comentarii

sa vii-napoi


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
ooanna - de Homosapiens la: 10/03/2006 14:20:10
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
Nu asa maneaua-alungi!
Iti trasezi in minte dungi,
Sau directii. Cum se cheama?
Ca sa nu le bagi in seama.
Si-apoi vii cu rime bune,
Muzele sa ti le-adune
Si-ti gasesti un ritm placut
la auz si la batut.

Primavara s-a furisat
Sufletelu' mi-a furat
Si l-a dus in rai si-n cer.
Dar omul e efemer
Cu guitara pe genunchi
Plang si strig si din rarunchi.
Vino iarasi inapoi
Suflete cu patru boi.
Si cand vii-napoi s-aduci
si in bratze si-n uluci,
Gandacei si fluturasi
colorati si dragalasi.
Sa-i arunci atunci pe noi,
Sa ne umpli de culori.


#110616 (raspuns la: #110607) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
N-a învăţat pentru că nu a ştiut cum, când şi mai ales de ce, iar de la un moment dat nici n-a mai vrut.
N-a învăţat fiindcă pseudo-părintele-Stat nu a stat niciodată să-i explice ce-i ăla predicat nominal sau cum să conceapă o propoziţie inteligibilă
N-a învăţat pentru că lângă ea n-a fost (în cele mai multe situaţii, nu generalizez) nici o voce care s-o mângâie, nici o mână care să-i şteargă lacrimile provocate de colegii uniţi în inconştienţă, care i-au strigat la şcoală în cor: “ proasta, proasta, proasta!” ( O să spuneţi probabil că acest exemplu este o exagerare. Eu vă spun că este copiat în întregime după comportamentul pe care fiul meu şi colegii lui îl au faţă de o colegă a cărei singură vină este culoarea pielii.)
Încă mai credeţi că ea avea şanse egale cu celelalte candidate? Hai să introducem un alt factor pe care deloc întâmplător o să-l numesc Domnul Argintiu. Domnul Argintiu e un căminist care o ştie pe fata noastră, a trăit mulţi ani alături de ea, aşa se face că sunt destul de apropiaţi. Când ea îi povesteşte eşecurile în a-şi găsi un loc de muncă, el îi repetă iar şi iar să renunţe. Să i se alăture lui şi prietenilor lui, căci n-are rost să se chinuie, n-o vor accepta niciodată. Îi tot oferă punga lui. Ea îl refuză până într-o zi când descoperă că aurolacul amorţeşte oboseala paşilor în van, împrăştie dezamăgirea uşilor închise şi face decorul străzii murdare dezirabil unei societăţi care o respinge, o respinge, o respinge de când se ştie pe lume. În plus, mai e şi Domnul Argintiu care îi vorbeşte, o alină, o acceptă, o place, o numeşte de-a lui.
Cum naiba să faci o alegere înţeleaptă în condiţiile astea? Cum naiba poate spune vocea piţigăiată din spate că a avut şanse egale? Dă-mi voie, drag moralist legat la ochi, să te trimit doar cinci minute la naiba. Poate dacă îl cunoşti pe naiba, o să vii înapoi cu o altă perspectivă asupra acestor copii. Poate o să-ţi dai seama ca e ABSURD să crezi că un copil crescut de o instituţie, fără grija şi dragostea părinţilor, într-un cămin în care se leagă doar de cei asemeni lui, cei destinaţi aceluiaşi drum către stradă şi aproape niciodată altuia, are şanse egale cu majoritatea.
Aş vrea să-mi explicaţi voi, cei care susţineţi “omnipotenţa şanselor egale”, cum Doamne iartă-mă să aleagă munca şi cinstea un copil care învaţă întâi poezia pentru cerşit şi practica de şparlit?! Spuneţi-mi acum că acel copil de patru ani pe care l-am văzut la metrou întrebându-şi mama când vor pleca acasă şi căruia i s-a răspuns “după ce facem un milion” AR FI TREBUIT SĂ DISCEARNĂ ŞI SĂ ALEAGĂ MUNCA ŞI CINSTEA. Spuneţi-mi că a avut şanse egale, puteţi?
Cei pe care-i vedeţi pe stradă la cerşit sau poate în magazine la furat sunt adeseori precis acel copil. Unul şi acelaşi copil, captiv în trupul unor adulţi handicapaţi social. Dezmeticiţi-vă.
NIMENI NU ALEGE STRADA. STRADA ÎI ALEGE PE EI PENTRU CĂ TOŢI CEILALŢI ÎI RESPING.

#313053 (raspuns la: #313052) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
honey, - de anisia la: 17/01/2009 20:22:54
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - repriza a patra)
da' daca mi te fura, promiti sa evadezi si sa vii-napoi? :))
#392870 (raspuns la: #392842) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
aaa, te-am pierdut! - de Intruder la: 30/06/2010 17:28:06
(la: 'mna ziua)
cand o sa vii-napoi, n-o sa-ti mai placa nici mangiatorella. :(

ma simt tradat, sa stii! :)))
#554811 (raspuns la: #554801) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
...Si semn ca vii cu lumina-n - de Alice la: 06/10/2003 02:58:12
(la: Firmituri de poezie)
...Si semn ca vii cu lumina-n turn, si te-astepti sa-ti multumeasca liliecii!
ISTORIE RECAPATATA(continuare VII) - de DESTIN la: 18/09/2004 06:27:34
(la: Cum gandim?)

-Veniamin Kostaki (1768-1846), strănepotul lui Constantin Costache. Mitropolit al Moldovei şi Sucevei (între 1803 şi 1808; apoi, din 1812 până în 1842),“cel mai înalt prelat al bisericei noastre”, în secolul al XIX-lea.

Om de cultură, el a înfiinţat, în 1805, tipografia de la Mănăstirea Neamţului (unde şi-a tipărit şi propriile traduceri; acolo există un tablou al său de tinereţe, dinainte de a se călugări), Seminarul de la Socola (în 1803) şi multe alte şcoli.

Ctitoriile sale se regăsesc, desigur, şi în domeniul bisericesc: la Mănăstirea Secu a construit, în anul 1823, pe latura de NE, biserica Sfântul Nicolae, ridicată de călugării mănăstirii, având o turlă înaltă pe naos şi fiind zidită pe temelia vechii biserici de lemn de la 1785, care fusese mistuită de foc.

A mai construit aici, pe locul vechii sihăstrii a lui Zosim, biserica Bogoslovul, cu hramul Naşterea lui Ioan Botezătorul, sfinţită în 1832, care este ridicată din zid de piatră şi cărămidă, cu pridvor deschis, spre deosebire de vechea biserică.

În anul 1824, reface Mănăstirea Sihăstria, după ce fusese arsă de turci, în 1821.

La Mănăstirea Agapia ctitoreşte, pe latura sudică, Paraclisul cu hramul Naşterea Maicii Domnului.

Un tablou votiv al său se află în pridvorul Bisericii Trei Ierarhi, din Iaşi, alături de cele ale mitropoliţilor Varlaam, Dosoftei şi Iosif Nanicescu.

Tot Mitropolitul Veniamin Kostaki este cel care a fost iniţiatorul construcţiei Catedralei Mitropolitane din capitala Moldovei unde îşi are, de altfel, şi mormântul, lângă Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva.

La bătrâneţe, Veniamin a demisionat din funcţia de Mitropolit şi s-a retras în pustnicie la Mănăstirea Slatina, unde s-a şi stins.

Veniamin Kostaki nu a fost numai un înalt cleric, ci şi un om preocupat de frământările politice ale vremii.

Între 1 ianuarie 1807 şi 26 iulie 1812 a fost caimacam al Moldovei, împreună cu mai mulţi boieri (aceasta este cea mai lungă căimăcămie din istoria Moldovei !).

Cea de-a doua sa căimăcămie s-a desfăşurat între 29 martie 1821 şi mai 1821.
Mitropolitul Moldovei a fost şi un adept fervent al Eteriei.

El a sfinţit, la biserica Trei Ierarhi, steagul organizaţiei greceşti şi l-a binecuvântat pe prinţul Alexandru Ipsilanti, pe care îl vedea, la 1821, ca pe un eliberator.

Această atitudine l-a ajutat pe Mitropolit să obţină anularea anatemei aruncate de Ţarul Petru cel Mare asupra familiei lui Lupu Costache.

Iată ce scria istoricul francez Edgar Quinet la moartea fostului mitropolit al Moldovei:

“Suflet de o castitate îngerească, frumos şi plin de maiestate, cum n’ am văzut alt bătrân în viaţa mea. Când mitropolitul Veniamin, îmbrăcat în splendoarea bisericei sale orientale, se înfăţişa îmbrăcat cu vestmintele cele aurite, cu pletele-i de zăpadă şi în valuri pe umeri, poporul vedea într’ânsul pe însuşi sfântul patron al Moldovei”.

În încheiere, un fragment din testamentul lui Veniamin Kostaki; vorbe care exprimă un crez de o viaţă:

“Toate mijloacele câte împrejurările m-au înlesnit, le-am întrebuinţat spre ridicarea naţiei…”.

Ramura Boldur-Lăţescu:
-Iordache Kostaki Lăţescu-Boldur, stră-stră-stră-nepotul lui Lupu Costache.

S-a născut în 1798, la moşia Hudeştii Mari, din ţinutul Dorohoi, ca fiu al armaşului Ioniţă Costache şi al Zoiţei Crupenski, descendentă a Movileştilor şi rudă cu familia Cuza.

A urmat Şcoala de cadeţi din Petersburg şi Theresianum-ul, şcoli militare unde aveau acces numai vlăstarele aristocraţiei.

A fost agă, vornic de Ţara de Sus, polcovnic, comandant al Divizionului de cavalerie de la Iaşi (în 1830), mare-hatman, mare-vornic, inspector general al miliţiei Moldovei şi s-a ocupat de educarea corespunzătoare şi de bunăstarea militarilor.

La iniţiativa sa ia fiinţă, în decembrie 1856, Şcoala Militară din Iaşi.

A fost căsătorit cu o Rosetti, apoi cu o Balş.

Numele de Lăţescu provine de la una dintre moşiile familiei, Lăţeştii (numele ar putea fi denaturat din Lănţeşti; iar moşia ar putea fi cea primită, de către Sima Boldur, de la Ştefan cel Mare, după ce acesta îi învinsese acolo pe polonezi, în 1497; actualmente moşia se află pe teritoriul Republicii Moldova).

Testamentul hatmanului Iordache, care a murit la 9 februarie 1857, este foarte interesant, atât ca sursă genealogică (prin enumerarea copiilor care îl moştenesc), cât şi pentru faptul că oferă informaţii în legătură cu averea imensă deţinută de el la momentul respectiv (avere care, de altfel, s-a risipit foarte repede, în decurs de numai o generaţie: după 40-50 de ani, moşia de cca 30000 ha a ajuns în proprietatea unui fost arendaş, de origine armenească).

Iordache Kostaki Boldur-Lăţescu a înfiinţat la Hudeşti o Şcoală Costăchească, care a funcţionat iniţial ca şcoală de dascăli, şi a fost autorul a numeroase acte de caritate faţă de ţăranii de pe moşiile sale. Ion Ionescu de la Brad scrie, despre el, în Agricultura română în judeţul Dorohoi: “Proprietarul de la Hudeşti este considerat omul cel mai drept şi mai binevoitor către ţărani”.

Din această linie descind, astăzi, doamna Manuela Cernat, critic de film şi domnul Gheorghe (Iordache) Boldur-Lăţescu, fost deţinut politic, profesor universitar la A.S.E., doctor inginer, specialist în teoria deciziilor economice (întemeietor de şcoală) şi autor al unor importante cărţi cu profil memorialistic, dedicate crimelor regimului comunist (“Genocidul comunist în România”, în trei volume).

D-l Gheorghe Boldur-Lăţescu este fiul colonelului de cavalerie, Ioan Boldur-Lăţescu şi al Marinei Stroici, descendenta marelui cărturar Luca Stroici, membru al Dietei poloneze, rudă apropiată a Movileştilor şi traducătorul în limba română a Rugăciunii Domneşti, Tatăl nostru (traducerea lui este foarte aproape de forma în care se rosteşte rugăciunea la ora actuală).

Multe alte personalităţi de prim rang au ascendenţă Costache.

Printre acestea, Grigore Gafencu (mama sa, Raluca Costachi, era o Costache atât după mamă, din ramura Pătrăşcan, cât şi după tată, din ramura Talpan) şi Nicolae Iorga (înrudit cu neamul Costăcheştilor prin bunicul său matern, un Arghiropol).

Un fapt inedit este, conform mărturiilor de familie, acela că, prin intermediul rudeniei cu Simeon Movilă, Costăcheştii se înrudesc cu familii nobiliare poloneze şi, de departe, cu familia de Bourbon şi cu toate marile familii domnitoare ale Europei.

Stema familiei Costache, întocmită conform tradiţiei de familie pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea sau începutul celui de-al XIX-lea136 , arată astfel: un scut spintecat, pe care se află, în partea superioară, pe fondul smaltului jumătate roşu, jumătate azur, un vultur căruia nu i se văd ghearele şi care are, deasupra capului, o coroană.

În partea inferioară, pe fondul smaltului de aur, se găseşte o mână cuirasată, ţinând în pumn o ramură verde, o spadă şi o cruce. Deasupra scutului se află o coroană contală, totul fiind acoperit de o mantie princiară.

Preocupat fiind de istoria familiei Boldur-Costache, am cules informaţii din diferite surse.

În timp, am simţit nevoia unei reorganizări a datelor şi a unei comparaţii între diferitele unghiuri de receptare. Astfel, lucrarea încearcă să atragă atenţia asupra unor elemente prea puţin folosite, până acum, în aria demersului istoriografic.

Studiul genealogic, oricât de pasionant, nu poate avea finalitate în sine.

El este cu adevărat roditor doar atunci când contribuie în mod semnificativ la îmbogăţirea cunoaşterii istorice.

Filiaţiile şi înrudirile pot rezolva multe necunoscute şi pot clarifica multe dintre abordările istoriografice insuficient fundamentate.

Finalitatea ideală a spiţelor genealogice este realizarea unui portret cât mai puţin trunchiat al societăţii din epoca la care ele fac referire.

Genealogia are şansa şi datoria de a îmbina viziunea sincronică, cu cea diacronică.

Lucrarea de faţă se doreşte o încercare în acest sens.

Am urmărit rădăcinile şi traseul istoric al uneia dintre cele mai interesante familii ale boierimii moldovene, la studiul căreia îmi propun să revin.

Probleme precum continuitatea dintre Boldureşti şi Costăcheşti vor provoca şi în continuare vii polemici în rândul specialiştilor.

Alte elemente, precum rolul jucat de Lupu Costache în 1711, merită o mult mai concentrată atenţie. Ceea ce se desprinde cu deosebită claritate este rolul esenţial pe care marile familii boiereşti, prin personalităţile lor de marcă, l-au avut în istoria Moldovei şi a Munteniei.

Studiul aprofundat şi imparţial al istoriei lor, în cadrul căruia genealogia poate avea un aport de primă importanţă, va avea ca efect tocmai acea mult căutată facilitare a realizării unui portret cât mai fidel al epocii şi societăţii în care elitele boiereşti deţineau rolul conducător şi, în plus, va înlesni înţelegerea structurilor şi factorilor determinanţi ai regimului boieresc de la noi.

Bibliography(continuare):

Informaţii obţinute prin bunăvoinţa domnului prof. univ. dr. Gheorghe Boldur-Lăţescu, descendent direct din Gavriliţă şi Lupu Costachi.

Adeptul tradiţiei este şi colonelul Ilie Culişniuc Olaru, un pasionat cercetător al Costăcheştilor.

Spiţă considerată de Ion T. Sion, în studiul citat, drept o exagerare a lui Iordache Mălinescu, din 1842, spre slăvirea Mitropolitului Veniamin Kostaki (opinie în linia lui Gheorghe Ghibănescu)


Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#22776 (raspuns la: #22589) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
completare (in acelasi ton) - de desdemona la: 18/01/2005 11:48:40
(la: Parinti si copii)
Si o femeie care tinea un bebelus la pieptul ei spuse:
"Vorbeste-ne de Copii..."
Si el a zis:
"Copiii vostri nu sunt copiii vostri. Ei sunt fiii si fiicele nazuintei Vietii spre ea însasi. Ei vin prin voi, dar nu de la voi. Si desi ei sunt cu voi, ei nu va apartin.

Voi le puteti da dragostea voastra, dar nu gândurile voastre; pentru ca ei au propriile lor gânduri.
Puteti oferi o casa pentru corpurile lor, dar nu pentru suflete; caci sufletele lor locuiesc în casa lui Mâine, pe care voi n-o puteti vizita, nici macar în visele voastre.
Voi puteti sa va straduiti sa fiti ca ei, dar nu sa îi faceti pe ei aidoma voua; pentru ca viata nu merge înapoi, nici nu întarzie asupra lui ieri.
Voi sunteti arcurile din care copiii vostri, ca sageti vii, sunt trimisi înainte. Arcasul vede tzinta pe calea infinitului si El va îndoaie cu puterea Lui, ca sagetile Lui sa mearga iute si departe.
Fie ca îndoirea voastra in mâna Arcasului sa fie catre bucurie; caci asa cum El iubeste sageata care zboara, la fel iubeste El si arcul stabil."
_____________________________________

"And a woman who held a babe against her bosom said, Speak to us of Children.
And he said:
Your children are not your children.
They are the sons and daughters of Life's longing for itself.
They come through you but not from you,
And though they are with you yet they belong not to you.

You may give them your love but not your thoughts,
For they have their own thoughts.
You may house their bodies but not their souls,
For their souls dwell in the house of tomorrow, which you cannot visit, not even in your dreams.
You may strive to be like them, but seek not to make them like you.
For life goes not backward nor tarries with yesterday.
You are the bows from which your children as living arrows are sent forth.
The archer sees the mark upon the path of the infinite, and He bends you with His might that His arrows may go swift and far.
Let your bending in the Archer's hand be for gladness;
For even as He loves the arrow that flies, so He loves also the bow that is stable."
#33678 (raspuns la: #33662) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
:) - de Cristian Fara la: 08/03/2005 20:12:10
(la: Taci)
taaaaaci... Zeul a adormit între noi rezemat de ultimul vis despre tine –
n-atinge întristarea rămasa pe foi jumătate din mine. În cercuri se-ntorc pescăruşii-napoi la hrana de stele bogată, ce valul a smuls-o în noapte din noi, iubire certată...

astfel:

Cu ochii uscaţi, de nesomn, vom păşi prin aceleaşi porţi numărate, pe-aripile lor ce ne vor lovi cu-nţelesuri uitate. În liniştea rece începutul de zi, din nori fâşii se va cerne. Viiiiiino!… Să-nchidem cuvintele vii in temple eterne...

taaaaci... ;)
#38648 (raspuns la: #38348) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
intruder - de anisia la: 17/04/2005 18:58:10
(la: Petitorii Aristocrate)
zic ca nu-i a buna
cum... imi canti in struna;
maine la-naltime
sa gandesti in rime
si sa pui deoparte
cele doua soapte...
chiar de-o sa provoace
sute de noroace
înapoi cand vii
ce-ai gandit sa-mi scrii!

PS// - nu cerceta aceste legi , caci s-ar putea sa le-ntelegi :))




#44083 (raspuns la: #44069) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Hai sá spun si eu o poveste... - de Gabi M la: 25/04/2005 14:29:35
(la: Hartuirea sexuala - o problema simplificata de barbati!?)
Locul povestii mele este un oras mare si frumos din Romania. Personajul principal este patronul unei firme, detine peste 80, poate 90% din actiuni. Cásátorit, copii, bani multi de tot. Firma merge foarte bine, íncá de la ínfiintare, produse la export, locuri de munca poate 40-50, salarii decente la nivel "pot trái omeneste din el". Sora mea, cu diploma, angajatá cu concurs. Máritatá, un copil, multumitá de viata ei. Cotact cu seful cel mare, zilnic. Se cunosc deja de ani, poate trei-patru. Íntre timp tot doi metrii distantá.
Íntr-o joi i se pune sefului pata: o chemá pe sora mea ín birou, si-i spune: Am sampania ín masiná, unde mergem sá o bem? Sora mea: Stiti dom' director, eu femeie máritatá, sotul are grijá de mine, multumesc, nici sampania nu-mi place...
Vineri ne íntílnim, sotul ei, ea, noi, eu cu sotul, párintii, discutám problema pe toate fetele. Vai draga mea, poate ai ínteles gresit, sá astepti, sá vezi, etc...
Luni de dimineatá, o cheamá iar:
- Te-ai mai gíndit?
Sora mea:
- N-a fost la ce.
Seful:
- Preaviz douá sáptámíni, predai lucrárile la colega de birou.
Cum s-a terminat?!

Erau douá pe toatá ramura, cu efort, dar cea care rámínea eventual fácea fatá. Dupá o sáptámíná, colega de birou, ísi cere transferul, lásínd mascá pe patron. Sora mea este chematá din nou, i se spune cá poate sá rámíná, dacá preia toatá munca.
Urmeazá frecusuri, sicane, propuneri, timp de un an de zile. Ín acest timp, sora mea, lunar a dat concurs la tot felul de firme, ca sá poatá pleca. Probleme au fost numai financiare, fiindcá multá vreme nicáieri nu i-au putut oferi salariul pe care íl primea acolo. De un an de zile i-a reusit sá plece, toatá lumea e very happy, mai putin patronul, care a cam rámas fárá replicá. A spus el atunci cátre sora mea: "Ai sá vii plíngínd ínapoi!"...N-a fost sá fie cum ar fi vrut el...
...
Cred cá nimeni nu a generalizat, cá toti bárbatii ar fi la fel. Cred cá nu depinde de femeie dacá se íntímplá asa ceva, nu este vorba de a nu stii sá-ti impui respectul. Cred cá nu poate da un ráspuns corect la íntrebare acel sau acea cineva care nu a tráit oroarea acestor situatii, cínd esti ín dependentá de un loc de muncá, eventual ai si copil de crescut.
Dupá párerea mea nu se pot defel confunda cele douá cazuri, prima cínd vine un "santierist" si fluierá cínd treci pe língá el, asta eventual este situatia cínd poti sá-ti impui respectul, iar a doua este situatia, cínd un sef, un patron, indiferent dacá e bárbat sau femeie, te umileste si te hártuieste si te aduce ín situatii imposibile...
Nu pot decít sá vá spun párerea mea. Nu e o concluzie, nu e o generalizare. Bine-nteles povestea mea e ín trei(?) rínduri, dar a durat mult prea mult ca sá nu lase urme chiar si ín sufletul meu, care am fost doar spectator... Má bucur pentru fetele care scapá din asa íncercári. Cáci pot fi si care nu scapá, nu-i asa?..Dar despre ele nici filme nu se fac...
#45423 (raspuns la: #45281) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Bonjour, bonjour.. Hai sa ne gândim putzin..poate gasim solutzi - de Jimmy_Cecilia la: 14/05/2005 08:22:41
(la: Trancaneala Aristocrata "3")
Ce va mai merge guritza... abia am reusit sa citesc ultimiule
90 mesaje, scriu si apoi trec la rest, sa citesc din urma

BELLE draga, La multi ani... înapoi! dar nu in Ro :))
Aniversare placuta si plin, plin de cadouri... vezi sa nu uiti ca sa
ceri un solitar la dl belle.. :))

Horica,
nu te mai plange atat de iarba ta, ca-i doar iarba si terenu-i plat,
te pui pe masina si tunzi

la mine trebuie sa o faci cu "cositoarea mecanica" ca terenu-i
denivelat, cu pietre, sunt dâmburi, pietroie mari,
arbusti si copaci... in camp sunt buruieni si copacei salbatici,
vitza de vie salbatica, chestie de grosime de 1-2-3-5 cm,
asa ca trebuie sa pun cutzitul, nu merge cu firul gros...

unii arbusti, trebuie sa-i tai cu drujba...
si eu tot 5 acrii am (adica 20.000 m² - 2 hectare, mai pe
româneste)...
da' m'am saturat de cosit... sau taiat.. sau tuns... cum naiba
se mai zice in romania...
in franceza e simplu se zice broussailles (balarii cu copacei)
iar cositul este "debroussailler", iar masina cu esentza, o imbraci
cu un harneu pe bust, agatzata in talie, o dai cu miscarile
din bratze de la dreapta la stanga si vice versa,
poate avea cutzite sau fir gros cu metal
cand termini, nu-ti mai simtzi bratzele si umerii

cum se chiama in romaneste, masina asta???
in franceza se cheama "debroussailleuese"

Gaby,
bine ai venit in ograda, ce bine ca clubul se mareste...
in plus vad ca ai profilul "aristocratic" ca si noi.. :))
imi face placere sa te citesc...

sTrudel
unde ai disparut??? ca nu te mai vedeam?
mi-ai lipsit... :))

Don,
tu pe ce coclauri traiesti???
bine ca ai aderat si tu la club... vorba ceia : cu cât mai multi
nebuni... pardon... aristocrati... cu atat ne amuzam mai bine...

Yvishor,
imi pare tare bine ca te-ai intors, pe unde naiba tot
dispari??? ca-ti ducem dorul cu saptamanile...
te faci rara... :((

Fefe,
ce mai ai in gradina, ti-au inflorit trandafirii si iasomia?
nu te imbata mirosul???
la mine a inceput iasomia, in plus pe dâmbul ce ma separa
de drum, este inalt de vreo 10 metrii sunt plin de artzari,
salcâmi, toti sunt infloritzi, un miros... de te imbata
in plus acum infloresc garofitele duble albe, astea sunt
mai ceva la miros ca tuberozele...acusi o sa infloreasca si crinii albi...

cand bate vantul, simtzi toate mirosurile de la 1 km distanta...

pe urma , petalele florilor de salcami sunt ca un covor alb
in gradina, pe scari... trebuie tot timpul sa matur...:((

anisia,
inca n-am vazut pozele, dar ma duc imediat sa vad
am sa-ti spun apoi..
cand pleci spre FR??
O sa vedem cum, sa ne intalnim dupa ce revii inapoi..
ANISIA, IMPERATIV, inainte de plecare, trimite-mi un e-mail cu
numarul tau de telefon dinb RO, ca sa te pot cauta si sa organizam
ceva, NU UITA!

Giocondel,
pe unde esti fetitzo???
pana la ce data ramai in RO? prelungesti sederea?
ajungem sa ne vedem???

ATHOS,
tu nu vii vara asta in RO? in ce luna iei vacantele?
ramai in IL sau vrei sa pleci pe undeva?

de multe ori, avem atatea de descoperit in tara unde traim,
si nu cunoastem tot, dar naiba ne indeamna sa plecam la drum,
in alte coltzuri a lumii...

SA NE GANDIM PUTZIN, poate gasim solutzia...

sa organizam ceva pt 2006, sa ne intalnim undeva cu totzii,
poate in RO???
sa fixam o luna, sa ne organizam de acum, eventual rezervari
cu tarif redus, ce naiba, ca nu-i asa de greu...
ce zicetzi???
#48767 (raspuns la: #48763) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ca tot s-a terminat cu bine aceasta criza :) - de ivory la: 03/06/2005 09:19:05
(la: Despre ziariştii răpiţi în Irak)
va propun un mic poem :))

poem:
Chel Zorab

La Base vine un arab,
irakian sau chiar ciuhab.
"Sun, Base, neam de-al Qaidean,
direct de la Bagdad veneam
s-o vand pe Marie-Jeanne.

Am shi-un munaf, doi ziaristi...
Ia marfa, hai, ca nu te rishti!
Itzi fac reduceri la pachet
Draga bromitzi sa tzii secret
cum te shtiam ca marinar
cu mersul drept, cu parul rar,
cand targuiam sa-tzi fac colet
carpeta din Bazar."

Cristoi, Popeshti rasar din cort
sa ia bomboana de pe tort.
ca trei sunt vii, ca unui-i mort..
ca ar vrea bani, c-ar vrea ca noi
sa ne luam trupele-napoi...
ca e prost Bush, deshtept Chirac...
ce cautam noi la razboi
tocma-n Irak?

Iar Base s-a-ncruntat semetz,
negociind cerutul pretz.
A-nchis un ochi, s-a ras in cap,
Cu Pleshu a devenit satrap,
La Ungurean shi la Saftoi
Le-a dat "Culcat!" shi "Pas vioi!"
Le-a dat shi "Trap!"

"O mie de parai primeshti?"
"Efendi, cat de darnic eshti!
Mai pune nishte milioane
Shi-tzi dau shi-o frantzuzoaica, coane!"
A scos banutzul din ciorap
Sa-l satisfaca pe ciuhap.
Shi-asha, taticu, ca-n poveshti,
S-a-ntors cu buhu-n Bucureshti
si se sfarshi cu chiu shi vai
rapirea din parai.
Virusii vii? Iata si reversul: - de horiatu la: 24/06/2005 05:39:05
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
http://citeseer.ist.psu.edu/spafford94computer.html

Virusii de calculator starnesc interesul savantilor in a definii viata artificiala!
Vi se pare saritura peste cal? Nu - e pentru ca unii savanti considera inca virusii ca fiind fiinte vii. Ei, atunci...
#56409 (raspuns la: #56393) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
stiam eu c-ai sa vii... vezi ca am pus bancuri cu oltenii... - de Jimmy_Cecilia la: 09/08/2005 20:35:31
(la: Trancaneala Aristocrata "4")
insa ... hehehe.. sHoricel, trebuia sa vii un pic mai repede,
ca in 5' eu plec...
#64411 (raspuns la: #64407) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
aualeu!...TU vii in inspectie - de Intruder la: 21/09/2005 15:48:26
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
aualeu!...TU vii in inspectie???...atunci, nu fumez in birou, nu am pe toolbars decat word si ce-mi e util, pe desktop am o ratzushca, sunt cuminte...poate imi creste si leafa!!!
ce cauti la alte mese, daca ai de lucru???...aaaaa, da! stiu, ti-ai facut plinul, te relaxezi!...:)))
#73683 (raspuns la: #73680) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
anisia, bravo!...sa mai vii p - de Intruder la: 21/09/2005 23:49:09
(la: cugetari cu aroma de cafea)
anisia, bravo!...sa mai vii pe-aici...:)
#73824 (raspuns la: #73821) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
...sau vii pe cafeneaua.com s - de Intruder la: 13/10/2005 23:59:17
(la: Cand esti singur si nimeni nu te ajuta, ce faci?)
...sau vii pe cafeneaua.com si faci terapie in grup!
vii la Trancaneala Aristocra - de Calypso la: 14/10/2005 23:00:54
(la: Cand esti singur si nimeni nu te ajuta, ce faci?)
vii la Trancaneala Aristocrata 6 (in momentul de fata, mai tarziu nu stiu la ce nr se va ajunge) ...........

face bine.....
vii cu rolele, da' sa nu-ti f - de Intruder la: 07/11/2005 10:00:26
(la: Dragostea mea, iubirea mea tarzie! Am nevoie de sfaturi!)
vii cu rolele, da' sa nu-ti faci coc, sa par si io mai inalt, totusi...ca nu pot sta pe vine, am gleznele umflate si-apoi, nu-mi pot permite sa fac genunchi la pantalonii de trening, o sa ma duc cu ei la o taiere de motz...!
mergem la mine in spatele blocului, poate facem un picnic, aduc si grataru' sa frigem niste mici, sa moara de ciuda vecinii mei cand simt mirosul...am si un cd nou cu Gutza, pun boxele pe geam, la maximum...am putea sa mergem la mine acasa, dar vreau sa-i sparg in figuri pe vecini ca si ei se dau mari cu termopanele lor!!!
io nu mai am role, le-am amanetat cand am cumparat tuica...imi dai o rola de-a ta, si-asa am picior mic si gingas, de caprioara...ne plimbam ca pe trotineta, din Iancului pana la stadionul Dinamo, si strigam: "partieeeeeee!"...si te plimb si pe scarile rulante, cum ti-am promis!
...gata, te-astept!...hai, ca Daniel nu-i pe faza!
























#85412 (raspuns la: #85401) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
se poate?...da....se poate - de cosmacpan la: 08/11/2005 23:33:31
(la: zece motive de a fi fericit ca esti......OM.)
"Se spune că un bunic se plimba cu nepoţelul lui pe plajă. Adesea, bunicul se apleca şi ridica câte un arici de mare din nisip şi îl arunca în mare. La un moment dat, nepotul a spus bunicului: Bunicule ce faci? Bunicul i-a zâmbit şi i-a răspuns: Ei bine, băiete, aceşti arici de mare sunt nişte organisme vii, şi dacă nu îi arunc înapoi or să moară la soare. Nepoţelul a replicat: Dar bunicule, sunt cu miile. Ce contează că arunci câţiva? Bunicul s-a aplecat din nou, a mai ridicat un arici de mare şi l-a aruncat, spunând: Pentru el contează enorm."
"Singurul cu adevărat fericit va fi cel care se va fi gândit şi va fi descoperit cum îi poate ajuta pe alţii."
continuam .......daca nu deranjam......
#85949 (raspuns la: #85733) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...