sa beie

zise anonimu': "Inceraca sa bei "sampanie" (pe care scrie Champagne) si sa vezi ca nu are nici o legatura cu vinul spumant."

Le-am incercat pe amandoua, si nu exista nici o diferenta sesizabila.

pai cum asa Belle, nu bei cu noi< cafeaua facuta de Gabi ?br>==============
"- Cum putem face imposibilul?"
"- Cu entuziasm!"
Paulo Coelho-Al 5-lea Munte

maan, ratezi tu ocazia sa bei din paharul de sampanie, cu deshtu' mic ridicat in sus?????
si cocu'...de ce n-ai avut grija de el???...ti-ai pus un borcan intreg de jeleu d-ala si tot nu sta tzeapan?...ia borcanu' si hai la ''Protectia Consumatorului''!!!...ca si eu am fost acolo cand am gasit un gandac in franzela!!!...daca era in paine neagra, mai era cum era...dar in franzela???...ca eu cand mananc franzela, e sarbatoare, nici macar
nu-mi permit s-o rup!...franzelele!...care este!
deci, te-am pierdut de musteriu, ti s-a rupt tocul si cocul, ti s-a dus norocul!...bine ca am io in diplomat o pereche de tenishi...
hehe, cine n-are intrusi, sa-si cumpere! (se dau si la ''altex'', fara avans, fara giranti...)

noapte buna doamna, io mai stau sa rontzai niste fursecuri de la bairamul cu miss...daca tot erau pe masa, io le-am luat...!

"Dacă locul în care bei cafea se numeşte cafenea, cum se numeşte locul în care bei ceai? Să nu-mi răspundeţi bucătărie..."

Ceainarie.
(am luat intrebarea de buna)

Iar in franceza se chema "Salon de thé" ("Salon de ceai", traducere mot-a-mot).

___________________________________________________________________
"aceste cuvinte ne doare" (sic).

...mai bine, bei o tzuica.
______________________________________
"Raiul meu, ramâi asa!"
(Ion Barbu)

Ca atunci cand bei vartos! Sa tot bei cand te trezesti!(?)
Asa ziceam si eu, in final. Mai bine dau si eu o tura pe langa manastirea aia. De..."intretinere".

Inceraca sa bei "sampanie" (pe care scrie Champagne) si sa vezi ca nu are nici o legatura cu vinul spumant.

In ceea ce priveste "file swapping"-ul, sau conexiunile peer-to-peer, sunt de parere ca incarca constiinta celui care le utilizeaza, in orice caz nu mai mult decat atunci cand copii fiind, schimbam intre noi masinutele de fier si pif-urile.

Asa ca eu ca posesor al unui CD am dreptul sa il copiez, indiferent de suportul final. Apoi nu fac decat sa fac schimb cu un prieten: tu imi dai X1.mp3 eu iti dau X2.mp3

In ceea ce priveste preturile unui CD/DVD, stii cat costa procesul de fabricatie, cat primeste artistul si cat baga in buzunar casa de discuri? Ca sa nu mai spun ca in unele tari luserul plateste o taxa de copyright pt. fiecare CD gol, hard disk, caseta goala etc pe care il cumpara, deci datoria fata de casele de discuri e platita !

Si in final, doar nu o sa imi fie rusine sa "fur" de la cei care ma fura la randul lor pe mine ! Traiesti intr-o societate de consum nu in manastire.

gandeste-te la niste sarmale asezate in picioare.

Vinul este pentru baut, si poti sa bei cat vrei! Nu se pune in vas


sanjuro

Coralie, pacat ca nu am stiut mai devreme, ti-as fi sugerat sa faci o vizita in Germania, dar daca vrei sa bei must bun, nu este tirziu.

Este o adevarata regiune viticola Oberfranken, nord de München, la fiecare sfirsit de saptamina este o sarbatoare a vinului...Sigur nu numai aici dar zona asta o cunosc cel mai bine si stiu despre ce vorbesc.

Alexandra ai trait vre-o toamna in Bahamas?
Diminetele sint calde dar suportabile ,daca este o briza dinspre ocean vezi frunzele de palmier fluturind in vint,apa-i calda si de culoare verde albastruie de-i vezi fundul...pesti multi dar nu in toate zonele din cauza turistilor.Imi iau masca si aparatul de respirat si tusti in apa de pe catamaran...la prinz este foarte cald ,iti faci un ten de nota zece,mai bei un paharel de Bacardi amestecat cu suc de fructe,mai tragi o undita,mai tragi un scaldat. Se lasa seara si oceanu-i linistit ca si un lac. A venit timpul sa mergi accasa.Intind pinzele dar daca nu-i vint pornesc motorul Mercury si incetisor ,incetisor catre casa de pe coasta lui Nassau. O alta noapte de toamna ,sau vara ca nu mai stiu ,o alta zi....

Minte sanatoasa in corp sanatos! -prima idee
Sa mananci si sa bei ce-ti place,cand iti pica bine -a doua idee
Sa nu uiti masura. Si daca o uiti sa revii la prima idee.

In sudul Frantei sunt un soi de masline, mici, negre, tare aromate
Morile de ulei sunt multe, fiecare sat are moara lui aproape

se fac 2 soiuri de ulei virgin:
unul aromat, super, este cel obtinut din prima presare, la rece
(huile de olive, extra-vierge, première pression à froid)

pe urma este a doua presiune, incalzind

Fiecare isi aduce maslinele si face uleiul, oamenii se aduna la rand, si asteapta
fiecare-si aduce si o paine si sticla de vin cu el

Uleiul prima presare la rece este intins pe paine, putina sare, este o delicatetze, mananci pana nu mai poti si bei vin

aici gasesti ulei bun de masline, industrial, prima presare la rece, extra virgin, cu 5-6 euro litrul, dar nu egaleaza cel cumparat de la cultivatori, asta este mai scump, cca 10 euro litrul, dar este cu totul altceva..

1 milion sint bani putini:
- in occident pentru ca nu-ti pot asigura o viata decenta pina la batrinete
- in romania pentru ca, chiar daca iti permit sa te aranjezi (casa, masina, etc) nu-ti ajung ca sa schimbi sistemul de invatamint, sa repari strazile, sa schimbi mentalitatea lucratorilor din serviciul public, samd

Totusi banii astia ii poti investi:
- in occident, intr-o afacere care cu putin noroc poate sa ii multiplice interesant, ceea ce ar schimba datele problemei
- in romania, cu riscuri relativ mari dar in acelasi timp -si aici e nevoie de mult mai mult noroc- cu posibilitati poate chiar mai interesante decit in occident

1 milion nu-ti pot asigura un trai linistit nici:
- in occident, pentru ca sint putini sau pentru ca incercind sa-i multiplici s-ar putea sa-ti dea ceva bataie de cap
- in romania, pentru ca trebuie sa-i tii in alta parte, inevitabil incerci sa-i folosesti intr-o chestie de anvergura si pe fondul debandadei din tara poti ajunge usor sa-ti iei cimpii

Totusi banii astia te-ar putea ajuta:
- oriunde, sa te distrezi, sa calatoresti, sa maninci, sa bei, samd :) citiva ani buni

Dupa parerea mea e o decizie grea in momentul in care nu ii ai si poate si mai grea in momentul in care i-ai cistigat.
Ce nu trebuie uitat aici: banii usor cistigati si mai usor se risipesc...

La ora asta, eu unul as ramine in Canada pentru ceva timp.

Ovi

Dupa ce bei o bere si te linistesti, vei vedea ca pt. o conversatie este nevoie de cel putin doi oameni.

Ulciorul
Ramii sa mai ciocnim o cupa
La hanul vechi de pe coclauri
Caci pentru vin si pentru tine
Mai am in sin trei pumni de aur.
Ramii sa-nmormintam tristetea
Si setea fara de-alinare
Cu vinul negru de la hanul
Din valea umbrelor fugare.
Stii tu, frumoaso, ca ulciorul
Din care bei infrigurata
E faurit din taina sfinta
Din taina unui trup de fata.
L-a faurit cindva olarul
Cel inspirat de duhul rau
Din taina unui trup de fata
Frumos si cald ca trupul tau.
Inmiresmeaza-te, frumoaso,
Ca pe-un altar de mirodenii
Cit zarea-i plina de albastru
Si lumea plina-i de vedenii
Si-atit cit drumurile vietii
Mai au pe margini bucurii
Ca miine in zadar vei bate
La porti de suflete pustii.
Iubeste-ma acum caci anii
Nebanuiti vor pune friu,
Iar clipele iubirii noastre
Se scurg ca undele pe riu.
Ca miine-om putrezi-n morminte
Uitati, nepomeniti de nimeni,
Ca miine vor veni olarii
Sa fure lut din tintirime.
Iar trupul tau care mi-e astazi
Cel mai iubit dintre limanuri
Va fi un biet ulcior din care
Vor bea drumetii pe la hanuri.

Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.

...flota noastra de pescuit oceanic! Da' pan' la urma:
"De mananci peste oceanic
Si bei apa de izvor...."
sau
"Nu e peste ca stavridu'
Si echipa ca Rapidu"
:-)))

Vazui ca esti in RO, atentie trebuie sa-ti procuri ulei de masline extra-virgin, prima presiune la rece, cu el gatesti, ca cel de floarea soarelui da cholesterol.
nu pune jambon, nu pune nimic carnos.
poti manca 1-2 farfurii o data, cu smantana, nu-i grav
5 ori pe zi daca poti, daca esti la serviciu inlocuieste 2 ori cu 1-2 mere
dimineata inainte de cafea, poti mânca un mar, ideal impotriva cholesterolului
poti adauga la supa o bucatica de piept de gaina fiert (fara piele!), o bucata de peste slab facut in vapori sau pe gratar, o bucata de brânza.
legume fierte in vapori, un fruct, salata de cruditati (morcovi, telina, varza)

evita pâinea multa, prajeala, carnea de porc, bauturile gazoase,sucuri, bere si alcool, dulciurile
si nu mânca nici o data pâna simti ca nu mai poti
daca poti sa ti cateva zile in rând numai cu supa de varza si cateva mere in timpul zilei, ar fi ideal..
Manaca 4-5 ori pe zi.. nu numai 2-3 ori..

incearca sa bei de fiecare data cand poti , dupa mâncare, o infuzie de cimbru, fierbinte
cu venitul primaverii, incearca sa iesi pe câmpie, la tzara, aduna päpädie, inainte de a fi inflorita, faci salata de papadie, o cura de cateva saptamâni...
si succes, succes...

ma ti in curent, informata de rezultate..daca mai vrei si alte informatii, nu ezita sa ma intrebi, chiar si pe mp

si Andrei, in asteptare nu-ti fa problema de toti tâm...ii, care râd ca ai fi prea gras, ca nu merita atentie, le faci prea mare onoare prostiei lor..
in final ce ai in suflet conteaza.

P.S. n-am incercat retzeta pe mine, eu mi-s talie 36, 1m65 pt 48 Kg, insa o prietena a incercat-o si a avut rezultate foarte bune,
in plus acum are o adevarata disciplina alimentara...
ea a pierdut 17 Kg in 2 luni, insa depinde de organismul fiecaruia si de cum face si miscare...

Draga Andrei, si eu iti doreasca sa-ti reuseasca regimul
Salata de papadie:
faci vinegreta : un galbenus de ou fiert sau crud, ulei de masline, un pic de mustar si zeama de lamâie, frecate cremos, mai lichida
pui usturoi taiat marunt, poti adauga si brânza taiata in cuburi mici (gen cascaval)

daca gasesti un câmp cu papadie, scoate radacinile, le speli, le usuci
faci o decoctie concentrata si bei cate o ceasca dupa mâncare, este diuretic, elimina apa si "dezumfla" corpul

Obezitatea merge cate o data de mâna cu hypertensiunea arteriala,
ceapa si usturoiul crud, nu numai ca scad tensiunea, dar sunt si foarte bune bactericide.

un alt diuretic foarte bun este ceaiul de cozi de cirese, pastaile uscate (goale) de fasole,tot in decoctie...

daca poti, in fiecare dimineata scoate zeama de la 4 lamâi, pune-o intr-o sticla de 2 litri, o complectezi cu apa, si asta bei toata ziua, fara vitamina C, nu este posibila slabirea!
Vitamina C catalizeaza pierderea de greutate.

Dear Emi,

Am sa-ti dau o reteta f. buna de slabit,eu o folosesc de 5 luni acum si da roadele necesare,totul e sa ai la indemina produsele,daca traiesti insa in Romania ar putea fi mai dificil dar merita sa incerci,in acelasi timp e necesar sa faci si putin exercitiu,30 min. pe zi cu bicicleta ori Yoga.
Dar sa -ti dau reteta ce e simpla ,cu timpul te vei obisnui:

1.) Nu minca deloc carne ori orice produse derivate din ea,deci nici pui curcan
,salamuri,si nici cascavaluri de orice fel,putina brinza de oaie sau si mai bine de capra pe zi nu -i rau atita vreme cit o folosesti doar in salata verde.
2.) odata sau 2 ori pe sapt. maninca peste proaspat,ca ciorba sau la cuptor,Nu prajit.De fapt sa NU maninci nimic prajit!!!!
3.)Maninca ZILNIC salata verde cu de toate in ea:castraveti,rosii,mere,ceapa verde,morcovi,ciuperci,fasole fiarta(proteine)rosie.Si pui putina brinza proaspata de capra in mici firimituri.
4.)NU maninci piine alba DELOC,incearca sa NU maninci piine la mese deloc,daca neaparat vrei piine,doar integrala ori graham si limiteaza-te la 2 felii pe zi,eu o prajesc si o tai in cubulete,pun olive oil si garlic frecat de piine si le pun in salata,imi e de ajuns!
5.)NU maninci paste fainoase deloc ci numai daca sint facute 100% natural si fara faina!!!Poti face o pasta f. buna si fara sosuri grele,doar cu olive oil si garlic de ex. sau cu ciuperci si sos de lamiie si olive oil.
6.)NU folosi nici un fel de ulei decit OLIVE OIL si sa fie EXTRA VIRGIN FIRST COLD PRESS!!!!
7.)NU minca orez alb ci daca neaparat vrei,cel brown deci nealbit.
8.)NU minca dulciuri deloc,la mari ocazii poate dar nu-ti face un obicei de a minca ciocolata ,bomboane etc.Nu bea NIMIC gazos,poate putina apa minerala dar NU BEA NIMIC de genul Coca-Cola,Pepsi ori orice cola,preferabil apa simpla dar sa fie de izvor si NU de la chiuveta!!!
9.)Bea vin,daca bei rar la ocazii,doar SIMPLU.daca fumezi incearca cel mult 5-7 tigari pe zi si la mati intervaluri de ore.
Maninca supe fara carne de orice fel,in fapt fi vegetariana.Vei slabi repede si mult si dupa citeva luni...NU vei mai vrea sa maninci ca inainte.Te asigur.E sanatos si bine pt. inima si micsoreaza colesterolul considerabil!Stomacul se va micsora de la sine si NU vei avea acel apetit caci NU poti pune mincare multa in tine!
A exersa e in plus f. bine.
Stiu ca e greu...in Romania se maninca MULT si prost si ..neaparat trebuie sa fie porc si salamuri etc,dar nu e deloc sanatos.Acum eu si sotia(italianca-americana)vrem sa renuntam si la peste.De fapt NU mai vrem sa mincam NIMIC ce are UN CHIP,ochi si gura,dar asta e alegerea noastra,tu faci cum crezi si ce vrei.
Te asigur ca te vei simti mai bine si la fel si in suflet.
NU uita sa bei apa multa zilnic,te vei duce la toilet dar asa elimini multe toxine!La fel Maninca FRUCTE IN PROSTIE,mere in special,banane,pere etc.orice fructe si daca poti incearca sa maninci NUMAI produse Naturale,inclusiv fructe.
Nu bea bere caci tot ce are drojdie in compozitie,faina,spaghetti etc chiar orez
pune grasime in organism.
Sper ca sfatul meu e bun si ca POTI sa gasesti astfel de produse pe piata.

LOVE&PEACE,
Ozzy