scenete aromane

Am citit discutiile de pe forum si pot afirma ca parerile sunt impartite ,asa cum si era normal sa se intample...asa si eu,cu unele lucruri sunt de acord,cu altele nu...ma rog....Tocmai m-am intors din Grecia ,din Saruna(Salonic) ,unde pot spune ca am fost abordat pe strada de o domnisoara careia i s-a parut ca intelege limba pe care o vorbeam noi in grupul nostru, vorbeam limba romana !Noi stiind motivul pentru care ne abordeaza ,am inceput o conversatie cu ea in dialectul aroman.Atunci a exclamat ca ne intelege perfect.Fireste,vorbeam aceeasi limba!Aveam accente diferite dar ne intelegeam perfect.Cu aceeasi ocazie am vizitat si oraselul Aminciu(Metsovo)care este situat in muntii Pindului,in regiunea Ianina.Acolo am constat cu enorma bucurie ca absolut toata lumea vorbeste aromana.Cei in varsta vorbesc cursiv iar cei tineri inteleg destul de bine dar vorbesc cu greutate,nu au exercitiu.Un lucru care nu mi-a picat bine a fost faptul ca cei de acolo ,nu par entuziasmati ca si-au gasit niste semeni,ca vorbim absolut aceeasi limba,marea majoritate sunt destul de pasivi vis a vis de acest lucru.Isi dau seama imediat dupa primul schimb de cuvinte ca suntem din Romania dar raman insesibili la acest lucru.Unii dintre ei mi-au spus ca au fost in Romania si ca au vorbit in limba lor si nu au fost intelesi,normal ca nu!In Romania se vorbeste limba romana moderna,literara si ei au vorbit in dialectul aroman arhaic.Mi-au spus ca pe mine ma inteleg dar pe cei pe care i-au intalnit in Bucuresti,nu!Poate habar nu au ca eu am vorbit cu ei in aromana sau dupa cum spun ei in vlaha si ca pe teritoriul Romaniei se vorbeste o alta limba pe care ei nu o inteleg,care este romana.Intentionez sa mai merg odata in Metsovo ,sa stau cateva zile ca sa pot simti adevaratul puls aroman de acolo,poate imi voi schimba impresia despre aromanii de acolo...si daca nu voi reusi asta,ma voi multumi sa iau masa zilnic la una din tavernele de acolo,fac niste cotlete de miel BESTIALE!!!

de ce ne intrebam cum sa format aromana, probabilsa format cum se formeaza acest limbaj al internetului pe care multi il folosesc, nop=no, dap=da,atzi=aţi, aksa=acasă,k=că, si asa mai departe, ca sunt foarte multe cuvinte, aproape fiecare cuvant este distorsionat, este un limbaj aparte pentru care cei care nu il cunosc este cam dificil sa il inteleaga si sa comunice.Si poate peste generatii si generatii limba romana se va modifica si ea cine stie.

- ce ti-ai pus in castronul ala?
- nuca nu-ti dau
- am facut o sceneta pentru concursu' la miss, pi forum
- ia!
- pi am sters-o. semana prea mult cu mine si cu tine.
- da sceneta mea!
- n-auzi c'am sters-o? implus e sceneta mea!
- ba i-a mea. cauta la cos.
- tot n-o public.
- fraera. da sceneta.
- na-ti sceneta!
- ...
- ei? seamana?
- seamana.
- (zambet de satisfactie)
- da nu rasare.
- de ce ma?
- ma scoti molau. sa schimbi. sa fii tu aia molaie
- n-o pun. n-o schimb.
- dice ma, ca-i faina, ci mai bine o termini p-asta si o pui.
- tu n-auzi, tatar, ca n-o pun?
- dadice, pui?
- ca am empresia ca par io molaie.
- nuca io vreau sa pui sceneta mea.
- io n-o pun, pune-o tu, daca-i a ta.
- pi io nu pot, ca nu-s gagica. ci scoate-ti ma, dejtu den gura!

concluzia?
nu dau din casa!
nici macar din bucatarie.

de ce nu inventez una?
pi finca viata bate filmu'!

Alcatuieste o mica sceneta de 5-10 replici de caciula (aproximativ) în urmatoarele conditii:

- decorul: în bucatarie.
- personaje: Ea si El (în varianta standard) sau alte personaje în varianta proprie.
- chestiunea zilei: cearta

Ea: Boule, prostule, tâmpitule..

El: ....

Ea: Idiotule, măgarule, nesimțitule...

El: ....

Ea: animal prost ce esti, taci ca bou-n bătătură!

El: curvo!

Ea: ...

1. Ce faci, te face!

Raspuns: ADEVARAT

2. Dati o metoda sigura de fezandat barbatul (se accepta si din bucataria bunicii).

Raspuns: Se ia putina esenta de amant si se presara pe patul conjugal, se ia una bucata barbat propriu, se bate bine, se pudreaza cu amintiri interzise si se pastreaza in portofoliu ca pe actiunile blue-chips.

3. Barbatul daca-i putin mai frumos ca dracul si tot e bun. Dati câteva coordonate ale frumusetii dracilor.

Raspuns: DBD=Drac Beauty Center

4. Qui bene amat, bene castigat"
intrebare: CE?

Raspuns: Pe EL ..stie el de ce, nu e cazul sa zic aici .....sau:
“Cine iubeste si lasa....etc”

Cumpar Bazooka!!!!!!


5. Cica "eternul feminin". Eternul masculin, de ce nu?

Raspuns: Cum sa nu, barbatul este...e-Tern....

6. Avem: Ahile, Robin Hood, Iancu Jianu, Mos Craciun, Brad Pitt si Andrei Plesu, doar astia! Care dintre ei ai vrea sa te fure, de ce si pana cand?

Raspuns: Achile mi-a furat calcaiul ca sa intre in legenda, pana fac 60 atunci termina ratele la leasingul de la legenda

7. Completati ultimul vers:
“Un elefant se legana
Pe o panza de paianjen
Si fiindca panza nu se rupea…
………………………..”
Raspuns: Mai scrise-un pic pe Cafenea


8. Ascuns in umbrele tacerii
As vrea sa ma strecor la fel
In preajma ta, ca un misel,
La ceasul tainic al placerii,
Sa-ti pedepsesc frumosul trup
Sa-ti sanger carnea-nspaimantata,
Nevinovatul san de fata
Si-o rana-n coapsa ta sa rup,
Apoi, cu dulce voluptate,
Infrigurat as cauta
In asta noua gura-a ta,
Sa torn veninul meu de frate.”

(Charles Baudelaire – Celei preavesele)

Ce-a vrut sa spuna poetul si cât de letal e veninul acela?

Raspuns:
Chiar de nu vrei
Tot am sa-ti iau Parola
Si-ti voi intra in Mail
Sa sterg tot ce-ai trimis
Iar de ai Antivirus
Voi apela la Ram
Si-apoi ma voi intoarce
Chiar de voi fi la Spam

Cat de letal? sterge si Inbox

9. Avantajele si dezavantajele feminismului (pe scurt si cel putin câte unul din fiecare. daca nu exista, a se specifica care anume).

Avantaj: A nu fi Barbat
Dezavantaj:A fi Femeie

10. Ce se poate face din: una bucata gaina, un kil de malai, o legatura patrunjel, o roaba de lemne taiate frumos, 100 lei (noi) si un bilet la Orient Expres?

Raspuns: Un decont


11. La bucatarie. Ce da mai bine la o saramura: biban? caras? somn? sau ce pica?

Raspuns: 3 Fitze


12. Câti olteni trecura puntea?

Raspuns: 0 ;Oltenii trec pe sub punte ca aplica Planul B


13. Ce ti-a venit sa participi la Miss 2009?

Raspuns: O noua forma de perversiune

II.Sceneta

Ea si El se privesc in ochi cu infinita iubire, aproape ca se ating...Ea il mangaie duios..

Ea: Nu te uita la mine cu ochii astia...
El (dand din coada): Mmmmmm
Ea: Te rog sa intelegi, esti gras si esti la dieta...mananci doar 15 boabe azi...
El: Mrrrrrrr!!!!!!!!
Ea: Poti sa marai pana maine, trebuie sa slabesti...

Se aude cum numara 15 boabe care cad cu ecou in vasul metalic, apoi diverse zgomote, Ea tipa, El latra.....apoi liniste si un tarsait lipicios pe gresie...2 usi trantite....se aude cum un pic defazat se formeaza cate un numar de telefon....
Ea:Alo, Salvarea?
El: Alo, Grasii Canini Anonimi? ...Am Mancat !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Daniel, tot de dialecte diferite vorbeam si eu: discutam insa de cum s-au format cele doua, explicandu-i lui Papdie67 ca teoria de care amintea (à propos de un dialect portughez)se lega, in cunostintele mele, de studiile realizate pe romana si aromana. N-am zis niciodata ca tracii de la sud de Dunare si cei de la nord vorbeau limbi diferite.

"Armanlu nu chiare" e mesajul pe care ei l-au transmis lumii de fiecare data cand cineva i-a ascultat.
Mai nou, Academia Romana refuza sa recunoasca cele 4 conjugari ale verbelor romanesti ( in aromana sunt tot 4), ca limba noastra sa semene mai mult cu franceza si italiana, inchipuindu-si, probabil ca ca asa ni se recunoaste mai usor filiatia romanica. Ca, ce, numai grecii, macedonii, albanezii? Si noi, nene, ne furam caciula si ne dam mai boieri decat boierii.

daniel, atunci cand spui:
"ar fibine ca acest trecut al istotiei Aromanilor sa nu dispara."
ma gandesc la ce-i raspundeam eu lui Daniel mai devreme, si-anume:
"Simpla curiozitate: este politica mentionata ceva nou? sau este ea mai eficienta in ultimul timp?
Subiectul mi-e strain si de-aia-ntreb.

Dar daca, asa cum presupun, raspunsul este Nu la prima intrebare si la a doua-i Da, atunci lipseste-un factor important al ecuatiei."

Factorul important (esential?) la care ma refeream fiind tocmai Interesul si Actiunile Romanilor si ale Romaniei in sensul sprijinirii fratilor uitati si adesea napastuiti din afara granitelor trecute si actuale ale tarii.
Daca noi i-am uitat, vina-i cu mult mai mare decat a celor ce-i persecuta sau i-au persecutat.

Traducerile lui Viorica Enachiuc sunt CRI-MI-NA-LE!... :))))
Merita sa cititi articolul pana la capat.

Un articol din Observatorul Cultural:

"
Nu trageti in ambulanta

Dan UNGUREANU


Viorica ENACHIUC
Rohonczi Codex: descifrare, transcriere si traducere
Editura Alcor, 2002, 400.000

Autoarea

Viorica Mihai, casatorita Enachiuc, a absolvit in 1966 Facultatea de Filologie, Romana-Istorie, la Iasi. A lucrat ca arheolog. A primit o bursa la Roma, in 1983, pe probleme de arheologie si lingvistica istorica. In 1982 a auzit de existenta Codexului [Rohonczi]. Directorul Institutului de studii istorice si social-politice (de pe linga CC al PCR) Ion Popescu-Puturi, (ideolog de sinistra memorie) i-a facut o copie dupa codex si i-a „incredintat-o“ spre studiu.
Dupa cercetari preliminare, Viorica Enachiuc a publicat un articol despre codex in Analele de Istorie (ale Institutului de studii istorice si social-politice de pe linga CC al [PCR]) in numarul 6/1983. Arata ea acolo ca a fost scris codexul in [latina] vulgara, in sec. XI-XII, cu caractere mostenite de la [dac]i. Si da si citeva pagini traduse.

Pina aici am parafrazat continutul paginii de garda a cartii. Parantezele imi apartin.
Am citit respectivul articol. Inghesuit intre unul despre miscarea muncitoreasca interbelica si unul despre rolul conducator al PCR in lupta etc. s.a.m.d., articolul cuprinde citeva pagini traduse din codex. Practic, autoarei nu i-a luat nici un an descifrarea scrierii si a limbii. Publicarea intregii carti n-a fost decit o chestiune de timp. Si a aparut cartea – 850 de pagini in octavo, cu coperta, supracoperta si finantare de la Ministerul Culturii. Publicarea ei a fost recomandata de barbati cu titluri academice, profdirdoci: Ariton Vraciu prof. univ. dr. lingvist din Iasi, in 1983, unu’ Ioan Chitimia prof. univ. dr. doc., si unu’ Pandele Olteanu, slavist, Universitatea Bucuresti, prof. univ. dr. doc., prin 1990. Cele trei recomandari apar in postfata cartii. Nici un cunoscator de latina, de prisos s-o spunem, printre cei care gireaza cercetarile doamnei Enachiuc.


Manuscrisul

Autoarea e suficient de onesta sa-l descrie. Codex Rohonczi e scris pe hirtie, al carei filigran, o ancora incadrata intr-un cerc, sub o stea cu sase raze, a permis si datarea: conform catalogului de filigrane al lui Briquet, e vorba de hirtie din Italia de nord, produsa intre 1529-1540. Cartea are 224 foi de 12/10 cm, cu text intr-o scriere necunoscuta, cu 150 de semne diferite, de la dreapta la stinga, si citeva miniaturi destul de primitive. Manuscrisul isi face aparitia abia in 1838, cind Gusztav Batthyany il doneaza Academiei de stiinte a Ungariei – cum de nu e pomenit in nici un catalog, timp de trei secole dupa presupusa sa scriere? E scris dupa 1500 – cine sa-l fi copiat, intr-un alfabet nefolosit, intr-o limba necunoscuta? Autoarea depaseste apoi orice limita cind afirma ca e scris de jos in sus. Or, bunul-simt insusi ne spune ca nu se poate scrie astfel, fiindca mina care scrie ar sterge rindurile deja scrise, minjindu-le. Nu exista in toata istoria scrisului vreun scris de jos in sus. Alfabetul, „dac“ desigur, are 150 de semne – totusi, autoarea nu foloseste nici 20 de sunete in transcrierea fonetica. Manuscrisul e frust, cu desene rizibile, in alb si negru1 – si asta, intr-o epoca in care copistii lui [Stefan cel Mare] si cei ai lui Matei Corvinul rivalizau in rafinament.


Limba manuscrisului

Limba in care e scrisa cartea ar fi latina vulgara din secolele XI-XII – pe atunci se vorbea deja romana comuna, stim asta comparind romana si aromana, fondul lor comun seamana bine cu limba care va fi fost vorbita in secolul al XI-lea. Autoarea ofera un ingrijorator „[dictionar] latin vulgar-roman“ la finele cartii – latina vulgara din secolul XII, care n-are nici un cuvint comun cu [romana] din secolul XV, pe care o cunoastem!
Faptul ca a lucrat la manuscris si la traducere 20 de ani, intre 1982, cind primeste manuscrisul, si 2002, cind apare cartea, e inexact: articolul aparut in 1983 demonstreaza ca inca de pe atunci avea autoarea idei clare despre scrierea si limba codexului. In schimb, nu i-au ajuns cei 20 de ani de [munca] pentru ca sa ofere o echivalenta a numitului alfabet si o gramatica minimala a inchipuitei „latine vulgare“. Dam mai jos citeva mostre de traducere:
„Prielnic in traire, din nou sa strigi datator! Iubire aleasa, matur de a merge cu cavaleria, sa traiesti plecarea!“ (p. 7); „Departezi blestemul nereidei catre iad.“ (p. 35); „Cu adevarat a arata brazdare.“ (p. 37); Ater iris imiuoi nectani = „curcubeu spaimintator patrunde spre a ucide“ (p. 143); „Pe acei unguri sa spadasesti.“ (sic! p. 143); „Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind, lupta am unit!“ (p. 57)
Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind – fie ca am lovit spalind, sporul sprijinind – tot aia este...
Restul cartii e cam la fel.

Totul se petrece intr-o tara ipotetica, condusa de unul Vlad: singurele localitati ale tarii lui sint Ineul, Aradul, Olbia si Dridu (exista un sat cu acest nume, linga Bucuresti, pe unde a facut sapaturi Viorica Enachiuc); mai figureaza Nistrul si Tisa, apoi Raraul. Dar cel mai frecvent figureaza Raraul si Ineul. Si Dridu. Alea trebuie aparate, cam asta e ideea textelor din carte.
Textul manuscrisului e neintrerupt. Autoarea simte insa nevoia de a pune subtitluri: unele sint discursuri ale acestui Vlad, altele, solii ale lui Alexie Comnenul adresate primului, ale lui Robert al Flandrei, ale lui Constantin Ducas. Nu conteaza ca in Alexiada, biografia lui Alexie Comnenul, Ana Comnena nu pomeneste nicidecum de asemenea solii adresate vreunui Vlad ; ca nici in documentele referitoare la Robert de Flandra, Ducas, si nicaieri in alta parte nu e pomenit vreun Vlad. El exista, si gata. Nu conteaza ca n-are capitala, ca localitatile cele mai frecvent pomenite sint Ineul si Dridu. Vlad e puternic.

Ce-i cere Constantin Ducas lui Vlad? „Er sibid irarau rar rad tisa = mergi la Rarau, mai ales rade la Tisa“ (p. 259). Cam mare teritoriul stapinit de Vlad acesta !
Apar si diverse popoare daunatoare – uzii, cumanii, ungurii – si gotii, despre care stiam ca disparusera deja in secolul al VI-lea. Ei, nu-i asa: gotii ii trimit o solie numitului Vlad, in 1101. Mai apar si niste oameni galbeni: „ikter eua = oamenii galbeni striga“; „a glivi reden = pe cei galbeni stapinind“; „liviso ala iucet iustis = pe cei galbeni ii bate cavaleria cu dreptate“. Anii, in manuscris, sint numarati dupa Christos, fara ca autoarei sa-i pese ca in epoca se folosea cronologia de la facerea lumii.


Concluzii

Nimic nu se potriveste din cele avansate de autoare. Manuscrisul e cu siguranta o contrafacere tirzie. Autoarea nu publica nici regulile folosite de ea in transliterare, nici gramatica ipoteticei sale „latine vulgare“. Ofera in schimb facsimilul manuscrisului si un ingrijorator vocabular latin vulgar-roman. Textul traducerii ar fi facut deliciul dadaistilor, caci aduce cu dicteul automat visat de Tristan Tzara.
Ei, si ce-i cu asta?, veti spune. Nu e nici prima, nici ultima apucata de la noi, si sint sute adeptii – era sa spun „tovarasii de boala“ – ai lui Napoleon Savescu, animatorul unui halucinant Congres international de dacologie; emulii din salonul lui Pavel Corut sint la fel de numerosi. Ambuscati „e“ peste tot...

Alarmante sint, insa, vocile care cautioneaza aceasta patologica impostura. Alde Ariton Vraciu, Chitimia si Pandele Olteanu au murit, mi se pare, cam o data cu orinduirea care le daduse titluri academice si statut social; cu atit mai bine pentru ei, fiindca ar fi trebuit sa dea seama in fata respectivelor Universitati pentru aiurelile pe care le-au girat.
Impostura dacomaniei si [paranoia] protocronismului n-au disparut, din pacate, o data cu funestul regim. G. C. [Paunescu] a sustinut, din banii lui, fantasmagoricele congrese ale lui Savescu; iar televiziunea i-a facut, desigur, propaganda. Acum, cu acest aiuritor Rohonczi Codex, Ministerul Culturii este cel care finanteaza publicarea unei carti atinse de paranoia, iar [televiziune|Televiziunea] nationala acorda doua lungi ore de interviu autoarei. E de crezut ca atit generozitatea Ministerului Culturii, si cea a Televiziunii vor fi fost puse in miscare de vechi retele securiste, la fel de eficiente acum ca inainte. E gretos ca CNA-ul n-a gasit nimic de spus impotriva emisiunilor; si, mai ales, ca banii care se puteau da pentru publicarea unor carti de istorie cinstite s-au risipit pe publicarea acestei maculaturi.
Asemenea deliruri sistematizate exista in toata lumea. Insa numai la noi sint sustinute de retele influente si bogate, care pot crea o legitimitate factice, scurt-circuitind consensul specialistilor, fie istorici, fie lingvisti, fie paleografi. E destul ca cineva sa flateze frustrarea talimba a unora ca fratii Paunescu, finantatorii lui Napoleon [Savescu]. Celalalt mare magnat al economiei romane, Iosif Constantin Dragan, e si el un corifeu al tracomaniei. Trecutul securist, averile vechi/recente si dacomania sint legate intre ele si se sprijina. Acesti oameni influenti polueaza cu banii lor pina si riurile linistite ale dezbaterii stiintifice.

P.S. Romanticul secol XIX e celebru pentru gustul sau medieval: atunci cind oamenii n-au gasit antichitati, le-au facut singuri; de la cintecele lui Ossian la „ruinurile“ factice de la curtile printilor rusi, veacul e plin de falsuri pioase. [Ungaria] e o tara in care contrafacerile au fost numeroase: un anume Kálman, in secolul al XIX-lea, a produs el singur un numar de documente medievale din care o parte, pare-se, trec si azi drept autentice. Din fericire, tot in Ungaria a aparut reactia opusa, spiritul ironic: Istoria prostiei omenesti a fost scrisa de un maghiar, Rath-Vegh István.
Departe de mine sa neg interesul intrinsec al cartii: deschisa la-ntimplare, citita de-a-ndoaselea, pe luna plina, la trei rascruci, ea vindeca de bubat, de gilci, de nabadai, de buba-neagra. De deochi, de dambla, de orbu-gainii, de trinji si de opaceala e buna mai ales aia cu: „Identi uzia iu eta ereuai. Ik ira as. Si anecti iradires. Iuniki usus visti imikn. Ercisca siccin. Imudir goti venot = Adesea uzii merg si naruie. Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. Mergi mai ales folositor, ai vazut pe aceia lovind. Secarea impartirii. Fara stapinire gotii sa vina!“."

Sursa: http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=8266

Adevarati soldati ai lobby-ului romanesc, romanii de aiurea
sunt marginalizati sistematic de politicienii de la Bucuresti
=============================================================

Despre romanii de aiurea, romanii din tara nu stiu prea multe lucruri, iar aceasta lacuna nu este altceva decat o consecinta a politicii paguboase dusa de Romania ultimilor 50 de ani. De la incheierea celui de-al doilea razboi mondial in tara nu numai ca a fost interzis sa vorbesti de Basarabia sau Nordul Bucovinei, dar si despre cei plecati prin cele strainataturi. Revolutia din decembrie 1989 ar fi fost indreptatita sa readuca lucrurile in starea lor fireasca, insa, asa cum au decurs lucrurile in Romania post-revolutionara, aceasta revenire nu a avut loc. Primul organism guvernamental insarcinat cu gestionarea relatiilor cu romanii de pretutindeni, si vorbim aici de circa 13 milioane, a fost Consiliul pentru Romanii de pretutindeni - birou ce nu si-a propus foarte multe. In februarie 1998, la conducerea nou-infiintatului subsecretariat de stat pentru romanii de pretutindeni a fost numit Mugur Vasiliu. In pofida evidentei ca la nivel national, guvernamental, problema romanilor din intreaga lume nu reprezinta nici cel mai mic interes, subsecretariatul a inceput sa lucreze de-adevarat. Mugur Vasiliu si-a asumat sarcina de a restabili relatiile cu toti romanii, indiferent de locul in care s-ar afla ei sau de convingerile lor politice, intelegand ca Romania are si obligatia morala de a-si tine conationalii aproape, de a-i cointeresa in viata patriei-mama. Primul pas a fost elaborarea unui proiect prin care subsecretariatul sa devina departament de stat - un statut egal cu cel al minoritatilor din Romania - insa, deocamdata, demersul sau nu a beneficiat de interesul guvernului roman. Dupa zece luni de gestionare a subsecretariatului iata ca Mugur Vasiliu ofera politicienilor romani un document de capatai care trebuie sa fie cunoscut de factorii de decizie din Romania: Memoriu "Intru apararea romanilor de pretutindeni" cu privire la starea de fapt si de drept a legaturilor statului roman cu persoane si comunitati romanesti din lume. Din pura precautie, la sfarsitul cartii se gaseste un capitol in care sunt prezentate organismele similare din alte state. Si din acest punct de vedere Romania se pacaleste singura. Avand milioane de conationali in afara hotarelor, ea nu stie sa comunice cu acestia chiar cand plange ca este marginalizata, ca Occidentul ii intoarce spatele. Prima mana de ajutor ar putea veni de la ei, romanii de pretutindeni, insa pentru ca acest lucru sa se poata petrece firesc, Romania trebuie sa intinda si ea mana. O relatie in doua sensuri.

Italia

Diaspora romaneasca din Italia numara in prezent, dupa unele estimari, circa 25.000 de persoane, caracterizandu-se prin structuri destul de eterogene. In ultimii 20 de ani s-au constituit comunitati romane in zonele oraselor Roma, Milano, Torino, Bari, Verona, Florenta, cu precadere in jurul bisericilor ortodoxe romanesti. In Italia functioneaza mai multe asociatii culturale, centre de studii, fundatii cu caracter romanesc, dintre care unele editeaza si publicatii in limba romana.

Franta

Primii emigranti romani la Paris au fost intelectualii atrasi de ideile Revolutiei franceze din 1789. In 1939, romanii din Paris s-au organizat intr-o Societate Romaneasca, avand biblioteca proprie, constituindu-se colonia romana. In contextul istorico-politic interbelic si in perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial, numarul emigrantilor romani din Franta a sporit semnificativ. In prezent, diaspora romana din Franta numara aproximativ 60.000 de persoane. Caracteristica principala a emigratiei romane din Franta o constituie faptul ca majoritatea acesteia, mai veche sau mai noua, are o pozitie pozitiva fata de patria de origine. O parte importanta a intelectualitatii de origine romana a fost si este unanim apreciata in viata culturala franceza. Emigratia romana din Franta este concentrata in marea ei majoritate la Paris si in unele orase, intre care Marsilia, Bordeaux, Montpellier, Metz, Grenoble, Saint Nazaire, Narbonne, Avignon, Valance, etc.

Germania

Emigratia din Germania s-a constituit in valuri succesive, indeosebi dupa 1940. Se estimeaza ca numarul sasilor si al svabilor din Romania este de circa 550.000 de persoane, iar cel al azilantilor proveniti din Romania de circa 150.000. Avand in vedere particularitatile emigratiei romanesti din Germania, Biserica Ortodoxa Romana, ca singura forma institutionala acceptabila, ar putea juca un anumit rol, prin Mitropolia Ortodoxa pentru Germania si Europa Centrala si prin parohiile sale din Hamburg, Munchen, Offenbach, Salzgitter, Baden-Baden si Nurenberg, in cultivarea traditiilor romanesti si pastrarea identitatii lingvistice si religioase.

Austria

Comunitatea romana din Austria numara peste 23.000 de persoane, organizati initial in doua asociatii. In prezent, aceste asociatii si-au pierdut rolul si nu mai au capacitatea de a polariza activitatea comunitatii romane. Un liant al comunitatii il constituie Comunitatea Ortodoxa si Parohia Romana din Viena, precum si cea din Salzburg.

Elvetia

Numarul romanilor stabiliti in Elvetia se ridica la cateva mii, fiind concentrati in jurul celor doua mari orase Geneva si Lausanne, precum si in Elvetia germana sau in Ticino. Etnicii romani din Elvetia au constituit comunitatea romana care grupeaza aproximativ 10% din umarul acestora. Din 1991 la Geneva functioneaza biserica "Sfantul Ioan Botezatorul", la care serviciul religios este oficiat de un preot roman. Tot la Geneva functioneaza bisericile ortodoxe "Invierea Domnului" si "Nasterea Maicii Domnului", iar la Lausanne, biserica "Sfantul Gheorghe".

Spania

In Spania traiesc aproximativ 2.500 de romani in zone ca Madrid, Barcelona, Bilbao, avand o puternica parohie in capitala tarii, scoli si sectii in limba romana la Madrid si Salamanca. Au fost create unele asociatii romanesti, cum sunt "Comunitatea romanilor din Spania", cu sediul la Barcelona, "Fundatia culturala romana", la Madrid.

Belgia

Se apreciaza ca diaspora romana din Belgia numara, inainte de 1990, circa 700 de persoane. Imigranti romani mai vechi sau mai noi, in general cu un nivel de pregatire universitara, s-au integrat in mod firesc in societatea belgiana, fara a ocupa, insa, pozitii importante in plan politic sau economic. Din 1990 s-au mai stabilit in Belgia circa 2.500 de cetateni romani, din care 2.400 au cerut azil politic. Din punct de vedere juridic, o parte insemnata a acestora a renuntat la cetatenia romana.

SUA

Statisticile oficiale nord-americane au inregistrat pentru prima data in 1881, 11 emigranti din teritoriile romanesti. In prezent, se estimeaza ca in SUA traiesc peste un milion de americani de origine romana. Cea mai mare concentrare a originarilor din Romania se afla in orasele din nord-estul SUA - in statele Ohio, Indiana, Michigan, Ilinois, Pennsylvania si la New York.
Comunitatea romana din Statele Unite reprezinta, dupa standardele americane, un grup etnic de marime mijlocie. Conform recensamintelor, aproape 400.000 de cetateni americani se declara de origine romana, plasand comunitatea romana pe locul al 20-lea ca marime in randul celor 71 de grupuri etnice de origine europeana recunoscute oficial.
Ca o nota generala, adevarata viata a comunitatilor romanesti se desfasoara cu preponderenta in jurul bisericilor, unde se manifesta autoritatea morala si spirituala a preotului.Sunt remarcabile eforturile unor comunitati care, pe masura ce se incheaga si se constituie in noi parohii romanesti, se mobilizeaza pentru construirea unei biserici, sau eforturile comunitatilor mai vechi care, la un moment dat, simt nevoia construirii unei noi biserici. Nu lipsesc nici aici, insa, disensiunile si sciziunile. Nu e lipsita de relevanta, din acest punct de vedere, existenta in SUA a doua episcopate ortodoxe romanesti.

Fosta URSS

Potrivit recensamantului din 1989, in fosta uniune romanii erau raspanditi aproape in toate republicile unionale, dupa cum urmeaza : Rusia - 172.671, Republica Kazaha - 33.098, Republica Uzbeca - 5.593, Republica Bielorusa - 4.964, Republica Lituaniana - 3.223, Republica Gruzina - 2.842, Republica Turkmena - 2.466, Republica Azerbaidjana - 1.415, Republica Kirghiza - 1.875, Republica Letona - 1.215, Republica Tadjica - 859, Republica Armeana - 525.
Din surse neoficiale, rezulta ca numarul romanilor din fosta URSS este mult mai mare, aproape dublu fata de cel din statisticile oficiale.

Canada

Primii emigranti romani si-au facut aparitia in Canada intre 1882 si 1918. Al doilea val poate fi considerat cel de dupa primul razboi mondial, pana in 1929, nefiind foarte consistent. Al treilea val este consemnat la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, iar al patrulea poate fi apreciat ca fiind in perioada anilor 1970 si 1980. Conform statisticilor, in 1986 erau inregistrati peste 60.000 de romani-canadieni. Dupa 1990, circa 3.000 de romani s-au stabilit anual in Canada (tara care incurajeaza multiculturalismul etnic/emigratia).
In prezent, in Canada traiesc aproximativ 100.000 de romani si originari din Romania. Cei mai multi se afla in Ontario, Quebec, Alberta, Montreal, Vancouver, Edmonton si Hamilton.

Australia

In Australia se afla, in prezent aproximativ 50.000 de persoane originare din Romania, cifra care include, in afara de romani si etnici maghiari, greci, evrei, germani, sarbi, croati proveniti din tara noastra. De la inceputul aparitiei fenomenului de imigrare, dupa constituirea statului federal, autoritatile nu i-au definit pe nou-venitii drept "minoritari", ci "grupuri etnice". Ignorand ca fiecare dintre aceste etnii au adus in Australia traditiile proprii poporului din care provine, autoritatile au incercat, initial, sa practice o politica dura, de asimilare fortata a noilor veniti - care nu a dat rezultatele scontate.

Argentina

In Argentina sunt stabilite circa 10.000 de persoane de origine romana, majoritatea fiind concentrati in Buenos-Aires, iar in grupuri mai mici in Mendoza, La Plata, Cordoba si Rosario. Emigratia romana se poate imparti in doua categorii: emigratia economica (stabilita inaintea primului razboi mondial si in perioada interbelica) si emigratia politica (venita la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial).

Brazilia

Primele concentrari de romani au aparut in perioada interbelica, in zonele Rio de Janeiro si Sao Paulo, alcatuind emigratia economica. Incepand cu 1960, in Brazilia s-au stabilit, prin casatorie, reintregiri de familie etc., un numar relativ mare de persoane, in special tineri cu pregatire superioara in diverse domenii.

Columbia

In Columbia traiesc circa 40 de persoane de origine romana.

Mexic

Emigratia romana din Mexic este alcatuita din circa 50 de familii, majoritatea locuind in capitala. 80% dintre acestia sunt etnici evrei, unguri si germani plecati din Romania.

Peru

Diaspora romana din Peru s-a constituit prin emigrari, dintre care majoritatea au avut loc pana in 1970, sau prin casatorii mixte. In 1987, in Peru traiau aproximativ 100 de romani.

Venezuela

Diaspora romana de aici este formata din 10.000-12.000 de persoane, prezente in cercurile financiare si comerciale ale statului.



Cifre exotice

Turcia

In Turcia traiesc mai multi romani decat cei 800 atestati statistic. Adica 30.000.

Africa de Sud

Manati de mirajul prosperitatii, circa 3.000 de originari romani au emigrat aici.

Israel

Din datele oficiale reiese ca in Israel ar trai 450.000 de evrei originari din Romania.

Suedia

In Suedia traiesc circa 13.000 de originari din Romania, in cea mai mare parte de origine romana.

Danemarca

In Danemarca traiesc aproximativ 2.000 de romani, fata de 800 in Norvegia si alte cateva sute in Finlanda.

Marea Britanie

Circa 1.500-2.000 de romani s-au stabilit in Marea Britanie, concentrati in special la Londra, Birmingham si Nottingham.

Luxemburg

Aproximativ 300 de romani traiesc in Marele Ducat de Luxemburg.

Statele maghrebiene

Pentru aceste state, cifrele releva prezenta a 1.400 de persoane originare din Romania.

Maroc

In Maroc sunt astazi circa 150 de originari romani, iar in alte state arabe 2.000.



Romanii din jurul Romaniei

Comunitatea ortodoxa a romanilor din Ungaria, foarte puternica la sfarsitul secolului trecut, avea biserica proprie in Budapesta. Prin asimilare si schimbarea raportului intre etnii, actualmente, Biserica Ortodoxa a Romanilor a fost transformata in Biserica Ortodoxa maghiara. Maghiarii explica fenomenul prin sintagma "asimilare naturala". Problema restituirii patrimoniului comunitar si ecleziastic al minoritatii romane din Ungaria cade sub incidenta legii privind retrocedarea sau despagubirile cuvenite pentru bunurile confiscate de regimul comunist ungar. In schimb, patrimoniul imobiliar si mobiliar nu face obiectul cadrului legislativ deoarece acesta nu apartine in totalitate Bisericii Ortodoxe a romanilor din Ungaria sau minoritatilor romanesti din aceasta tara. Numai o mica parte revine comunitatii romanilor.
In sensul repunerii in discutie la nivel interguvernamentul a intregului patrimoniu al Fundatiei Gojdu, subsecretarul de stat Vasiliu a initiat cuprinderea acestei probleme atat in protocol, cat si in propunerile comitetului de specialitate pentru colaborare in problemele minoritatilor. Romanii din Ungaria nu pot accede in Parlament. Desi legal a fost prevazut dreptul minoritatilor de a folosi numele traditionale care sa fie inregistrate ca atare in actele de identitate, autoritatile ungare practica sistematic inscrierea numelor romanilor cu grafie maghiara in absolut toate documentele de identitate. Singurele nume scrise pana de curand in limba romana erau cele de pe crucile din cimitire.

Grecia

Procesul de constituire a diasporei romane din Grecia a inceput in contextul istorico-politic din perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial. Acesteia i s-a adaugat ulterior o emigratie formata in marea ei majoritate din persoane care s-au stabilit in Grecia ca urmare a casatoriilor mixte si intregirilor de familie. Se apreciaza ca diaspora romana numara 2.500 de persoane. Tot in Grecia se afla si cea mai importanta comunitate de aromani, denumiti "cutovlahi" sau "vlahofoni". Diferite surse estimeaza ca in prezent in Grecia traiesc intre 700.000 si 1.200.000 de cetateni de origine aromana. Potrivit prevederilor constitutionale, in Grecia nu sunt, insa, recunoscute minoritatile nationale. Astfel, aromanii sunt considerati greci romanizati, iar autoritatile manifesta o ostilitate fatisa fata de orice manifestare a apartenentei acestora la romanism.

Iugoslavia

Documentele iugoslave post-belice referitoare la componenta etnica a federatiei fac distinctie intre romani si vlahi, autoritatile de la Belgrad folosind prima denumire pentru locuitorii de origine romana din Banatul Iugoslav (Voivodina), iar cea de-a doua pentru cei care locuiesc in restul teritoriului si, mai ales, in Serbia de rasarit (Valea Timocului). Potrivit rezultatelor ultimului recensamant, din martie 1991, in Iugoslavia traiesc 38.832 de romani, aproape 2% din populatia Voivodinei, si 17.000 de vlahi, cifra mult inferioara numarului real al apartenentilor etniei romane din tara vecina. Potrivit reprezentantilor autorizati ai minoritatii romane de aici, numai pe Valea Timocului exista cel putin 600.000-700.000 de romani/vlahi. Situatia in cadrul comunitatii romano/vlahe din Serbia de rasarit, de pe Valea Timocului, ramane in continuare dificila, acestia nefiind recunoscuti ca minoritate nationala si, implicit, nebeneficiind de drepturile si libertatile aferente. Pornind de la ideea ca poate fi minoritate doar comunitatea etnica ce are o tara de origine, romanii/vlahii sunt considerati un grup etnic de origine necunoscuta.

Bulgaria

Porivit primului recensamant realizat in 1905, in Bulgaria fusesera recunoscuti aproximativ 80.000 de romani, cifra care apare si in statisticile din 1910. Dupa fixarea frontierelor, in 1920, recensamanturile arata ca in Bulgaria traiesc 57.312 romani de limba daco-romana si 1794 de limba macedo-romana. In 1926, statul bulgar recunostea prezenta a 83.746 de romani.
Desi in documentele datand din anul 1965 (ulterior nu s-au mai publicat date oficiale), in Bulgaria traiau 6.000 de romani, unii istorici si specialisti bulgari apreciaza ca, in prezent, pe teritoriul bulgar traiesc aproximativ 125.000-150.000 de romani, concentrati in partea de nord. Minoritatea romana este astfel a doua minoritate ca importanta si numar din Bulgaria, dupa cea turca.
Intrucat Constitutia bulgara nu recunoaste existenta minoritatilor etnice, nu exista structuri oficiale specializate care sa aiba in preocupare sprijinirea si monitorizarea activitatilor desfasurate de aceste grupuri.

Ucraina

Dupa semnarea si ratificarea Tratatului bilateral romano-ucrainean, la nivel local nu au fost materializate masuri si actiuni concrete care sa duca la indeplinirea prevederilor acestuia referitoare la comunitatile romanesti din Ucraina. Prin intermediul mass-media si in contactele directe la diverse intruniri cu reprezentantii localitatilor cu pondere romaneasca, autoritatile ucrainene acrediteaza ideea ca, in virtutea Constitutiei Ucrainei, statul a acordat in permanenta o atentie deosebita respectarii tuturor drepturilor comunitatilor romanesti, tratament care nu aplica etnicilor ucraineni din Romania, acuzand deschis statul roman de neadaptare la conceptiile moderne ale politicii fata de minoritati. In mod cert, in Ucraina exista si se manifesta activ cercuri antiromanesti care, incurajate sau sprijinite de autoritati, pun in practica politica de revigorare a sentimentului nationalist-extremist, caracterizat prin intoleranta etnica si anihilare a constiintei nationale a celorlalte comunitati. Este cert faptul ca, speculand anumite animozitati interne, autoritatile ucrainene controleaza activitatea unora dintre aceste societati prin elementele infiltrate in conducerea lor, organizand in acelasi timp, actiuni de discreditare a liderilor romani cunoscuti cu pozitii nationale si unioniste. Conform ultimului recensamant, din 1989, in Ucraina locuiesc 459.000 de romani, a treia comunitate numerica dupa ucraineni si rusi, impartiti in mod arbitrar de autoritati in 324.000 "moldoveni" si 135.000 romani.

Macedonia

Populatia aromana de pe teritoriul actual al Fostei Republici Iugoslave Macedonia, cunoscuta mai mult sub numele de vlahi, insumeaza intre 150.000-180.000 persoane, traind in grupuri compacte in Bitolia, Ohrid, Prilep precum si pe Valea Vardarului. Potrivit datelor oficiale, in Macedonia traiesc doar 7.764 de vlahi (aromani). Majoritatea aromanilor din Macedonia se considera un popor inrudit cu poporul roman, dar cu trasaturi proprii in ceea ce priveste evolutia, limba si cultura sa. In ultimii doi ani, conducerea de la Skopje, constienta de importanta elementului aromanesc in viata politica si social-economica a inceput sa manifeste intelegere fata de solicitarile liderilor aromani. Incepand cu anul scolar 1995-1995, aromanilor li s-a permis organizarea de cursuri facultative in limba materna la scolile cu populatie vlaha.

Republica Moldova

In Basarabia traiesc 2.794.749 de moldoveni/romani reprezentand 64,5% din populatie. Urmeaza ucrainenii, rusii, gagauzii, bulgarii, evreii, tiganii, bielorusii etc. Minoritatea ucraineana, cea mai numeroasa, este concentrata indeosebi in raioanele de sud ale Republicii, respectiv la Basarabasca, Ciadir-Lunga, Comrat, Taraclia si Vulcanesti. Comunitatea rusilor este dominanta in zonele urbane, in Chisinau, Balti, Tighina si Tiraspol.

Albania

Ramura sudica a poporului roman, despartita de trunchiul principal, aflat pe teritoriul Daciei istorice, prin interpunerea populatiilor migratoare slave este cunoscuta, in general, sub numele de aromani. Aromanii au alcatuit in Albania comunitati compacte, grupate in jurul principalului centru de civilizatie aromaneasca din Balcani, Moscopole, in apropiere de orasul albanez de astazi Korcea. La inceputul secolului al XVIII-lea, in Moscopole erau inregistrati 50.000 de locuitori si peste 12.000 de case, 14 bresle de mestesugari, o tipografie, o biblioteca, o academie, o casa a saracilor, un orfelinat, 24 de biserici si zeci de alte edificii. In anii 1760-1790 orasul a fost ars de Ali Pasa din Ianina si de trupele albaneze, determinand emigrarea populatiei. Moscopole mai numara astazi 1.000 de locuitori. Trebuie mentionat ca aromanii din Albania au fost supusi unui tratament brutal de deznationalizare in perioada comunista. Totusi, la 13 martie 1913, Guvernul Romaniei a sprijinit printr-un "Pro-memoria" trimis Foreign Office-ului, crearea unui stat albanez independent care avea sa cuprinda cat mai multe teritorii locuite de aromani. Autoritatile de azi de la Tirana nu au raspuns solicitarilor aromanilor pentru sprijinirea renasterii lor lingvistice, culturale si spirituale si, in general, nu agreeaza un tratament diferentiat pentru populatia aromana.
(moldova.go.ro)

Internationalizarea problemelor Basarabiei, Bucovinei Timocului, drama
aromanilor, meglenoromanilor si istroromanilor - este o problema prioritara
(prioritate nationala, in sensul veritabil pe care incercam sa-l dam) a
demersului nostru - eu am increderea asta.

De altfel Transnistria si toate cele expuse sun tprobleme ale Europei - iar
avertizarea celor nominalizati in mesajul de mai jos, si a altora, trebuie
facuta de urgenta !

Dan Tiba wrote:
Da, intr-adevar au fost niste formulari cam neclare in unele mesaje
din aceasta saptamina, din si de dupa teleconferinta.

Nu exista nici o indoiala ca populatia din Basarabia face absolut tot
ce este omeneste posibil ca sa reziste la uriasele presiuni care se exercita
asupra ei. Eu si multi membri ai UMRL, CMR, etc. avem o mare admiratie
pentru
aceste extraordinare realizari, pentru inventivitatea, spiritul de
sacrificiu,
numeroasele initiative , dirzenia si clarviziunea de care dumneavoastra dati
dovada. Si sunt convins ca veti reusi in ceea ce intreprindeti!!!
Ar fi bine ca si mai multi romani din Romania sau chiar din diaspora sa aiba
aceste calitati si cred ca trebuie sa urmam 100% modelul si analiza care se
face la Chisinau de catre CAIC, de catre personalitatile locale reprezentind
spiritul romanesc.

La nivel strategic, este evident ca resursele materiale de care dispunem
sunt
insuficiente, sub minimul necesar. De aceea o directie prioritara trebuie sa
fie apararea unor principii clare, fundamentale ale vietii politice, ale
dreptului international. Mesajul meu de ieri exact asta propune. Sa ne
adresam
unor personalitati , unor foruri recunoscute international si sa le cerem sa
se
implice in aceste chestiuni.
Poate Emma Nicholson si Arie Oostlander vor manifesta aceeasi energie si
intelegere si capacitate de reusita si in aceasta directie.
Dan Tiba
Berlin





SB
................................................................
Infinitul e mare, mai ales catre sfirsit.
(W. Allen)

La Curtea Veche:
Manifestarea, ce se va desfasura in perioada 6-7 martie a.c. (orele 11.00-17.00), este deschisa atat artizanilor si artistilor amatori, cat si publicului larg caruia ii sunt propuse: concerte de muzica medievala, spectacole de teatru, scenete si animatie pentru copii, Comedia dell’arte, spectacole folclorice, dansuri traditionale, prezentari de activitati lucrative specifice perioadei medievale (mestesugari, negustori, agricultori, etc.), expozitii specifice, conferinte publice pe teme de istorie si literatura veche, proiectii de imagini de epoca, expozitie de caricatura realizata in zilele si despre participantii la manifestare, animatie de strada si multe, multe alte surprize (strajeri la portile palatului, salvarea domnitei din turn, baba-oarba intre domnitor si domnite, ursitoare, sanziene, vanzatori de leacuri miraculoase, cortul vrajitoarei, patrule ale garzilor cetatii, munteni cu ciobanesti romanesti, muschetari cu si fara muschete, cavaleri luptandu-se cu sabiile sau ademenind domnite, boieri, dregatori, razesi, menestreli, trubaduri, lautari, jongleuri, caldarari, lingurari, hoti marunti si talhari jefuind personajele medievale si ... nu numai).
Manifestarea este conceputa spre a initia organizarea - prin atragerea de fonduri si sustinere mediatica - a unei tabere permanente de igienizare si conservare a ansablului istoric "Curtea Veche" prin angrenarea de tineri voluntari, cat si promovarea lansarii unui Oficiu Metropolitan de Promovare a Patrimoniului Istoric si Informare Turistica pentru Tineret.

>Mai nou, Academia Romana refuza sa recunoasca cele 4 conjugari ale >verbelor romanesti ( in aromana sunt tot 4), ca limba noastra sa >emene mai mult cu franceza si italiana, inchipuindu-si, probabil ca ca >asa ni se recunoaste mai usor filiatia romanica.

Ma surprinde sa aud asta. Din cate stiu cele 4 conjugari au fost stabilitie tocmai pe baza faptului ca Latina avea tot 4 conjugari pe care Româna le-ar continua direct.. Cum sa zica acum Academia ca cele 4 conjugari nu mai sint valabile? Si daca da, care este noul sistem de clasificare al conjugarilor?

Right on girl,

Imi place cum scrii,denota sinceritate si apreciez asta f. mult la o persoana.
Chestia cu capsunica si frisca am facut-o de multe ori la fel si cu ulei si ciocolata lichida.
Desigur nu in public,dar daca citesti textul meu la acest subiect iti poti da seama ca am facut destule.Acum chiar mi-am adus aminte de o fata(Joyce)
careia ii placea sa avem scenete inainte de sex.Ori eram Mos Craciun si eram deghizat ca atare si ea ca scolarita,ori alteori ea avea o uniforma de sora medicala si eu eram pacientul,altadata era imbracata ca o maid cu fustita neagra ,bonetica si sort si eu eram master-ul ce venea acasa si ...cite altele.
Mi-a placut acest teatru sexual.Uneori eram cow boy,dar numai cu palarie si cizme ...
Nu-ti face probleme de ce se scrie la forum,poate multi sint frustati sexual
si in sinea lor ar DORI sa faca macar pe jumate din cit am facut eu de ex.
Poate multi vor zice ca nu s-au masturbat niciodata.Bullshit!!!Ar fi mincinosi!!!
E ceva firesc si normal,traim in alt secol si cred in sexual freedom.
Ar veni cu scuze de genul:"Am sotie,am iubita,am copii,eu nu ma masturbez.."
BULLSHIT!Insurat,neinsurat,tot ajungi cu mina pe ea!!!Pt. femei e la fel.
Cine nu a vazut un film porno???AUD???Hai sa nu fim ipocriti acum si sa punem cartile pe masa.Eu am o colectie si le tin la vedere in biblioteca de filme video si cd ce am.
Nu trebuie sa ma uit la ele cind...sotia nu-i acasa!!!!Ori sa le dosesc undeva sa nu stie ea ca am asa ceva...rau!
Am fost mereu franc cu toate femeile din viata mea si la fel ele cu mine.
Daca azi am avut sex de ex. si miine ma masturbez la un film porno,ii spun fetei si la fel si ea imi spune cind o face,uneori ne-am masturbat impreuna doar si e chiar o experienta minunata.
CE E RAU IN ASTA????
Imi e rusine???NU!!
Iar voi barbatii din forum nu mai ascundeti revistele porno in locuri dosite.
Chiar daca aveti copii,mereu veti gasi un moment de ...singuratate sa rasfoiti citeva pagini!
Sa nu ne ascundem dupa deget.Alina,tu vezi-ti de ale tale,opium-ul e bun,n-a fost insa drogul meu preferat.Eu eram mult pe hashish,marijuana si cocaine dar si pe multa bautura tare,1 Kg. de vodca pe zi+bere,trebuia sa fiu mort demult....
De multe ori ma trezeam in locuri ce nu stiam cum am ajuns la ele.Cunosti viata lui Jim Morrison?Cam asa am trait eu o perioada.Ma sculam dimineata in pat,ori pe jos linga vreo fata si habar n-aveam cine era si cum o chema,si in jur alte fete si tipi,unii ii stiam,majoritatea nu.
Sa stii ca multi vor porni atacul impotriva mea pe forum pt. cele ce am scris aici
e dreptul lor la opinie,I've been a bad bad boy!
Draga mea "curva"(whore suna mai bine totusi ori putanna),I love you.

LOVE&PEACE,
Ozzy