sa indurat

Pentru noi rusii sunt si vor fii niste vinovati pentru toate relele pe care le-am indurat si pentru care in final am plecat di Romania. Partea proasta a problemei in discutie este ca ei (rusii) nu sunt in stare sa schimbe ceea ce se credea despre ei acum 50...500 de ani. Am relatii foarte apropiate cu comunitatea rusa (de oriunde caci sunt sigur ca este la fel...) prin forta imprejurarilor si am ajuns la urmatoarea concluzie: Rusii vor sa integreze si nu sa se integreze!!! Va rog din suflet sa ma contraziceti cu ceva real si demn de luat in seama ca sa-mi schimb parerea...daca-i posibil

Am urmarit un timp aseara la televizor, destul de interesata in evolutia evenimentelor in Georgia si imaginile m-au facut sa ma gindesc la ce s-a intimplat in Rominia cu ani in urma.... Chiar si felul cum oamenii intrind in Sala Parlamentului au inceput sa strice mobilele, lasindu-si nervii pe ele...
Sper ca Schewardnatze are sfatuitori care sa ii spuna ca cel mai intelept lucru care il popate face este sa plece.Cu cit mai curind(imediat) cu atit mai bine, si pentru tara aia dar si pentru faima/renumele lui personal.
Eu am fost de fapt un admirator al lui acum citiva ani, dar in ultimpul timp am ajuns la concluzia ca el este doar unul din multii politicieni contemporani insetati de putere si bani,si atit. Mai ales bani,de aia nici nu se indura sa plece.
Si-a cumparat o vila de 11 milioane euro in Baden Baden in Germania unde se pare ca vrea sa se retraga si este uimitor citi bani a putut sa faca ca presedinte al unei tari atit de mici si atit de saraca (saraca!). Baden-Baden este unul orasele germane unde viata este foarte scumpa si daca el isi permite sa se gindeasca sa se retraga acolo, ma intreb citi bani are inca....

Lily M.

Totusi mie mi se pare ca noi oamenii nu avem dreptul sa luam viata cuiva. Poate inchis in cele mai rele conditii l-ar face pe vinovat sa se simta mult mai rau. Daca ar fi omorat, el ar scapa de furia oamenilor, poate de propria sa constiinta, dar asa trebuie sa indure viata, daca se mai poate numi viata conditiile mizerabile din inchisori, si atitudinea respingatoare a celor din jur. Sunt studenta la drept, tatal meu este avocat, am vazut si eu multi monstrii, creaturi ce nu se pot numi oameni, dar parerea mea este ca inchisoarea pe viata fara eliberare conditionata, in mizerii, si nu in conditii de lux cum sunt unele inchisori este o metoda mai buna.

Cind citesc rindurile din acest blog nu pot decit sa-mi doresc sa mi se fi spus aceste ginduri cind ma aflam in Maroc...Intinsa pe pernite de matase...Prietenii in jur fumind narghilea si servind ceai fierbinte de menta.

Dar pot sa inchid ochii si sa fiu oriunde, chiar si in India...Betisoarele parfumate ard intr-un colt, iar noi, prieteni... Catalina, Ingrid, Alexia si toti ceilalti spunem poezii pe soptite...

Il inteleg pe Salvador Dali cind spunea " Ce e visarea decit trezirea simturilor?!...Va rog nu ma treziti niciodata!"

Si pt. ca suntem intr-un blog de poezie nu inchei fara a va trimite una:
"Daca nu vorbesti , indura-voi , desigur , tacerea ta;
imi voi umple inima cu ea.
Voi astepta linistit , cu fruntea-nclinata,
si asemenea noptii de-a lungul veghei sale instelate.

Fara-ndoiala dimineata are sa vina;
intunericul se va risipi
si glasul tau se va revarsa in izbucniri de aur
siroind prin ceruri.

Atunci cuvintele tale isi vor lua zborul in cantece
din fiecare cuib al pasarilor mele
si melodiile tale vor izbucni in flori
pe toti vlastarii padurilor mele."

"Daca nu vorbesti , indura-voi..." - de Rabindranath Tagore

sa ne ajute si pe noi
sa induram
si sa trecem peste greutati.

si va doresc la toti
numai pace!
Catalina

Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.

Nu as vrea sa jignesc pe nimeni dar doamne fereste-ne de ignoranta
Cum am putea sa vedem asa de scurt, de putin , fara sa ne uitam in gaura din care a esit balaurul cu mai multe capete si musca peste tot . Chiar si pe ceii mai mici serpi , si mai ales.

Aici vedem o parte din furtun din care o sa vine din nordul-vest al lumii.
Exista o predilectie spre extindere , spre cotropire (otomana)sa folosesc limbajul istoriei noastre.
Exista un mare pericol, un pericol de desinformare ,de pus pumnul in gura, de ameteala a acelor mici de a nu susaii prea mult ca daca DA ? atunci nu li se vor da faramituri di bucatile mare si putrede si pe nedrept aquiered.
Omule bun al acestui pamint te rog uitate la tine si vezi trendul care exista si vine din Nordul Americi.
Sau instalat aici o clicka de de oameni FOARTE inteligenti si pacate ca foolosesc aceasta inteligenta spre RAU.
Sau cel putin spre un tel care vor schimba istoria lumii asa cum o stim.
Se dezvolta o tendinta de expandere teritorial dar nu teritorial in sensul geografic ci politic si economic cu ajutorul acelor capete de balaur, si daca cu ajutorul ESTULUI nu se pune capat , cel putin la rece? a acestu balaur, geopolitica mondiala va fi dictata dintrun singur loc.
Iracul nu a fost decit un serpulet micut care a incercat sa scoata capul din gaurica aia mica si i sa taiat foarte repede, ca nu cumva sa aiba si timp sa se stabileasca pe radacina mai bine .
A fost taiat repede si folosit ca motiv prin a radica "terorismul mondial" Care terorism, cel care noi nu il vedem si inventat de ei si bagat pe gitul nostru ca sa ne arate ca "-uitate de ce trebuie noi sa le spunem si sa ne impunem noi vointa noastra ,si sa le bagam pe git la toti ideea de Asa zisa "democratie".
Sadam Husein a fost un tiran in tara lui si pe drept trebuie judecat dar nu de americani , nu prin razboiul pe care la avut de indurat mii de femei , copii si oameni nevinovati.
Pe timp de 50 de ani noi am suferit mult pe urma lui ceusescu .
Americanu nu au avut ce sa ea de la noi. Evreii nu au fost in coasta nastra in vr-un pericol , ulei noi nu am avut ,cel putin pe scara mondiala . Ce motive ar fi avut americani sa vina sa scoata pe ceausescu sa ne elibereze pe noi de terroristul ceausescu ,(nui screiu numele cu litere mare ptr ca eu nu red ca merita)
Dar Sadam este un presedinte al tarii sale proprii si are dereptul la imunitate.
Sa gindit cineva la aceasta ? Poate presedintele frantei sau in mod sigur fica sa din jordan.

"Doamne, da-mi taria sa nu ma rog niciodata, cruta-ma de nebunia oricarei adoratii, departeaza de mine ispita unei iubiri ce m-ar darui tie pe veci. /.../ Daruieste-mi miracolul recules de dinaintea primei clipe, pacea pe care n-ai putut s-o induri si care te-a starnit sa faci o spartura in neant ca sa deschizi aici acest balci al timpurilor si sa ma osandesti astfel la univers, - la umilinta si la rusinea de a fi."

Emil Cioran

In 10 ani m-am intors in Ro de 4 sau 5 ori. La inceput senzatia de "acasa" a fost puternica, dar nu era una de siguranta. Cind am hotarit sa emigrez, vizitele in Romania au fost mai putin traumatice. Ma simt acasa doar la parintii mei, cu mincare gatita de mama. Restul e ca o planeta straina, imi vine greu sa ma raportez. Imi place contactul mai des cu oamenii, toti par a avea timp pentru mine, dar ma intristeaza tonul conversatiilor. Totul e vazut printr-o lentila pesimista, si pentru mine asta e de neinteles. Totul e inca generalizat, oamenii cred ca e de cuviinta sa indure pentru ca indura si altii, fara sa realizeze ca au dreptul sa fie fericiti. E ca si cum ar trebui sa iti fie rusine, daca indraznesti sa fii fericit. In Nord America e exact invers, motorul care propulseaza tot aici e dreptul si nazuinta de fericire.

Fiul calugarului Vasile



Editorial de Cristian Tudor POPESCU



Dupa scorul inregistrat de C.V. Tudor si PRM, dl. Octavian Paler vorbeste de sinucidere colectiva. Nu impartasesc parerea domniei sale, desi C.V. Tudor prevesteste periodic in Romania mare" inexorabila si apropiata sinucidere a sus-semnatului. Va trebui sa convietuim intr-un fel, in vremurile care vin, cu un PRM votat dupa toate regulile democratiei. Ii este data Romaniei si aceasta incercare, dupa chinurile pe care le-a indurat de 10 ani incoace.

Ceea ce nu inseamna ca putem sa ne facem ca nu s-a intamplat nimic, sa zicem ca au avut loc niste alegeri si cu asta basta. S-a petrecut un lucru grav, democratia a provocat in Romania o malformatie maligna a organismului politic. Democratia nu functioneaza sanatos in orice conditii: daca mediul economic si spiritual dintr-o tara sunt alterate pana la fibra, atunci mecanismul democratic, aidoma unor ovare iradiate, poate naste monstri. Al cui fiu este acest C.V. Tudor, care umple acum ecranele, privind natia cu o cruzime paterna prin superochelarii sai Gucci? Raspunsul e pe cat de socant, pe atat de limpede: al calugarului Vasile.

Potrivit unei atente analize IMAS, publicata ieri de ziarul Adevarul, nu mai putin de 29% dintre cei care l-au votat pe Emil Constantinescu in 1996, acum l-au votat pe C.V. Tudor! Dupa ce uimirea se mai duce, prima intrebare este: cum se pot agrega in mintea unui om doua optiuni atat de diferite? Raspuns: cele doua optiuni nu sunt, in esenta, diferite. In 1996, Constantinescu a venit cu un discurs mesianic, soteriologic, de salvator, de erou liberator. Cifrele pronuntate de el - 60 miliarde de dolari, bani care vor veni din afara, 15.000 de specialisti - nu tineau de economie sau tehnica, ci de paranoia personajului, care se inchipuia buricul lumii, viitorul lider regional". Politicienii au fost asimilati - De acum incolo nu se va mai sacrifica poporul, ci conducatorii" - unor apostoli pregatiti sa indure martiriul in numele lui Iisus Constantinescu. Finalul cu Credeti in Dumnezeu, domnule Iliescu?" si invocarea calugarului Vasile care semana cu Corneliu Coposu" a inscris decisiv in zona misticii si aratarilor religioase imaginea unui presedinte Constantinescu care, altfel, s-a dovedit un natarau desavarsit in materie de economie, administratie, alegerea si conducerea oamenilor.

Pe ce-a batut moneda Constantinescu de la bun inceput? Pe cruciada anticoruptie, pe lupta" galagioasa cu mafia, ca asta nu cerea cunostinte economice si manageriale aprofundate si prindea la public. Nu va suna cunoscut? Ce deosebire este intre cruciada anticoruptie a lui Constantinescu si Jos mafia, sus patria!" a lui C.V. Tudor? Una singura: Constantinescu a apucat sa esueze jalnic, C.V. Tudor inca nu. Fabuloasele miliarde de dolari ale lui Constantinescu se transforma, in programul PRM, in alte surse de finantare externa", care vor permite suspendarea temporara a inrobitoarelor acorduri cu FMI si Banca Mondiala". Cine o sa ne dea banii astia? Le Pen, Jorg Haider, Khaddafi, Saddam, Putin? Coreligionarii din America ai lui C.V. Tudor? In fine, la C.V. Tudor cei 15.000 de evanghelisti sunt trei, Puzdrea si Corleone, ceea ce nu-l impiedica pe tribun sa invoce sistematic Biblia si pe Dumnezeu. De la Iisus Constantinescu la Vadim Hristos. Acesta este autotransplantul care s-a petrecut in creierul consumatorilor de miracole din tara noastra. Nici nu-i de mirare intr-o tara in care 55% din populatie crede in Judecata de Apoi si in Rai. Ei isi pot manifesta optiunea si in afara politicii: sunt cei care au jucat la Caritas (ne miram acum ca il voteaza Clujul pe C.V. Tudor?), au pus si au pierdut bani la Safi, la FNI, si daca maine mai deschide unul o taraba unde zice ca inmulteste banii de 10 ori, dau navala. Pentru ei, capitalismul e societatea in care fie te imbogatesti din nimic, fie, daca ratezi chestia asta, vine statul si iti da.

Natura mesianica a votului acordat lui C.V. Tudor rezulta si din infrangerea lui Isarescu. Actualul premier este cel care a avut la dispozitie, spre deosebire de Ion Iliescu, C.V. Tudor sau Theodor Stolojan, sacul bugetar pentru a mitui electoral populatia. Si a practicat o mita electorala porceasca, azvarlind cu promisiuni si bani in cine s-a nimerit, stergand datorii, acordand indexari, suplimentari, pomeni si culminand prin stergerea prin OUG a datoriilor catre stat ale tuturor intreprinderilor din tara, fie de stat, fie private - un indemn clar sa nu mai plateasca nimeni impozite in Romania, sa se termine o data cu statul asta national si unitar. Daca ar fi fost vorba numai de saracie si foame, lumea ar fi trebuit sa-l voteze pe binefacatorul" Isarescu. Iata insa ca asa-zisul tehnocrat n-a recoltat decat 10 procente, iar C.V. Tudor a fost votat in Transilvania, zona mai bogata decat restul tarii. De unde rezulta ca sunt multi cei care asteapta un Mesia, nu o suta de mii de lei in plus la pensie.

Cu tinerii insa, multii tineri intre 18-29 de ani, destui dintre ei pentru prima data la urne, care l-au votat pe C.V. Tudor, e o alta problema. Ei sunt produsul ultimilor ani de tranzitie spre neant din Romania. In acesti ani, ecranele patriei au fost invadate de o maree neagra, de o revarsare infioratoare de kitsch, de vulgaritate, de prost gust, de bancuri groase si porcoase, amestecate cu antisemitism, rasism, sovinism. Daca Vacanta mare" face succes de public, mai e de mirare ca a fost votat C.V. Tudor? Valorile publice ale epocii au devenit grosolania, desantarea, smecheria, gura mare, tupeul nemarginit, combinate cu lacrimile produse la comanda de emisiuni storcatoare de glande si cu luciul fetelor de gagici misto si baieti cu bani. O lume pe cat de falsa, pe atat de scaldata in culorile vii, electrice, pulsatile ale superficiului, superficialitate plus artificiu. In acest univers televizual a navalit C.V. Tudor, o mixtura de Robocop (Sunt programat sa-i termin!"), manual de istorie, Bingo, baiat de cartier, telenovela, O noapte cu Adrian Paunescu si Vreau sa fiu miliardar. Asta a fost C.V. Tudor in ultimele doua saptamani ale campaniei electorale - un nou show de succes pe toate ecranele. Daca ar vrea sa devina showman de televiziune, C.V. Tudor l-ar aduce pe Florin Calinescu in sapa de lemn. Din nefericire, el vrea sa fie presedinte...

O generatie intreaga a fost, deci, anesteziata spiritual pe cale audiovizuala pentru a primi acum in ceafa injectia cu vadimism. Cu atat mai usor cu cat cei tineri nu stiu cu ce s-a ocupat C.V. Tudor inainte de '89, iar de Elena Ceausescu au auzit vag. Mai invoca si alte motive tinerii care l-au votat pe C.V. Tudor: de pilda, sa obtina usor azil politic in Occident dupa ce ajunge el presedinte. O, Doamne, ce-am trait sa aud, la 10 ani de la Revolutie...

Ca si cum n-ar fi de-ajuns raul imens pe care l-au facut acestei tari, felurite specimene de pe dreapta, cederisti, ghedesisti, intelighenti sustin acum teoria cretina ca PDSR i-a dat in mod deliberat voturi lui C.V. Tudor, ca sa aiba Iliescu un adversar usor" in turul II. Cat de usor, rezulta din declaratia de ieri a liderilor PDSR, ca, daca C.V. Tudor castiga presedintia, atunci PDSR se retrage si lasa PRM sa faca guvernul. Migratia reala a voturilor de la PDSR la C.V. Tudor, deja inregistrata in proportie de 11%, este un fenomen ingrijorator pentru liderii PDSR, nicidecum unul pus la cale.

O alta diversiune, venind din partea unor jurnalisti absolut independenti", in fapt sustinatori vicleni ai lui C.V. Tudor, este aceea ca Occidentul ii trateaza la fel pe Ion Iliescu si C.V. Tudor. Fals. Fata de fostii comunisti, Occidentul are o atitudine nuantata. Daca are interes sau constata ca respectivii au devenit niste democrat-capitalisti in toata regula, atunci fac abstractie de trecutul comunist. Este cazul cu Kwasniewski in Polonia sau cu Gyula Horn in Ungaria. Este cazul Coreei de Nord sau Vietnamului, cu care SUA isi dezgheata relatiile. Ex-comunismul lui Ion Iliescu nu e nicidecum o piedica de netrecut in relatia cu Vestul. Depinde de ce se intampla efectiv in Romania.

In schimb, cand vine vorba de antisemitism, ultranationalism, sovinism, xenofobie, s-a incheiat orice discutie. Reactia Vestului este automata, brutala, necrutatoare. O Romanie condusa de C.V. Tudor sau cu PRM la guvernare inseamna un ghetou carpato-danubian. Nici un roman nu va mai avea dreptul sa se duca sa caute de munca nici pana la Budapesta. Orice finantare externa va fi oprita. Nici un sef de stat civilizat nu mai calca la Bucuresti.

Dupa 4 ani cu Iisus Constantinescu, am ajuns in urma Bulgariei. S-a ivit acum ocazia de a cobori si mai jos. Alegerea ne apartine, nu ne-o impune nici o cizma ruseasca sau americana. Daca noi, romanii, vom crede in majoritate ca merita, democratia ne permite sa aruncam Romania in timpul mort, in singuratatea de plumb a ultimilor ani ai lui Ceausescu.

Copyright S.C. ADEVARUL S.A

nostalgie? nu!
radacinile? sunt aici nu in RO, Giani.
cutreier lumea intreaga in lung si in lat, dar faptul ca plecata din 1965 din RO n-am mai pus piciorul acolo si n-am intentia s-o fac, nu-ti spune nimic???

de ce vin pe forum? este singurul pe care il fac...cum este frecantat din toate tarile lumii, cum se discuta actualitate internationala, ma intereseaza..
In plus imi place gestiunea acestui forum si am mult respect pt administratorul lui...
ma tin informata, schimb opinii dar pt a re-invata limba romana, in special..
N-o vorbesc nici o data inafara forumului.
Acum 3 ani, cand am dat de colegi.ro, spuneam un cuvant româneste si 4 franceze sau frantuzite.
Imi punea probleme grave de intelegere cu nepotii si verii mai indepartati pe care ii aduc in vizita in Franta, vara...
In plus nu eram capabila sa le scriu, in direct, mama mea scria de fiecare data...

pana acum inca, gandesc in franceza si traduc in româneste...
atunci cand in alte limbi, chiar si in araba, gandesc in limba in care vorbesc...

da, este adevarat ca dupa raiul comunismului si al securitatiisi a toate ce am indurat eu si familia, cand am parasit România, a fost pentru totdeauna
nici acum nu-i mare schimbare, comunistii si securistii de pe vremuri, unii sunt inca in guvern...
da, asta ma revolteaza!
nu eu i-am votat, si nici ai mei, in nici un caz...

MOTIVELE EXISTA DEJA, NU LE FABRICAM NOI!!! oricine are dreptul la alegere si la autodeterminare, nu crezi? daca vreau sa traiesc in Insulele Canare ce-i pasa nu stiu cui?! eu incerc sa traiesc decent si in felul asta poate reusesc sa-i ajut si pe cei apropiati mie; nu asta ar trebui sa facem toti? e o minciuna sfruntata sa afirmi ca iti ajuti conationalii daca stai si suferi cu ei! pot f. bine sa sufar si in alta parte o vreme pt. ca mai tarziu sa fiu alaturi de cei care sufera, cu sufletul si cu posibilitatile pe care le-am castigat. cand ma gandesc la suferintele pe care le-am indurat toti (am trait si eu un sfert de veac sub regimuri de tot felul...) imi vine intotdeauna a plange. poate sunt si o fire mai melancolica. as fi preferat sa nu suferim, imi vine sa strig la cer de atata suferinta, dar am sansa ca intr-un timp relativ scurt plansul meu sa se prefaca in bucurie. iti suna cunoscut? tu traiesti poate cu regretele faptului ca cei de afara nu sunt in Romania, noi traim aici cu regretul ca cei din tara nu sunt cu noi aici...! interesant, nu-i asa? toti regretam ceva, mai mult sau mai putin, dar cine incalca dreptul la libera alegere fie si verbal, pe care nici Dumnezeu nu-l incalca chiar daca o poate face in orice moment, isi asuma riscul de a deveni o persoana fara drepturi. stii, revolutia a trecut cu viteza suvoiului de apa starnit de furtuna iar gunoaiele s-au ridicat la suprafata atribuindu-si titluri de glorie din faptul ca altii s-au inecat pt. un crez, pt. un ideal, pt. bunastarea unui neam. acum isi ling degetele si se improasca cu rahat (scuzati-mi va rog expresia) in campanii stupide si uita problemele de fond: Romania chiar e o tara formata din indivizi! fiecare individ in parte are necesitati si nevoi proprii care din pacate sunt tratate EN GROS. iar aici imi vin in minte cateva cuvinte memorabile din Psaltirea lui David: "cand se ridica sus oamenii de nimic, nelegiuitii misuna pretutindeni"!!!
in strainatate opinia ta chiar conteaza si este supusa atentiei publice; TU esti tratat daca vrei ca simbol al unei intregi comunitati, ceea ce nu s-a intamplat si n-o sa se intample degraba in tara. esti respectat aici ca individ si nimeni nu incearca sa-ti incalce drepturile fiindca legile sunt prea aspre ca sa vrea sa faca asta.
povestirea cuiva de mai sus explica, in opinia mea, de ce au plecat cei mai multi dintre romani: nu pt. ca sunt aventurieri (stim ca sunt destui din astia) ci pt. ca n-au putut sa se afirme in tara- neputinta n-a venit din partea lor ci din partea regimurilor sau a "TREPADUSILOR" ajunsi la loc de cinste. am vazut adesea oameni capabili pur si simplu daramati psihic fiindca n-au putut accede la scaunele de care erau legati altii dinainte. am vazut tineri debusolati, speriati, frustrati, nervosi si nesiguri pe ei la gandul ca dupa ce si-au luat diploma de bac nu vor avea ce sa lucreze. si eu insumi am fost intrigat din cauza atat de multor schimbari survenite in intreg sistemul de invatamant si in cel de sanatate, ca sa nu mai spun ca cel de asigurari de sanatate, ca sa-l parafrazez pe Caragiale, este dar lipseste cu desavarsire!
spunea cineva aici ca ar fi bine de explicat cam care sunt diferentele... sunt atat de multe, de unde ar trebui sa incep? de la felul cum discutam intre noi sau de la curatenia/mizeria din jur? de la capacitatea/incapacitatea unora de a intelege ca nu trebuie sa abuzezi de functia ta sau de la modul cum esti tratat de soferi in mijloacele de transport in comun? de la amabilitatile uzuale sau de la relatiile care se creaza ad-hoc fara a forta lucrurile? daca as sta sa socot acum toate diferentele cred ca ar trebui sa scriu o carte aici si nu cred ca va doriti asta.
just me

acelas eveniment poate fi interpretat in mai multe feluri..
depinde de originea martorului sau a celui ce relateaza, de orientarea lui politica, de suferintele indurate, de faptele pe care vrea sa le scoata in evidenta sau ascunde, sau minimaliza.

In functie de autor, fiecare spune si scrie cum il intereseaza
pentru acelas eveniment, in functie de tabara, relatarile si "realitatile" pot fi diametral opuse...
anunta-mi doar autorul si pot "ghici" care-ar fi sensul opiniei.. :))