sa vii-ncoa

si mai vii încoa?
mvaii, poi nu esti tu bleg, ma, esti curvistina de-a dreptu'. si din aia isterica, care urla dupa pachete.

...Si semn ca vii cu lumina-n turn, si te-astepti sa-ti multumeasca liliecii!

'Hei! vino-ncoa... si se apleaca cu un sarut mic pe obraz. Gata? Hai ca Dan e jos in masina.' Intr-o clipita Cristina se intinde si-si pune pe umar legendarul ei aparat Leica IIIF cu gravari rosii si un obiectiv Summarit de 50mm ramas de la bunicul, din Franta. Pasiunea ei de a inregistra momente fugatoare pe pelicula de film o forteaza sa-si ia aparatul peste tot. 'Hai', si fara cuvinte cuplul iese pe usa.

-Veniamin Kostaki (1768-1846), strănepotul lui Constantin Costache. Mitropolit al Moldovei şi Sucevei (între 1803 şi 1808; apoi, din 1812 până în 1842),“cel mai înalt prelat al bisericei noastre”, în secolul al XIX-lea.

Om de cultură, el a înfiinţat, în 1805, tipografia de la Mănăstirea Neamţului (unde şi-a tipărit şi propriile traduceri; acolo există un tablou al său de tinereţe, dinainte de a se călugări), Seminarul de la Socola (în 1803) şi multe alte şcoli.

Ctitoriile sale se regăsesc, desigur, şi în domeniul bisericesc: la Mănăstirea Secu a construit, în anul 1823, pe latura de NE, biserica Sfântul Nicolae, ridicată de călugării mănăstirii, având o turlă înaltă pe naos şi fiind zidită pe temelia vechii biserici de lemn de la 1785, care fusese mistuită de foc.

A mai construit aici, pe locul vechii sihăstrii a lui Zosim, biserica Bogoslovul, cu hramul Naşterea lui Ioan Botezătorul, sfinţită în 1832, care este ridicată din zid de piatră şi cărămidă, cu pridvor deschis, spre deosebire de vechea biserică.

În anul 1824, reface Mănăstirea Sihăstria, după ce fusese arsă de turci, în 1821.

La Mănăstirea Agapia ctitoreşte, pe latura sudică, Paraclisul cu hramul Naşterea Maicii Domnului.

Un tablou votiv al său se află în pridvorul Bisericii Trei Ierarhi, din Iaşi, alături de cele ale mitropoliţilor Varlaam, Dosoftei şi Iosif Nanicescu.

Tot Mitropolitul Veniamin Kostaki este cel care a fost iniţiatorul construcţiei Catedralei Mitropolitane din capitala Moldovei unde îşi are, de altfel, şi mormântul, lângă Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva.

La bătrâneţe, Veniamin a demisionat din funcţia de Mitropolit şi s-a retras în pustnicie la Mănăstirea Slatina, unde s-a şi stins.

Veniamin Kostaki nu a fost numai un înalt cleric, ci şi un om preocupat de frământările politice ale vremii.

Între 1 ianuarie 1807 şi 26 iulie 1812 a fost caimacam al Moldovei, împreună cu mai mulţi boieri (aceasta este cea mai lungă căimăcămie din istoria Moldovei !).

Cea de-a doua sa căimăcămie s-a desfăşurat între 29 martie 1821 şi mai 1821.
Mitropolitul Moldovei a fost şi un adept fervent al Eteriei.

El a sfinţit, la biserica Trei Ierarhi, steagul organizaţiei greceşti şi l-a binecuvântat pe prinţul Alexandru Ipsilanti, pe care îl vedea, la 1821, ca pe un eliberator.

Această atitudine l-a ajutat pe Mitropolit să obţină anularea anatemei aruncate de Ţarul Petru cel Mare asupra familiei lui Lupu Costache.

Iată ce scria istoricul francez Edgar Quinet la moartea fostului mitropolit al Moldovei:

“Suflet de o castitate îngerească, frumos şi plin de maiestate, cum n’ am văzut alt bătrân în viaţa mea. Când mitropolitul Veniamin, îmbrăcat în splendoarea bisericei sale orientale, se înfăţişa îmbrăcat cu vestmintele cele aurite, cu pletele-i de zăpadă şi în valuri pe umeri, poporul vedea într’ânsul pe însuşi sfântul patron al Moldovei”.

În încheiere, un fragment din testamentul lui Veniamin Kostaki; vorbe care exprimă un crez de o viaţă:

“Toate mijloacele câte împrejurările m-au înlesnit, le-am întrebuinţat spre ridicarea naţiei…”.

Ramura Boldur-Lăţescu:
-Iordache Kostaki Lăţescu-Boldur, stră-stră-stră-nepotul lui Lupu Costache.

S-a născut în 1798, la moşia Hudeştii Mari, din ţinutul Dorohoi, ca fiu al armaşului Ioniţă Costache şi al Zoiţei Crupenski, descendentă a Movileştilor şi rudă cu familia Cuza.

A urmat Şcoala de cadeţi din Petersburg şi Theresianum-ul, şcoli militare unde aveau acces numai vlăstarele aristocraţiei.

A fost agă, vornic de Ţara de Sus, polcovnic, comandant al Divizionului de cavalerie de la Iaşi (în 1830), mare-hatman, mare-vornic, inspector general al miliţiei Moldovei şi s-a ocupat de educarea corespunzătoare şi de bunăstarea militarilor.

La iniţiativa sa ia fiinţă, în decembrie 1856, Şcoala Militară din Iaşi.

A fost căsătorit cu o Rosetti, apoi cu o Balş.

Numele de Lăţescu provine de la una dintre moşiile familiei, Lăţeştii (numele ar putea fi denaturat din Lănţeşti; iar moşia ar putea fi cea primită, de către Sima Boldur, de la Ştefan cel Mare, după ce acesta îi învinsese acolo pe polonezi, în 1497; actualmente moşia se află pe teritoriul Republicii Moldova).

Testamentul hatmanului Iordache, care a murit la 9 februarie 1857, este foarte interesant, atât ca sursă genealogică (prin enumerarea copiilor care îl moştenesc), cât şi pentru faptul că oferă informaţii în legătură cu averea imensă deţinută de el la momentul respectiv (avere care, de altfel, s-a risipit foarte repede, în decurs de numai o generaţie: după 40-50 de ani, moşia de cca 30000 ha a ajuns în proprietatea unui fost arendaş, de origine armenească).

Iordache Kostaki Boldur-Lăţescu a înfiinţat la Hudeşti o Şcoală Costăchească, care a funcţionat iniţial ca şcoală de dascăli, şi a fost autorul a numeroase acte de caritate faţă de ţăranii de pe moşiile sale. Ion Ionescu de la Brad scrie, despre el, în Agricultura română în judeţul Dorohoi: “Proprietarul de la Hudeşti este considerat omul cel mai drept şi mai binevoitor către ţărani”.

Din această linie descind, astăzi, doamna Manuela Cernat, critic de film şi domnul Gheorghe (Iordache) Boldur-Lăţescu, fost deţinut politic, profesor universitar la A.S.E., doctor inginer, specialist în teoria deciziilor economice (întemeietor de şcoală) şi autor al unor importante cărţi cu profil memorialistic, dedicate crimelor regimului comunist (“Genocidul comunist în România”, în trei volume).

D-l Gheorghe Boldur-Lăţescu este fiul colonelului de cavalerie, Ioan Boldur-Lăţescu şi al Marinei Stroici, descendenta marelui cărturar Luca Stroici, membru al Dietei poloneze, rudă apropiată a Movileştilor şi traducătorul în limba română a Rugăciunii Domneşti, Tatăl nostru (traducerea lui este foarte aproape de forma în care se rosteşte rugăciunea la ora actuală).

Multe alte personalităţi de prim rang au ascendenţă Costache.

Printre acestea, Grigore Gafencu (mama sa, Raluca Costachi, era o Costache atât după mamă, din ramura Pătrăşcan, cât şi după tată, din ramura Talpan) şi Nicolae Iorga (înrudit cu neamul Costăcheştilor prin bunicul său matern, un Arghiropol).

Un fapt inedit este, conform mărturiilor de familie, acela că, prin intermediul rudeniei cu Simeon Movilă, Costăcheştii se înrudesc cu familii nobiliare poloneze şi, de departe, cu familia de Bourbon şi cu toate marile familii domnitoare ale Europei.

Stema familiei Costache, întocmită conform tradiţiei de familie pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea sau începutul celui de-al XIX-lea136 , arată astfel: un scut spintecat, pe care se află, în partea superioară, pe fondul smaltului jumătate roşu, jumătate azur, un vultur căruia nu i se văd ghearele şi care are, deasupra capului, o coroană.

În partea inferioară, pe fondul smaltului de aur, se găseşte o mână cuirasată, ţinând în pumn o ramură verde, o spadă şi o cruce. Deasupra scutului se află o coroană contală, totul fiind acoperit de o mantie princiară.

Preocupat fiind de istoria familiei Boldur-Costache, am cules informaţii din diferite surse.

În timp, am simţit nevoia unei reorganizări a datelor şi a unei comparaţii între diferitele unghiuri de receptare. Astfel, lucrarea încearcă să atragă atenţia asupra unor elemente prea puţin folosite, până acum, în aria demersului istoriografic.

Studiul genealogic, oricât de pasionant, nu poate avea finalitate în sine.

El este cu adevărat roditor doar atunci când contribuie în mod semnificativ la îmbogăţirea cunoaşterii istorice.

Filiaţiile şi înrudirile pot rezolva multe necunoscute şi pot clarifica multe dintre abordările istoriografice insuficient fundamentate.

Finalitatea ideală a spiţelor genealogice este realizarea unui portret cât mai puţin trunchiat al societăţii din epoca la care ele fac referire.

Genealogia are şansa şi datoria de a îmbina viziunea sincronică, cu cea diacronică.

Lucrarea de faţă se doreşte o încercare în acest sens.

Am urmărit rădăcinile şi traseul istoric al uneia dintre cele mai interesante familii ale boierimii moldovene, la studiul căreia îmi propun să revin.

Probleme precum continuitatea dintre Boldureşti şi Costăcheşti vor provoca şi în continuare vii polemici în rândul specialiştilor.

Alte elemente, precum rolul jucat de Lupu Costache în 1711, merită o mult mai concentrată atenţie. Ceea ce se desprinde cu deosebită claritate este rolul esenţial pe care marile familii boiereşti, prin personalităţile lor de marcă, l-au avut în istoria Moldovei şi a Munteniei.

Studiul aprofundat şi imparţial al istoriei lor, în cadrul căruia genealogia poate avea un aport de primă importanţă, va avea ca efect tocmai acea mult căutată facilitare a realizării unui portret cât mai fidel al epocii şi societăţii în care elitele boiereşti deţineau rolul conducător şi, în plus, va înlesni înţelegerea structurilor şi factorilor determinanţi ai regimului boieresc de la noi.

Bibliography(continuare):

Informaţii obţinute prin bunăvoinţa domnului prof. univ. dr. Gheorghe Boldur-Lăţescu, descendent direct din Gavriliţă şi Lupu Costachi.

Adeptul tradiţiei este şi colonelul Ilie Culişniuc Olaru, un pasionat cercetător al Costăcheştilor.

Spiţă considerată de Ion T. Sion, în studiul citat, drept o exagerare a lui Iordache Mălinescu, din 1842, spre slăvirea Mitropolitului Veniamin Kostaki (opinie în linia lui Gheorghe Ghibănescu)


Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

http://citeseer.ist.psu.edu/spafford94computer.html

Virusii de calculator starnesc interesul savantilor in a definii viata artificiala!
Vi se pare saritura peste cal? Nu - e pentru ca unii savanti considera inca virusii ca fiind fiinte vii. Ei, atunci...

insa ... hehehe.. sHoricel, trebuia sa vii un pic mai repede,
ca in 5' eu plec...

aualeu!...TU vii in inspectie???...atunci, nu fumez in birou, nu am pe toolbars decat word si ce-mi e util, pe desktop am o ratzushca, sunt cuminte...poate imi creste si leafa!!!
ce cauti la alte mese, daca ai de lucru???...aaaaa, da! stiu, ti-ai facut plinul, te relaxezi!...:)))

anisia, bravo!...sa mai vii pe-aici...:)

...sau vii pe cafeneaua.com si faci terapie in grup!

vii la Trancaneala Aristocrata 6 (in momentul de fata, mai tarziu nu stiu la ce nr se va ajunge) ...........

face bine.....

vii cu rolele, da' sa nu-ti faci coc, sa par si io mai inalt, totusi...ca nu pot sta pe vine, am gleznele umflate si-apoi, nu-mi pot permite sa fac genunchi la pantalonii de trening, o sa ma duc cu ei la o taiere de motz...!
mergem la mine in spatele blocului, poate facem un picnic, aduc si grataru' sa frigem niste mici, sa moara de ciuda vecinii mei cand simt mirosul...am si un cd nou cu Gutza, pun boxele pe geam, la maximum...am putea sa mergem la mine acasa, dar vreau sa-i sparg in figuri pe vecini ca si ei se dau mari cu termopanele lor!!!
io nu mai am role, le-am amanetat cand am cumparat tuica...imi dai o rola de-a ta, si-asa am picior mic si gingas, de caprioara...ne plimbam ca pe trotineta, din Iancului pana la stadionul Dinamo, si strigam: "partieeeeeee!"...si te plimb si pe scarile rulante, cum ti-am promis!
...gata, te-astept!...hai, ca Daniel nu-i pe faza!

pana vii tu cu palinca, moare Mamitza:))
lasa draga, ca ma fac io bine si fara palinca ta, na!! ca vorba aia ... mort si ratza inecata nu a mai vazut nimeni!!! mi-o trece mie si migrena asta, ca doar nu-i prima... (poate o fi ultima??? omul fara speranta e un pustiu... sa sper deci!)
_________________________________________________
daca n-ai sa mai fii tu, am sa fiu si eu un om obisnuit! "

Este un Domn al celor vii pentru ca cei morti nu intra in vederile Sale.
Vorbesti de rolul Sau?Sa te tina in viata ta asta anosta .
BTW El nu are nevoie de aprobarea sau inchianarea ta ci o face prin insasi natura lui divina din iubire pentru cei vii.
E teribil si da bine sa contrazici doar de dragul polemicii,mai ales ca tu nu crezi ca iti raspunde.Raspunsul este in tine si este etern dar esti prea ocupat sa faci pe curajosul cu Cel ce iti si ne ofera viata din chiar esenta lui DIVINA.Si in plus daca ar fii avut nevoie de inchinatori nu ar mai fi fost el CEL DIVIN.
Cind ceri plata pentru cele ce faci nu mai este iubire ci interes.Ori STAPANUL DIVIN nu are nevoie nici de plata nici de inchinarea sau spovedania noastra fiind multumit de ceea ce face si da.
Chiar cuvintele ce le spui impotriva LUI le spui cu forta LUI pentru ca fara el suntem nimic(VEZI PE CEI MORTI CARE SUNT DEJA TARANA CAND SUNT PARASITI DE PARTICICA DIVINA CARE II TINE IN VIATA) insa cu el suntem totul.
Cine are urechi de auzit sa auda.
Oricum si eu am trecut prin faza ta de teribilism si poate revolta ca nu il simti mai plenar insa ce poate fii mai plenar decat insasi viata noastra minuscula si care pare fara sens.DIXIT!!

Este normal sa nu avem aceleasi pareri.
Provenim din familii diferite.
Traim in locuri diferite.
Am fost educati de persoane diferite.
Si mai pot fi ivocate multe alte motive...
Si pe deasupra suntem vii: "daca bagi mana in farfuria mea te-am troznit!"
:)))))

Dar partea buna a lucrurilor este ca aici nu ne ranim fizic.
Iar cei care se tem de conflicte ideologice...
probabil nu au forta spirituala sa-si sustina ideile.

Atentie!
O parere unanima poate fi cel mai periculos lucru.
Cand vom fi toti de acord inseamna ca cineva ne-a orbit pe toti.
Pentru ca este normal si ca unii sa vada ceea ce nu vad ceilalti,
ca doar nu privim toti in aceeasi directie.

1. zaraza_sc.

2. rac, cu variantele in functie de conjunctia astrelor: drac, dac, trac.

3. Pisicile, ciinii si mai stiu eu ce mai apare, adica tot ce a misunat/misuna/va misuna prin curte/casa.

4. Toamna, pe care o regasesc si in celelalte anotimpuri: caldura primaverii, nici prea-prea nici foarte-foarte, culorile verii, melancolia iernii.

5. Fructele si florile de sezon, cind sint ele mai proaspete si mai cu vino-ncoa, plus fructele uscate, florile uscate, florile cind se trec si devin fructe; ambele in naturi moarte.

6. Mi-au placut citiva, dar nu in asa fel incit sa candideze la titlul suprem. Titlul suprem il detine viata din care s-au inspirat toti. Ea este autorul meu preferat.

7. Actor-toti oamenii de pe pamint, sintem atit de naturali, jucam atit de bine rolul ce ni s-a dat!...Sint si citiva care se straduiesc sa joace la fel de bine si pe scena, dar as uita precis multi...Anthony Quinn, Anthony Perkins, insa prefer sa ma gindesc la actori dupa ce si-au dat toata masura talentului si sa ii judec dupa ce s-a asternut putin praf pe peliculele in care au jucat.
Pictori-am o slabiciune pentru peisagisti.
Sculptori-Brancusi, in sculpturile lui vezi esentialul, nu forma, el trece dincolo de forma, asta parca nu mai e sculptura, el se joaca direct cu perceptiile noastre abstracte, sculpteaza notiunile din mintea noastra.
Pictori si sculptori impreuna: va depaseste natura! Din ea v-ati inspirat.

8. Filmul care se deruleaza prin fata ochilor nostri...putem vedea numai filmul vietii noastre, restul sint cioburi...iar asa-zisele filme sint copii palide ale vietii, invesmintate ca sa para vii. Ele ne umplu timpul liber, ne satisfac nevoia de mai frumos, mai trist, mai...ceva.

9. Cartea preferata? cea care mi-a placut cind la un moment dat am citit-o si am zis ca e deosebita. Dar cartea a palit in fata vietii mai apoi...

10. Poezia preferata? Lumina Raiului, de Lucian Blaga, desi e prima data cind o nominalizez. Poate peste ceva vreme sa o schimb?? Niciodata nu am ales o poezie preferata.
Dar tot pe Blaga il puneam la zid, gindindu-ma, dupa ce ani si ani de zile am spus ca el, "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii", acuma as vrea sa strivesc aceasta corola pentru ca disparitia misterelor nu e un fapt, oricite mistere as distruge, misterul tot ramine, este indestructibil. El se reface permanent in spatele nostru, pe furis, la fel si lumea cu minunile ei.

DELIKATESSEN 1
10. Ovalul neregulat-balta. Nu s-a cerut corpul geometric, nu?
Si de preferat in continua schimbare, ca Odo din Star Trek.

11. A treia planeta din fiecare sistem solar.

12. OMUL. Cu O de la omenie, M de la mintuire, U de la unire, L de la libertate.

13. Oblio. Dar am cam uitat amanunte din desenul animat ca sa pot detalia :P J'ai oublie! J'ai oblie...

14. Directia doi pasi inainte un pas in trecut;
Sensul giratoriu suitor, adicatelea spirala ascendenta. Cu senzatii de innamolire in nisipuri miscatoare.

15. "Nu sint ce , par"
Ar zice Minulescu

16. ű are culorile pastel ale diminetii cind e dimineata, ale serii cind e seara, in rest vireaza incet de la una la alta.

17. Warp-ul din Star Trek.

18. Mitul mitului sau mitul mîţului sau mîţul mitului, nu m-am hotarit inca. Mit sa fie, MIT. Si este vorba despre cresterea si descresterea Imperiului din Subconstient, Inconstient si cele adiacente pe parcursul vietii unei stele longevive.

19. Pomul vietii si al cunoasterii din Rai. In Iad nu se gaseste asa ceva? Acolo tot ce zboara se maninca.

20. As fi vrut sa fiu ministru al invatamintului de la virsta de 23 de ani de cind am terminat studiile, pe viata. :P Acuma as fi fost mult mai tacuta ;)

21. Apa, atunci cind ma inec.
Foc, atunci cind ma ard.
Pamint, daca as fi fost Adam, cind ma plamadea doamne-doamne, pamint, cind mor.
Aer, cind respir.

22. Catel de plus cu urechi de margarete. Unde postez desenul?

23. Tarabele din statiuni cind gasesti printre ele si ceva de cumparat pentru cei de acasa.

24. Vise-sa nu fi trait degeaba
Cosmaruri-sa nu fiu inteleasa nici macar cind vreau ceva simplu.

25. Inteligent, bun la suflet, are simtul umorului, ii acorda celuilalt dreptul sa aleaga ce sa faca in viata, il ajuta, nu ii fixeaza el scopuri. Nu sta cu socrii.

26. Din cafenea iubesc cel mai tare toate comentariile primite ca raspuns de mine :P Si ii iubesc si pe cei care nu se numara printre acestia, pentru ca altfel eram in plina utopie, deci era vreun film ce copia palid realitatea.

27. Suport toate defectele, inafara de combinatia toxica de prostie+ingimfare, minciuna de la obraz si cam atit.

28. Antichitate: discipol al lui Socrate
Evul Mediu: un Leonardo da Vinci care picteaza in gluma rodul imaginatiei lui sau al altora ca sa aiba urmasii cu ce-si pierde vremea. Acolo unde e, da Vinci ride in pumni de noi.
Perioada interbelica: rege al Romaniei, care scapa Romania de comunisti.

29. Dimineata, cind reusesc trezindu-ma devreme sa fac tot ce mi-am propus;
Seara, cind facind un bilant al zilei...mai bine nu-l fac si admir peisajul in umbrele inserarii.
Amiaza e doar o dimineata lunga sau o inserare devreme.

30. Muntele, dar sa fie mare. Pentru ca privind de sus, vad adincimea marii.

31. Lui, o melodie clasica, ei, o melodie cu un taraf din moldova cu insertiuni rock.

Sau cui? LUI? Celui prea Inalt? Hard rock allelujah cintat de un cor de ingeri.

32. Uneori sint invizibila, trec prin lume si nu ma latra ciinii sau injura oamenii, alteori sint translucida si unii ma citesc cu usurinta, alteori sint opaca si privirile celorlalti se lovesc de mine si isi pun ochelari.

33. Stare de agregare tip Odo de la Star Trek.

34. O fata verde imi inspira o masa copioasa cind sint vaca, o masa la iarba verde cind intru in categoria oamenilor, un cintec daca ma gindesc mai bine...:P
Un barbat ghiurghiuliu imi inspira un satir. Drum deschis catre pierderea constiintei de sine.

VA MULTUMESC!
M-am delectat, a mers tot o data, ca primul fel l-a atras pe al doilea, si asa mai departe...

Am preferat sa ofer si eu ceva, meniu complet de la micul dejun la lapticu' de seara (bauturica de seara?)

Aici sint nisipuri miscatoare si ne misca pina la lacrimi.

De unde vii? Din timp. Cine te-a facut? Ideea ca unii devin sfinti. Ce sfint ai fi tu? Eram episcop prin secolul al trei-lea. Dar ce-ai facut? Am daruit pentru a face bine.

'mnezeii mamililor noastre...ba pane! baaa! ia, fa-te 'ncoa'! hai ca te filmez, baga-s-ar bere pe tzeava cu palnia.
ada-l pe iudeu' ala sa-l mai starpim odata, ca n-a murit cum trebe si-a inviat sa ne faca-n ciuda!
ada si damigeana, mai tragem o dushca, mai batem un chiron pe goagal, mai tragem un partz pa net, hi-ho-ho...ptrrru-ho ca moare vaca!
vii ma? lasa-l pe Budha ca a fost insurat si si-a lasat nevasta si copchilu' ca sa culeaga dude!

soseatele lui David le-am luat io, pastrez in ele moashtele lu' Einstein si ale lui Nelutzu nost' cand o hi sa hie.
pac, a plesnit ratzushca!
aliluia si-un praz verde.

oamenii vii se gasesc in timpul actului, dupa care se pune capul pe perna si se doarme........

fuarte