comentarii

sa datorat


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
extraterestrii astia oare cum s-au format? - de horiatu la: 24/06/2005 22:22:21
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
Am mai expus o ipoteza cu zile in urma, ipoteza bazata pe pe relevarea (mult prea partiala) a miturilor vechi incluziv biblia. La baza ipotexei am doua argumente:
1. Este extrem de putin probabil ca viata dezvoltata pe alte planete sa produca (prin evolutie - cum altfel) fiinte capabile sa se incruciseze cu maimutele primitive. Uite, nu mai departe de Australia, viata a luat-o pe alt fagas. Isi imagineaza cineva ca ar fi posibil ca un grup de savanti calatori sa se incruciseze cu cangurii in idea de a da nastere peste milenii la o civilizatie de canguri? Dar daca savantii nostri ar fi venit din constelatia Orion?
2. Sunt multe povestiri, inclusiv in biblie vorbind despre comportamentul unor zei vechi care au trait printre oameni. Aceste fiinte, nu s-au comportat prea responsabil si chiar produsul muncii sau distractiei lor - omul - n-a fost in cele din urma pe placul Domnului care a hotarat sa-si distruga creatia prin potop. Noe a schimbat parerea Domnului si a celorlalti (care?) prin sacrificarea unor animale pe care le-a servit la un BBQ de pomina dupa ce a esuat pe muntele Ararat. Zeii, care de 90 de zile in navele lor cosmice mancau numai ambrozie si nectar, s-au "adunat ca mustele" (citat biblic) la BBQ-ul lui Noe, iar Dumnezeu a facut legamant cu omul ca nu va mai incerca niciodata sa-l distruga. Apoi zeii au hotarat sa conduca lumea prin "kingship" - prin delegati (faraoni si regi.)

Ipoteza mea propune ca aceste fiinte superputernice, n-ar putea fi extraterestri, ci mai degraba refugiati din viitor )si deci compatibili genetic,) indiferenti la toate consecintele etice si temporale relative la o fizica care nu s-a inventat inca. Traim intr-o anomalie spatio-temporala, in carantina pentru celelalte civilizatii extraterestre ajunse la niveluri asemanatoare datorita aparitiei noastre din acest "pacat" primar. Exista entitati care incearca sa ne intoarca privirea de la aceasta realitate si sa ne scoata in afara acestei singularitati spatiu-timp, adica sa ne "mantuie." S-au purtat o serie de razboaie intre aceste entitati si delicventii din viitor refugiati in trecut, iar in cele din urma aceste entitati au invins.
Credeti ce vreti caci nu mai am date sa speculez daca aceste entitati au fost alti calatori din alte epoci sau alte planete interesate de restaurarea unui echilibru in univers, sau daca Dumnezeu insusi a intervenit pentru a pune evolutia inapoi pe calea pe care a pregatit-o initial.
#56623 (raspuns la: #56500) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
gelozia in harem - de cico la: 25/06/2005 01:09:53
(la: Cercul vicios)
ca mi-am amintit (la replicile cu zaraza)... :)

Acum citiva ani vorbeam cu un turc (parca?), noi gelosi (barbati, deh) ca el are mai multe, iar turcu-si holba ochii nedumerit, si-l vedeam sincer ca nu-ntelege ce-i de invidiat. Avea omul un harem modest (tipic pe-atunci) de 3, si se gindea sa-si mai ia una. Dar legea nu-ti dadea voie sa ai mai mult de-o nevasta, daca nu poti s-o intretii financiar (si-asta se-aplica la fiece "upgrade"). Prima nevasta se lua mai mereu bazat pe aranjamente (politice, de clan) si raminea "sefa" peste celelalte. Plus ca ea ii "recomanda" sotului cu care sa se culce in zilele saptaminii in care nu era rindul ei. In rindul celorlalte se poate frecvent isca discordie, daca nu aplici echitatea la pat si nu-ti faci "datoria". Insa controlul exercitat de "sefa" te scutea pe tine de toate problemele femeiesti.

Gelozia la ele era (din cite a lasat turcu' sa se-nteleaga) mai mult problema de "trecere" in interiorul haremului. Si-n ochii barbatului, desigur (la obtinerea de favoruri si in special de cadouri). Grija barbatului era sa distribuie cadourile foarte echitabil, incepind desigur cu sefa.

Acum, nu stiu daca tot ce ne-a zis el atunci (sau ce-am inteles noi) era adevarat sau general valabil (deci nu ma-njurati ;)), doar ca ce m-a frapat era detasarea si modul rece, calculat, in care ne-a vorbit de "organizarea haremului" (de parca vorbea de-un business). Fara ca prin asta sa lase impresia ca nu-si respecta ...avutul :) Ba chiar (bizar!) dovedea prin vorbe chiar mai mult respect decit arata indeobste destui monogamisti vorbind de nevestele lor ;)
#56661 (raspuns la: #56657) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
zaraza - de cico la: 25/06/2005 02:48:01
(la: Cine plateste?)
stiu :) m-a piscat limba...)

de fapt, ma uit la ce s-a scris (tu, anisia...), la ce-am scris eu la inceput (c-as fi pentru "nemteste") si-mi dau seama ca totusi nici eu nu procedez asa, din acelasi motiv de ...jena, penibil. Nu-i vorba de-a ma da barosan ca am bani, ci mai degraba jena de-a nu-si inchipui celalalt ca n-am (banii de masa doar, la ei ma refer). Plus ca nu-mi place sa ramin dator, cu orice (uneori intr-un mod chiar prea exagerat).

weekend placut
#56676 (raspuns la: #56674) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cifrele - de donquijote la: 25/06/2005 02:58:46
(la: EXPERIENTA CANADIANA "Canadian Experience")
1. ma pricep putin la cifre chiar daca nu lucrez in domeniul finantelor si nu ma las dus cu sorcova cu usurinta.
-2100$/familie = datorii in 10% populatie cu venituri inferioare e o situatie minunata. cat spuneai ca face o casa? o tara in care datoriile celor cuprinsi in 10% din populatie sunt atat de mici e doar de invidiat.:))

si inca ceva. ca sa ajungi la 700000$/familie in proprietate, trebuie sau sa fii 2-3 generatii in canada (sau usa) sau sa fi liber profesionist in una din profesiile care produc venituri mari. nu uitati ca in categoria de 10% cu datorii -2100$ intra si cei care au venit de 200,000$/an/familie, dar au o ipoteca mai scumpa.
cred ca e o atitudine total lipsita de simtul realitatii din partea unui imigrant sa se compare cu cei care acumuleaza de 2-3 generatii.
si nu e greu de ajuns la asemenea cifre. considera un simplu salariat care pe la inceputul anilor '50 si-a achizitionat o proprietate in afara orasului (atunci) pe 20-25000$ pe care i-a rambursat in 10-15 ani si azi proprietatea lasata copilului valoreaza in jur de 200,000 - 250,000$. sunt in prima categorie, desi copilul care a mostenit poate face 80-90,000$ pe an.
ceva mai multa aentie in etalarea si interpretarea cifrelor.

2. in cea ce priveste echivalenta diplomelor si examene profesionale: n-as vrea sa zbor intr-un avion sau sa trec peste un pod proiectat de unul care a trecut prin facultate ca rata prin apa. si eu am facut facultatea in romania. mai mult de jumate din absolventi habar n-aveau materia pe care au studiat-o timp de 5 ani. bine fac tarile civilizate cum sunt canada si usa sa verifice cunostintele profesionale. am auzit de la cei care le-au facut (examenele), ca o experienta 'normala' in profesie si/sau o baza teoretica solida capatata in facultate sunt suficiente. se dau 'puncte' si pe baza experientei trecute daca e relevanta. am cunoscut in romania un inginer care urma sa emigreze in canada (inceputul anilor 80) si care isi facuse toate examenele prin ambasada si i se recunoscuse gradul cel mai inalt (un fel de inginer principal, nu stiu cum se cheama exact); tipul era si in romania un foarte bun profesionist. aia care lucreaza 'sub calificare' probabil ca nu valoreaza mai mult decat atat sau au meserii care nu exista cum ar fi profesor de istoria pcr...:). dovada: toti cei care au reusit...si printre ei inca se mai strecoara ceva 'mascati' dar foarte putini...
zaraza - de RSI la: 25/06/2005 18:38:28
(la: EXPERIENTA CANADIANA "Canadian Experience")
argumentatia lui Danila este : nu va duceti in Canada ca va exploateaza si va iau banii castigati in Ro (???), si o sa deveniti niste ratati care nu vor intre cei 10% care castiga peste 700 de mii de dolari pe an fara datorii (??!!). Suna cunoscut nu ? Asta ma deranjeaza. Repet pt. a 3a oara ca nu propovaduiesc emigrarea, nu in Canada (unde nu traiesc si nu am trait niciodata) si nici in alta parte. Experienta lui personala este bine-venita, dar incercarea de a trage de par niste date statistice cu o interpretare foarte ciudata, nu.
Consideri ca toti aceia care au succes in Canada si povestesc experienta lor se lauda sau mint ? Altii ar putea considera atitudinea ta ca dovada de invidie. Oricum, felicit pe "ratatii" aceia care sunt taximetristi in Toronto care si-au luat un jaf de masina si trag tare ca sa trimita 250 de dolari pe luna (un salariu mediu romanesc) parintilor si rudelor nevoiase din Ro. Deci oamenii acestia se intretin pe ei insisi, platesc taxele acelea canadiene care te dau gata, si tot le mai ramane ca sa "faca pe nebunii" si sa-si ajute neamurile din patria "prospera". Eu nu numesc asta ratare, eu numesc asta o reusita si un exemplu de vrednicie si devotament familial. In schimb eu am o oarecare reticenta fatza de cei ce nu ajung la struguri si zic ca-s agurida.

==============
"- Cum putem face imposibilul?"
"- Cu entuziasm!"
Paulo Coelho-Al 5-lea Munte
#56741 (raspuns la: #56739) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
catallin2002 - Nu mi-ai scris iar nici o dovada care sa sustina - de horiatu la: 27/06/2005 16:10:14
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
Despre ce dovada ai nevoie cand iti spun ca stiinta moderna nu vrea sa discute cauzele Big Bangului, tot asa cum teologii nu vor sa discute cine sau ce l-a creat pe Dumnezeu. Eu vad aici o asemanare profunda, care arata ca pe orice parte ai urca muntele, ajungi intr-un singur varf. Cu alte cuvinte acceptarea creatiei exista de ambele parti, si creatorul nu este demis din procesul de creatie datorita stiintei, caci stiinta se bazeaza pe axiome, si ultima axioma incontestabila a stiintei este Big Bang - un moment unic in timp (determinabil) si in spatiu in care universul cu toata materia din el si calea evolutiei atat galactica si interplanetara cat si cu posibilitatea vietii pe pamant sau aiurea - a fost CREAT!
Biblia cunoaste pe Dumnezeul care s-a ocupat de om. Stiinta face loc unui Dumnezeu care n-ar fi fost atat de limitat si care chiar ocupandu-se de om la un moment dat (in Debug Mode), s-ar fi putut ocupa de mult mai multe, ca de exemplu cum sa statuteze atomul si energiile din el, astfel incat acesta sa cada in groapa energetica a ADN-ului si sa porneasca cate o evolutie naturala pe ici si colo dand culoare si umor unui univers haotic si rece.
Dumnezeul biblic este o parere de Dumnezeu vazut si descris din punctul de vedere limitat si egoist al omului.
#56934 (raspuns la: #56833) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cassandra - de cattallin2002 la: 28/06/2005 13:38:47
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
Am uitat sa scriu data trecuta ca apreciez efortul de a te documenta pe tema subiectului, chiar chestia cu virusii a fost un argument bun.
Se tot spune de stiinta creationismului. Am mai scris ca in Romania nu s-a auzit de stiinta asta. Probabil a fost inventata de protestanti pentru care si religia e un fel de filozofie. Eu sustin doar credinta noastra, care se bazeaza si pe Biblie. Nu se compara ortodoxia cu protestantismul.
Asta nu inseamna ca nu aduc argumente si de la oamenii de stiinta care nu sint ortodoxi. Ca daca trebuie sa iau o pastila nu ma uit daca a inventat-o un ortodox si astept s-o inventeze. Textul la care faceam referire era scris de un ortodox din SUA.
Inca o data, teoria evolutiei a aparut pe cind nu exista stiinta actuala.
Am citit ca Darwin a spus ca daca nu se gasesc dovezi stiintifice ramine doar o teorie. Deci la inceput se baza pe cit de frumoasa e teoria asta si ce bine ar fi sa fie adevarata. Pina aici e ceva inexact?
In sec 20, dezvoltindu-se stiinta au inceput sa apara noi metode de cercetare. Asa si cu datarea radiometrica, s-au constatat unele potriveli si s-a continuat. Si cu alte descoperiri stiintifice (gen genetica) s-a intimplat la fel, s-a incercat apropierea lor de aceasta teorie pt a putea avea o baza stiintifica.
Acum, de citiva ani si oamenii de stiinta neevolutionisti( ca sint si multi din astia) si unii evolutionisti au inceput sa se sature sa tot aproximeze si sa constate ca pur si simplu nu merge cu teoria asta.
Datarea radiometrica nu este relevanta, cum am si aratat in materialele pe care le-am scris sint aproximari doar ca sa se potriveasca.
Nu se poate spune care este virsta pamintuului, pt ca nu exista datare corecta. O sa mai adic exemple in sensul asta.
La fel cu straturile geologice, deseori inversate.
Asadar nu se poate data nimic exact. Ca o fi 10000 de ani sau 4,5 miliarde nu se poate stii.
Nu s-a constatat nici din studiul animalelor, speciilor, etc., ca ar avea cineva ceva cu evolutia. Nu am afirmat ca s-a constatat ca ar avea ceva cu creatia.
Cum am aratat in alte materiale, dimpotriva, se constata doar involutia.
Toata teoria se bazeaza pe argumente de tipul avocatesc, pe vorbarie multa, fara suport de obicei, cu aproximari. Ca un avocat in America are datoria sa apere si pe criminal si reuseste cu brio citeodata.
Ceva in neregula cu prezentarea asta?
#57003 (raspuns la: #56960) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
despre datarea radiometrica - de cattallin2002 la: 28/06/2005 14:30:46
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
In 1927 Richard Leakey a descoperit un craniu lângă Lacul Rudolf din Kenya despre care spunea că era „aproape nedeosebit" de cel al omului mo dern. Totusi fusese găsit sub un strat de tuf vulcanic KBS ce avea o vârstă acceptata de 2,6 milioane de ani vechime. Leakey a declarat că acest craniu avea 2,9 milioane de ani, spunând că „nu se potriveste cu nici unul din mo delele antenoare ale începuturilor omului". A fost numit KNM-ER-1470 de la Kenya National Museum, East Rudolf, 1470).

Marvin Lubenow face o descriere exactă a celor zece ani de controverse în jurul datarii craniului.

La prima încercare de a data tuful KBS, Fitch si Miller au analizat rocile brute si au obtinut date mergând de la 212 la 230 milioane de ani - perioada Triassicului cu mult mai vechi decât se astepta. Intrucât sub acest strat se descopensera oase de mamifere, au spus că evident datele erau gresite din pricina „posibilei prezente a argonului străin derivat din includerea unor roci pre-existente". Chiar dacă roca arăta bine, tot ce depăsea 5 milioane de ani vechime era evident gresit, având în vedere ceea ce stiau ei despre succe siunea dezvoltarii evolutive".

Intre timp, o echipă de la University of California din Berkeley, condusă de G.H. Curtis, a analizat câteva pietre ponce KBS si au descoperit câteva care aveau cam 1,6 milioane de ani si câteva de 1,8 milioane de ani Alte masuratori unele coborând la 0,5 milioane de ani au fost declarate anormal de mici. Ele au fost explicate ca posibile supraimprimări datorate unei infuzii de apa fierbinte cu bogat continut alcalin.

Intre 1969 si 1976 mai multe echipe au făcut numeroase măsurători radiometnce, iar rezultatele s-au grupat în jurul a trei vârste -1,8 milioane, 2,4 milioane si 2,6 milioane de ani. Fiecare echipă a criticat tehnicile de selec are a esantioanelor de rocă ale celorialti. Se spunea că majoritatea argumentelor radiometrice favorizau data de 2,6 milioane de ani, dar argumentele paleontologice favorizau data de 1,8 milioane de ani (adică data la care craniul s-ar fi potrivit cel mai bine cu teoria evolutiei). In final s-a ajuns la o întelegere numai după ce paleontologii s-au pus de acord în privinta corelatiei fosilelor, incluzând două specii de porc dispărute. Data finală acceptată pentru craniu a fost cea de 1,9 milioane de ani. Comentând metoda de selectare a esantioanelor de rocă pentru datarea radiometrică, Lubenow întreabă:

„Se pune întrebarea, .<> Singurul răspuns la întrebare este acela că esantioanele .<> dau date în acord cu presupunerile evolutioniste. Esantioanele .<> sunt cele care dau date ce nu sunt conforme cu evolutia - ilustrare clasică a cercului vicios."

Avertisment si raspunsuri - de Danila Prepeleac Jr la: 28/06/2005 18:06:17
(la: EXPERIENTA CANADIANA "Canadian Experience")
“ca sa ajungi la 700000$/familie in proprietate, trebuie sau sa fii 2-3 generatii in canada (sau usa) sau sa fi liber profesionist in una din profesiile care produc venituri mari.- donquijote”

“Da, Zaraza..sunt EXISTA SI ROMANI CARE AU REUSIT PESTE HOTARE..exista si din aia...Si daca pentru ei reusita inseamna "a fi sofer de taxi"..care e problema ta?!?! - Ivy”

Doua comentarii edificatoare aproape de extreme.
“Ivy!” 1. Este primul avertisment serios. Un manager nu prea face "bancurile muncitoresti" azvirlite aici. Ma obligati, cu parere de rau, sa va interzic accesul la urmatoarea iesire de acest fel.
2.Va rog sa aveti in vedere ca noi aici nu ne tocim timpul si nervii pe considerente de realizare “conform muschiului fiecaruia”. Acest fapt este NEESENTIAL pentru societatea in care traiti. Vorbim despre STACHETA/NIVELUL de REUSITA PESTE HOTARE PE CARE O/IL STABILESTE TARA IN CARE EMIGREZI si nu emigrantul sau tara de origine. Daca nu ar fi asa ar insemna ca unul din Bangladesh, platit cu 30 centi pe ora ca inginer si care vine in CAN la 7 dolari pe ora/spalat WC sa fie considerat cel mai reusit din CAN.
Mai multi analisti economici de prin CAN si chiar din Romania plaseaza reusita la nivelul clasei mijlocii din tara respectiva. Nu am auzit sa se faca analize intre situatii similare din doua tari diferite fara a se pastra proportia.

"Dl. donquijote!" Nu iti trebuie chiar 2-3 generatii dar daca nu iti recunosc studiile si nu se elimina barierele protectioniste sansele sunt nule intr-o viata de om. Chiar daca ai 25-30 ani cind emigrezi dar incepi de la zero nu ajungi la nivelul de 700.000 avere fara datorii. Cum a-ti mentionat exista si exceptii precum liber profesionistii sau cei norocosi la loto sau investitii. Cine ar fi crezut ca 10.000 dolari investiti in CISCO in 1990 ar ajunge sa creasca la aproximativ 3 milioane?

Canadianul get-beget se considera a face un pas catre realizare cind devine mortgage-free, adica nu mai are datorii la casa (o casa in Toronto, in acest moment face cam “acele 700.000 dolari” ). In acel moment se retrage sau “sare” intr-o munca mai usoara daca avea una cu solicitare. Asta imi spunea cu mindrie un coleg de serviciu, canadian (bunici veniti din Anglia), ca in 8 ani va deveni mortgage-free si se retrage (la virsta de 52 de ani). Traditia anglo-saxona are un respect pentru cei ce traiesc dintr-o renta, fara sa aiba un serviciu salarial. Asta inseamna ca ajuta societatea trecind in rindul consumatorilor care nu ocupa un loc de munca.

Daca ai casa platita o poti vinde cu dreptul de sedere pina la moarte. Ti se da cam jumatate din valoarea de piata a casei. Ce ziceti de 350.000? Cu acesti bani oamenii realizati cu adevarat aici in CAN isi duc o batrinete linistita.

Fac o paranteza. Iata cum imi definea un prieten nivelul de fericire in Florida (SUA). Avea un prieten american John. La un moment dat acesta a inceput sa fie foarte suparat, parea ca i se innecase corabiile. Amicul roman a indraznit sa-l intrebe ce are. Ce credeti? Colegii lui John trecusera barcile pe motoare de 200 cai putere si rideau de el ca ramasese cu 100 cai putere (omul avea o jena financiara).

Credeti ca in Canada este diferit? In cartierele de case ce valoreaza peste jumatate de milion nu prea vezi decit masini tot pe masura si le tin in fata garajului chiar daca acesta este dublu. Pentru a fi vazute. Peluzele de iarba sunt mentinute cu iarba tunsa, flori, arbusti, pomi. Nu iti tai iarba, vine o firma trimisa de Primarie si iti trinteste un bill de te ustura o luna. Vinzarile de case sunt foarte dese. Ele au in principal doua scopuri. Unul, pentru cistigul de capital adus prin cresterea valorii investitiei. Altul, pentru ca cel in cauza face un salt la o zona si mai scumpa sau din contra devine falimentar si se muta intr-o zona mai ieftina. Si aici se aplica regula: daca ai o masina peste nivelul zonei si o gasesti zgiriata tu esti de vina ca nu te-ai mutat acolo unde sunt egalii tai. Daca ai o masina veche care face zgomot te poti gasi reclamat ca poluezi cu gaze sau sonor zona!
#57063 (raspuns la: #56977) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Intrebare pentru cei care... - Cassandra - de reincarnat la: 29/06/2005 07:31:40
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
Cassandra,

Asta este unul dintre cele mai bune comentariile pe care le-am citit pina acum, pe acest site.

***Daca Dumnezeu a creat complet lumea cu toate vietuitoarele care populeaza pamintul in sase zile, inseamna ca tot el a creat in acest timp si bacteriile si virusii care produc bolile umane care au ca unic rezervor omul – exemplu lepra, febra tifoida, poliomielita, sifilisul si gonoreea. Pe cine a “inzestrat” Dzeu cu gonoree, sifilis etc. – pe Adam sau pe Eva? Sau pe amindoi?***

Totusi are citeva short-comings. Eu nu cred nici in creationism si nici in evolutie. However, specia umana ca si alte specii s-a transformat in decursul anilor datorita adaptarilor la mediu. Daca ne uitam la stramosul calului care nu era mai mare decit un ciine... si astazi?...
Anyway, nu vreau sa intru in detalii.
Totusi fenomene de evolutie/tranfsormare se petrec si acum. Virusurile si bacteriile apar prin transformari ale materiei organice. Dar aceste transformari nu pot fi folosite ca dovezi pentru sustinerea Teoriei Evolutioniste la fel cum este greu de sustinut si Teoria Creationista.
Deci unde este adevarul?
Ce-a aparut mai intii, oul sau gaina?... hahaha

Si uite-asa sint eu,

So Happy

P.S.
***Pe cine a “inzestrat” Dzeu cu gonoree, sifilis etc. – pe Adam sau pe Eva? Sau pe amindoi?***

Hahaha... s-ar putea ca "sarpele ispitei" sa-l fi muscat pe unul dintre ei si sa fi pacatuit ca alte vietuitoare existente la acel timp... poate asa a aparut zoofilia... :-))))))))))))
#57149 (raspuns la: #56964) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Referitor la originea omului, - de irma la: 29/06/2005 08:51:33
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
Referitor la originea omului, teoria mea preferata este cea numita Eva mitocondriala. Este insa destul de contestata datorita hibelor in sistemul de interpretare a datelor.
Pentru cine nu stie despre ce e vorba:
http://en.wikipedia.org/wiki/Mitochondrial_Eve
Cassandra si ceilalti - de transilvanpop la: 29/06/2005 11:52:42
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
"spre deosebire de cea stiintifica care are menirea nobila de a cauta constant adevarul."

Care stiinta? Cum poti numi oameni de stiinta pe cei care, din ambitia de a dovedi ceea in ce ei cred, recurg la inselatorii. Nu se cheama asta fanatism? Ma refer aici la cacialmalele cu omul de Piltdown, omul de Jawa, Australopythecus si altele.
Datarea radiometrica e refuzata de creationisti si nu numai, deoarece erorile date de aceasta sunt grosolane. Chiar Willard F. Libby, parintele acestei metode(14C), laureat al premiului Nobel pt chimie, afirma in cartea sa ca metoda e valida doar in intervalul de 4000 de ani. Si cand te gandesti ca unii o aplica pentru milioane... De altfel exista o multitudine de alte metode care pot arata varsta pamantului, si ciudat e ca aceasta coincide aproximativ cu cea sustinuta de creationisti. Cativa indicatori de acest fel ar fi:
-Intensitatea campului magnetic terestru (care scade rapid). Thomas Burnes- unul din cei mai respectati specialisti in fizica magnetica - declara ca acum 10000 de ani campul magnetic ar fi fost comparabil cu al unei stele magnetice.
-Concentratia de sare din ocean e in crestere continua, totusi aceasta nu e nici pe departe asa de mare cum ar fi trebuit, admitand varsta mare a pamantului.
-S-a dovedit ca globulele rosii nu se conserva mai mult de cateva mii de ani, totusi s-au gasit globule rosii in fosile de dinozauri vechi de "milioane de ani".
-Concentratia de heliu creste constant in atmosfera, totusi aceasta e doar 1/2000-a parte decat s-ar fi asteptat.
-Cresterea demografica e aproximata de experti de 2% pe an, dar hai sa fim generosi si sa tinem seama de molime, razboaie, etc. Distanta in timp pana la primii oameni ar fi de 5-7000 ani. Intr-un milion de ani (varsta evolutionistilor) am fi ajuns la cifra de 10 la puterea 2100, adica am fi putut popula cateva universuri. Chiar cu o rata a cresterii aproape de 0 tot s-ar fi adunat 3 000 000 000 000 de miliarde de oameni, ceea ce e tot cam exagerat.
-Distanta pamant-luna creste cu 3,5 cm pe an.si se pare ca in trecut aceasta rata a fost chiar mai mare. Deci acu' 1,37 miliarde de ani luna ar fi fost la nivelul pamantului (?). Varsta ar fi fost insuficienta pentru evolutie, tinand cont si de influenta importanta a distantei pamant-luna (reglarea mareelor).
-Exista in sistemul nostru solar o multime de comete cu viata scurta (max 10 000 ani). "Si totusi se misca".
-Studii independente la Observatorul Regal din Greenwich si altele la Observatorul Naval din USA dovedesc ca diametrul soarelui descreste cu 1,8 m pe ora datorita consumarii de hidrogen. Cercetarile prof. Dr. John A Eddy indica 16 km pe an. Si nu e singurul. Iata si alte nume: D.W.Dunham, S.Sophia, A.D.Fiala,J.O'Keefe, J.R.Lesh, Andrew A.Snelling, Dudley J.Benton, G.Russel Akridge, Hilton Hinderliter, Davind D.Dunham, s.a. Daca soarele ar fi existat cu 100 000 ani in urma ar fi avut diametrul dublu celui actual. Ce sa mai vorbim ca in urma cu 20 milioane de ani (ipotetic, normal) ar fi atins pamantul. Din pacate nu ar mai fi ramas timp destul pentru evolutie.

Cred ca deocamdata ajunge, are toata lumea tema pentru acasa. Stimati colegi (evolutionisti, creationisti, sau altfel) , ma bucur sa putem discuta deschis si cred ca tema trebuie privita dintr-un punct de vedere neutru, absolut nepartinitor. Cu totii dispunem de aceleasi dovezi, e datoria noastra sa le interpretam cat mai obiectiv. Liviu.
#57155 (raspuns la: #56960) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cit despre mine, eu si casa m - de jo la: 29/06/2005 17:58:37
(la: Ora omului negru)
cit despre mine, eu si casa mea vom sluji Domnului

eu m-am rugat asa:

Doamne,

nu-mi da nici saracie, nici bogatie
da-mi painea care-mi trebuie
ca nu cumva in belsug sa ma lepad de Tine si sa zic "cine este Domnul?''
sau ca nu cumva in saracie sa fur si sa iau in desert numele Dumnezeului meu

proverbe 30: 8-9

de cind m-am rugat nu m-i s-a intimplat sa n-am ce minca, imbraca, sau sa nu-mi pot plati datoriile
Intruder - un fost adolescent care a avut sansa sa INVETE - de horiatu la: 29/06/2005 18:01:47
(la: adolescenta....)
"un fost adolescent care a avut sansa sa INVETE" - oare a invatat ceva?
Argesis - intruder m-a atacat murdar in alte ocazii, si ma incita sa-l fac aici albie de porci:
Fi atent la falsitatea si pericolul sfaturilor lui contradictorii:

"impune-te in fata adultilor" - este greseala de baza pe care o fac generatii de generatii. Uni isi lasa parul lung, altii si-l taie, se tatueaza, mutileaza - belciuge in urechi, nas, buza, limba - fug de acasa, nu merg la scoala, pleaca si mor la razboi... Sigur, ori ce adolescent are simtamantul ca lumea trebuie scimbata. Asa este, si este de datoria voastra sa o faceti. Dar trebuie sa o faceti responsabil!

"chiar daca visezi in van...doar de aia-i vis" - pentru voi adolescentii visele-s mai mult decat un vis. Viseaza si cauta-ti calea sa-ti realizezi visele. Asa face un invingator. Un vis in van e doar pentru un invins iesit din adolescenta pe usa din dos!

"exista cineva dispus(a) sa-si traiasca viitorul cu tine" - a avea un viitor inseamna mai mult decat ca cineva sa-si piarda timpul cu tine. Asta e viitor de looseri (cum deja sti), si pentru oricine se gaseste cineva care sa doreasca sa-si imparta desnadejdia cu un echivalent. A avea un viitor inseamna sa poti alege tu cu cine sa vrei sa-ti imparti bucuriile, si pe ori cine ai alege, sa nu-i lasi posibilitatea sa te respinga.

"arunca pesimismul asta de doi bani" - asta-i un cliseu (ca de altfel tot ce spune Intruder aici sau aiurea) Pesimismul asta are motivatie chimica si hormonala. Pentru perioada urmatoare, pur si simplu nu poti scapa de el. Tot ce poti face este sa intelegi de unde vine si sa inveti sa traiesti cu el, fara sa-l lasi sa te scoata din contextul tau.

"asculta cum creste iarba, vezi cum zboara pasarile, observa oamenii..." - clisee, clisee, clisee! Mai conceret, asa cum ti-am mai spus, stai ocupat. Alegeti activitatile care vor contribui la atingerea visului tau sau viselor, caci e putin probabil sa ai un singur vis bine conturat deja. Activitatile astea te vor ajuta sa-ti alegi visul cel mai potrivit cand va veni timpul.

"mai tarziu n-o sa ai timp s-o faci" - nici acum nu stai prea bine cu timpul. Ai multe de realizat intr-o perioada scurta si bulversata de hormonii care iti topoie pe creier si in inima. Cand privesti cu desnadejde peretii goi, tu sti deja ca nu faci ce trebuie. D'aia ne-ai si scris!

"nu mai lua in seama ''sfaturile'' celor mari" - ferestete de enormitatea "sfatului" lui Intruder. Vrei sa ajungi la politie? reabilitare? sa repetii anul? sa te dea societatea la o parte? - asculta-l pe Intruder!
Altfel, intelege ca indiferent de starea ta emotionala, societatea nu da doi bani pe razvratiti si premiaza numai pe cine urmeaza "calea."

"ce daca lor nu le pasa de trairile tale?" - nu le pasa, si trebuie sa inveti sa nu-ti pese nici tie. "daca-ti pasa tie, e suficient!" - asta se traduce "n-ai decat sa-ti plangi singur de mila."

"invata sa fi liber si sa te doara-n cot" asta e sfat bun pentru hoti. In realitate este timpul in care trebuie sa incepi sa intelegi ca libertatea ta este conditionata de libertatea celorlalti, respectul pentru tine, vine cand vei invata sa-i respecti pe altii, iar compasiunea este primul sentiment dupa dragoste. Sa nu te doara nici cand in cot de nimic! Moartea sufleteasca incepe de la cot.

"invata sa-ti para rau dupa fiecare secunda trecuta" - unde poti cadea mai jos?!? Probabil intruder a vrut sa spuna: "Invata sa folosesti fiecare secunda, si fiecarei secunde sa-i intelegi sau sa-i gasesti un rost." Indiferent de dificultatile de exprimare ale lui Intruder, cred ca asta e singurul sfat bun pe care a incercat sa ti-l dea.
#57199 (raspuns la: #56911) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
horatiu & so happy... and yet so damn sad... - de the duck la: 02/07/2005 04:04:34
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
ok, cel mai intresant lucru cu romanii este ca sunt experti in toate: filozofi, ingineri, istorici, moralishti, psihiatri, geneticieni -- everything packed in one!!!

cel mai interesant comentariu l-am auzit de la hori, care zice ca el e f. tolerant, atata timp cat nu vine nici unul din degeneratii aia sa vorbeasca cu el, cu fis-u, cu prietenii, sau cu cunoshtintele... la intrebarea daca chiar fis-u ar veni (ipotetic) sa-i zica ca si el "dad, I AM", hori, om destept si moral care inainte de a considera propriile lui emotii, si-ar face datoria catre societate, si ar incerca, deci, sa "contzina INFECTIA" (cuvintele lui); ar incerca sa-l ajute pa baiat sa-si depaseasca condita, invatand-usi odrasla sa persevereze in directia cea buna, precum si "handicapatii cu picioare de lemn fac maratonul".

alt geniu, "SO HAPPY", afirma in esenta ca bolnavii astia sunt defapt niste complexati care fac parade ca sa se dea speciali si "excentrici" -- dovada fiind, dupa el, ca vezi doamne, la sate nu exista gay, pentru ca satele simbolizeaza traditzia pura care la randul ei se traduce printr-o simplicitate sora cu idiotzia, ci, de fapt, homosexualitatea exista numai la oras, unde spiritul cosmpolit conduce la libertinaj, care la randul lui, conduce la inevitabilele derapajele sociale care se manifesta astazi, ca si, de pilda, paradele, si revendicarile gruparilor gay.

O alta tanti, "anuca" spunea ca de fapt alegi sa fi gay, cum alegi un job... wow. ce simplu. chiar?

doamnelor & domnilor, mie mi-se pare comic cum o gashca de hetero diletanti se pune sa disecheze un fenomen pe care, precum SINTETICZERO a spus asa de bine, nu este inteles in primul rand de stinta, si in al doilea rand de oameni care refuza sa priveasca chestiunea altfel decat prin prisma prejudecatilor si ale ideilor primite. si culmea, cand apare un adevarat gay si-si da si el cu parerea, pentru ca vezi doamne, chestiunea-l priveste, oare cum, toata lumea (ok, sunt niste exceptii - oameni deosebit de cultivati si de fini pe forumurile astea) sare pe el si zice "taci ba cu propaganda ta de homo"...

Precum zic: bravo voua care va dati mari intelepti, si le intelegeti pe toate. Bravo tie Hori, pentru curajul si puterea ta morala sa-ti privesti copilul ca pe o "infectie" si ca pe ultimul criminal, pentru ca iubeste pe cineva si acea persoana il iubeste inapoi. Dar de unde vine dreptul tau moral de a judeca pe altii pe plan moral pentru ceea ce fac? Moralitatea decurge din punctul de vedere al strictului utilitarianism? Dupa logica ta, barbat+femeie=copii; gay+gay=nimic ---> deci non-util, deci imoral, deci infectie, deci auschwitz.
#57782 (raspuns la: #57630) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din experienta mea - de Pasagerul la: 03/07/2005 23:38:15
(la: Tmiditatea)
Intr-adevar e o problema, la mine cu timpul s-a mai ameliorat.
Tin minte ca la scoala nu ma adresam niciodata fetelor, iar daca vreuna mi se adresa ma faceam rosu ca racul.Singurile cazuri in care aveam curaj sa deschid gura era cind ceilalti nu se descurcau cu vreo problema de matematica sau fizica...Eram considerat increzut pentru ca nu vorbeam cu lumea.Adevarul e ca nu-mi venea sa vorbesc cu toti timpitii dar nu vorbeam mult nici cu ceilalati.
Si in ziua de astazi la lucru prefer sa trimit mail in loc sa vorbesc la telefon, iar in societate daca e lume necunoscuta pur si simplu tac.
Pot sa zbor 12 ore in avion linga cineva fara sa deschid gura daca nu mi se adreseaza.
Uneori, si pe cafenea ma abtin, dar datorita anonimatului e mai usor.
Dupa cum spuneam, cu timpul situatia s-a ameliorat.
Important este sa ai incredere in tine, uneori incearca sa faci chestii care poate si te par "nebunii" si ti-e frica ca lumea se va prabusi peste tine, si ai sa vezi ca dracul nu e chiar asa de negru.
In plus, daca problema e chiar acuta, poate consulti un psiholog.
Cel mai important, nu te da batuta, viata e prea frumoasa ca sa o ratezi din cauza timiditatii.
--------------------------------------------------
If you always do what you've always done
you'll always get what you always got.
!? - de irma la: 05/07/2005 13:13:29
(la: Preotii pot fi pedepsiti de justitia laica?)
Preotii se supun si ei legii ca orice cetatean al Romaniei. Acum, problema e daca politia/procuratura poate dovedi vina preotului. Sincer, nu prea cred ca vor gasi cine stie ce dovezi. Insa s-ar putea sa fie condamnat datorita "presiunilor"...e un caz prea mediatizat.
Pe mine ma mira altceva: de ce biserica nu a luat o pozitie clara in acest caz? Cand preotul a continuat sa oficieze, biserica a zis ceva de genul: nu avem cum sa-l oprim, lasam asta in seama politiei...
#50 - de Adrian Flucus la: 06/07/2005 13:36:00
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Pentru ca eu sunt autorul post-ului #50 de pe Softpedia, ma simt dator sa va raspund aici. Fotografia pe care am dat-o exemplu ca fiind "nu asa buna" poate sa spuna 1000 de cuvinte celor care o privesc, dar pentru fiecare privitor in parte, altele. Ei bine, in galeria de pe Punctum a lui Cosmin Bumbut imaginea contrasteaza cu celelalte care sunt ingrijite si bine puse la punct. In acest context, atunci cand pe la pagina 2-3 din galerie ochii mi se opresc peste asta, ma simt indreptatit sa afirm ca "nu e asa buna".
Spuneti ca fotografia transmite un mesaj, oricum ar fi ea. Aveti perfecta dreptate si in acest sens va rog sa cititi si post-ul #46 in care incerc sa arat ca mesajul este vazut de alti ochi decat cei ai fotografului si ca atare, acesta trebuie sa sensibilizeze privitorul, nu pe el insusi. Privitorului i se transmite mesajul si el decide daca fotografia are sau nu ceva de spus. Asa cum ati spus si dvs. privitorului poate sa-i placa fotografia indiferent de modul de realizare, la fel cu se poate intampla si invers. In acest sens, va rog cititi semnatura celui care a deschis discutia de pe Softpedia.
In a aprecia o fotografie, e foarte important contextul si atmosfera. Privitorul poate fi "pacalit" sa inteleaga ceva dintr-o imagine cu ajutorul unui context potrivit, sau chiar cu ajutorul textului. Un bun exemplu pe care il invoc in sustinerea celor spuse de mine este blog-ul lui George Nicolae. Multe dintre pozele lui, desi realizate corect, nu ar spune mare lucru daca ar fi rupte de context. In schimb el incearca (si reuseste) cu ajutorul imaginilor de atmosfera si a cuvintelor bine alese, sa creeze un context care sa dea insemnatate fotografiilor, luate per ansamblu.
In concluzie, o fotografie poate sa fie "nu asa buna" indiferent de autorul ei. Dar asta o decid cei care o privesc si tine "de gustibus et coloribus". Ce se intampla daca pe de o parte se afla 100 de profani iar de cealalta parte 1 Dinu Lazar (de exemplu)? Eu as zice ca depinde de "andrisant". Oricum e bine ca o imagine sa fie pe placul unui public cat mai larg.
#58193 (raspuns la: #58180) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
filozofie fotografica - de big_ipaq la: 06/07/2005 15:17:38
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Stimate domnule Dinu Lazar. Sunt unul din cei care au participat pe acea discuţie de pe Softpedia.

Mă mir ca ajung sa-mi dau si eu cu părerea relativ la un subiect cu aşa multe implicaţii, filozofic, având în vedere că statutul meu e şi va rămâne probabil, unul de amator, cât de cât, cunoscător al tehnicii fotografice şi probabil un diletant în ceea ce priveşte mesajul artistic, numai bun sa ţin reflectoare şi să încarc bateriile aparatelor celor care se pricep.

Departe de mine sa încerc să vă contrazic, dar având in vedere nenumăratele discuţii cu un bun prieten, pe marginea acestui subiect, prieten care intamplator sau nu, împarte aceleaşi opinii cu dvs., am şi eu câteva nelămuriri, sau mai bine spus opinii personale. Nu neapărat in antiteză cu ceea ce spuneţi dvs. mai sus.

Din ce înţeleg eu, şi nu mă refer neapărat la ceea ce spuneţi dvs. ci la ansamblul de idei ca şi cea expusă mai sus (în cazul în care înţeleg eu bine), un fotograf consacrat nu poate să aibă poze bune şi proaste, ci doar consumatorul operei acelui fotograf, poate la un moment dat să nu pătrundă în interiorul sentimentelor care au generat acea operă.

Prin această prismă, un fotograf, odată confirmat, poate să facă aproape orice, să treacă orice barieră, responsabilitatea pentru recepţionarea mesajului o poartă doar consumatorul.

Sigur, am să repet, sunt doar un începător, un diletant, nu am studii în domeniul artistic şi probabil nici înclinaţii. Deşi port numele unui bunic care a fost pictor, nu înseamnă ca am moştenit şi altceva de la dânsul. Aş fi chiar mirat dacă ar fi aşa, deoarece eu nu cred şi nu simt să fie aşa. Şi nici nu am confirmat. Dar îmi place şi voi continua să shutterizez atâta timp cât îmi va face plăcere.

Dar, aici am câteva probleme care îmi chiuie mintea şi nu în ultimul rând existenţa.

În primul rând, îmi sunt clare câteva lucruri. Mi-e clar că nu există bun sau rău în artă, ci mai degrabă există „a plăcea” sau „a nu plăcea”. Cine e în măsură să judece opera altuia? Mulţi vor spune, cei care au un nivel de înţelegere adecvat pentru a judeca. Păi şi asta nu se bazează tot pe ceea ce societatea a pus la dispoziţia acelor critici şi pe educaţia lor? Pe experienţa lor de viaţă? Deci experienţa unui critic (prin critic înţeleg cel care judecă o operă, poate fi şi consumatorul care decide subconştient dacă îi place sau nu acea operă) este esenţială. Dar având în vedere subiectivismul regulilor de estetică precum şi volatilitatea tendinţelor artistice, mai ales într-o artă cum este fotografia, nu este prea mult să cerem ca toţi să înţeleagă actul artistic? Nu, şi nici nu se va întâmpla asta. Consumatorii vor alege, vor eticheta…

Întotdeauna am fost de părere că estetica joacă un rol important în orice fel de act artistic. Nu toţi au aceeaşi părere cu mine.

Când vom pune o fotografie pe perete? Atunci când acea fotografie ne va trezi un anume sentiment, o anume trăire, de fiecare dată când o privim. Că e un sentiment bun, unul rău, că e o frică, că e o plăcere sau o lacrimă, prea puţin contează. Adică când fotografia ne spune ceva, ne transmite un mesaj, vizual sau nu.

Când un tată, va fotografia fiica lui şi va pune fotografia pe perete, va fi această fotografie un act artistic? Eu spun ca da. Pentru acel tată, acea fotografie trezeşte probabil mai multe sentimente decât un Rembrandt sau un Ansel Adams. E o artă destinată unui public restrâns. Foarte restrâns. Probabil acea poză are acelaşi efect asupra tatălui ca şi pentru un cunoscător, un tablou de Dali. Deci până la urmă, din ceea ce înţeleg eu, succesul unui artist, confirmarea lui, depinde doar de audienţa care consideră opera sa ca fiind reuşită. Va pune acel tată un titlu fotografiei sale? De ce ar face-o?

Oare o simplă diagonală, desenată cu un creion pe o foaie de hârtie şi semnată de Van Gogh, se va vinde bine? Cu siguranţă, s-au văzut multe cazuri, poate nu aşa extreme. Este acea linie un act artistic? Poate. Ceea ce e sigur, este ca mulţi vor admira acea linie, şi vor încerca să o înţeleagă. Poate daca linia va fi intitulată de însuşi autor, „infinit”, şi mai mulţi vor încerca să o înţeleagă. E mai bună opera dacă are un titlu? Depinde.

Acum nu mă refer deloc la tehnică. Regulile tehnice sunt mai uşor de înţeles pentru majoritate în fotografie şi uşor de încălcat ulterior. Este un high-key un eşec tehnic? Probabil, dar dacă e intenţionat, atunci acel eşec e permis. Dacă nu, nu ştim, depinde de fotograf.

Sunt fotografii bune. Fotografii care nu au nevoie de titlu sau explicaţii. Artă pur vizuală. Care transmit mesajul foarte direct şi explicit. Fără a fi nevoie de nici o completare. Criticii vor spune că sunt prea facile sau că sunt prea comerciale.

Alele au nevoie de o serie ca să fie întregi. Ba chiar unele au nevoie de explicaţiile autorului. Altele se simt suficient de bine dacă consumatorul operei cunoaşte autorul şi operele sale anterioare. Vor trezi interesul doar pentru acest simplu fapt. Unde tragem linia? Poate pentru altele, trebuie să fim mama autorului pentru a înţelege cu adevărat, poate pentru altele e nevoie de aprobarea comitetului artistic pentru a înţelege. Unde ne oprim? Avem nevoie de o facultate de arte pentru a înţelege arta vizuală destinată publicului larg?

Mă întorc de unde am plecat. Cât trebuie să fie într-o fotografie, artă pur vizuală şi cat trebuie să fie elemente care să ne ajute să o înţelegem? Nu e foarte simplu să spunem că de vină este consumatorul, că el nu o pricepe?

Să pun problema altfel. Dacă sunt un fotograf renumit şi fac o remarcă negativă la adresa unei fotografii a unui fotograf mai puţin renumit atunci probabil comentariul este binevenit şi îndreptăţit. Dar dacă fac ca şi diletant, acelaşi comentariu este foarte probabil să fiu hulit. O sa spună mulţi nu e aşa uşor, nu se fac delimitări aşa de precise. Probabil, mai mult sunt convins ca nici un fotograf nu va admite că e mai slab ca un altul, decât dacă diferenţa e foarte mare, vizibilă. Şi atunci de ce e aşa greu de pătruns în punctum? De ce trebuie să fi admis? Pentru că este un grup care menţine un nivel artistic ridicat printre membrii săi? Şi ce înseamnă acest nivel? Cultură vizuală? Experienţă? Talent? Nume? Confirmare anterioară? Sau pur şi simplu imagini bune? Artă pură vizuală. De ce comentariile sunt făcute la poze pe punctum fără ca autorul să fie cunoscut?

Frumuseţea este, că pe punctum sunt foarte puţine fotografii care nu-mi plac. Aproape toate fotografiile lui Cosmin Bumbuţ îmi spun ceva. Ce înseamnă asta în condiţiile în care „Portrete ale curajului” nu a vibrat pentru mine… Sunt incult? Nu cunosc curajul acelor oameni? Aproape toţi zâmbeau. Erau curajoşi? Nu ştim, dar bănuim ca este aşa. E în titlul expoziţiei mesajul. Poate nu-l cunosc pe Cosmin Bumbuţ şi din cauza asta nu înţeleg. De fapt, mint. Mi-au plăcut portretele, aproape toate. Expoziţia ca un întreg, nu a vibrat pentru mine. Nu m-a făcut să simt curajul. Nu m-a adus mai aproape de refugiaţii aceia şi probabil viaţa lor, sentimentele prin care trec. Ce înseamnă asta?

Discuţia aprinsă cu acel prieten de care vorbeam, venea în urma pozelor Mirelei Bratu, pe care de altfel o respect şi o stimez mult, prin operele ei care am avut plăcerea să le văd. Mă refer la pozele Mirelei Bratu de pe blog-ul de pe fotomagazin.

Şi ca să explic… Eu nu reuşesc să înţeleg de ce a face din defectele tehnice, aduse de un Holga, un mod de exprimare artistică este o virtute care este căutată cu tot dinadinsul. Cu toate astea, asta e partea care îmi place, nu mă fascinează, dar îmi place. E o exprimare artistică cu siguranţă. Nu putem căuta perfecţiunea tehnică şi nici nu este importantă. Dar dacă publici undeva o poza cu un cer ars, marii critici vor sări ca arşi că nu se face asta. Deducem de aici că cei care greşesc sunt acei critici, nu autorul acelui cer ars.

Dar trecând peste tehnică, care nu este subiectul aici, de ce aş vibra la un căţel într-o fotografie care nu-mi spune nimic? Răspunsurile ar putea fi găsite în următoarele rânduri. Pentru că nu înţeleg. Ce anume nu înţeleg? Poate pentru că nu am un căţel? Aşadar lipsa unui animal de companie mă face să nu vibrez? Am poze cu fiica mea care nu le consider artistice. Şi atunci ce face ca acea poză, cu un căţel, să o fotografie artistică şi nu una de familie, de care să se bucure nepoţeii la bătrâneţe ca şi cea de mai sus făcută de tatăl respectiv? Ah, da… Un blog, nu este artă pur vizuală, este însoţită de un text, care ne ajută să vibrăm. Textul ne face ca fotografia aceleiaşi autoare, în care apare Cosmin Bumbuţ, să nu fie o fotografie de familie ci un act artistic destinat publicului larg.

Ah, tot prietenul meu spunea că arta nu este destinată publicului, ci e un catarsis, o eliberare… De acord, dar atunci de ce o publicăm? Pentru a ne îmbată succesul. Pentru a ne satisface minunatul sentiment de a fi apreciat. Pentru a putea continua actul artistic, doar ne hrănim din succesele noastre. Pentru că însoţită de un text, într-un blog, o fotografie de familie devine un act artistic. O exprimare, o eliberare. Şi atunci de ce nu vibrez la acest act artistic oare? Ştiu! Pentru că nu cunosc autorul, pentru că nu cunosc starea în care era, când a eliberat prin shutter – adică a sutterizat – acel act artistic, conştient de altfel. Şi atunci care e diferenţa între acest act artistic şi un căţel fotografiat de un diletant cu un aparat digital de câteva milioane? Textul? Numele autorului? Creaţia sa anterioară? Ca vizual, nu prea văd niciuna. E adevărat, eu nu înţeleg arta şi nu îmi e destinată mie, ci eliberării autorului… De ce o poza chiar şi cu Cosmin Bumbuţ, făcută în ceea ce pare să fie o gară, puţin neclară, ne-ar face să vibrăm să credem că reprezintă ceva şi pentru cei care nu sunt în cercul de prieteni sau familia autorului? Să încercăm să înţelegem.

Îmi cer scuze daca am trecut anumite linii care nu se trec de obicei, dar tocmai acea neînţelegere a artei, incultura despre care dvs. vorbiţi printre liniile, îmi permite să scriu ce am scris mai sus. Eu nu am prejudecăţi, poate datorită inculturii. Mă uit la o fotografie şi decid dacă-mi place, fără să trebuiască să cunosc autorul sau alte detalii. Probabil sunt prea conservator, purist, deşi mă îndoiesc. Probabil doar incult şi cu siguranţă un diletant… Prietenul meu spunea ca sunt intolerant, dar chiar el făcea acelaşi lucru cu câteva opere ale lui Nicu Ilfoveanu. A trecut foarte uşor peste acele fotografii pentru ca nu ştia acel autor, nu auzise de el. Pentru că nu-i cunoştea opera anterioară. Pentru că avea în faţa doar opera vizuală, nu şi celelalte elemente.

Rog pe Mirela Bratu şi Cosmin Bumbuţ să-mi ierte îndrăzneala de a le menţiona numele şi opera public. Am făcut-o doar în calitatea mea de consumator de artă vizuală, de artă fotografică şi le mulţumesc pe această cale pentru toate îmbăierile vizuale oferite de acele fotografii care m-au făcut să rezonez la actul artistic.
Pt. donquijote - de Paianjenul la: 06/07/2005 23:24:09
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
"frumoasa si elaborata logica ta. ii lipseste un element esential care inca nu a fost demonstrat si e mult mai problematic decat lipsurile (pe care nimeni nu le neaga) din teoriile evolutioniste:
veridicitatea cartilor sfinte in cea ce priveste 'facerea lumii', inclusiv a bibliei (vt si nt)."



- Time will only tell.

(Daca intr-o buna zi se va putea afirma dincolo de orice dubii ca sintem rezultatul evolutiei si nu al creatiei... then what?... Concluzia va fi ca existam datorita unei succesiuni de accidente... si ca, dupa ce ne-am "scremut" sa devenim ceea ce sintem... tot n-am rezolvat nimic, pentru ca putem inceta sa existam, intr-o fractiune de secunda?...)...


"faptul ca unora rugaciunea le ajuta, nu are nici o legatura cu creatia sau creatorul. are legatura cu probabilitatea si efectul psihologic al credintei."


- E si asta o parere.



"in china comunista se tratau boli folosind carticica rosie a lui mao cu acelasi succes...:)"


- Asta-i bancul zilei, nu?...
#58369 (raspuns la: #57817) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...