saga amurg luna noua

Eh, ca n-or fi 150 pe luna ci pe saptamana, tot pomana curata e... :)

Sara pe deal
Iese amurg dintr-o bataie de clopot
caii culeg iarba din ultimul tropot,
pasari adorm daca amurgul le-atinge,
sus la izvor, sus la obirsie, ninge.

Case cuprind sufletul zilnicei fringeri,
oamenii sint umbre tacute de ingeri,
nimeni aici legea cereasca n-o calca,
sufletu-n plop, trupul se-apleaca in salca.

S-a auzit de peste uliti o veste,
un nou nascut viu intr-o iesle mai este,
lemne de foc, oarbe carute mai cara,
ultim sarut, ca o pecete de ceara.

Misticul sat luneca in rugaciune,
nimeni nimic, inspre pamant nu mai spune,
toate se-ntorc ireductibil spre ceruri,
florile tin sipete de adevaruri.

Iarasi amurg, dangatul parca revarsa,
cucii dispar langa clopotnita arsa,
cade-n fintini ziua sa urce iar, miine,
in amintiri satul miroase a piine.

In cimitir, oile nu mai pasc iarba,
mieii o pasc, pofta din ei este oarba,
nevinovati, anii se-ncarca de vina
cum ne-ating, fiintele cum le declina.

Sara pe deal seamana cel mai ades cu
sara pe deal cum o scria Eminescu
sara pe deal e si-aici cum si-ntr-insul,
sara pe deal, fetisizindu-ne plinsul.

Sara pe deal, parte din noaptea eterna,
sara pe deal, capul se-apleaca pe perna,
sara pe deal, totul deodata invie,
sara pe deal, muzica din poezie.

Caii in apus pasc magnetismul chindiei,
omului bun, casa puternica fie-i,
noi intre noi sa mai gustam cat se poate
sara pe deal, cea mai de pret dintre toate.

Si sa privim cerul cu tragice stele,
care mai ia forma poruncilor grele,
oamenii trec, nici nu vom sti unde pleaca,
iar dupa ei se mai aude o toaca.

Urmele lor sint sau copiii sau munca,
intr-un temei lasa intreaga porunca,
sara pe deal nu e dacat un amestic
de fabulos, de nebunesc si domestic.

Ziua s-a stins, zeama de zarzara cruda,
tipa guzgani, cine-are timp sa-i auda,
carii batrini de-o vesnicie lucreaza,
printre copii zgomotul lor isca groaza.

Daca intinzi mana cu-o mica lumina
ai sa si simti vrejuri crescind in gradina,
niste pindari, haulituri isi arunca,
fetele mari grup se intorc de la lunca.

Poarta in sini dorul de-o mana barbata,
cei cautati mult mai tarziu se arata,
podul pe rau scirtie si se indoaie,
mustele bat, semn de-nnorare si ploaie.

Lina-n fuior in turbioane se leaga,
creste-n dovleci dor de saminta intreaga,
parca de ieri luna rasare-nspre miine,
plange-un copil, sau parca latra un caine.

Plaurii morti, cresc dintr-o apa uitata,
sfinti intelepti celor cuminti li se-arata,
sara pe deal, uite un minz care moare,
suflet din el, ca si o seara apare.

Dulce-albastrui cauta suflet de iapa,
ea nu mai e, alta va sti sa-l inceapa,
ultimi copii striga pe ulita noastra,
blinde bunici ii insotesc din fereastra.

Sara pe deal, cumpana sinea nu-si strica,
sara pe deal e ca un duh de bunica,
fruct zemuit imprastiat pe tot locul,
coacem porumb, unde ai nostri fac focul.

Sara pe deal, dulce vinare de vara,
azi nici un om nu are dreptul sa moara,
sara pe deal, fum doborit dintr-un sfesnic,
cade pe om, parca-ntrupindu-si-l vesnic.

Sara pe deal, cinepa fumega bice,
cei pedepsiti, nu au curajul s-o strice,
toate ramin, precum au fost in natura,
starea de om trece spre starea cea pura.

Sara pe deal, spune ca asta ni-i rostul,
sa o numim suflet din sufletul nostru,
sara pe deal, sufletul mare al lumii,
sara pe deal, ochii in lacrimi ai mumii.

Iar cand noi toti vom murmura ce ne doare,
tu sa ne dai o crestineasca iertare,
sara pe deal, nu a murit idealul,
sintem aici: Oamenii..Sara..Si Dealul.

de Serghei Esenin

Nu oricine stie sa cante, nu oricine
Nu oricui ii este harazit,intr-adevar,
Sa se rostogoleasca precum un mar,
La picioarele straine.

Aceasta este marea spovedanie pe care mereu
O face-un derbedeu.

Eu inadins umblu nepieptanat si cu capul gol
Pe umeri ca o lampa de petrol.
Toamna desfrunzita a sufletelor voastre
Imi place s-o luminez in amurguri albastre.
Imi place cand pietrele batjocurii spre mine prind sa zboare,
Ca grindina vijeliilor cotropitoare.
Atunci mai vartos eu cu mainile strang in raspar
Balonul clatinator al zburlitului meu par.

Mi-e asa de bine sa-mi amintesc atunci
Fosnetul ragusit al arinului si izul paraginit dintre lunci.
Ca undeva traieste tata, si mama, cu fruntile grele,
Care ar scuipa pe versurile mele;
Carora le sunt drag ca trupul, ca ogorul, ca faneata,
Ca ploaia, care primavera imboldeste verdeata.
Ei v-ar strapunge cu furcle, fara-a mai sta la gandit,
Pentru fiecare racnet asupra mea azvarlit.

Sarmani, sarmani tarani!
Desigur v-ati facut mai urati acolo, in locul de bastina.
Tot asa va temeti de Dumnezeu si de duhurile din mlastina.
O, daca ati intelege
Ca fiul vostru
Este cel mai de seama poet al Rusiei!
Pentru viata lui inimile nu vi s-au acoperit de bruma campiei,
Cand picioarele desculte si le balacea prin baltile toamnei buimac?
Acum el poarta cilindru
Si pantofi de lac.

Dar in el dainuieste firea apriga de odinioara
A strengarului de la tara.
Vacile de pe firmele macelarilor din orice parte
Le saluta de departe.
Si intalnindu-se cu birjarii prin pietele goale,
Isi aminteste mirosul de balegar al sesurilor natale.
Coada fiecarui cal ce-n ham se-ncurca, se-ncrunta,
El e gata s-o poarte ca trena unei rochii de nunta.

Mi-drag locul unde m-am nascut,
Iubesc nespus de mult patria mea!
Desi tristetea salciilor ruginite staruie peste ea.
Mi-s dragi raturile murdare ale porclor, ca si-n trecut,
Rachitele ca mainile moastelor,
Si in tacerea noptii oracaitul rasunator al broastelor.

Sunt bolnav de amintirea vremii cand eram copil,
Visez jilaveala si pacla serilor de april.
Artarul nostru parca s-a chincit, sub zvonul valtorilor,
Sa se incalzeasca la flacarile zorilor.
O, cate oua de corb am furat si cati pui,
Catarandu-ma pe crengile lui!
Oare si azi o mai fi cu crestetul verde-n tumult?
Scoarta lui e tot asa de trainica cum era mai demult?

Dar tu , dragul meu,
Credinciocul meu caine tarcat!
De batranete te-ai facut tanguios, ai orbit, te-ai uscat
Si ratacesti prin ograda , bataindu-ti coada atarnata.
Mirosul tau a uitat unde-i usa si grajdul si vechea poiata.
O , cat mi-s dragi toate aceste vedenii ce vin sa ma-ngane
Cand ,sterpelind de la mama cate-o bucata de paine,
Muscam dintr-ansa amandoi, pe rand,
Fara sa ne fie greata unuia de altul, nicicand.

Eu sunt tot acelasi,
Cu inima sunt tot acelasi intre anii grei.
Ca albastrelele-n orz infloresc pe fata-mi ochii mei.

Asternand rogojinile de aur ale versurilor din sange scoase,
As vrea sa va spun lucruri duioase.
Noapte buna!
Voua tuturor, noapte buna!
A trecut coasa prin iarba amurgului din zare.
Astazi am chef sa ma urc in picioare
Si de pe fereastra sa stupesc pe luna.
Lumina-i albastra, lumina-i asa de albastra in cer si pe nori!
Sub albastrimea aceasta, zau ca nu ti-ar parea rau sa mori.

Ei, si ce daca par
Ca-s cinicul ce-si agata la spate-un felinar?
Batranule, iubitule, deselatule Pegas,
Am parca nevoie de trapul tau molatic si gras?
Ca un mester aspru in stradanii,
Eu am venit sa cant si sa slavesc guzganii.
Ca luna lui august, capatana mea rebela
Isi varsa vinul prin parul valvoi.
Vreau sa fiu o galbena vintrela,
La corabia in care azi plutim spre tarmuri noi.

in traducerea lui George Lesnea

Am fost luna trecuta, dupa 13 ani. Ma pregatisem sufleteste pentru foarte rau. Si-am gasit rau, dar nu cit am crezut. Fiind din Resita, am vazut numai starea orasului astuia. Poate ca orase mai mari si mai bogate ca Timisoara, Bucuresti sint altfel. Dar in Resita, lumea e trista si saraca. Industria mare care fusese in Resita acum e in mare parte falimentara. Am intilnit prieteni, vecini, samd. Sa-i vad din nou pe cei cu care am crescut a insemnat foarte mult. Dar ti se rupe inima sa-i vezi pe unii care sint aproape 'homeless'. Si m-am jucat cu ei cind eram mici. Nu m-am putut abtine sa nu le pun bani in buzunar pe furis. Dar pina la urma, nu poti sa-i ajuti. Am si vazut niste chestii absurde. E un monument linga blocul unde stau; o statuie modernista, la care se ajunge urcind niste trepte lung, dar joase. Era un tip intr-o baraca mica cu geamuri (ca un WC portabil arata) linga statuie. Slujba lui e sa aibe grija sa nu se urce nimeni pe treptele alea, care oricum erau de beton. Se tot lua de copiii care se urcau pe trepte. E trist sau nu e? I think it's very sad.

Intr-un fel m-am simtit ca acasa, dar nu "acum acasa," ci "atunci acasa." Si asta din cauza nostalgiei. De obicei atitudinea celor mai multi nu m-a facut sa ma simt ca acasa. Lumea se pare ca e confuza, si au ales numai mesajele proaste din vest. Un singur prieten m-a mirat. Care nu a trait deloc in vest, dar mentalitatea lui e impecabila. Nu si-a pierdut integritatea, are simt bun si intreprinzator, si o minte clara. Din toti pe care i-am intilnit, trei au fost asa -- doi cu studii superioare, si unul pe care toti il cred narod si taran (dar care de fapt mi s-a parut cu mult mai profund decit majoritatea). Am invatat sa tac din gura mai mult, si sa nu-mi dau prea mult cu opinia, pentru oricum lumea nu-si schimba parerea ca vin eu dupa 13 ani si le spun ca e bine sa-i lasi pe straini sa investeasca. Stiti, vesnica debatere despre "nu ne vindem tara." Am incercat eu sa zic, pai de ce nu. Ca dupa ce ne facem bogati, o cumparam inapoi. Dar, nu merge, ca patriotismul e mare si puternic in Ro.

Din punct de vedere personal, vreau sa spun ca uitasem cit de frumoasa e zona din jurul Resitei. Am urca sus pe Semenic intr-o zi, si-am mers la Garina, Trei Ape, si Crivaia. Dupa sesul din Ontario am crezut ca sint in rai. Dealurile din jurul Resitei sint mai mari decit "muntii" din Ontario. Si paduri, si lacuri, ... frumos.

Deci, in sumar, parerile mi-au fost foarte mixe. Unii se pare ca sint complet pierduti (mintal) si nu au discernamint ce e bine si ce e rau din ceea ce vine din vest. Iar altii, cu profesionalism, curtoazie, samd. Sper ca bunul sa invinga cu timpul.

Daca as fi mai aproape, poate ca m-as duce mai des. Dar asa, nu prea ma bate gindul. Cine stie?
-Relu

P.S. Si dupa ce am citit despre invazia Romaniei de ciini vagabonzi, ma pregatisem bine. Dar, spre uimirea mea, in Resita am vazut foarte putini. I-a mincat lumea ca-i orasul mai sarac? Mister!

Un print din Levant indragind vanatoarea
prin inima neagra de codru trecea.
Croindu-si cu greu prin hatisuri cararea,
canta dintr-un flaut de os si zicea:

-Veniti sã vanam în paduri nepatrunse
mistretul cu colti de argint, fioros,
ce zilnic isi schimba în scorburi ascunse
copita si blana si ochiul sticlos...

-Stapane, ziceau servitorii cu goarne,
mistretul acela nu vine pe-aici.
Mai bine s-abatem vanatul cu coarne,
ori vulpile rosii, ori iepurii mici ...

Dar printul trecea zambitor inainte
privea printre arbori atent la culori,
lasand în culcus caprioara cuminte
si linxul ce rade cu ochi sclipitori.

Sub fagi el dadea buruiana-ntr-o parte:
-Priviti cum se-nvarte facandu-ne semn
mistretul cu colti de argint, nu departe:
veniti sã-l lovim cu sageata de lemn!...

-Stapane, e apa jucand sub copaci,
zicea servitorul privindu-l istet.
Dar el raspundea intorcandu-se: -Taci...
Si apa sclipea ca un colt de mistret.

Sub ulmi, el zorea risipite alaiuri:
-Priviti cum pufneste si scurma stingher,
mistretul cu colti de argint, peste plaiuri:
veniti sã-l lovim cu sageata de fier!...

-Stapane, e iarba fosnind sub copaci,
zicea servitorul zambind indraznet.
Dar el raspundea intorcandu-se: -Taci...
Si iarba sclipea ca un colt de mistret.

Sub brazi, el striga indemnandu-i spre creste:
-Priviti unde-si afla odihna si loc
mistretul cu colti de argint, din poveste:
veniti sã-l lovim cu sageata de foc!...

-Stapane, e luna lucind prin copaci,
zicea servitorul razand cu dispret.
Dar el raspunde intorcandu-se: -Taci...
Si luna sclipea ca un colt de mistret.

Dar vai! sub luceferii palizi ai boltii
cum sta în amurg, la izvor aplecat,
veni un mistret urias, si cu coltii
il trase salbatic prin colbul roscat.

-Ce fiara ciudata mã umple de sange,
oprind vanatoarea mistretului meu?
Ce pasare neagra sta-n luna si plange?
Ce vesteda frunza mã bate mereu?...

-Stapane, mistretul cu colti ca argintul,
chiar el te-a cuprins, grohaind, sub copaci.
Asculta cum latra copoii gonindu-l...
Dar printul raspunse-ntorcadu-se.-Taci.

Mai bine ia cornul si suna intruna.
Sã suni pana mor, catre cerul senin...
Atunci asfinti dupa crestete luna
si cornul suna, insa foarte putin.

P.S. multumesc, Mada

Sunt mamica de 18 luni-o mamica fericita.Fiica mea merge pe olita de la 7-8 luni,am incercat,si ia facut placere si spune singura"mama caca";chiar daca face in scutec nu ii nici o problema intotdeauna este cineva linga ea sa o inschimbe.Mihaela-Germania

Cele 9 luni facute la tancuri sint din parte din viata mea. Erau obligatorii si trebuia sa le fac.

In prima zi mi-am pus in gind sa fug...faptul ca as fii ajuns in puscarie m-a oprit.
Sint convins ca cele noua luni m-au schimbat.. cred ca m-au atentionat, intr-un fel, pentru ce urma in viata.

A fost prima data cind am inteles ce inseamna sa faci ce iti spun altii...ca nu poti sa-ti exprimi parerea...

...M-a deranjat faptul ca am fost folosit la munca agricola...

Mi-au placut cursurile technice si tragerile...nu mi-a placut fugitul pe cimpiile si dealurile patriei...cu masca de gaze si cu rucsacul.. chiar si fara ele nu era placut.

Eram 72 in dormitor, baia si WC-ul nu aveau lumina...invatasem sa merg in intuneric.

N-am avut niciodata bilet de invoire in oras...si saream gardul. Dupa citeva beri si un gratar sau mici citeodata ma intorceam ca omul civilizat pe poarta. Ajungeam la arest unde trebuia sa curat o cada de cartofi si una de peste congelat pe noapte.
Ajunsesem un expert...ca sa pot sa ma duc la culcare. Si azi nevasta-mea se intreaba cum pot sa curat cartofi asa de repede..:)
Urasc spalatul vaselor...
N-as mai sta in post, linga un cimitir, in mijloc de iarna la -20 grade.

...Dupa facultate (dupa '89) am refuzat sa ma duc cele doua saptamini sa-mi iau gradul de locotenent. Nu conteaza ce spun altii, armata a atras in civili in '89 si eu nu am putut sa iert.

Daca as face armata din nou? Daca ar fii o optiune pentru fiecare, nu. Daca mi s-ar fii dat sansa sa scap de armata, dar altii sa mearga, nu as fi acceptat...dar daca as fii stiut de '89...

Florin si atat

Nu era in genul companiei a 7a sub clar de luna (ala francez cu bourvile si alti voinici) ? Parca genul e putin diferit desi subiectul era cam la fel :)

Eu sunt recent ajunsa in Franta (septembrie 2003), si stiu ultimele stiri cu prima 'carte de sejour' (am scris aici si un text pe tema asta 'saga carte de sejour'. Nu te descuraja, cazul meu a fost asa din cauza schimbarii departamentului. Cat de repede obtii Carte de Sejour depinde de departamentul unde faci cererea, pentru ca trebuie sa astepti convocarea la o vizita medicala la oficiul OMI (in Paris poate sa aiba loc mai repede, in Ille et Villaine (dept 35) a fost dupa vreo 4 luni). Dupa vizita medicala ai CS in cam o saptamana.
Noi ne-am casatorit in Anglia (in 2002) unde eram amadoi rezidenti, si transcrierea in acte franceze ne-a facut-o consulatul francez din Londra. Am constatat ca de multe ori esti trimis de la unii la altii pentru anumite acte, chiar intre primaria si prefectura din acelasi departament. Totusi, poti sa te informezi la telefon, si daca nu te cred sa ii inviti si pe cei ce nu te cred sa dea telefon sa se informeze. Pe cand intre doua departamente se schimba regulile atat de mult incat parca ai fi in alta tzara.

Pentru actele de studii, fa-ti macar o traducere legalizata notariala. Pentru concursurile pe posturi nationale poti sa-ti faci traducerile (la traducatori assermente) si aici desi costa mai mult. Daca e vorba sa iti recunoasca diploma o vor face si cu o traducere de aici, fara a avea 'placerea' de-a bate la usile ministerelor.

Noul format de certificat de nastere parca e si in Engleza si in Franceza (e ca un pasaport deci). Nu cred ca mai e nevoie sa il traduci (a auzit cineva de nevoia de-a traduce pasaportul?). Uneori francezii iti cer certificat de nastere nu mai vechi de 3 luni. Hilar. Pentru ca ei de fapt nu au certificatul de nastere pe care il avem noi (pe viata). La ei asta e o adeverinta pe care o copiaza dintr-un catastif cu nasterile cum ca icsulescu este (bel et bien) fiul nascut de Icsulescu Tata si Icsulescu Mama. Certificatul asta trebuie sa fie nu mai vechi de 3 luni. Normal ca unui strain, al carui certificat de nastere are alt regim, chestia asta nu i se aplica. Cateodata e hilar cand vezi cum ii pun pe toti oamenii in aceeasi categorie (ca si cum ar fi toti francezi). De cate ori nu a trebuit sa imi completez departamentul locului de nastere in anumite acte! Si din numarul de securitate sociala am aflat ca e 99 (restul lumii civilizate sau nu). Asta e mania lor, fiecare cu eticheta lui, si doamne fereste sa iti muti domiciliul in alt departament, ca trebuie sa iti schimbi toate actele, care pana la urma te costa destul de mult, si dureaza pana la 6 luni. Asa ca mai bine faci ce poti si te tii de departamentul in care esti. Ma intreb ce fac cei nomazi (les forains) care tot anul se plimba prin tzara.

Scuze ca m-am lungit asa de mult, sper ca ti-am fost de folos sau macar te-am incurajat un pic.

Desdemona
___________
"Sa fii tu insuti schimbarea ce o doresti in lume".

1-"si luna de ar stinge dorul parfumurilor doar in gand
tu ai pleca cu ei in rand"
2-"si sufletul in piatra de ti s-ar transforma acum
tu ai uita ca m-ai iubit candva"
1-"doar" nu isi are rostul in acest vers,apare ca un cuvant inutil de umplutura ce da impresia de muzicalitate versului insa nu este justificat, iar muzicalitatea este doar la nivel auditiv si nu cognitiv.Este un cuvant ce falsifica versul.
-cine sunt "ei"?In toata poezia nu ne oferi nici un indiciu.Oricat de neomodernista si plina de semnificatii vrei sa para ea trebuie sa aiba un fundament logic.Indiciul trebuie sa existe pentru a restrange sfera de simboluri.Nu trebuie sa ne lasi pe noi cititorii sa il gasim in orice ne vine noua prin cap.Tu esti un ghid al poeziei tale si trebuie sa ne deschizi un orizont de tine bine delimitat pentru a ne face sa intelegem mesajul pe care vrei sa ni-l transmiti .Ca mesaje si indicii putem noi sa gasim si fara sa citim poezia ta.Valoarea poeziei tale consta tocmai in faptul ca ne indrepti pe noi spre o sfera de idei mai mica decat generalul,ca altfel transformi poezia in eseu filozofic si isi pierde calitatea ei de poezie.
2-aceste doua versuri au logica impreuna insa contrazic tot ce ne-ai povestit tu pana acum in poezie.Daca lumea ar deveni mai sensibila,acesta este mesajul pe care ni l-ai expus pana la ultimele versuri,s-ar transforma in piatra sufletul lui.Ajungem aici la o contradictie logica.Efectul asteptat este cel de sensibilizare.Trebuie sa-ti organizezi sub alta forma ideile.Unele metafore mi se par bune in poezia ta insa alaturarea lor ar trebui sa fie alta.Iti dau o alta sugestie-incearca sa spui partea cu sufletul de piatra sub alta forma pentru ca expresia mi se pare foarte uzata.Reinventeaza ideea.Asa creezi ceva original.Nu te mai chinui ca "rand" sa rimeze cu "gand" si renunta la unele conjunctii care se repeta de prea multe ori,organizeaza-le altfel pentru ca in loc sa dea muzicalitate si sa valorifice procedeul repetitie aluneca in plictiseala.
-"acum" deasemenea nu isi gaseste rostul mai ales in contradictia pe care ti-am subliniat-o mai sus.

Eu ma duc la Nosy Be, de la Tana iau un alt avion, ca Nozy Be, este o insula mica, un fel de Saint Tropez, dar fara infrastructura
am acolo "mon frangin", si mai nou finutzul, Franky, cafea cu lapte, 15 luni...
Frate-miu, suntem ca fratii, dar fara a fi prin sânge, francez, s-a stabilit in pre-pensie acolo, la timp partial, ca face scufundare marina si sky nautic, si-a cumparat un vaporas-barca cu motor si trai neneaca cu casa inchiriata pe plaja
mai nou s-a casatorit cu o tânara malgasa, o fata super, o ador!

clima si viata este faina, mai ales cand ai prieteni
la nosy be sunt stabiliti multi prieteni francezi, stau cam 8 luni pe an acolo, deci haios tare si nu ne plictisim

eu am sa ma intorc in Tana in octombrie sau noiembrie, pt lucru de data asta, in Tana si in Mozambic, consultant pt crearea de unitati de fabricatie locale
mai am si Yemen in agenda, deci cam 6 luni pe an o sa fiu in astea 3 locuri, de preferinta iarna, asa fug de frigul de pe Coasta de Azur..

Ne putem intalni, da-mi un mp cu e-mailul tau, dar nu stiu cum ajungi tu sa intri in internet.. cu telefonia lor...

Vezi ca in madagascar totul e bine, cand esti sanatos, daca ai nevoie de radio sau analize, vi si le faci in EU, ca toate instalatiile sunt obselete si dupa timpul lui Pazvante,
doctori buni nu sunt..

Sa nu bei apa, doar minerala, tifoida exista inca.. si viermii intestinali deasemenea
Ia-ti o cutie postala la posta, daca vrei sa ai 50% de sanse sa primesti corespondenta..

In rest totul bine, cum spune cantecul francez "ca va bien, madame la contesse, doar castelul a luat foc.." .. :))

PS : cea mai ieftina companie de avioane : emirates si nouvelles frontières

7 intrebari despre sarcina

1. Daca barbatul meu poarta boxeri si nu slip, sunt sanse mai mari sa raman insarcinata?
Sansele cele mai mari le ai daca sotul tau nu poarta nimic.

2. Si eu si sotul meu aratam foarte bine. Sunt sigura ca si copilul meu va fi frumos si as vrea sa apara in reclame. Cui ma pot adresa in acest sens?
Psihologului tau!

3. O sa imi iubesc catelul mai putin dupa ce voi naste?
Nu, dar s-ar putea sa te calce pe nervi sotul.

4. Poate sexul, in ultimile luni de sarcina sa provoace travaliul?
Doar daca sexul e intre sotul tau si o alta femeie.

5. E important sa fiu alaturi de sotia mea atunci cand naste?
Nu, atata vreme cat temenul de "pensie alimentara" nu te sperie.

6. Nasterea poate provoca hemoroizi?
Nasterea poate fi folosita ca si cauza pentru orice problema pe care o ai.

7. Sotia mea a nascut saptamana trecuta. Cand isi va reveni?
Cand copilul va termina facultatea..

Spre usurarea inimii mele si descretirea fruntilor voastre, continui povestea intamplarilor la prefectura din Rouen, in scopul obtinerii cartii de sejur pe 10 ani. Pai da, de cand am implinit doi ani de casatorie am dreptul sa imi fac o carte de sejur pe 10 ani. Ca oricum ar fi, cea pe care o am acum expira in februarie.

Pentru a-ti face o carte de sejur pe 10 ani, primul lucru e sa iti ceri o data de rendez-vous de la sectia straini. In acest scop nu poti folosi telefonul, trebuie sa te duci in persoana (plus consortul) la receptia prefecturii dept 76, inarmati cu pasapoartele aferente si ... certificatul de casatorie. Si ti se da o data si o ora (peste cam 3 saptamani) la care, prezentandu-te la ghiseul straini ti se da O LISTA CU DOCUMENTELE DE CARE AI NEVOIE !!! Pentru lista asta ai avut nevoie de 3 saptamani si doua 'plimbari' la prefectura. In fine, odata ce ai lista amintita iti faci alt RDV la receptie, si dupa alte 3 saptamani vii (cu inima cat un purice) cu dosarul completat, sperand ca nu mai trebuie nimic. In care caz, verificarile si eliberarea cartii dureaza inca vreo 6 saptamani. Normal, daca o carte de sejur de un an dureaza sase luni pana se elibereaza, ar trebui sa astepti cam 5 ani pentru una de 10 ani. Insa ... ca norocul, nu sunt de asteptat decat 3 luni. Rezonabil.




Desdemonovici

Ca de obicei Luni este ziua cea mai urita din saptamina. De Duminica seara cind ma pun in pat la culcare deja simt acea apasare nesuferita ca iarasi incepe o saptamina monotona. Dar tot Luni stau si-mi reamintesc de clipele placute ale weekend-ului si trec prin zi plutind si savurind memori.

Dar hai sa trec la subiect. Vad ca in ultima vreme m-am cam axat pe chestii culinare asa ca fetele (cit si baietii bucatari) vor aprecia urmatoarea reteta care vreau sa va asigur ca a avut foarte mare succes la noi acasa.

Linguini cu Mazare si Slanina (4-6 portii)

o ceapa potrivita taiata marunt
6 catei de usturoi taiati feliute subtiri
150g de mazare
150g de slanina taiata cubulete
500g de paste de linguini
patrunjel taiat marunt cit cuprinde
brinza parmesan (daca doriti)
Ulei de masline, sau unt

Se caleste ceapa si usturoiul intr-o tigaie cu un pic de unt sau ulei de masline. Separat daca vreti ca slanina sa fie mai crocanta, puteti praji un pic slanina. Dupa ce ceapa si usturoiul sau calit se adauga mazarea si se lasa pina ce mazarea este mai moale, dar nu neaparat fiarta. Mie imi place mazarea sa pocneasca un pic intre dinti cind o maninc. Apoi se adauga slanina si se lasa la foc mic pina toate gusturile se imbina. Separat se fierbe apa cu sare si un pic de ulei de masline iar cind apa a inceput sa fiarba se pun pastele de linguini. Se lasa pina pastele sint al dente, adica aproape fierte. Se strecoara si se pune peste preparatul de mazare si slanina. Toate se amesteca bine si se adauga patrunjelul taiat marunt si brinza parmesan. Daca doriti patrunjelul se poate inlocui cu busuioc (cred ca asa ii zice la "basil" in romaneste).

Pe linga eu am facut niste snitele de porc foarte gustoase. Se poate servi cu niste masline Kalamata (grecesti) sau cu o salata verde. Pofta Buna!

Nu stiu daca ati observat data cind am comentat la subiect. Dupa trei luni jumate toate problemele cu individul s-au rezolvat, asa ca nu mai exista nici o amenintare la mijloc.

presupunand k mor intr-o luna..tare greu..nu de alta doar toti murim, dar este groaznic sa stii cand! Phai as regreta enorm k nu mi-am facut un copil..as regreta enorm toate visele neimplinite si varsta mea..dar trecand peste regrete..
As sta o noapte intreaga la povesti cu parintii mei carora de cand am crescut..si sunt ani buni de atunci, nu le-am mai acordat timp si atentie. Si mai mult, le-as spune in sfarsit cat de mult il iubesc pe Dumnezeu pentru k mi ia harazit...pentru k sunt extraordinari..dar mereu am avut un soi de rusine in a le spune asta..si le-as saruta mana pe care de atatea ori am vrut sa le-o sarut.
Mi-as imparti modesta mea 'avere'..prin veri si verisoare, i-as spune in sfarsit fratelui meu ca este un ma tont pt toate greselile si modul lui de viata..si kiar daca ii sunt sora mai mica cu multi,multi ani..l-as ciufuli putin!
As scrie, pt k intotdeauna mi-a placut sa scriu..o carte, o poezie..fie kiar si o scrisoare, mi-as saruta iubitul...
Si as pleca departe.Departe de lume..dar mai aproape de Dumnezeu pentru o ultima ruga

Nu stiu ce as putea face in acea ultima luna de viata ,pentru ca ma gandesc ca poate sunt tintuita la pat si sunt foarte slabita .Poate ca as dori sa mai vad odata toate rudele si prietenii mai apropiati , apoi as dori sa mai vad odata filmele mele preferate ,as dori mai vad un rasarit si apus de soare la mare , de asemenea sa mai respir odata aerul curat de munte (binenteles ajutata la deplasare) . Cred ca as dori sa mai mananc ciocolata si inghetata si sa miros un trandafir.
Dar mai bine sa fim sanatosi si sa nu ne gandim cum ar fi daca ...?
Este putin morbid sa te gandesti la asa ceva.
Moartea face parte din viata ,dar nu dorim sa vizualizam ultima luna din viata noastra.

au fost cam 2 luni cand little a spus ca se muta in europa...
si doar din curiozitate, ati avut curajul sa le spuneti fostului/fostei adevarul, sau a trebuit sa inventati niste scenarii mai usor de digerat?

A fost luna plina aseara.
Vine pe neanuntate, precum fluturele pe umar, vara. Mereu ma surprinde, habar nu am de fazele lunii, cand si cum ar trebui sa fie, cand e crai nou (si oare unde e craiul vechi)…insa cand e luna plina stiu.
Asa, deodata, stiu ca e luna plina. Si ma pregatesc pentru o noapte lunga, caci luna plina ma incita la nopti albe mai mult ca orice cafea tarzie sau amintire nelinistita.

Si aseara, norii fugarindu-se dezveleau o luna ireal de aproape si de mare, lucind metalic si transformandu-mi iatacul inntr-o translucida corabie a piratilor, plutind nelegiuit pe mari demult uitate.

Augusta luna plina, subtila si de veacuri seducatoare de cugete cuminti, ma facea sa ma mir ca nu ma transformasem inca in lup tanar si sur, sa urlu la ea cu dor.

am intins-o... vorbim luni, cand ma intorc:))