt conduse si cenzurate de ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD pentru a izola si marginaliza poporul roman saracit, furat, mintit si infometat de ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD.
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, ALEXANDRU MIRONOV, PSD-ul si MAFIA GENOCID in ROMANIA.

25 10 2004 MANOLIU VALENTIN

mai sunt si regrete - de (anonim) la: 29/12/2004 22:57:42
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Da,regret cateceva.Nu regret ca nu erau banane pe vremea aceia.Locuiesc in Franta din 1990 si nu stiu daca am mancat 10 banane in 15 ani.Nu este vorba de lipsa de bani sau ca nu-mi plac bananele.Nu le duc dorul pentru ca sunt banane pe toate drumurile.Fiecare isi doreste ce nu are!. Eu regret altceva.Regret stabilitatea locurilor de munca din vremea aceea,asigurarea unei locuinte,chiriile mici,respectul fata de compatrioti,disciplina in scoli.Acum,aici,in aceasta lume asa zisa libera,lume rea si putreda,disciplina si respectul a lasat loc libertatii de a te droga,de a-ti injura profesorii,de a da omul afara in strada oricand,de a ramane fara servici cand ti-e lumea mai draga.Crestem acum o generatie de tineri desfranati,care nu mai stiu ce este respectul,copii care se confrunta cu proprii lor parinti,cu profesorii lor.Generatie care a pierdut notiunea de autoritate.
Aceasta regret.Nu regret pe Ceausescu,acel dement nenorocit,care a dus tara la ruina.Cei care aveau varsta de 18-20 de ani prin anii 1960-1975 stiu despre ce vorbesc.Acea perioada o regret din tot sufletul meu.
In acea vreme pot spune ca in Romania era paradisul,iar Mamaia ,Las Vegas-ul Romanesc.Cei ce nu a trait acei ani ar trebui sa taca.
Exportul de creere si muschi din Romania - de Mihail Lica la: 16/02/2005 05:29:15
(la: Romania exporta creiere in Germania si muschi in Spania)
Alexbrie are dreptate cand afirma ca oamenii pleaca din Romania pentru ca sunt prost platiti. Iata ca au trecut 15 ani de la revolutia din decembrie 1989 si in Romania se traieste la fel de rau ca pe vremea comunismului, ba pot afirma ca unii o duc si mai rau. De fapt s-a castigat libertate si s-a pierdut siguranta zilei de maine. Societatea s-a impartit in doua mari categorii si anume in foarte bogati (o mica parte) si extrem de saraci (marea majoritate). La nivelul economiei nationale s-a produs un blocaj care nu mai permite libera circulatie a monedei, aceasta din cauza acumularii banilor la o categorie foarte mica a populatiei. Acest fenomen, insotit de o privatizare haotica si o proasta guvernare, nu a facut altceva decat sa falimenteze economia Romaniei si in consecinta la disparitia locurilor de munca. Si atunci va mai mirati ca romanul accepta orice oferta de munca, mai bine platita decat in Romania? Numai cine nu a trait foamea si disperarea pe care aceasta o aduce, nu poate sa inteleaga ce se intampla in aceasta micuta tara uitata de Dumnezeu! Iar aceasta situatie nu se va schimba pana cand nu se va constientiza la nivelele cele mai inalte, ca nu se poate sa avem o tara bogata cu un popor sarac.
#36427 (raspuns la: #19972) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Votul negativ a fost in mare - de Cassandra la: 03/06/2005 01:33:49
(la: Constitutia EU - A ratat Franta o buna ocazie de a-si tine gura?)
Votul negativ a fost in mare parte determinat de temerile economice, de teama inmigratiei in continua crestere, teama pierderii identitatii nationale, a consecintelor expansiunii europene (mai ales incorporarea de tari ca Turcia, Romania, Bulgaria). Olandezii sint preocupati de islamismul radical (este inca vie amintirea crimei impotriva lui Theo Van Gogh) si se opun expansiunii europene. In general exista preocupari intense pentru viitorul economic, pentru inminenta migratie a locurilor de munca spre Europa de Est unde mina de lucru este mai ieftina si taxele sint mai mici.
Votul a fost expresia nemultumirii fata de guvern si nu a neacceptarii constitutiei pe care putini o cunosc cu adevarat, fiind imposibil de asimilat. In Franta referendumul s-a considerat un atac la adresa lui J Chirac Asa incit votul are mai mult semnificatia simbolica a unei atitudini conservatoare in fata unor incertitudini si temeri in legatura cu viitorul Europei.
Munca in America - fefe - de Hop Si Eu la: 20/06/2005 06:32:55
(la: Mi-ar fi placut in America daca...)
fefe,

***In America este o vorba "It's a free country, so do whatever you want to do!" Nimeni nu te obliga sa faci nimic. Daca vrei sa muncesti bine, daca nu atunci e treaba ta.**

Nu exista multe tari in lume unde te mai forteaza sa muncesti... Din cite stiu munca este un drept si nu o obligatie. However, este mai mult o necesitate si trebuie sa ai unde sa muncesti si sa fii tratat omeneste.

America nu este una dintre "fruntasele lumii" in ce priveste Realtiile Industriale. Nu se poate compara nici pe departe cu Anglia, Australia, Germania, Franta...etc. unde exista sisteme de asistenta sociala foarte bine puse la punct si asistenta medicala garantata de guvern.
Sinteti total in miinile speculantilor.
Tara este intr-un dezastru financiar si fiecare proprietar de afacere este specialst in evaziune fiscala. In curind (15 - 20 de ani) va deveni cea mai bogata "banana republic". Industriile vor disparea si vor ramine numai serviciile si turismul. Stii citi oameni a data afara General Mortors, recently??? Si vor mai urma!

***Eu sint fericita ca sint respectata, ca am bani cu ce sa traiesc, ca am o casa confortabila si frumoasa, **

Cind vei termina de platit casa? Daca fereasca Dumnezeu te imbolnavesti si nu mai poti munci?!... Sau firma la care lucrezi se inchide si iti pierzi jobul...ce se va intimpla cu casa si cu tine, in general? Cit din actualul venit iti poti permite sa-l folosesti ca sa-ti construiesti baza de pensionare???...

***daca vreau vacanta ma pot duce oriunde ma trage inima.***

Cite saptamini de concediu ai pe an?

So, here we are! America, tara tuturor posibilitatilor si cea mai mare putere din lume (cel putin asa cred ei...) se stinge incet ca o lumanare din cauza evaziunilor fiscale, a razboaielor costisitoare, a corporatiilor care dau faliment si a foamei dupa profit care face sa mute locurile de munca in tarile in curs de dezvoltare.
Iar daca influenta ei in Middle East va scadea?!... (ceea ce nu este imposibil) mamicile casnice nu-si vor mai permite sa mearga la cumparaturi si duce copii la scoala in 4WD's cu motoare de 5000 cmc.

Si mai sint inca multe alte motive pentru care sint foarte fericit ca nu traiesc in America.

Hop Si Eu...
#55600 (raspuns la: #55418) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de pescadorul la: 04/12/2013 16:19:24 Modificat la: 04/12/2013 23:56:26
(la: China si Romania)
Singura problema este la ce preturi ar face chinezii ce-si doresc ei sa faca ca daca platim ca si pana acum de 3 ori pentru nimic pot veni si martienii in Romania ca se ajunge la acelasi rezultat.
Atat timp cat factorii decizionali ce hotaresc din partea roamana termenii unui contract sunt aceeasi excroci ca pana acum nu se va castiga nimic, eventual o treaba facuta mai profesional decat ce-au lasat in urma oportunistii occidentali care si-au umplut buzunarele si "adio draga Nelo" si unii le umplu si acum benefiicind de niste clauze in contracte de nu le vine nici lor sa creada ce insemana o "spaga" data la momentul potrivit omului potrivit.
Cat priveste harnicia romanului el o are in constiinta dar nu si-o poate proba muncind nicaieri sau cu beneficii minuscule.
Acolo unde s-au deplasat spre alte zari au devenit foarte harnici muncind intr-o economie ce permite ca munca sa aduca si recompense pe masura.
Problema romanilor este ca sunt cetateni de catgoaria a 2-a, forta de munca ieftina ce produce beneficii uriase celor care profita de ea si sunt harnici si-n aceste conditii.
Suntem o tara de croitorese care nu castiga toate duntr-o fabrica pe zi cat costa un costum pe care chiar ele il croiesc. Pai costumul ala in Franta se vinde la pretul maximal al pietei de lux ori daca ar fi fost croit acolo producea un profit muuuuult mai mic ca acolo o croitoreasa castiga cat probabil vreo 10 autohtone.
Problema este ca tot plecand companiile in goana lor dupa profit spre Estul Europei si mai departe spre Asia unde oportunitatile sunt si mai mari, ce dracu o sa mai faca cetatenii din Vest ca deja semne sunt cu duiumul ca munca a inceput sa devina pasare rara si pe acolo ca ce dracu o sa faca ei cu harnicia lor proverbiala si explicatiile sunt evidente. Pai de ce se feresc englezii si nu numai ca dracu de tamie de "invazia" lacustelor din Carpathian Garden.
Si cine sunt primii loviti in "civilizatie", pai emigrantii care au ajuns sa le "fure" locurile de munca asa ca afara cu "strainii" ca din cauza lor nu mai traiesc ei la nivelul de civilizatie cu care s-au obisnuit.
Dar sunt prea multe de spus si nici nu rezolva nimic.
欢迎您亲爱的中国... deja eu ma antrenez, in traducere libera "Bun venit dragi chinezi" simtiti-va ca in Rai ca "fripturile" umbla pe strazi cu covrigi in coda... :)))))))
Probabil ca nu degeaba s-au naravit flacaii la Romania, 60.000 de cefe, antricoate, vrabioare, cotlete, muschiuleti si momite numai bune de pus pe gratar, ce a devenit prohibit la ei fiind interzis ca e prea multa fumaraie, umbla nestingherite doar prin Bucuresti hamaind a paguba... :)))))
#648505 (raspuns la: #648501) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Victorian Silă la: 14/01/2014 01:12:01 Modificat la: 14/01/2014 01:29:50
(la: avocatul diavolului)
"Pe măsură ce timpul trece, sfera cunoaşterii umane se măreşte. Putem spune chiar că se dezvoltă la fel cum se extinde universul - accelerat."

Culmea e ca in prezent, la scoala se invata aproape la fel ca acum 30 de ani. Chiar daca se preda direct pe tableta (rar, un fel de programe pilot), programa scolara e complet depasita.
Istoria, de exemplu, se face (dupa parerea mea) mult prea-n detaliu. Anii, domniile, economia/mestesugurile sec xv, breasla aia si cealalta, mi se pare exagerat.
Limbile straine predate tot de profesori peltici (unii)? In Franta, profii de engleza vorbesc engleza mai deloc (da, explica gramatica limbii engleze, dar o fac in franceza). In Romania, cind am fost eu la scoala, invata cine voia. Fi-mea "face" spaniola de doi ani (la scoala) si nu stie nimic.
De ce nu se baga sistemele interactive de invatare rapida (pe computer), gen Rosetta Stone?? Inteleg faza cu protejarea locurilor de munca dar totusi! in sec 21 e o pierdere de timp sa ai un profesor de franceza la 30 de elevi.
Ei, si daca s-ar eficientiza programa asta scolara pe ici pe colo si mai ales in partile esentiale, iti spun eu sigur ca s-ar face un pic de loc si pt Kant.
Google, wikipidia - sint doi pasi imensi inainte.
Baby - de zaraza sc la: 13/03/2014 10:14:54
(la: articol de M Cartarescu)
Si mie mi-a fost destul de bine in comunism. Ce a scartait: familia dezmembrata de catre comunisti a bunicii dinspre tata, tata si fratii lui din care patru au facut facultate in conditii mai mult decat vitrege si unul care nu a facut facultate. Capul familiei, bunicul meu, murise cu ani inainte sa vina comunistii. Ei fusesera un fel de boierasi de la tara, avusesera in proprietate imprejurimile unui sat.

Familia mamei mele, numita familie de chiabur si ca urmare unii sateni se uitau chiorâş la noi. Asta nu a fost mare paguba, desigur. Mai rau le-a facut comunistii acelora, ca le-au pus in cap aseemenea ganduri. Bunicul meu o fi avut ceva de suferit ca a simpatizat cu legionarii, nu stiu exact, nu e asa important.

Destinul frant al tatalui meu. A vrut sa urmeze facultatea de italiana, dar asta i-a fost interzis dupa un an de cursuri. A se vedea rigiditatea de care pomeneam la conferinta despre stres. :D

Destinul frant al atator oameni cu studii, capabili, inteligenti, oameni adevarati, bagati in inchisori si multi dintre ei morti sau pusi pe linie moarta. Practic disparitia acelei paturi de oameni cu coloana vertebrala care fie au fost inchisi, fie au plecat peste granita. In locul ei a fost impusa cu forta o patura de activisti, oameni scoliti peste noapte, arivisti si oportunisti.

Orele de ideologie politica, monstruozitati ale somnului ratiunii. Disparitia psihologiei din scoli.

Erau locuri de munca, fireste. Erai liber sa invarti hartii, sa te faci ca lucrezi fara tragere de inima. Ce conta, cata vreme partidul te tinea in viata cu aparatele puterii? Erau locuri de munca unde romanii au invatat sa se descurce cum pot, caci utilajele vechi trebuiau sa mearga cu piese de schimb improvizate.

Am invatat sa aplaudam ca sa ne fie bine, sa tacem cu incapatanare peste tot ca sa nu facem rau familiei.

Se dadea mita ca si acum, dar mai discret si mai putina, cred. Pe vremea aia circulau cartusele de Kent, sapunurile Fa, Amo etc.

Medicii nu erau mai de incredere ca si acum. Dar nu se facea atata valva cand se mai gresea. Oameni suntem!... Diplomele sunt insa mai multe si ca urmare... si mai multi oameni nepotriviti in anumite posturi, meserii.

Crezi ca acum dau mita oriunde ma duc? :)) Am dat un pachet de cafea la o doctorita din scoala fetei ca sa aiba scutire la sport, prin 2004. In rest mai functioneaza relatiile, ca si in occident, de altfel. Nu agreez nici mita, nici relatiile. Daca pot ajut pe oricine imi cere si imi sta in putere. Numai ca inafara de sfaturi... :D nu prea pot altceva.

Mai scartaia agricultura. Tarani saraciti, munciti, care traiau la limita saraciei.

Si peste toate astea zburau revistele straine, ideile noi, cibernetica, simteam mirosul de "friptura", dar nu puteam manca. Magazinele de orice fel erau tot mai decolorate si marfurile repetitive pana la exasperare, magazinele de legume-fructe aveau sali lungi pline de conserve. In Iasi disparusera in ultimii ani ciocolatele aproape cu totul. Am prins sfarsitul comunismului in judetul Bistrita-Nasaud, unde fusese un prefect mai cald cu oamenii si si zona Nasaudului reusise sa nu fie cooperativizata. Gaseam in Bistrita, rareori, ciocolata la pachet cu biscuiti ordinari sau ceva asemanator. Se mai gasea unt la tarani in piata, caci la magazin era pe ratie. Ah, apropo de unt/margarina. Prefer totusi untul natural, cu vitamine si saruri minerale furnizate de natura, decat margarina in care baga vitamine izolate (prin ce metode?) de alti componenti vitali.

Daca mai era aici comunism, eram ca in Coreea de Nord. Nu aveam grija zilei de maine? Nu aveam nicio grija, nu mai aveam suflet, viitor, speranta, nimic.

#651286 (raspuns la: #651278) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sunt roman si traiesc in Cana - de adimac la: 06/12/2003 09:25:00
(la: Exodul medicilor romani in strainatate, drama nationala)
Sunt roman si traiesc in Canada de ceva timp.Cunosc cum muncesc medicii in Romania,dar am ajuns si in spitalele de aici.Nu se poate compara.In sala unde astepti nu se discuta daca banii pregatiti sunt suficienti!Doamne!Rusine medicilor din Romania!Rusine!Aici,in Canada,medicii muncesc,nu asteapta nici 5 bani!Si muncesc,cu adevarat,nu se fac!Apoi,acum cand pot compara(este dreptul mae),medicii romani sunt slab pregatiti profesional,comparativ cu cei din tarile civilizate unde legislatia este severa si se mai si respecta!Aici medicul este un om de rand care stie ca de multe ori nu poate gresi.E suficient o data!
#6057 (raspuns la: #5900) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
gd525 - de SB_one la: 19/12/2003 12:13:39
(la: Romani in strainatate)
???????????
trebuie sa incep cu un mare semn de intrebare! Semn de intrebare ce tintesc capacitatea da de percepere. nu stiu citi ani ai ,dar dupa cele scrise nu mi sa pare sa depasesti ce 25 de la 525 ,iar daca ai mai mult, ai trecut degeaba pe aici.

mai intii citeva axiome:
-nu-ti renega trecutul ptr. ca te vei renega singur si asta nu-ti va aduce respectul celor din jur.
-asa zisa supravietzuire( numeste-o cum vrei) inseamna in mod normal invatzarea unor "reguli" noi si uitarea celor vechi.
-oamenii/ societatea te apreciaza ptr. cea ce esti nu ptr. cea ce ai vrea sa fii sau aratzi ca esti!

Pe la romani( trebuie sa aducem mereu vorba de ei) sint trei notziuni si anume
-orasean
-satean
-tirgovetz

daca primele doua nu au nevoie de axplicatii, pentru cei care au uitat lb. romana:
tirgovetz e unul plecat de la tzara , a uitat bunul simtz al sateanului si traieste la oras cu dezinvoltura nesimtzitului/pungasului care crede ca necunoscindu-l nimeni poate face orice.

nu este un apropos la adresa cuiva, este un avertisment(zadarnic) la adresa celor ce au un astfel de comportament.

cei ce cred ca au plecat din RO nemaiputind suporta marsaviile de acolo, sau subcultura sau mai stiu eu ce...n-ar strica sa-si reaminteasca( daca au ce) ca acolo au primit toate aceste "bunatatzi" ptr. care sint apreciatzi aici in west sau mai stiu eu unde.

mai este tot asa o vorba de duh care spune ca:
desteptzii invatza din greselile altora, prostii din greselile proprii iar idiotzii ...nici-odata!
in zadar sa se faca clasamente sau sa incercam sa ne punem singuri intr-o tabara sau alta; nu v-om reusi. Sintem acolo unde sintem si nu ne ramane decit sa vorbim prostii de cite ori avem ocazia. Sper ca ceilaltzi sa ne-ntzeleaga!

Cind pleci ca nu mai potzi ( iaca asa) si in urma ta lasi fratzi si surori, parintzi, copii care au "de tras"(unii au mai apucat vremurile astea "bune") si de "raspuns"...si sint "maturatzi" de colo colo.. Care dintre voi poate sa nu se uite inapoi sau uitindu-se sa zica : nesimtzitzii astia,necultivatzii astia?

Cind pleci( iaca asa) si te gindesti la copiii( ramasi in urma) care poate nu au ce minca in timp ce tu ai de toate pe masa, cam la ce te potzi gindi?

Cind vrei sa-tzi aduci familia si nu potzi ptr. ca nu ai "casa si masa" ( ...ooo, ce frumos se vedea de departe...), cam la ce te potzi dindi, five to five ?

Cind ajungi intr-o tzara care crezi ca-i civilizata si te arunca cu toate scursorile lumii, la ce te potzi gindi?

Cind un roman ca tine spune( si ar fi trebuit "sa aiba" ceva mai mult ca tine...fost economist in Buc) spune celorlalti: asta-i kripo( renuntz la traducere...chiar si-un francez ar trebui sa stie)( si numai asa ca i se pare ca tu- in timp de iarna,venit in delegatzie- mai portzi si cravata) si te trezesti cu o trupa de popolezi "turtitzi" care vor sa stea de vorba cu tine...cam la ce te potzi gindi?

In timp ce mai totzi in jurul tau( ---viatza in lagar) merg la furat in timp ce tu faci munca sociala cu 2 DM( doice marc...pe limba noastra)...si cautzi contacte ca sa invetziu limba si celelalte ...si esti tratat la fel cu ceilaltzi, la ce te potzi gindi?

In timp ce observi ca securistii nostri erau copii mici pe linga astia si aveau dreptate in multe lucruri...la ce potzi gindi?

In timp ce frica , nu sa spui ,ci sa nu se observe ca ai invatzat vreodata ceva in viatza ta ca sa potzi primi un job si sa-tzi potzi hrani familia, la ce te potzti gindi?

In timp ce la toate locurile de munca esti blocat sub diferite forme si esti dirijat numai intr-o anumita directie, la ce te potzti gindi?

In timp ce un an esti obligat sa umbli fara nici-un document de identitate( ...poate, poate te hotarasti sa pleci odata...Deutschland fuer die Deutsche!), cam la ce te gindesti gede-utza?

Cind vezi ca oameni pe care-i cunosti, seriosi, cu job sint luatzi peste noapte si dusi la avion spre RO( din nou RO), cam la ce te potzi gindi?

....lista e fara sfirsit; aici e o stare generala( sau a fost...unii au trait-o din plin)

Intimplator il cunosc foarte bine pe acel emigrant in Germania care scrie tot felul de lucruri pe aici. A fost un sportiv de frunte( la vremea lui) al RO , a tzinut stindardul sus ptr. tzara si ptr. cei ce stateau la televizor si mincau semintze. A terminat o facultate printre cei mai buni in serie; a facut productie si proiectare ( meseriashul "perfect" ptr. necesitatzile germane)si cindva a ajuns in Germania. Cind "s-a ajuns" si-a cautat fostii colegi si prieteni (plecatzi ca si el) prin lagare si i-a ajutat cum a putut( cu sfaturi sau bani)

Si-a calauzit copii in viatza( si se poate lauda cu asta; de la 2000 Km)si-a ajutat fratzi si surori si prietenii lastzi in tzara.

A contribuit la formarea unei comunitatzi romane unde cei pribegitzi de soarta sa sa poata gasi un raspuns. Aici in tzara lui adoptiva ( la care-i respecta partrzile bune si löe critica pe cele rele)

dupa 10 ani de "galere" a "scapat" si e acolo unde ar trebui sa fie de la inceput.Face o munca pe care multzi pe aici nu sint in stare s-o faca; in germania sint lipsa-zic statisticile- 20 000 de ingineri in conditziile in care peste 60 000 sint shomeri din motive de neadaptare la cerintzele actuale. E mindru de asta si trist in acelasi timp vazind ca ingineri valorosi romani fac minci de mizerie.

gd525, potzi intzelege ceva din toate astea? Tu te intilnesti cu un roman si va vorbitzi frantzuzeste?

Intr-un loc ai dreptate: nu ne integram stind pe luneta. Dar asta ne ajuta. Aici gasim oameni ce gindesc ca noi. Ca noi, nici mai bine nici mai rau!
#6968 (raspuns la: #6934) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mirajul Occidentului... - de ARLEKYN la: 23/12/2003 12:09:56
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
Romanii care au muncit legal in strainatate, anul acesta, au castigat, in total, peste o suta de milioane de euro, potrivit raportului de activitate pentru 2003 al Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca (OMFM), prezentat, duminica, la bilantul Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

Potrivit raportului OMFM, numarul contractelor de munca obtinute de romani in strainatate, prin intermediul oficiului, este aproape dublu fata de anul trecut, informeaza Mediafax. Astfel, daca in 2002 au plecat la munca in strainatate, prin intermediul oficiului peste 22.000 de romani, in 2003 numarul romanilor care au muncit in tarile cu care OMFM colaboreaza a ajuns la aproximativ 40.000.

Cei mai multi romani au lucrat in Germania - aproximativ 23.300 - in agricultura, silvicultura sau la carusel (in baza unor contracte de munca pe o perioada de patru luni); in domeniul sanitar (in baza unor contracte incheiate pentru 18 luni), iar studenti romani au lucrat in gastronomie si agricultura, cu contracte de munca pentru studenti incheiate pentru o perioada de trei luni.

Alti 15.000 de romani au lucrat pana la 8 decembrie anul acesta, legal, in Spania, in baza unor contracte de munca incheiate pentru perioade cuprinse intre doua si noua luni sau chiar pentru un an, in agricultura si constructii. Pana la sfarsitul acestei luni, OMFM urma sa incheie peste o mie de contracte de munca pentru agricultura in Spania si sa mai organizeze alte doua selectii pentru 70 de locuri de munca in agricultura si 22 de locuri de munca in constructii si industrie, in Spania.

Un numar de 59 de romani au obtinut contracte de munca pentru 18 luni si in Elvetia, in domeniile sanitar si hotelier, dar si in alimentatie publica si gastronomie.

Potrivit raportului OMFM, domeniul de activitate cel mai solicitat de partenerii straini ai oficiului au fost sectorul agricol - 70 la suta, procent datorat in special contractelor de munca incheiate in Germania si Spania. Pe al doilea loc se claseaza serviciul hotelier si de alimentatie publica, urmate de domeniul sanatatii si de constructii. OMFM a colaborat anul acesta si cu Italia - unde s-au obtinut 76 de contracte de munca in domeniul hotelier si medical; cu Qatar-ul - unde lucreaza in acest moment 21 de asistente medicale si cu Ungaria, unde 11 romani au obtinut contracte de munca in constructii, agricultura si in domeniul medical.

Crede si nu cerceta!...
12 milioane de romani traiesc in afara granitelor tarii - de anita47 la: 27/12/2003 02:28:12
(la: imaginea romanilor peste granite)
Adevarati soldati ai lobby-ului romanesc, romanii de aiurea
sunt marginalizati sistematic de politicienii de la Bucuresti
=============================================================

Despre romanii de aiurea, romanii din tara nu stiu prea multe lucruri, iar aceasta lacuna nu este altceva decat o consecinta a politicii paguboase dusa de Romania ultimilor 50 de ani. De la incheierea celui de-al doilea razboi mondial in tara nu numai ca a fost interzis sa vorbesti de Basarabia sau Nordul Bucovinei, dar si despre cei plecati prin cele strainataturi. Revolutia din decembrie 1989 ar fi fost indreptatita sa readuca lucrurile in starea lor fireasca, insa, asa cum au decurs lucrurile in Romania post-revolutionara, aceasta revenire nu a avut loc. Primul organism guvernamental insarcinat cu gestionarea relatiilor cu romanii de pretutindeni, si vorbim aici de circa 13 milioane, a fost Consiliul pentru Romanii de pretutindeni - birou ce nu si-a propus foarte multe. In februarie 1998, la conducerea nou-infiintatului subsecretariat de stat pentru romanii de pretutindeni a fost numit Mugur Vasiliu. In pofida evidentei ca la nivel national, guvernamental, problema romanilor din intreaga lume nu reprezinta nici cel mai mic interes, subsecretariatul a inceput sa lucreze de-adevarat. Mugur Vasiliu si-a asumat sarcina de a restabili relatiile cu toti romanii, indiferent de locul in care s-ar afla ei sau de convingerile lor politice, intelegand ca Romania are si obligatia morala de a-si tine conationalii aproape, de a-i cointeresa in viata patriei-mama. Primul pas a fost elaborarea unui proiect prin care subsecretariatul sa devina departament de stat - un statut egal cu cel al minoritatilor din Romania - insa, deocamdata, demersul sau nu a beneficiat de interesul guvernului roman. Dupa zece luni de gestionare a subsecretariatului iata ca Mugur Vasiliu ofera politicienilor romani un document de capatai care trebuie sa fie cunoscut de factorii de decizie din Romania: Memoriu "Intru apararea romanilor de pretutindeni" cu privire la starea de fapt si de drept a legaturilor statului roman cu persoane si comunitati romanesti din lume. Din pura precautie, la sfarsitul cartii se gaseste un capitol in care sunt prezentate organismele similare din alte state. Si din acest punct de vedere Romania se pacaleste singura. Avand milioane de conationali in afara hotarelor, ea nu stie sa comunice cu acestia chiar cand plange ca este marginalizata, ca Occidentul ii intoarce spatele. Prima mana de ajutor ar putea veni de la ei, romanii de pretutindeni, insa pentru ca acest lucru sa se poata petrece firesc, Romania trebuie sa intinda si ea mana. O relatie in doua sensuri.

Italia

Diaspora romaneasca din Italia numara in prezent, dupa unele estimari, circa 25.000 de persoane, caracterizandu-se prin structuri destul de eterogene. In ultimii 20 de ani s-au constituit comunitati romane in zonele oraselor Roma, Milano, Torino, Bari, Verona, Florenta, cu precadere in jurul bisericilor ortodoxe romanesti. In Italia functioneaza mai multe asociatii culturale, centre de studii, fundatii cu caracter romanesc, dintre care unele editeaza si publicatii in limba romana.

Franta

Primii emigranti romani la Paris au fost intelectualii atrasi de ideile Revolutiei franceze din 1789. In 1939, romanii din Paris s-au organizat intr-o Societate Romaneasca, avand biblioteca proprie, constituindu-se colonia romana. In contextul istorico-politic interbelic si in perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial, numarul emigrantilor romani din Franta a sporit semnificativ. In prezent, diaspora romana din Franta numara aproximativ 60.000 de persoane. Caracteristica principala a emigratiei romane din Franta o constituie faptul ca majoritatea acesteia, mai veche sau mai noua, are o pozitie pozitiva fata de patria de origine. O parte importanta a intelectualitatii de origine romana a fost si este unanim apreciata in viata culturala franceza. Emigratia romana din Franta este concentrata in marea ei majoritate la Paris si in unele orase, intre care Marsilia, Bordeaux, Montpellier, Metz, Grenoble, Saint Nazaire, Narbonne, Avignon, Valance, etc.

Germania

Emigratia din Germania s-a constituit in valuri succesive, indeosebi dupa 1940. Se estimeaza ca numarul sasilor si al svabilor din Romania este de circa 550.000 de persoane, iar cel al azilantilor proveniti din Romania de circa 150.000. Avand in vedere particularitatile emigratiei romanesti din Germania, Biserica Ortodoxa Romana, ca singura forma institutionala acceptabila, ar putea juca un anumit rol, prin Mitropolia Ortodoxa pentru Germania si Europa Centrala si prin parohiile sale din Hamburg, Munchen, Offenbach, Salzgitter, Baden-Baden si Nurenberg, in cultivarea traditiilor romanesti si pastrarea identitatii lingvistice si religioase.

Austria

Comunitatea romana din Austria numara peste 23.000 de persoane, organizati initial in doua asociatii. In prezent, aceste asociatii si-au pierdut rolul si nu mai au capacitatea de a polariza activitatea comunitatii romane. Un liant al comunitatii il constituie Comunitatea Ortodoxa si Parohia Romana din Viena, precum si cea din Salzburg.

Elvetia

Numarul romanilor stabiliti in Elvetia se ridica la cateva mii, fiind concentrati in jurul celor doua mari orase Geneva si Lausanne, precum si in Elvetia germana sau in Ticino. Etnicii romani din Elvetia au constituit comunitatea romana care grupeaza aproximativ 10% din umarul acestora. Din 1991 la Geneva functioneaza biserica "Sfantul Ioan Botezatorul", la care serviciul religios este oficiat de un preot roman. Tot la Geneva functioneaza bisericile ortodoxe "Invierea Domnului" si "Nasterea Maicii Domnului", iar la Lausanne, biserica "Sfantul Gheorghe".

Spania

In Spania traiesc aproximativ 2.500 de romani in zone ca Madrid, Barcelona, Bilbao, avand o puternica parohie in capitala tarii, scoli si sectii in limba romana la Madrid si Salamanca. Au fost create unele asociatii romanesti, cum sunt "Comunitatea romanilor din Spania", cu sediul la Barcelona, "Fundatia culturala romana", la Madrid.

Belgia

Se apreciaza ca diaspora romana din Belgia numara, inainte de 1990, circa 700 de persoane. Imigranti romani mai vechi sau mai noi, in general cu un nivel de pregatire universitara, s-au integrat in mod firesc in societatea belgiana, fara a ocupa, insa, pozitii importante in plan politic sau economic. Din 1990 s-au mai stabilit in Belgia circa 2.500 de cetateni romani, din care 2.400 au cerut azil politic. Din punct de vedere juridic, o parte insemnata a acestora a renuntat la cetatenia romana.

SUA

Statisticile oficiale nord-americane au inregistrat pentru prima data in 1881, 11 emigranti din teritoriile romanesti. In prezent, se estimeaza ca in SUA traiesc peste un milion de americani de origine romana. Cea mai mare concentrare a originarilor din Romania se afla in orasele din nord-estul SUA - in statele Ohio, Indiana, Michigan, Ilinois, Pennsylvania si la New York.
Comunitatea romana din Statele Unite reprezinta, dupa standardele americane, un grup etnic de marime mijlocie. Conform recensamintelor, aproape 400.000 de cetateni americani se declara de origine romana, plasand comunitatea romana pe locul al 20-lea ca marime in randul celor 71 de grupuri etnice de origine europeana recunoscute oficial.
Ca o nota generala, adevarata viata a comunitatilor romanesti se desfasoara cu preponderenta in jurul bisericilor, unde se manifesta autoritatea morala si spirituala a preotului.Sunt remarcabile eforturile unor comunitati care, pe masura ce se incheaga si se constituie in noi parohii romanesti, se mobilizeaza pentru construirea unei biserici, sau eforturile comunitatilor mai vechi care, la un moment dat, simt nevoia construirii unei noi biserici. Nu lipsesc nici aici, insa, disensiunile si sciziunile. Nu e lipsita de relevanta, din acest punct de vedere, existenta in SUA a doua episcopate ortodoxe romanesti.

Fosta URSS

Potrivit recensamantului din 1989, in fosta uniune romanii erau raspanditi aproape in toate republicile unionale, dupa cum urmeaza : Rusia - 172.671, Republica Kazaha - 33.098, Republica Uzbeca - 5.593, Republica Bielorusa - 4.964, Republica Lituaniana - 3.223, Republica Gruzina - 2.842, Republica Turkmena - 2.466, Republica Azerbaidjana - 1.415, Republica Kirghiza - 1.875, Republica Letona - 1.215, Republica Tadjica - 859, Republica Armeana - 525.
Din surse neoficiale, rezulta ca numarul romanilor din fosta URSS este mult mai mare, aproape dublu fata de cel din statisticile oficiale.

Canada

Primii emigranti romani si-au facut aparitia in Canada intre 1882 si 1918. Al doilea val poate fi considerat cel de dupa primul razboi mondial, pana in 1929, nefiind foarte consistent. Al treilea val este consemnat la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, iar al patrulea poate fi apreciat ca fiind in perioada anilor 1970 si 1980. Conform statisticilor, in 1986 erau inregistrati peste 60.000 de romani-canadieni. Dupa 1990, circa 3.000 de romani s-au stabilit anual in Canada (tara care incurajeaza multiculturalismul etnic/emigratia).
In prezent, in Canada traiesc aproximativ 100.000 de romani si originari din Romania. Cei mai multi se afla in Ontario, Quebec, Alberta, Montreal, Vancouver, Edmonton si Hamilton.

Australia

In Australia se afla, in prezent aproximativ 50.000 de persoane originare din Romania, cifra care include, in afara de romani si etnici maghiari, greci, evrei, germani, sarbi, croati proveniti din tara noastra. De la inceputul aparitiei fenomenului de imigrare, dupa constituirea statului federal, autoritatile nu i-au definit pe nou-venitii drept "minoritari", ci "grupuri etnice". Ignorand ca fiecare dintre aceste etnii au adus in Australia traditiile proprii poporului din care provine, autoritatile au incercat, initial, sa practice o politica dura, de asimilare fortata a noilor veniti - care nu a dat rezultatele scontate.

Argentina

In Argentina sunt stabilite circa 10.000 de persoane de origine romana, majoritatea fiind concentrati in Buenos-Aires, iar in grupuri mai mici in Mendoza, La Plata, Cordoba si Rosario. Emigratia romana se poate imparti in doua categorii: emigratia economica (stabilita inaintea primului razboi mondial si in perioada interbelica) si emigratia politica (venita la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial).

Brazilia

Primele concentrari de romani au aparut in perioada interbelica, in zonele Rio de Janeiro si Sao Paulo, alcatuind emigratia economica. Incepand cu 1960, in Brazilia s-au stabilit, prin casatorie, reintregiri de familie etc., un numar relativ mare de persoane, in special tineri cu pregatire superioara in diverse domenii.

Columbia

In Columbia traiesc circa 40 de persoane de origine romana.

Mexic

Emigratia romana din Mexic este alcatuita din circa 50 de familii, majoritatea locuind in capitala. 80% dintre acestia sunt etnici evrei, unguri si germani plecati din Romania.

Peru

Diaspora romana din Peru s-a constituit prin emigrari, dintre care majoritatea au avut loc pana in 1970, sau prin casatorii mixte. In 1987, in Peru traiau aproximativ 100 de romani.

Venezuela

Diaspora romana de aici este formata din 10.000-12.000 de persoane, prezente in cercurile financiare si comerciale ale statului.



Cifre exotice

Turcia

In Turcia traiesc mai multi romani decat cei 800 atestati statistic. Adica 30.000.

Africa de Sud

Manati de mirajul prosperitatii, circa 3.000 de originari romani au emigrat aici.

Israel

Din datele oficiale reiese ca in Israel ar trai 450.000 de evrei originari din Romania.

Suedia

In Suedia traiesc circa 13.000 de originari din Romania, in cea mai mare parte de origine romana.

Danemarca

In Danemarca traiesc aproximativ 2.000 de romani, fata de 800 in Norvegia si alte cateva sute in Finlanda.

Marea Britanie

Circa 1.500-2.000 de romani s-au stabilit in Marea Britanie, concentrati in special la Londra, Birmingham si Nottingham.

Luxemburg

Aproximativ 300 de romani traiesc in Marele Ducat de Luxemburg.

Statele maghrebiene

Pentru aceste state, cifrele releva prezenta a 1.400 de persoane originare din Romania.

Maroc

In Maroc sunt astazi circa 150 de originari romani, iar in alte state arabe 2.000.



Romanii din jurul Romaniei

Comunitatea ortodoxa a romanilor din Ungaria, foarte puternica la sfarsitul secolului trecut, avea biserica proprie in Budapesta. Prin asimilare si schimbarea raportului intre etnii, actualmente, Biserica Ortodoxa a Romanilor a fost transformata in Biserica Ortodoxa maghiara. Maghiarii explica fenomenul prin sintagma "asimilare naturala". Problema restituirii patrimoniului comunitar si ecleziastic al minoritatii romane din Ungaria cade sub incidenta legii privind retrocedarea sau despagubirile cuvenite pentru bunurile confiscate de regimul comunist ungar. In schimb, patrimoniul imobiliar si mobiliar nu face obiectul cadrului legislativ deoarece acesta nu apartine in totalitate Bisericii Ortodoxe a romanilor din Ungaria sau minoritatilor romanesti din aceasta tara. Numai o mica parte revine comunitatii romanilor.
In sensul repunerii in discutie la nivel interguvernamentul a intregului patrimoniu al Fundatiei Gojdu, subsecretarul de stat Vasiliu a initiat cuprinderea acestei probleme atat in protocol, cat si in propunerile comitetului de specialitate pentru colaborare in problemele minoritatilor. Romanii din Ungaria nu pot accede in Parlament. Desi legal a fost prevazut dreptul minoritatilor de a folosi numele traditionale care sa fie inregistrate ca atare in actele de identitate, autoritatile ungare practica sistematic inscrierea numelor romanilor cu grafie maghiara in absolut toate documentele de identitate. Singurele nume scrise pana de curand in limba romana erau cele de pe crucile din cimitire.

Grecia

Procesul de constituire a diasporei romane din Grecia a inceput in contextul istorico-politic din perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial. Acesteia i s-a adaugat ulterior o emigratie formata in marea ei majoritate din persoane care s-au stabilit in Grecia ca urmare a casatoriilor mixte si intregirilor de familie. Se apreciaza ca diaspora romana numara 2.500 de persoane. Tot in Grecia se afla si cea mai importanta comunitate de aromani, denumiti "cutovlahi" sau "vlahofoni". Diferite surse estimeaza ca in prezent in Grecia traiesc intre 700.000 si 1.200.000 de cetateni de origine aromana. Potrivit prevederilor constitutionale, in Grecia nu sunt, insa, recunoscute minoritatile nationale. Astfel, aromanii sunt considerati greci romanizati, iar autoritatile manifesta o ostilitate fatisa fata de orice manifestare a apartenentei acestora la romanism.

Iugoslavia

Documentele iugoslave post-belice referitoare la componenta etnica a federatiei fac distinctie intre romani si vlahi, autoritatile de la Belgrad folosind prima denumire pentru locuitorii de origine romana din Banatul Iugoslav (Voivodina), iar cea de-a doua pentru cei care locuiesc in restul teritoriului si, mai ales, in Serbia de rasarit (Valea Timocului). Potrivit rezultatelor ultimului recensamant, din martie 1991, in Iugoslavia traiesc 38.832 de romani, aproape 2% din populatia Voivodinei, si 17.000 de vlahi, cifra mult inferioara numarului real al apartenentilor etniei romane din tara vecina. Potrivit reprezentantilor autorizati ai minoritatii romane de aici, numai pe Valea Timocului exista cel putin 600.000-700.000 de romani/vlahi. Situatia in cadrul comunitatii romano/vlahe din Serbia de rasarit, de pe Valea Timocului, ramane in continuare dificila, acestia nefiind recunoscuti ca minoritate nationala si, implicit, nebeneficiind de drepturile si libertatile aferente. Pornind de la ideea ca poate fi minoritate doar comunitatea etnica ce are o tara de origine, romanii/vlahii sunt considerati un grup etnic de origine necunoscuta.

Bulgaria

Porivit primului recensamant realizat in 1905, in Bulgaria fusesera recunoscuti aproximativ 80.000 de romani, cifra care apare si in statisticile din 1910. Dupa fixarea frontierelor, in 1920, recensamanturile arata ca in Bulgaria traiesc 57.312 romani de limba daco-romana si 1794 de limba macedo-romana. In 1926, statul bulgar recunostea prezenta a 83.746 de romani.
Desi in documentele datand din anul 1965 (ulterior nu s-au mai publicat date oficiale), in Bulgaria traiau 6.000 de romani, unii istorici si specialisti bulgari apreciaza ca, in prezent, pe teritoriul bulgar traiesc aproximativ 125.000-150.000 de romani, concentrati in partea de nord. Minoritatea romana este astfel a doua minoritate ca importanta si numar din Bulgaria, dupa cea turca.
Intrucat Constitutia bulgara nu recunoaste existenta minoritatilor etnice, nu exista structuri oficiale specializate care sa aiba in preocupare sprijinirea si monitorizarea activitatilor desfasurate de aceste grupuri.

Ucraina

Dupa semnarea si ratificarea Tratatului bilateral romano-ucrainean, la nivel local nu au fost materializate masuri si actiuni concrete care sa duca la indeplinirea prevederilor acestuia referitoare la comunitatile romanesti din Ucraina. Prin intermediul mass-media si in contactele directe la diverse intruniri cu reprezentantii localitatilor cu pondere romaneasca, autoritatile ucrainene acrediteaza ideea ca, in virtutea Constitutiei Ucrainei, statul a acordat in permanenta o atentie deosebita respectarii tuturor drepturilor comunitatilor romanesti, tratament care nu aplica etnicilor ucraineni din Romania, acuzand deschis statul roman de neadaptare la conceptiile moderne ale politicii fata de minoritati. In mod cert, in Ucraina exista si se manifesta activ cercuri antiromanesti care, incurajate sau sprijinite de autoritati, pun in practica politica de revigorare a sentimentului nationalist-extremist, caracterizat prin intoleranta etnica si anihilare a constiintei nationale a celorlalte comunitati. Este cert faptul ca, speculand anumite animozitati interne, autoritatile ucrainene controleaza activitatea unora dintre aceste societati prin elementele infiltrate in conducerea lor, organizand in acelasi timp, actiuni de discreditare a liderilor romani cunoscuti cu pozitii nationale si unioniste. Conform ultimului recensamant, din 1989, in Ucraina locuiesc 459.000 de romani, a treia comunitate numerica dupa ucraineni si rusi, impartiti in mod arbitrar de autoritati in 324.000 "moldoveni" si 135.000 romani.

Macedonia

Populatia aromana de pe teritoriul actual al Fostei Republici Iugoslave Macedonia, cunoscuta mai mult sub numele de vlahi, insumeaza intre 150.000-180.000 persoane, traind in grupuri compacte in Bitolia, Ohrid, Prilep precum si pe Valea Vardarului. Potrivit datelor oficiale, in Macedonia traiesc doar 7.764 de vlahi (aromani). Majoritatea aromanilor din Macedonia se considera un popor inrudit cu poporul roman, dar cu trasaturi proprii in ceea ce priveste evolutia, limba si cultura sa. In ultimii doi ani, conducerea de la Skopje, constienta de importanta elementului aromanesc in viata politica si social-economica a inceput sa manifeste intelegere fata de solicitarile liderilor aromani. Incepand cu anul scolar 1995-1995, aromanilor li s-a permis organizarea de cursuri facultative in limba materna la scolile cu populatie vlaha.

Republica Moldova

In Basarabia traiesc 2.794.749 de moldoveni/romani reprezentand 64,5% din populatie. Urmeaza ucrainenii, rusii, gagauzii, bulgarii, evreii, tiganii, bielorusii etc. Minoritatea ucraineana, cea mai numeroasa, este concentrata indeosebi in raioanele de sud ale Republicii, respectiv la Basarabasca, Ciadir-Lunga, Comrat, Taraclia si Vulcanesti. Comunitatea rusilor este dominanta in zonele urbane, in Chisinau, Balti, Tighina si Tiraspol.

Albania

Ramura sudica a poporului roman, despartita de trunchiul principal, aflat pe teritoriul Daciei istorice, prin interpunerea populatiilor migratoare slave este cunoscuta, in general, sub numele de aromani. Aromanii au alcatuit in Albania comunitati compacte, grupate in jurul principalului centru de civilizatie aromaneasca din Balcani, Moscopole, in apropiere de orasul albanez de astazi Korcea. La inceputul secolului al XVIII-lea, in Moscopole erau inregistrati 50.000 de locuitori si peste 12.000 de case, 14 bresle de mestesugari, o tipografie, o biblioteca, o academie, o casa a saracilor, un orfelinat, 24 de biserici si zeci de alte edificii. In anii 1760-1790 orasul a fost ars de Ali Pasa din Ianina si de trupele albaneze, determinand emigrarea populatiei. Moscopole mai numara astazi 1.000 de locuitori. Trebuie mentionat ca aromanii din Albania au fost supusi unui tratament brutal de deznationalizare in perioada comunista. Totusi, la 13 martie 1913, Guvernul Romaniei a sprijinit printr-un "Pro-memoria" trimis Foreign Office-ului, crearea unui stat albanez independent care avea sa cuprinda cat mai multe teritorii locuite de aromani. Autoritatile de azi de la Tirana nu au raspuns solicitarilor aromanilor pentru sprijinirea renasterii lor lingvistice, culturale si spirituale si, in general, nu agreeaza un tratament diferentiat pentru populatia aromana.
(moldova.go.ro)





ce dam noi si ce vor altii - extras din JN - de Catalina Bader la: 12/01/2004 05:39:09
(la: Romania si Comisia Europeana)
Oficialii europeni au temperat prezentarea economica triumfalista pe care primul-ministru Adrian Nastase a prezentat-o simbata la o reuniune cu investitorii straini. Premierul s-a laudat la Sinaia cu realizarile economice ale guvernului sau, dar reprezentantul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si cel al Uniunii Europene (UE) au atentionat ca unii indicatori economici sint inca fragili si ca progresul din ultima vreme nu inseamna neaparat si realizarea pina la capat a reformelor.
Premierul s-a laudat mai ales cu cu progresele economice. “E prima data cind Romania a reusit sa-si construiasca o economie robusta si sa scada inflatia”, a afirmat Nastase. El a bifat la realizari simplificarea inregistrarii companiilor, transparentizarea politicii fiscale si privatizarea Siderurgica, Tractorul si ARO companii de stat cu pierderi si datorii mari la bugetele publice dar pe care guvernul le-a vindut foarte tirziu si mai mult ca sa scape de gura partenerilor financiari internationali ai Romaniei. Nastase a recunoscut abia la finalul discursului ca exista domenii importante in care guvernul sau a batut pasul pe loc. Sectorul energetic, de pilda, se mentine sub puterea monopolurilor de stat, iar calendarul privatizarii acestora este plin de aminari repetate. Autoritatile au anuntat recent ca vinzarea Petrom nu se va face la termen pentru ca situatia juridica a unor terenuri este incerta. Agricultura este an de an la capriciile vremii si, din cauza nerezolvarii satisfacatoare a problemelor proprietatii majoritatea covirsitoare a producatorilor este formata din fermieri care nu pot supravietui pe piata in lipsa ajutoarelor se stat. In sfirsit, Sistemul de pensii este deficitar si este nevoie ca bugetul public sa plateasca an de an mii de miliarde pentru ca milioane de pensionari sa poata primi pensii a caror medie nu depaseste 50 de euro pe luna. Aceste realitati l-au determinat probabil pe economistul-sef al BERD, Buiter Willem, sa contrabalanseze bilantul triumfalist al prim-ministrului roman cu o descriere mai putin pastelata. “Ne intrebam daca progresul e suficient pentru a inainta si pentru a asigura realizarea reformei. E important sa nu se micsoreze tempo-ul. Anul acesta vor fi alegeri si trebuie facute eforturi pentru a nu incetini ritmul” a recomandat oficialul BERD. Pe de alta parte seful delegatiei Comisiei Europene in Romania, Jonathan Scheelee a afirmat ca e importanta nu doar adoptarea setului de legi si regului necesar pentru integrare ci si ca acestea sa fie aplicate. “Mesajul-cheie pe care il transmite UE este ca nu e suficient sa aveti aquis comunitar, ci sa-l si implementati”, a spus Johathan Scheelee.
Imediat, premierul Nastase a promis sa ia in seama observatiile UE. “Recomandarile facute (de UE - n.r.) dupa ultimul raport vor trebui sa reprezinte Biblia pentru guvern”, a spus premierul.

Ce a promis Nastase investitorilor straini
legislatie europeana
un climat onest si prietenos de afaceri
scaderea in continuare a inflatiei o piata a muncii flexibila
investitii substantiale in infrastructura
continuarea reformelor structurale
accelerarea privatizarii distributiei de energie si gaze si a productiei de petrol)
taxele vor mai scadea cu trei procente
mai multe locuri de munca



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...