sactifacerea de a consuma timpul liber

regret timpul liber avut pe vremea lui Ceausescu si tineretea mea de atunci! Atat! Am castigat asa mult dupa!..

Mai intai, aveti timp liber?

Da.

Ce faceti in timpul liber?

Depinde ce am chef, nu fac mereu acelasi lucru. Citesc, scriu, ascult muzica, invat o limba straina (ma relaxeaza teribil), trag de fiare, stau la o parola cu sotul meu sau cu cate o prietena sau prieten, frec pisica si ma joc cu ea pana o las lata, desenez, cos, tricotez, pictez, fac haine, dau o raita pe afara si ma uit la palmieri si cactusi, ma duc si inot la bazin, ma duc la patinuar, ma duc la ocean (e aproape) si stau pe nisip si ma uit la valuri, ma duc la munte (tot aproape) si casc gura in vale la oras, citesc bloguri pe internet, citesc ziarele romanesti, ma uit la cate o comedie la tv (sau cinema) sau la vreun documentar si multe altele. Mult din timpul liber mi-l petrec in doi (cu sotul meu). Nu cred ca e nimic interesant in ce am scris, cred ca toata lumea face cam acelasi lucru, mai mult sau mai putin, depinde de preferinte, natura, hobby-uri etc.

Oare care este cel mai adecvat mod de a-ti petrece timpul liber?

Sa meditezi la nemurirea sufletului ;). Nu stiu. Pentru fiecare e altfel ca nu toti sunt la fel. In principiu ar trebui sa faci ceva care sa te relaxeze, sa te destinda, sa te binedispuna si daca se poate sa nu fie chiar pierdere de timp. Sa te gandesti dupa aia...cum a trecut timpul, lunile, anii si nu am facut chiar nimicuta in timpul ala liber:(.

Vand timp liber, cumpar timp pierdut, ajut orice persoana presata (de timp).
Programare necesara, fiindca n-am timp.

@ Lascar Barca

Cu sau fara sinceritate, asta este, este real si logic. Nu vad de ca sa ne dezamagim cu vise cînd realitatea este cu totul alta.
Calculul meu matematic stiu ca este real. Este dat doar ca exemplu. Personal, cu toata ca am fost însurat de doua ori, am avut operioade cînd am fost si singur dar momentan am prietena (asa cum ammai spus) si este mult mai tînara ca mine. Ea 19 si eu 44.

Nu cred ca femeia este un dar de la dumnezeu. Este fiinta UMANA ca si barbatul si consider ca indiferent ce face, ce mentalitati are trebuie respectata.

@ mya

Sa sti ca singuratatea nu este o povara. Are si avantajele ei, depinde cum o vezi. Un barbat singur are destule posibilitati de a avea anturaje si se poate distra destul de bine si fara remorca feminina permanenta. Exista destule discoteci, single partys, cercuri de prieteni si "n" posibilitati de a consuma timpul liber. În unele momente singuratatea este chiar un dar dat de soarta.

@ onutza

Da. Bineîntzeles ca exist. Exist din 1962. Chiar daca unele lucruri care le scriu par la prima vedere iesite din comun, sa sti ca în dealungul anilor experienta vietzii ma învatat sa nu ma amagesc singur cu vise ci sa vad realitatea asa cum este. Nu vad nici un rost sa scriu una si sa gîndesc alta numai asa de dragul de a scrie ceva.

Ah maine e 13 cu o zi inainte de ziua cea mare in care cei care se iubesc unul pe altul isi fac tot felul de cadouri care sa sublinieze, daca mai era necesar, adncimea profunda a sentimentelor curate care-i macina.
Abia astept sa vina iubita mea sotie sa-mi aduca dropsuri si o sticla de Fanta ca sa nu mi se aplece iar eu sa-i inmanez, cu glasul tremurand de emotie, o oja sau un ruj ceva si o pila de unghii, mici atentii care sa consolideze legatuta noastra de suflet. Flori nu-i mai dau ca avem un ghiveci cu lalele si cum e vreo treaba festiva il iau si-l pun pe masa de la bucatarie invelit in poleiala.
Ce dracu ne-o mai astepta dupa Valentine's day ca deja s-a consolidat si Halloween ca nu esti in trend daca nu te maschezi si sperii vecinii si nu-ti atarni un dovleac scopit ca suport de lumanare de se-nchina babele, uite soro ca s-a dus si asta, au pus candela-n geam.
Suntem din ce in ce mai americani, deja sclavii supermarketului, roboti cumparatori ajunsi sa ne consumam timpul liber in Mall, mai e putin si ne vom petrece si concediul cutreierand cu carutul printre rafturi schimband impresii si distrandu-ne la coada la casa si admirandu-ne cumparaturile.

Recente descoperiri au condus specialistii spre convingerea a ceea ce discutam, cercetand pe sistemul hormonal al amfibienilor. Expunand un mascul brotac :) unui agent chimic numit atrazina care dezvolta demascunizarea broastelor adulte. O parte dintre broastele cobai au devenit hermafrodite, avand ambe sexe. S-a demonsnrat fara tagada ca aceasta atrazina distruge sistemul endocrin al brotacilor convertind testosteronul in estrogen. Atrazina fiind foarte des inatlnita in ierbicide sau direct in apa subterana consumata direct de om. Toate acestea si multe altele demostreaza indubitabil, ca mediul poluant ce ne inconjoara duce la o degenerarea a celulelor de reproducere. Iata cum creierul unui baiat, aparent normal, a fost feminizat inca din uterul mammei influentat fiind de diverse toxine, in mod particular de aceasta atrazina, stabilind o slaba identitate masculina din punct de vedere genetic. Neavand o evidenta a manifestarii din copilarie aceasta apare la adultul de mai tarziu, destul de brusc. Sa nute mire ca in mod statistic psihologii au cuantificat ca fiind 31% barbati gay din populatia activa si 91% femei cu tendinte gay. In mod oficial sunt afisate cele 15 despre are iti povesteam ...dehh politica.
Cercetandu-se pe diferite tipuri comportamnetale, in diverse familii s-a cautat o posibila varianta cromozomala in materialul genetic recoltat, precum si pentru a vedea varianta cea mai frecventa in familiile ce impart acest stil de viata. Ei bine, s-au evidentiat un grup de gene "inteligente" care dau caracterul fatului independent de celelalte carateristici ce determina sexul. Negresit acest "flagel" al aglomerarilor urbane are si factori extrinseci, aici intervenind si o chestie numita...sansa! Si nu neglija, Papa' draga, "regizorii" acestei piese in escapadele copilariei,adolescentei cat si ca adulti au influentat in mod dramatic viata unui om, intiparind acest comportament in adultul de mai tarziu. TOCMAI acestia fac gura cea mai mare, de multe ori. Barbatii adevarati...si slava Domnului cunosc destui..., nici nu se simt amenintati in vreun fel de asta privind cu ingaduinta la aceste cazuri patologice, neezitand sa-si faca buni prieteni din randurile lor. Homosexualii nu si-o TRAG tot timpul si cu oricine .."in timpul liber" sunt foarte buni prieteni si folositori. Incearca si lasa ura sau ceea ce zace in tine...deoparte. Nu de alta , dar vei descoperii o lume la fel de interesanta ca si pe Discovery Channel ;) Descopera-ti aproapele si voi accepta eventualele tale injuraturi...

PS. pentru a-ti satisface curiozitatea afla ca peste jumatate dintre acestia nu si-o trag in fund, mai barbate. Prefera in gura ;) , intre picioare( ca si unei femei- practic simuleaza), sau pur si simplu si-o freaca reciproc. Deci "poponari" este un termen aiurea folosit de fraieri ignoranti. Sper sa nu te mai afli printre ei dupa terminarea acestui subiect aici ;P

Mai Papa, tata…te cam grabesti sa tragi concluzii si din pacate le tragi pripit. Din cate vad prea multi amici nu iti prea faci p’aici! Poate esti un inadaptat, poate un perfectionist, poate nici una dintre cele doua si esti posesorul unui mare handicap. Cei drept, poate nu la fel de mare ca a unui homosexual dar…tot handicap se cheama. Sa te omoram pentru asta? Sa te tinem la distanta …ca nu cumva sa ne molipsim? Sa te toleram doar de dragul tolerantei si tu sa continui in “micimea” ta sa improsti cu noroi ceea ce nu cunosti dar iti place sa te afisezi ca a-tot-cunoscator!!!? Daca lucrari in domeniu nu iti atrag curiozitatea macar nu blama cand cineva iti impartaseste ceea ce cunoaste, pierzand o buna bucata din timpul liber pe care ilputea aloca altor activiatti ceva mai interesante. Intr-adevar, harta genetica este descoperita dar nici nici 35% din functii nu au fost identificate. Deci…mai citeste! Ce dovezi iti pot cere eu ca nu poti intelege ceea ce multi accepta …din neputinta de a schimba ceva sau pur si simplu din compasiune?!! Da-mi dovada GENETICA ca tu esti intreg si ei nu. Intrigati fiind de aceasta anormalie unama, geneticienii au disecat creiere de homosexuali unde au gasit hipotalamusul de marime similara cu cel al femeilor. De aici s-a tras concluzia ca in periaoda prenatala expunerea hormonala a fatului a cauzat dezvoltarea creierului intr-o maniera anormala. In mod sintetic s-a studiat pe batracieni, aplicand doze de atrazina (substanta toxica prezenta in mediul inconjurator, in special ierbicide, cat si in apele subterane consumate de om)ceea ce a dus la feminizarea adultilor si crearea de noi organe sexuale. Nu in ultimul rand este dovedit ca poluarea are un rol strategic in degenerarea celulelor ce determina acest fenomen anormal. Deci stimabile, daca tu esti INCA un caz fericit nu arunca primul cu piatra caci nu se stie nici o data… Deasemeni, este bine stiut ca sexualitatea umana este mult mai complexa decat cea animala. Oamenii dezvoltand o latura romantica plina de sensibilitatea ceea ce la nivel psihologic actioneaza asupra perechii ca un “miros” hormonal. Exista si o terorie demosntrata in care se afirma ca parinti care au avut o relatie sexuala cu un partener de acelasi sex, solidifica informatia genetica celulele de reproducere. Bizar , nu? Totusiidentitatea sexuala este mult mai mult decat un fenomen biologic, existand studii ce incearca sa patrunda prin aceasta fereastra ce este o usa deschisa in mintea umana cu ajutorul chiar al persoanelor in cauza, specializate in genetica si psihologie. Celorlati ce nu pot intelege mecanismul aceasta usa a cunoasterii le va ramane inchisa , din pacate. Studiul acestor cazuri nu poate fi expus in acest forum, din pacate caci am umple un intreg server numai cu aberatiile noastre pe tema data. Poate pe viitor la o bere …un vin bun…cine stie!

Citatul dat de Anita, despre ce scria Sârbu in Electra,
Electra sit francez..
mi se pare ca traducerea la origine este diformata si sunt adaugate unele interpretari personale, de aceia am dat scrierile originale ale lui Sarbu (erau in franceza)

Anita poti sa reproduci linkul original al citatului tau? de unde l-ai luat? ca nu cred ca tu ai facut traducerea la origine..

Iata un risc sa utilizezi traduceri,sau info de a 2-a, a 3-a mana
Prefer sa iau informatiile la sursa, la sursa tarii unde traiesc, suntem pe un forum , schimbam opinii, le complectam, celui ce nu-i convine un link in 4 limbi sau 3 diferite, este liber sa aduca alte linkuri, sa le caute, in romana..
si pentru informatiile auzite la radio sau la TV, sau citite in reviste, ziare.. ce linkuri aducem?

O intrebare ramane fara raspuns, un raspuns este incomplect, aduci opinia ta, informatia ta, complectarea ta...

Un forum, unde scriem si comentam in limba romana (oh, Daniel, sursele in Slasdot nu sunt in Romana!),

nu este o LECTIE PREDATA LA SCOALA, dar si pentru scoala mai cauti alta documentare, sa complectezi.

Deci... se poate ignora un subiect, se poate ignora un utilizator,
poti aduce alte surse in limba romana

dar mi se pare un pic neserios sa cauti nod in papura, sa tai firul in 4, sa joci la "elevul de la scoala, care incearca sa-si puna profesorul cu intrebari..... (ma abtin sa le calific) in incurcatura,

Cu ce scop? sa-si discretiteze proful? sa arate ca-i mai destept ca el?
sau...?

Si cua asta am incheiat definitiv acest subiect, care de altfel nu-si are locul aici si deviaza subiectul, dar este pt moment imposibil sa pui teme sau subiecte noi, chiar la forum gazdelore, ori acesta nu-l consider blog.

Un bun sfarsit de saptamana la toti...

P.S.
Anita47, poti sa-mi spui, sa-mi dai linkul si sursa, unde ai gasit legea ca este o crima sa nu stai tot timpul pe net,sa ai alte ocupatii:
sa lucrezi?
sa ai o familie si prieteni carora sa le consacri timpul?
sa ai alte ocupatii si pasiuni inafara de net, in timpul liber?

O tara intreaga a parut fascinata de furia cheltuielilor de sarbatori, de ploaia banilor aruncati pe cadouri, distractii sau calatorii. Mai cu seama marile orase au lasat impresia unei alte Romanii, in care oamenii au bani in exces si disponibilitati nelimitate. Agentiile de turism anuntau inca de la inceputul lui decembrie ca locurile de cazare pentru cele mai scumpe hoteluri au fost epuizate, iar reportajele din magazinele de electrocasnice semnalau un fel de apocalipsa a cumparaturilor de sezon. Stirile televizate si forfota oraselor lasau impresia de bunastare generalizata, in mare contrast cu ceea ce se intimplase peste an, cind tara gemea sub povara scumpirilor tarifelor la lumina, caldura sau la telefoane. Goana dupa un Revelion de lux contrasta cu precedentele stiri referitoare la sute de mii de oameni care se debransau de la reteaua de termoficare sau cu statisticile oficiale, care continua sa arate un venit mediu de numai 125 de euro.
In fata freneziei cheltuielilor, multi se intreaba de unde apar atitia bani, de unde atitea masini, case, concedii, termopane sau electrocasnice? De unde succesul magazinelor de lux, de unde aglomeratia din localurile cu pretentii in care e greu sa obtii o rezervare? Cine sint cei care umplu discotecile, barurile si tin aprinse luminile orasului pina dimineata? Prinsi cu grijile de zi cu zi, oamenii cu posibilitati modeste si chiar cei din clasa de mijloc privesc intrigati aceasta defilare de prosperitate, intrebindu-se daca nu cumva statisticile au ramas in urma, iar Occidentul s-a mutat peste noapte la gurile Dunarii. Secretul acestei aparente bunastari nu sta insa nici in consolidarea clasei de mijloc, nici in simplul efect cumulativ al “cheltuielilor de ocazie”, spun economistii. Combustibilul care anima distractia si consumul in Romania sint banii care lipsesc din statistici.
Un observator strain venit intr-o Romanie descrisa de deja celebrii parametri ai saraciei este contrariat sa vada aceasta euforie aparent generalizata a consumului. “Socat de ceea ce se intimpla pe teren, n-ar intelege cum de toata lumea se plinge ca n-are bani sa-si plateasca intretinerea, dar negustorii vind aproape orice de sarbatori. Se poate intreba, pe buna dreptate, de unde bani si mai ales, cine sint oamenii cu bani?”, spune analistul Florin Petria. Dintr-o inexplicabila pudoare, vorbim putin de noua clasa de “nouveaux riches”, noii imbogatiti, adica. Cine sint ei? Nu prea stim, iar comentatorii doar banuiesc, urmarind sursele posibile de bani. Lasam la o parte “clubul celor 300” de milionari in dolari, care nu prea-si mai petrec sarbatorile prin Romania si fac deja cumparaturi la Paris. Clubul noilor imbogatiti nu poate fi confundat nici cu asa-numita “clasa mijlocie”. In Romania, clasa de mijloc, recunoscuta ca atare prin salariile mari primite din banci, case de brokeraj, sucursale ale marilor corporatii sau prin veniturile obtinute din afaceri nu e foarte numeroasa. In afara de asta, oamenii care fac bani din profesie sint rereori prezenti in peisajul social, impartindu-se doar intre serviciu si viata de familie si concentrindu-se pe investitii majore.

Mirajul clasei de mijloc

“Clasa de mijloc este reprezentata de indivizi cu studii superioare, bine calificati profesional si mici antreprenori. Nu au averi mari, ci medii, dar reprezinta o categorie relativ importanta. In Europa, patura intelectualilor variaza in jurul a 30 la suta. In Romania, ca pondere a populatiei cu studii superioare, ne situam pe unul din ultimele locuri din Europa, cu aproximativ zece la suta din populatie. Standardul de consum al paturii de mijloc este special. Sint mai putin interesati de bunurile de stricta subzistenta si tind sa investeasca in altceva, tind sa faca economii, iar, in Romania, tind sa-si cumpere electrocasnice, locuinte si automobile. In vestul Europei aceasta patura consuma foarte mult turism, in special turism cultural”, explica sociologul Bogdan Voicu, specialist la Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii.
Aspectul dinamic al pietei in Romania ar putea crea impresia ca in sfirsit a aparut si la noi mult rivnita clasa de mijloc, patura groasa a celor care tin in stare de functionare industriile producatoare de masini, umplu teatrele si cinematografele si impulsioneaza industria serviciilor. “Oricum ai socoti, clasa de mijloc nu se extinde dincolo de 5-10 la suta din populatia Romaniei, iar oameni cu averi considerabile sint vreo zece mii. Raportat la populatia Romaniei, asta nu e prea mult”, explica analistul economic Ilie Serbanescu. Vreo 200.000 de oameni, risipiti in toata tara, nu explica momentele de maxima risipa si nici aparenta bunastare de peste an. “Statisticile arata ca veniturile lunare ale unui salariat, chiar si ale celor mai bine platiti, nu pot sustine cu intensitate euforia consumului.
Risipa sarbatorilor arata insa dimensiunea banilor “negri”, pentru care nimeni n-a platit vreo taxa. E perioada cea mai transparenta pentru economia subterana”, spune Florin Petria.

Mai bogati decit arata statisticile

Bineinteles, exista o patura de mijloc activa, cu resurse financiare “curate”, la care se adauga adolescentii si studentii, care cheltuiesc cam tot ce au - din resurse proprii sau de la parinti. Numarul acestora este insa departe de a explica dimensiunile consumului de timp liber. Oricit de adinc ar cauta in buzunar, cei care sint platiti cu un salariu minim pe economie, situat in noiembrie la un nivel de 62 euro, tot nu pot cheltui mai mult de echivalentul a 2 euro pe zi. Asta in situatia in care nu platesc nici o factura in luna decembrie. Nici in esaloanele superioare din punct de vedere salarial raspunsul freneziei consumului nu isi gaseste raspuns: oficial, cei mai bine platiti romani sint bancherii. Potrivit statisticilor pentru noiembrie, salariul mediu in banci a fost totusi de numai 325 de euro, si astfel nici acestia nu pot cheltui decit vreo zece euro pe zi.

Cheltuiala de placere

In timp ce Alvin Toffler vorbea despre un “al patrulea val”, anume economia timpului liber, spre care se indreapta lumea occidentala, Romania ramine intr-o etapa premergatoare, incercind sa-si acopere golurile acumulate pina acum. “Consumul de timp liber nu pare a fi mare in Romania. Indivizii bine platiti din companiile prospere au de compensat ani de zile in care parintii lor nu au putut acumula bunuri.
Asa ca nu dau bani pe “loisir”, ci prefera sa investeasca masiv in apartamente - Romania fiind, de altfel, una dintre putinele tari cu numar record de proprietari de case (90 la suta). Pentru comparatie, Anglia are sub 40 la suta. In afara aparentei bunastari si a unui tip de consum impulsionat de aproximativ 17 la suta din populatie, romanul o duce mai prost decit orice alt european, exceptind spatiul ex-sovietic, Albania, Bosnia si Serbia. Raportat la propriile lor asteptari, romanii o duc chiar si mai rau: in jur de 70 la suta spun ca isi ating cel putin strictul necesar. La inceputul anilor '90 asteptarile erau foarte puternice. Dupa indepartarea lui Ceausescu am inregistrat o lunga perioada de recul. Abia acum, cind se inregistreaza vagi cresteri economice, este o perioada relativ mai buna pentru acumulari”, spune sociologul Bogdan Voicu.

Economia subterana, motorul zonelor urbane

Acumularea de capital se poate face de multe ori pe spinarea celorlalti, la limita legii, sau de cele mai multe ori in afara legii. Asa se face ca unii dintre “nouveaux riches” autohtoni au radacini in traficul de tigari, droguri, si in general orice marfa adusa prin contrabanda in tara si vinduta la preturi mici. “Banii din economia subterana ajung in final in consum, din cauza asta vedem masini de ultima ora, exod in perioada vacantelor catre destinatii exotice si imbulzeala in supermarketuri. Oamenii isi construiesc locuinte, cumpara masini scumpe si nu-i intreaba nimeni de unde sint banii. Paradoxal, la noi economia subterana face sa creasca PIB-ul intr-o masura mai mare decit in alte tari”, adauga Ionut Popescu.
Banii se misca mai ales in marile orase, cu precadere in Bucuresti, subliniaza analistul economic Ilie Serbanescu. Economia subterana, estimata de specialisti intre 20 si 40 la suta din cea “oficiala”, joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. “Noi avem tabloul din Bucuresti, care nu e chiar repetabil in restul tarii. Evident ca in ultimul an s-au intensificat vinzarile la nivelul intregii tari, dar in Bucuresti media salariala e oricum cu 50% peste cea din restul tarii (dar si preturile sint mai ridicate). Densitatea firmelor, administratia centrala, ambasadele fac din populatia capitalei categoria cea mai bine salarizata in raport cu tara”, spune Florin Petria.
“Economia subterana e distribuita inegal pe teritoriul tarii. Exista sume enorme care provind din trafic, bani care se misca in orasele din apropierea frontierelor si in capitala. Fac o diferenta intre munca “la negru”, din constructii, de pilda si traficul cu diverse produse, de la tigari, aur sau droguri, sau orice alta marfa de contrabanda, care intra in tara fara taxe. Traficul de marfuri explica in parte, bunastarea relativ mai mare a oraselor din apropierea frontierelor. Constanta sau Oradea sint orase sensibil mai prospere decit Focsaniul, de pilda”, spune Florin Petria.

Spaga, unealta a prosperitatii

Mai exista o categorie de “nouveaux riches”, din care fac parte, in general, coruptii deja platiti din buget. Investitorii straini sustineau ca in Romania coruptia este mai intensa in spitale, la ghiseele sau birourile functionarilor marunti. Dar “spaga” micilor corupti e in mare parte platita din venituri legale, sustine Petria. Bani in plus, netaxati, constata analistii, sint si in buzunarele liber profesionistilor care tarifeaza oficial doar o parte din venituri. Muzicieni, avocati, notari sau coafeze. Ei sint insa mascati de sumele destul de substantiale cistigate “legal”.

Bunastare de import

Nu in ultimul rind, printre argumentele cresterii aparente a nivelului de consum se numara faptul ca imigratia a crescut. Dupa un virf absolut in 1990, s-a inregistrat o perioada de stagnare, dupa care a inceput din nou sa creasca dupa '95. “Mai nou, au aparut adevarate retele de emigrare. Exista, de pilda, o cursa Teleorman-Barcelona, care pleaca de la Dobrotesti joi la ora 1.00. De undeva din Botosani se pleaca in fiecare saptamina la Bruxelles. Exista comune intregi in care jumatate din populatie este la munca in strainatate”, explica sociologul Bogdan Voicu. “Sintem mai bogati decit in statistici si oamenii simt asta, mai ales in preajma sarbatorilor.
Un studiu recent arata ca 1,7 milioane de gospodarii au cel putin cite un membru plecat la munca pe alte meleaguri. Astfel in Romania au intrat anul trecut cel putin doua miliarde dolari, din care aproape jumatate intra in circuitul bancar, restul vin direct la chimir”, sutine analistul economic Ionut Popescu. Banii “stranierilor” explica in mare parte faptul ca in ultima vreme consumul a crescut vizibil mai rapid decit veniturile oficiale, spune Popescu.

Vise roz alimentate din strainatate

“Numeroasa categorie a romanilor care lucreaza in strainatate, majoritatea in conditii ilegale, aduce in tara bani din partea cenusie, gri, a economiilor occidentale. Majoritatea celor care lucreaza in strainatate au aranjamente de plata care nu trec prin fortele de munca din tarile respective. Parte din acesti bani cistigati “la negru” in strainatate sint trimisi in Romania si sint cheltuiti cu aceasta ocazie”, spune Florin Petria. “De regula, migrantii romani, care in clipa de fata acopera intre 10 si 12 la suta din gospodariile romanesti, trimit in medie cam 200 de euro pe luna in tara, potrivit ultimelor studii CURS si OIM. Asta inseamna dublul salariului mediu pe economie, ceea ce inseamna un consum mai mare. Oamenii care migreaza sint mai apropiati paturii de mijloc. Majoritatea acestor bani merg in investitii si consum. Acesta din urma este un consum de tip superior”, explica sociologul Bogdan Voicu.

Dezavantajele banilor nemunciti

Sarbatorile sint un bun prilej sa pipaim dimensiunea economiei subterane si sa ne intrebam pe citi oameni a imbogatit ea, insa o vaga impresie cu privire la subiect ne putem face si in restul zilelor de peste an. Pe de alta parte, banii negri sau gri vin din traficul de marfuri, din munca la negru afara, din spagile birocratilor sau din veniturile de completare a salariilor. Probabil cel mai devastator efect al imbogatitilor din zona subterana a economiei este cresterea nesabuita a preturilor datorata usurintei cu care toti acestia pot accepta scumpirile. “Din pacate, veniturile ilegale sint marea sursa a inflatiei, pentru ca cine are bani in surplus accepta mai usor un pret mai mare. Banul care vine muncit si taxat nu genereaza asa de usor inflatie. Concentrarea banilor “negri” in orasele mari ridica preturile si amplifica inflatia.
In Romania nu exista o statistica regionala a indicelui de crestere al preturilor, dar dintr-o asemenea analiza am putea afla ca inflatia evolueaza diferit in Moldova, fata de Constanta, Timisoara sau Bucuresti. O asemenea statistica ar descrie mai bine unde se concentreaza veniturile netaxate”, spune Florin Petria. “La o analiza atenta, observi ca economia subterana e distribuita inegal. In esenta, banii se-nvirt in orasele mari. Daca vrei sa cumperi un produs mai scump in Braila, de exemplu, nu-l gasesti. Chiar daca ai facut bani la Braila, cumparaturile mai sofisticate le faci la Bucuresti, si asa se explica in parte si vinzoleala pe marile artere comerciale din Capitala”, apreciaza Ionut Popescu.
Economia subterana joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. Cei care nu au bani se grupeaza, insa, intr-o majoritate tacuta, in mare contrast cu bunastarea “risipitorilor” al caror numar nu-l putem socoti.
In lumina celor de mai sus, devine evident insa ca incercarile de a evalua cresterea nivelului de trai sau progresul economic invocind cresterea consumului sau aparenta bunastare din centrele oraselor corespunde in prea mica masura realitatii. Economia subterana, exodul fortei de munca si sursele “semilegale” de cistig continua sa fie factori principali in peisajul economico-financiar, contribuind decisiv la mirajul bunastarii.

Eu am renuntat de citiva ani sa ma pling,intradevar asta e o autoamagire pentru a justifica nereusita.Ce inseamna,Radu,iubirea de tara si ce inseamna de fapt pentru fiecare cuvintul tara.Vorbesti de demonetizare a cuvintului din vina clasei politice.Eu cred ca aceasta a inceput de la aparitia comunismului.Tara din punctul meu de vedere este locul unde ma nasc,care imi permite civilizat sa ma dezvolt si sa-mi afirm capacitatile in cursul maruntei mele vieti si care la sfirsitul perioadei mele de existenta imi permite sa traiesc ultimii ani civilizat fara sa ma umileasca cum s-a reusit acum cu pensionarii.Deocamdata in Romania traim intr-o tara in care ultimele trei generatii s-au numit de sacrificiu(incepind de la bunicul meu si pina la mine,probabil si viitoara generatie va fi tot de sacrificiu),si asa maruntele si, din pacate ,unicele noastre vieti le consumam pe tot felul de experiente economice,politice,sisteme totalitare sau de tranzitie,la fiecare 50 de ani ne ocupam sa radem tot ce a fost inainte si sa o luam de la zero.Vorbesti de averi adunate in occident ,ce sunt alea.salariile lor or fi averi pentru noi,dar de fapt sunt sume cistigate onorabil,care le permit o viata civilizata cu mici bucurii si satisfactii.Plantele stramutate care spui ca se usuca insemna ca au avut de fapt ghinion la nastere,probabi ca si noi.Incerca tu sa schimbi ceva in Romania si vezi ce succes ai sau poate si cei care ne conduc incearca sa schimbe ceva dar nu reusesc,probabil ca sunt ca noi,fiecare are conducatorii care ii merita,s-ar putea ca la mai mult de atita sa nu ne duca capul,alta explicatie nu am pentru ca ne-am complacut atita in comunism si acum NOI nu altii promovam acesti oameni care ne conduc.Celelalte tari comuniste au fost mai putin comuniste decit noi,de la bulgari cumparam tigari,de la unguri produse de lux,de la yugoslavi vegeta,de la rusi mincare,la noi in tara ne incintam urechile cu cintece patriotice,oare de ce.Toti aveau securitate si regimuri dictatoriale.
Cei ce au plecat posibil sa aiba un sentiment de vinovatie sa incerce sa se justifice,dar in geeral la noi lipsa de respect fata de cetatean,in ultimii 60 de ani,ne-a creat acest sentiment si probabil si lor le va trebui mult sa se detaseze de "mostenirea"capatata in Romania.Intradevar mai multi au ramas decit au plecat,crezi ca posibil ca toata lumea sa paraseasca o tara,crezi ca cineva are neaparat nevoie de noi,oferim noi ceva deosebit fata de celelalte popoare ?
Si ca sa imi explic cit mai clar pozitia,iti spun ca in momentul de fata am rezolvat necesitatile care consuma viata unui roman,adica o casa,o masina buna,o familie,un venit occidental si toate acestea prin munca normala(ma abtin sa spun cinstita pentru ca la noi munca cinstita este doar la sapat santuri,cea in care folosesti creierul,faci afaceri corecte cu parteneri corecti si oferi locuri de munca incercind sa oferi salariatilor salarii cit poti de mari dar limitate la conditiile romanesti ca sa-ti mai poti vinde produsul, este considerata de fapt furt) si toate acestea fara a face politica sau a avea o mostenire sau un inceput creat de altcineva.Costul acestori realizari, minore din punctul meu de vedere este, disparitia completa a vietii personale,compromisuri facute zi de zi,viata consumata intr-o completa nesiguranta legislativa, economica, sociala.Toate acestea le-as schimba oricind pe o viata linistita care sa combine munca cu timpul liber si sa asigure un trai normal.Asa ca dupa cum vezi lupt,pentru mine si indirect fara sa imi dau seama si pentru tara si o dezvolt.Numai ca am pierdut tineretea fara realizari personale si dupa cum vad imi voi pierde si restul vietii intr-o lupta surda in care voi incerca sa supravietuiesc si nu sa traiesc.Nu imi doresc nici avere,nici putere ci doar o viata firesca in care sa muncesc pe rupte zece ore pe zi,sa stau cu familia citeva ore,sa imi educ copilul fara a fie nevoie sa dau spaga la gradinita,sa citesc o carte,sa beau o bere,sa dorm noapte si cind ma trezesc dimineata toate sa fie la fel ca in ziua precedenta nu sa am senzatia ca lupt.Acum este pace,nu trebuie sa-mi apar tara de nimeni ci doar de noi care o facem sa arate ca acum.

"Dati-mi acele exemple si vom face macar un caz din ele.Aveti grija sa fie bine documentate si dovedite,eventual gasiti chiar pagubasii care pot proba ca pozele,imaginile le apartin"
Domnule Niculae, va dau un singur exemplu deocamdata: Monitorul din Galati, luati orice numar (din ultimii 2 ani, spre exemplu) si uitati-va la poza zilei, apoi vizitati photosig.com. O sa fiti surprins sa gasiti multe fotografii cotate pe photosig, fara macar sa aiba habar autorii lor de asta. Pe asta de fapt se mizeaza, cine dracu o sa ne prinda, si ce ne vor face? Trist este ca activitatea asta zilnica o presteaza tocmai fotograful angajat acolo...
Cel mai apropiat fotograf bulanit de astia este Nejat E. de la StudioCat din Instambul... http://www.photo.net/photodb/user?user_id=357102
Si mai am.
Despre fotografii personale pot sa va spun ca le-am gasit pe site-uri din state care ofera pagini web predefinite la care tu adaugi datele firmei tale. 1260$ proiectul. Cu fotografii de la mine, un amarat din Ro. care nu poate face nimic.
Si mai am.
In momentul in care am sesizat ca ProTV difuzeaza un mat. pub. in care era inclusa o fotografie de-a mea, m-am dus la un ziar sa fac public lucrul acesta dar am fost sfatuit sa renunt, ei sunt colegi de breasla si nu se cade sa se atace. Cu cateva zile in urme se bateau cu pumnii in piept sa le aduc numai un caz si ei fac dreptate.
Administratia Fluviala Foloseste fotografiile mele si-si promoveaza interesele la un targ in Viena (mapa si CD), Camera de comert si industrie Braila editeaza un catalog cu imagini din judet ( PESTE 600 Fotografii facute de mine, fara sa precizeze undeva autorul si fara sa-mi ceara acordul - le-am oferit initial 2 CD-uri sa-si aleaga si sa ma ocup de tiparire)
Si mai am.
In privinta ONG-ului lucrurile stau altfel de cum le stiti.
Pentru Fundatii e nevoie de 100 salarii in avans in cont, ptr. Asociatii nu este acesta limitare iar membri pot fi si 3 si 4 si 7 si 9 si...cati vreti. Eu am toata documentatia, procesul este in desfasurare, am nevoie de, sa zicem, 9 membri fondatori fara ifose de artisti, care sa-si rupa de la gura 2-3 milioane. Eu am facut deja pasul acesta si propun presedinte un tip grozav pe organizare si care nu are nimic de-a face cu fotografia, este mai presus de patimile care ne consuma pe noi. Voi reveni cu informatii legate de persoana lui in momentul in care stiu cu cine ma inham la treaba.
Ar fi: 1. Domnul Niculae (din cauza caruia se intampla asta si care este vinovat pentru cele 2 nopti in care nu am dormit deloc)
2. Dinu,
3. Domnul Stanescu
4. Narcis,
5. Florin CNEJEVICI,
6. xxx,
7. xxx,
8. xxx,
9. xxx,
10. xxx
Vad in grupul asta si pe Ara si pe Petre BUZOIANU, dar e nevoie de prezenta lor fizica la notaru public, in momentul constituirii asociatiei.
Personal am primit deja mesaje murdare si prefer sa raman in banca mea, la Galati, dar voi face toate demersurile sa finalizez proiectul ptr. ca am ceva mai mult timp liber. Si ma vad aparat de voi peste 2-3 ani!

Uneori este asa precum spui, sau sa admit ca de cele mai multe ori. Cu toate astea nu trebuie uitat faptul ca cele mai grele munci fizice (uneori chiar si psihice pt. ca, nu-i asa, simtirea barbatului nu se poate compara cu a femeii- si invers) le presteaza barbatii. De aia femeile nu se ocupa de turnat betoane, de ridicat case din temelii, de asfaltat strazi, de construit si intretinut masini samd. Firea femeii este de asa natura ca pur si simplu nu are cum se ocupa de asa lucruri dificile fara a cadea lata. Exista si exceptii, insa astea doar intaresc regula. As vrea eu s-o vad pe femeia aia care isi pune sotul sa aiba grija de copii pt. cateva zile in timp ce ea se duce si sapa la gradina cu cazmaua in soarele dogoritor de vara. SI daca femeile in general se lauda cu faptul ca sunt cele mai bune in a oferi educatie copiilor, atunci de ce se mai plang de neputintele barbatilor care ar trebui printre altele sa faca si aceste lucruri pt. a le lasa lor ceva timp liber in plus? Nu cumva asta e doar o chestie menita sa-i puna in lumina proasta pe barbati si sa le dea femeilor satisfactia (indreptatita, dupa parerea lor) de a-si consuma timpul numai pt. ele? Ce vreau eu sa spun e ca depinde de la caz la caz si dupa cum se inteleg cei doi. Dar daca tu sau ea ati luat impreuna niste decizii intr-un anumit moment al vietii si dupa aia ati descoperit ca aveti alte prioritati in viata decat cele din inceput (deh, lumea se mai schimba, se mai emancipeaza, mai merge prin cele strainataturi, mai vede traiul usor- ca sa nu zic usuratic- al unor femei lipsite de scrupule si de bun simt pt. familia pe care au intemeiat-o, mai gaseste cu cale ca merita mai mult decat partenerul fiindca ea pune/investeste peste puterea lui de a "restitui"), deci daca prioritatile se schimba in timp, de ce nu mai ramane macar amintirea faptului ca inainte de a ajunge sa constientizam asta am fost niste persoane care ne-am gandit initial la binele familiei intregi si abia apoi la binele personal? Eu asa cred, ca atat femeile cat si barbatii ajung sa-si puna astfel de probleme atunci cand forteaza lucrurile si vor sa obtina in mod cu totul egoist ceva doar pt. binele si fericirea proprie, lasand la o parte binele conjugal. Asta am facut si eu intr-o oarecare masura, asta cred eu ca facem noi toti. Probabil un f. mic procent dintre noi este capabil de a tine cont de acest aspect pana la sfarsitul vietii. Fiecare vrea sa-i fie bine si, de cele mai multe ori, fara a depune un efort personal. Fiecare asteapta sa-i fie daruit din partea celuilalt, daca se poate fara nici cel mai mic gest de multumire. Doar auto/satisfactia si auto/suficienta de a primi pt. cine/ce suntem noi (si ce meritam) sunt vizate, atata tot. Stiti ce cred eu, ca daca lumea toata n-ar fi abuzat atata de mandria asta care mananca pur si simplu rarunchii societatii moderne si daca fiecare ar fi invatat sa plece capul acolo unde trebuie- si cand trebuie- astazi n-ar mai fi existat subiect de discutie pe forum aici.
Tu spui ca o femeie munceste mai mult decat un barbat de cel putin 3 ori... Pe ce se bazeaza afirmatia ta? Apoi cu ce suntem noi vinovati ca v-ati nascut neputincioase in anumite privinte?- fizic vorbind. Sau cu ce sunteti voi vinovate ca ne-am nascut noi barbatii fara capacitatea de purtare in pantece a copiilor pe care n-ii dorim? Si tot nu pot intelege de ce majoritatea interpreteaza copiii ca pe un balast/surplus/povara in viata lor. Oare nu sunt acestia prima si cea de pe urma posibila investitie care ne poate aduce bucuria si satisfactia unei vieti cu adevarat implinite? Sau ce ne impiedica pe noi sa ne ingrijim de copiii nostri si in acelasi timp sa ne ocupam si de noi insine? Sau de ce nu i-am implica si pe ei in viata noastra sociala si nu i-am trata ca pe niste membri viabili ai familiei chiar daca sunt bineinteles fara minte destula ca sa inteleaga ce se petrece cu adevarat? Cred eu ca aici se dovedeste discrepanta si parca irealitatea unei situatii existente de facto. Copiii au nevoie de la un capat la celalalt sa li se dovedeasca nu numai dragostea si purtarea de grija din partea parintilor lor, dar si tratarea ca membri cu drepturi depline si egale in lumea si la sanul familiilor in care au luat fiinta. Asa mi se pare corect si logic. Altfel riscam sa facem din ei niste dusmani atat ai timpului nostru, cat si ai lor insisi.
Pe de alta parte ma gandesc la cate beneficii poate aduce in viata unei familii un copil- ca sa nu spun de mai multi. Chiar daca greutatile intretinerii si cresterii lor par insurmontabile uneori, chiar daca regretam decizia luata de a-i avea, chiar daca..., chiar daca..., ce poate fi mai frumos si mai plin de bucurie decat zambetul minunat al acelei mogaldeti cu ochisori sinceri si curati, ce poate fi mai de vis decat sa te uiti dupa ani si ani in urma si sa-i povestesti "la gura sobei" nazdravaniile copilariei?... Ca doar de aia sunt nepotii atat de indragiti de cei batrani, ca abia atunci inteleg si ei (bunicii lor) frumusetea clipelor prin care au trecut ei insisi candva.
Am cunoscut in viata mea familii care au trecut prin pragul unui colaps total cand singurul lor copil s-a sinucis (sau pur si simplu a murit din stie ce cauze nefericite); am cunoscut deasemeni familii care n-au putut avea copii si si-au fortat norocul, ca sa zic asa, luand spre ingrijire copii de la casele ce se ocupa de adoptii; apoi am vazut in lumea asta secularizata in care traiesc si eu ca exista o multime de oameni dispusi sa-si lase averile cainilor si pisicilor (de multe ori viata lor se rezuma doar la a creste si ingriji animale) decat sa faca un bine unor suflete fara ajutor si fara posibilitati reale in viata. E adevarat ce am spus, prioritatile se schimba pe zi ce trece si nu mai suntem interesati de viata umana cat mai ales de cea animala (sau extraterestra, dupa caz). Indraznesc sa spun ca am cazut inca de multa vreme sub simturile animalelor pe care le ingrijim si le iubim parca mai mult decat pe ingerasii de care vorbeam- si sa fiu iertat pt. indrazneala asta, sa nu se interpreteze ca afront adus adevaratilor parinti. Spun acestea indreptand degetul unei maini spre acei prunci muritori de foame si de sete si al celeilalte maini indreptate spre cainii si pisicile care cresc cu carne si arata ca niste batoze de nu mai pot merge pe strada. Si in timp ce unii se scarpina de mizerie si de purici din cauza saraciei, ceilalti se gudura si se scarpina pe dupa urechi (sau se ling in dos dupa excrementele delicioase) din cauza puricilor la fel de grasi si de lenesi ca si gazdele lor. Nu spun ca animalele trebuie sa sufere si sa stea flamande, intreb doar unde a disparut simtirea umana si incotro se indreapta?
Concluzia mea este ca nu copiii sunt o povara pt. noi, ci noi insine devenim o povara pt. ei atunci cand ii tratam ca pe niste hoti/banditi ce ne fura timpul acordat EGO-ului.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.

Retranscriu mesajul de mai jos pe care l-am trecut intai la subiectul "de ce traiesc femeile mai mult decat barbatii?".

Adresat lui Dragonfly:
"Uneori este asa precum spui, sau sa admit ca de cele mai multe ori. Cu toate astea nu trebuie uitat faptul ca cele mai grele munci fizice (uneori chiar si psihice pt. ca, nu-i asa, simtirea barbatului nu se poate compara cu a femeii- si invers) le presteaza barbatii. De aia femeile nu se ocupa de turnat betoane, de ridicat case din temelii, de asfaltat strazi, de construit si intretinut masini samd. Firea femeii este de asa natura ca pur si simplu nu are cum se ocupa de asa lucruri dificile fara a cadea lata. Exista si exceptii, insa astea doar intaresc regula. As vrea eu s-o vad pe femeia aia care isi pune sotul sa aiba grija de copii pt. cateva zile in timp ce ea se duce si sapa la gradina cu cazmaua in soarele dogoritor de vara. SI daca femeile in general se lauda cu faptul ca sunt cele mai bune in a oferi educatie copiilor, atunci de ce se mai plang de neputintele barbatilor care ar trebui printre altele sa faca si aceste lucruri pt. a le lasa lor ceva timp liber in plus? Nu cumva asta e doar o chestie menita sa-i puna in lumina proasta pe barbati si sa le dea femeilor satisfactia (indreptatita, dupa parerea lor) de a-si consuma timpul numai pt. ele? Ce vreau eu sa spun e ca depinde de la caz la caz si dupa cum se inteleg cei doi. Dar daca tu sau ea ati luat impreuna niste decizii intr-un anumit moment al vietii si dupa aia ati descoperit ca aveti alte prioritati in viata decat cele din inceput (deh, lumea se mai schimba, se mai emancipeaza, mai merge prin cele strainataturi, mai vede traiul usor- ca sa nu zic usuratic- al unor femei lipsite de scrupule si de bun simt pt. familia pe care au intemeiat-o, mai gaseste cu cale ca merita mai mult decat partenerul fiindca ea pune/investeste peste puterea lui de a "restitui"), deci daca prioritatile se schimba in timp, de ce nu mai ramane macar amintirea faptului ca inainte de a ajunge sa constientizam asta am fost niste persoane care ne-am gandit initial la binele familiei intregi si abia apoi la binele personal? Eu asa cred, ca atat femeile cat si barbatii ajung sa-si puna astfel de probleme atunci cand forteaza lucrurile si vor sa obtina in mod cu totul egoist ceva doar pt. binele si fericirea proprie, lasand la o parte binele conjugal. Asta am facut si eu intr-o oarecare masura, asta cred eu ca facem noi toti. Probabil un f. mic procent dintre noi este capabil de a tine cont de acest aspect pana la sfarsitul vietii. Fiecare vrea sa-i fie bine si, de cele mai multe ori, fara a depune un efort personal. Fiecare asteapta sa-i fie daruit din partea celuilalt, daca se poate fara nici cel mai mic gest de multumire. Doar auto/satisfactia si auto/suficienta de a primi pt. cine/ce suntem noi (si ce meritam) sunt vizate, atata tot. Stiti ce cred eu, ca daca lumea toata n-ar fi abuzat atata de mandria asta care mananca pur si simplu rarunchii societatii moderne si daca fiecare ar fi invatat sa plece capul acolo unde trebuie- si cand trebuie- astazi n-ar mai fi existat subiect de discutie pe forum aici.
Tu spui ca o femeie munceste mai mult decat un barbat de cel putin 3 ori... Pe ce se bazeaza afirmatia ta? Apoi cu ce suntem noi vinovati ca v-ati nascut neputincioase in anumite privinte?- fizic vorbind. Sau cu ce sunteti voi vinovate ca ne-am nascut noi barbatii fara capacitatea de purtare in pantece a copiilor pe care n-ii dorim? Si tot nu pot intelege de ce majoritatea interpreteaza copiii ca pe un balast/surplus/povara in viata lor. Oare nu sunt acestia prima si cea de pe urma posibila investitie care ne poate aduce bucuria si satisfactia unei vieti cu adevarat implinite? Sau ce ne impiedica pe noi sa ne ingrijim de copiii nostri si in acelasi timp sa ne ocupam si de noi insine? Sau de ce nu i-am implica si pe ei in viata noastra sociala si nu i-am trata ca pe niste membri viabili ai familiei chiar daca sunt bineinteles fara minte destula ca sa inteleaga ce se petrece cu adevarat? Cred eu ca aici se dovedeste discrepanta si parca irealitatea unei situatii existente de facto. Copiii au nevoie de la un capat la celalalt sa li se dovedeasca nu numai dragostea si purtarea de grija din partea parintilor lor, dar si tratarea ca membri cu drepturi depline si egale in lumea si la sanul familiilor in care au luat fiinta. Asa mi se pare corect si logic. Altfel riscam sa facem din ei niste dusmani atat ai timpului nostru, cat si ai lor insisi.
Pe de alta parte ma gandesc la cate beneficii poate aduce in viata unei familii un copil- ca sa nu spun de mai multi. Chiar daca greutatile intretinerii si cresterii lor par insurmontabile uneori, chiar daca regretam decizia luata de a-i avea, chiar daca..., chiar daca..., ce poate fi mai frumos si mai plin de bucurie decat zambetul minunat al acelei mogaldeti cu ochisori sinceri si curati, ce poate fi mai de vis decat sa te uiti dupa ani si ani in urma si sa-i povestesti "la gura sobei" nazdravaniile copilariei?... Ca doar de aia sunt nepotii atat de indragiti de cei batrani, ca abia atunci inteleg si ei (bunicii lor) frumusetea clipelor prin care au trecut ei insisi candva.
Am cunoscut in viata mea familii care au trecut prin pragul unui colaps total cand singurul lor copil s-a sinucis (sau pur si simplu a murit din stie ce cauze nefericite); am cunoscut deasemeni familii care n-au putut avea copii si si-au fortat norocul, ca sa zic asa, luand spre ingrijire copii de la casele ce se ocupa de adoptii; apoi am vazut in lumea asta secularizata in care traiesc si eu ca exista o multime de oameni dispusi sa-si lase averile cainilor si pisicilor (de multe ori viata lor se rezuma doar la a creste si ingriji animale) decat sa faca un bine unor suflete fara ajutor si fara posibilitati reale in viata. E adevarat ce am spus, prioritatile se schimba pe zi ce trece si nu mai suntem interesati de viata umana cat mai ales de cea animala (sau extraterestra, dupa caz). Indraznesc sa spun ca am cazut inca de multa vreme sub simturile animalelor pe care le ingrijim si le iubim parca mai mult decat pe ingerasii de care vorbeam- si sa fiu iertat pt. indrazneala asta, sa nu se interpreteze ca afront adus adevaratilor parinti. Spun acestea indreptand degetul unei maini spre acei prunci muritori de foame si de sete si al celeilalte maini indreptate spre cainii si pisicile care cresc cu carne si arata ca niste batoze de nu mai pot merge pe strada. Si in timp ce unii se scarpina de mizerie si de purici din cauza saraciei, ceilalti se gudura si se scarpina pe dupa urechi (sau se ling in dos dupa excrementele delicioase) din cauza puricilor la fel de grasi si de lenesi ca si gazdele lor. Nu spun ca animalele trebuie sa sufere si sa stea flamande, intreb doar unde a disparut simtirea umana si incotro se indreapta?
Concluzia mea este ca nu copiii sunt o povara pt. noi, ci noi insine devenim o povara pt. ei atunci cand ii tratam ca pe niste hoti/banditi ce ne fura timpul acordat EGO-ului."
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.

"evadarea din patul conjugal este totdeauna mai voluptoasă. Evadarea generează conflictul psihic care induce teama şi măreşte plăcerea" adica setea de adrenalina vrei sa spui...

"Majoritatea femeilor divorţate muncesc intelectual din greu, dragă TeodoraPa şi, ajung extenuate acasă, nu mai au chef de nimic şi mai cu seamă nu mai au chef de ceea ce au chef bărbaţii"

Am divortat de 2 ori, draga spinroz, de fiecare data din celasi motiv pe care tu il invoci mai sus. Dar am realizat tot ce mi-am propus spre deosebire de fostii mei barbati care au ocupat "gaurile" disponibile mai putzin gaura din bugetul personal.

Ca intelectuala, ma intereseaza prea putin ca "dumnealui" cauta alti copaci. Pa si pu! Viata personala si cariera merg mana in mana si, de obicei, se completeaza.

Daca tu vrei sex in timp ce sotia ta cade franta inseamna, dragutza, ca ai mult timp liber si nu-ti prea consumi energia. Exista timp pentru toate iar cuplurile care au pierdut lupta nu au fost pe aceeasi lungime de unda...

regret ca n-am timp destul pentru carti...

regret ca nu mi-am impus punctul de vedere in unele momente ale vietii...

regret ca am slabiciuni si ca le arat...

regret ca ma consum prea des pentru fapte marunte...

regret ca nu dorm suficient...

regret ca n-am fost la inmormantarea bunicii mele fiind la mii de kilometrii departare...

regret ca viata trece pe langa mine cu repeziciune...

regret ca n-am trait mai intens...

regret ca nu pot sa iubesc si sa ma-nalt in acelasi timp...

regret ca nu pot avea un caine al meu intr-un apartament de bloc...

regret ca n-am avut vreme sa vad si sa cercetez mai bine locuri pe unde am fost...

regret ca prea vreau totul dintr-o data si nu am rabdare sa astept...

regret pe prietenul meu cel mai bun plecat in Australia...

regret ca de multe ori am fost inteles gresit...

regret ca n-am reusit in viata sa fac doua compromisuri...

regret ca lucrurile merg cum merg in tara asta...

regret ca uneori cer prea mult de la altii dar dau prea putin...

regret ca n-am mai facut o facultate...

regret ca n-am destul timp liber...

regret ca voi muri si eu odata si odata...

1.Cat de mult timp ocupa lectura cartilor in viata mea? Pai, cred ca jumatate din timpul liber pe care-l am. De obicei, in week-end cam asta fac, citesc.
2.Cartile le cumpar de la tarabe si uneori, din librarie. Le prefer pe astea fiindca imi place cartea in materialitatea ei, imi place sa o rasfoiesc, sa aud fosnetul foilor cand intorc pagina, si in plus, o pot lua cu mine in metrou sau in maxitaxi fiindca eu fac cam o ora pana unde lucrez.
3.Ce gen de carti prefer sa citesc? Acum ceva timp as fi raspuns ca citesc orice imi pica in mana, dar astazi, raspunsul meu este ca am inceput sa citesc in functie de autori. Adica, imi place un scriitor incerc sa citesc cam tot ce a publicat.Si imi place mult O.Paler, R.Tudoran si poezia lui M.Cartarescu. Si totusi daca ar fi sa spun un gen literar preferat, acela ar fi jurnalul (care dupa unii nu exista).

1.sa zicem un... 20% din timpul liber, dar nu e un procent constant. Uneori nu deschid o carte saptamani intregi, alteori lectura e activitatea mea principala (atunci cand se intalnesc timpul necesar cu pasiunea pentru vreun autor).

2.prefer cartile cumparate (in general din librarii si de la vanzatorii de carti vechi - ambulanti sau anticari). Cu cartile in format electronic nu ma descurc defel si nu reusesc sa ma obisnuiesc. Singurele pe care le-am citit in pdf au fost volumele 5 si 6 din Harry Potter pentru ca nu aveam rabdare sa se editeze in romana sau italiana.

3.Hmm... ce gen de carti ? Pai cu siguranta nu cele "de specialitate". Nu am citit niciodata o carte despre principii economice sau stiinte in general. La un moment dat ma preocupa psihanaliza si volumele alea, impreuna cu cateva carti de filozofie sunt singurele carti "non-beletristice" pe care le-am citit.
In rest, romane cu gramada, citite alandala, evoluand de la Dostoievski la Virginia Woolf, apoi la Joyce, Thomas Mann si Henry Miller (exemple aleatorii, ca sa se inteleaga ce harababura totala a fost si este "planul meu de lectura").
Versuri citesc rar desi ma intorc, periodic, la Minulescu, Foscolo si Emily Dickinson (nici eu nu inteleg predilectia asta).
Adaug ca inafara de "Solaris" nu am citit nici o carte SF si inafara de "niste" Jules Verne, nu am citit romane de aventuri.
________________________________________________________
What if nothing exists and we're all in somebody's dream? Or what's worse, what if only that fat guy in the third row exists? - W. Allen

""Deci daca tu ai "ceva" deosebit, sansele sa transmiti "ceva-ul" generatiei viitoare este mai mare decat ale unei alte persoane care nu are acel "ceva" si care sta la mila mutatiei ""
Iau mai intii prima parte, care eu cred ca nu se respecta. Stiu un caz concret in care parintele sanatos tun, rezistent foarte la orice raceala, boala, iar copilul f bolnav, cu organism slabit. De asemenea din genii pot iesi copii nu tocmai genii. Un prieten avea tatal muncitor, cu greu putea lega citeva cuvinte, iar tatal lui fusese procuror sau avocat. (exemple asa scurte, din ce cunosc).
A doua parte, eu nu consider o rezistenta a organismului o mutatie. In religie se pune altfel problema, nu vreau sa detaliez, e legata si de pacate (de ex viciu, excese, etc).
Indienii de care vorbeam daca aveau sa zicem un vaccin, oare rezistau la boli? E ca si situatia din zilele noastre, se zice ca daca virusul gripei aviare nu e tinut in frau, face un macel.
lansez o noua pista de discutie, referitoare la evolutie. Tu zici ca nu exista ceva stiintific sa poata fi explicata. Eu merg mai departe, exista ceva care cu care sa poata fi sustinuta? Ma refer la ceva de ex observabil. La oameni se poate observa de exemplu o evolutie spirituala, sau legata de potentialul creator al omului.
Pe plan fizic, cum am scris in cercetarea aceea s-a observat o degradare a bazei genetice a omului. Evolutia uneltelor, ceea ce tine de particularitatea creativa a omului a fost generalizata in evolutia generala. Acum si la unelte as avea unele mici circoteli: iti trebuie mai multi ani pentru a te scoli sa folosesti o unealta, mai multe cunostinte acumulate. Aceasta este pe de o parte consumarea unei parti din timpul vietii, iar pe de alta parte, omul s-a indepartat de esenta, stie multe notiuni noi si pierde din baza pe care s-au cladit acele notiuni noi.
Apoi timpul pe care il castiga cu posibilitatea unei productivitati mai mari, timpul liber e un timp prost consumat, senzatii tari, uitarea la tv sau calc. Cum se constata, inainte oamenii lucrau de dimineata pina seara si nu erau obositi, acum lucreaza mult mai putin si sint obositi tot timpul.
Ma opresc aici pt ca deja e prea lung mesajul.

cattallin2002@yahoo.com