scrierea corecta I-MI

Personal,prefer sa vad texte scrise impecabil,pe cat se poate fara greseli de scriere,ortografie sau exprimare.Este adevarat ca multe greseli se fac la repezeala,din viteza cu care se incearca sa se formuleze si sa se transmita un text.Textul scris ofera insa un avantaj,acela al posibilitatii unui timp de gandire mai lung care sa permita corectarea din mers a eventualelor greseli facute din repezeala.Totusi cred ca se pot deosebi cei care gresesc di graba cu care vor sa exprime niste idei-aici se poate ierta eventuala prezenta a unor mici scapari-de cei care fac greseli din ignoranta,slaba pregatire gramaticala si de limbaj.

cred ca scrisul corect, fara greseli (sa le lasam deoparte pe alea de keyboard - sunt acceptabile si corectabile - postarea se poate corecta utilizand 'editeaza textul'. textele publicate, nu - deaceea trebuie verificate bine inainte de trimiterea la postare) e ceva care ne caracterizeaza, precum imbracamintea ingrijita, parul aranjat si pantofii lustruiti. :) un text cu greseli ortografice sau/si de acord e ca si cum unul ar veni nebarbierit sau nespalat la servici: denota nu numai neglijenta si dispret pentru cei din jur.
geniile care nu au timp de 'chestiile astea marunte' pentru ca au ceva mai bun de facut, sunt rare, si probabil nu se inghsuie prin cafeneaua asta.
nu citesc textele cu prescurtari folosite in chat-uri. K-ul ma scoate sdin sarite.
evit textele (lungi) fara paragrafe. denota logica 'incalcita'. (le citesc doar in conferinte care ma intereseaza foarte tare si la care particip activ).
deasemeni ma deranjeaza textele in care nu se lasa spatiu dupa punct sau virgula. spatiul virtual e gratuit :)

Franceza : j'ai trois enfants, j'ai faim, aidez-moi
adica :am 3 copii, mi-e foame, ajutati-ma

poanta este ca pe bilet era scris cum se pronuntza fonetic, nu in scriere corecta..

"Yalil " in scriere corecta araba literara : "ya leil" nu inseamna "sfarsitul fasolei (verde sau nu)" ci pur si simplu "NOAPTEA", un refren des întâlnit in cântecele arabe...

cuvantul noapte este de mai multe ori pronuntat si in franceza...

ce dublu titlu aiurea... c-or fi arabismele la moda, dar astia stiu araba mai putin decât stiu eu chineza.. :))

Florine,
nu cred ca pierzi mare lucru daca nu intelegi cuvintele...
ceva fara cap si coada.. am ascultat si din memorie iti traduc cateva fraze...
nu am rabdarea sa ascult a doua oara si nu stiu steno...

"noaptea, noaptea, noaptea, noaptea (in araba populara, cor de femei idem si mai adauga ceva indescifrabil)..
nu mai este soare peste orash
când toata lumea a întzeles în fine
ca este sfârsitul fasolei...

n-aveam spiritul linistit
câinii se râdeau de noi
vagabonzii crapau noaptea
si preotul Pierre devenea nebun..."

apoi am pierdut sirul si rabdarea... :))

in nici un loc nu este vorba de cafea sau cafea de deliciu, nu cunosc cântecul lui Bruel, dar ar trebui sa fie la interiorul lui câte cuvinte care sa aiba legatura cu titlul...nu este nici unul, deci imposibil sa fie cantecul lui Bruel...

Un citat foarte interesant si definitoriu dintr-un text mai lung scris extraordinar de domnul Alexandru Bogdan Munteanu:

Limbajul scris folosit pe internet de catre majoritatea românilor are caracteristica de a fi înţesat cu cuvinte si sintagme englezesti mai mult sau mai putin adecvate, in locul unora românesti care ar putea exprima perfect opiniile autorului. Cuvintul dintr-o limba straina care este folosit in locul unui cuvint autohton, desi ambele au acelasi inteles, se numeste "barbarism". Denumirea are o nuanta peiorativa, aceasta fiind o mostenire a termenului folosit de cele doua mari civilizatii europene antice (greaca si romană) pentru a desemna persoanele care nu le apartineau. Un termen mai potrivit pentru cuvintele neautohtone ar fi "străinisme", care nu mai induce nuanta peiorativa, fiind deja incetatenita folosirea unor termeni care indica originea cuvintelor straine, de exemplu "englezisme", "frantuzisme", etc. Dar "barbarism" sugereaza cel mai bine comportamentul unui cuvint strain care nu se pliaza regulilor limbii in care este introdus, la fel cum "barbarii" de odinioara nu doreau sa respecte normele sociale ale marilor civilizatii antice.

Marele pericol al acceptarii "barbarismelor" in limba româna este potentialul lor distructiv asupra structurii de baza a limbii. Ceea ce diferentiaza barbarismele de neologismele "civilizate" este tocmai faptul ca nu se pot incadra in regulile gramaticale existente, pentru ele trebuind sa fie adoptate exceptii de la aceste reguli. Dar cu cit se accepta mai multe exceptii de la o regula gramaticala, cu atit regula respectiva devine mai insignifianta si intr-un sfirsit va fi desfiintata. Gramatica este schela pe care este cladit "edificiul" limbii, iar dezagregarea unei portiuni din aceasta schela poate avea consecinte dezastruoase pentru intregul edificiu. Persoanele care folosesc barbarisme in limbajul curent nu sint constiente probabil ca in acest fel incurajeaza introducerea unor "cai troieni" in limba româna, care in timp pot sa o distruga. La fel ca si un organism viu, limba unui popor a evoluat lent si a ajuns la o stare de echilibru. Barbarismele nu fac decit sa atace permanent acest echilibru, iar numarul lor in continua crestere le va usura mult sarcina. Cei care vor avea de suferit de pe urma acestui deznodamint vor fi tocmai cei care au contribuit la el, dar nu i-au prevazut consecintele sau nu le-a pasat de ele.

Insa poate ca barbare nu sint cuvintele, ci chiar oamenii care pentru a se simti "la moda", distrug (in mod inconstient sau cu buna stiinta) o limba cladita pe parcursul a sute de ani. Exista in momentul de fata din ce in ce mai multe persoane de toate virstele care se "remarca" prin folosirea barbarismelor, in special pe internet, dar din ce in ce mai frecvent si in limbajul de zi cu zi. Iar cei care indraznesc sa le atraga atentia asupra limbii "stricate" pe care o folosesc sint luati in ris sau insultati. Folosirea barbarismelor nu este nici pe departe un semn de cultura sau de modernitate, din contra este cel mai bun indiciu al superficialitatii in gindire si al respingerii unui minim efort intelectual care ar implica folosirea cuvintelor românesti, mult mai adecvate pentru a comunica si a face inteles orice tip de mesaj. Pentru persoanele care folosesc cu precadere barbarisme in limbajul curent (scris sau vorbit) voi folosi de acum incolo denumirea de "barbarişti".

...si ceva mai departe:

...este cel putin stranie atitudinea multor romani care isi considera limba materna ca fiind o limba de categoria a doua, inferioara celei engleze. Admiratia fara limite fata de limba engleza este probabil datorata necunoasterii caracteristicilor lingvistice ale acestei limbi. Oricine viziteaza forumurile romanesti este uimit de numarul mare de cuvinte englezesti din mesajele internautilor, ca si cum romanilor le-ar fi rusine sa-si vorbeasca propria limba si ori de cite ori au posibilitatea folosesc cuvinte englezesti in locul celor romanesti. Insa o privire mai atenta asupra continutului mesajelor postate pe forumuri arata ca de fapt "fanii" neinduplecati ai limbi engleze nu sint niciodata cunoscatori in profunzime ai acestei limbi, ci poseda doar o cunoastere de suprafata, care se limiteaza la cititul si scrisul unor cuvinte frecvent folosite, uneori fara a le intelege pe deplin sensul lexical. Cea mai mare parte dintre ei nu stiu sa se exprime coerent in scris in limba engleza, dovada fiind numeroasele greseli de exprimare atunci cind incearca sa scrie o fraza, nu numai cuvinte disparate. O alta dovada a superficialitatii cunoasterii englezei de catre cei mai mari "fani" ai ei este faptul ca sectiunile in limba engleza ale forumurilor romanesti (acolo unde ele exista) sint pustii, tocmai pentru ca aici s-ar vedea clar gradul redus de stapinire a limbii engleze de catre majoritatea internautilor si nimeni nu doreste sa-si expuna ignoranta in vazul tuturor. Reiese clar de aici ca "fanii" limbii englezei o dispretuiesc in interiorul lor la fel de mult ca si pe limba romana, din moment ce nu isi dau silinta de a o invata in mod corespunzator, lucru care nu ar necesita un efort prea mare. Cheia scrierii corecte in engleza este inainte de toate scrierea corecta in romana, pentru ca aceia care scriu gresit in romana vor face la fel si in engleza, deoarece ei nu inteleg necesitatea respectarii regulilor gramaticale proprii fiecarei limbi.


=================
Cine vrea sa citeasca tot textul - interesant text - la
http://www.muntealb.com/LimbaRomana-bn.htm

rsi, tu nu l-ai auzit pe presul academiei spunind ca ce spun ei este LEGE? ar fi prea frumos sa ai dreptate.

cu inventarea unei diacritice nenecesare (a cu caciula ascitita) nu zici nimic? poate te deranjeaza cind scri la calculator.

idea ca limba trebuie simplificata este total straina academiei. la scoala invatam tot felul de timpuri ale verbelor dintre care folosim extrem de putine. "poporul" simplifica limba in vorbirea curenta dar daca la scoala nu sti toate formele si diatezele verbelor ai incurcat-o.

limba romina se poate scrie aproape fara ambiguitati daca se renunta la diacritice. academia ar trebui sa stabileasca o scriere corecta a limbii fara ambiguitati si fara diacritice. se foloseste deja sh si tz. pentru i cu caciula s-ar putea folosi i cu apostrof dar numai atunci cind apar ambiguitati. la fel a caciula ar fi a cu apostrof din nou numai atunci cind ar putea aparea ambiguitati. italienii au o astfel de problema si anume e=este si e=si. pentru e=este scriu e cu apostrof (claviatura engleza nu admite prin standard sa tiparesti apostroful fara avansarea locatiei). in sfirsit, pot fi mai multe idei dar daca academia doarme, poate incercam noi o scriere riguroasa a limbii fara diacritice. dorinteodor

"nu am spus nicaieri ca un text plin de greseli e scris corect" : nici eu. Dar orto in greaca inseamna corect; greseli ortografice = greseli corecte.
Eu m-am legat de sintagma folosita de tine, care este gresita, nu de context :)
( de aceea si ' a face greseli de ortografie' este imposibil pt. ca nu poti face greseli de scriere corecta :); sintagma este folosita gresit.

nici eu, nu e repetitie, ' greseala de ortografie' e antagonism ( grafie = scriere, orto = corect; greseala de ortografie = greseala de scriere corecta) :)); daca scrierea e corecta atunci nu poate fi gresita de unde rezulta ca sintagma e folosita gresit.
Putem sa o tot tinem asa cat e seara de lunga, pe mine m-a distrat doar comentariul lui don si ceea ce se intelegea.

Stiati ca si Eminescu facea greseli de ortografie?
Nu cred ca trebuie sa ne obsedeze scrierea corecta in acest site..
Este insa mult mai nociv sa nu ne intereseze,cum se vorbeste pe posturile de televiziune,in mas.media , in general,intrucat acestea au un impact important asupra formarii noii generatii,care si-asa , mai ales in Bucuresti, ati vazut ce "perle" a scos ,la ultima testare nationala.
Incolo,numai de bine.
SAM.

Cateodata ma razvratesc si eu. Ma doare. Urlu in mine. Trece… N-am cum schimba mai nimic, decat la scara foarte mica. Pot macar sa am grija mea, a felului cum vorbesc si scriu eu, pentru ca ma surprind gresind si faptul ca, de cele mai multe ori, pot indrepta greseala, nu-mi da cine stie ce multumire. Imi da doar un semn de intrebare si pe cel al exclamarii (in chip de trezire a atentiei).
Intrebarea ''de ce romanii nu vorbesc si nu scriu corect romaneste?'' pare, la prima vedere, puerila. Totusi, fara a ne-o adresa, nu putem gasi bubele si nu ne oferim sansa sa facem ceva pentru a starpi sau a ameliora raul. Motivele, in linii mari, sunt acestea:
- pe foarte multi asa-zisi vorbitori de limba romana (si romani, in acelasi timp) nu-i intereseaza cum vorbesc si cum scriu… acest lucru nu are prea mare importanta pentru ei, totul e sa fie intelesi (pe linia lor s-ar putea sa fie… ) … ''doar nu ne facem scriitori''…acestia sunt atat de multi, lipsa de cunostinte si indiferenta lor sunt atat de mari, incat daca am fi numiti ''popor de semianalfabeti'', m-as revolta cu calm;
- nu au avut profesori pregatiti si tot ce au invatat la scoala e subred, acoperit de ceata si de panze de paianjen, care se ingroasa si se maresc cu cat trece timpul…
- profesorii au fost in ordine, dar…cam atat. Adica nu s-au dat peste cap sa-i scoata la liman, nu i-au corectat cand greseau, fiind ei insisi lipsiti de interes real si de rigurozitate, i-au lasat in intunericul cu care veneau de acasa si din gangurile blocurilor;
- au stiut ''cate ceva'' pe vremuri, dar treptat, din cauza mediului si a influentelor, au devenit neglijenti in exprimare si, pentru ca limba romana ''se tot schimba de la an la an'', in capul lor e o mare debandada;
- erau asi la scoala, dar acum, din aceleasi cauze, cu toate ca nu se cufunda in nestiinta, le mai scapa ''cate una'', insa nu-i grav, ca fata de altii tot la inaltime sunt: '' si Eminescu facea greseli de ortografie.''*
Faptul ca ceea ce se preda la ore e, in prea multe cazuri, o dara subtire si tremurata de limba romana este, cu adevarat, prima hiba de la care trebuie sa pornim. Daca oamenii aia nu sunt bine informati, nu sunt la curent cu toate noutatile, nu au pasiune si spirit pedagogic, ce poti sa mai ceri?
Limba noastra nu e o limba facila, e drept. E o limba cu prea multe fineturi in care (si de dragul carora) te poti pierde. Unii nu au talent, cu toate ca e limba lor… nu au si pace! Le e greu sa inteleaga, sa se concentreze… ii inteleg. Si mie imi era greu sa ma concentrez la chimie, drept care cunostintele mele in acest domeniu se rezuma la ''alfabet''. Numai ca limba ta, daca-ti este straina, daca esti in afara ei, nu tace! E cu tine peste tot, ca un altoi stramosesc, in ea gandesti, vorbesti, asculti, gemi, razi, te tanguiesti… Limba materna e, dupa mine, prima limita a unui om. Cu cat limita e mai aproape si esti mai strans de ea, cu atat visezi mai timid, te impotmolesti fara ca macar s-o stii, iti negi dreptul de a te proiecta in mai departe, te diminuezi.
Nu judec pe nimeni. Nu am fost din tabara celor la mana profesorilor de la scoala. Am avut din start sansa, prin apetenta si prin parinti. Inaltimea la care se situeaza un vorbitor de limba romana e direct proportionala cu aceasta ''sansa''…pentru ca la sansa se opreste ceea ce ar trebui sa fie garantie pentru fiecare… Invatatorul si profesorul din gimnaziu sunt de asemenea vitali. Orice s-ar spune, daca ratezi momentul cand se pun bazele, perioada de copil-burete, efortul de a cuprinde tot se dubleaza, pe putin. Profesorul de la liceu nu are aceeasi importanta, decat daca dai la o facultate de profil. In rest, poti sa spargi fara grija conducta cu citate false si cuvinte inventate, ca nu-i bai! Dar daca face copilul asta la gimnaziu si ii reuseste, e cazul sa-l transferi la alta scoala!
Revenind la cei trecuti de perioada de sugari de informatie… cati dintre acestia pun mana pe vreo carte de gramatica sau pe vreun dictionar, chiar si pe unul ''expirat'', ca sa-si astupe lacunele sau ca sa se verifice?…cu toate ca nu e rentabil sa stii sa vorbesti romaneste… ''engleza daca as sti''…
Stacheta coboara cu cat trece vremea… oamenii sunt nemultumiti … n-au timp… ''cum??!! in concediu? Doar n-am innebunit! Abia imi trag sufletul!…'' (un fapt ce poate parea anecdotic: sunt absolventi de liceu care nu stiu sa caute in dictionar… )
Sunt atatea de spus ... Ar trebui sa existe si niste solutii, la care sa aiba acces cat mai multi. Am putea sa deschidem macar aici un subiect: ''greseli frecvente…'', pentru ca, n-avem incotro, trebuie sa incepem cu greselile…



''Greseli de scriere'' e sintagma corecta, pentru in limba greaca orthos=drept, corect, iar graphein=a scrie; deci ''greseli de ortografie'' e ca si cum am spune ''greseli de scriere corecta'';
 Pe vremea lui Eminescu, multe din regulile gramaticale erau altele;
nu putem numi ''greseli'' licentele poetice;
''poate'' mai gresea, dar nu de asta e vorba aici.




i'm a cool girl in a cool town it takes a real mother fucker to put me down

Odata cucerite virfurile anilor,..avem unelte Doamnelor si Domnilor precum imaginatia,complexitatea cuvintului,dezmierdarea notei muzicale,si logica numerala insa la ce bun cind cu atita usurinta,viciu si virtute,sinele este inca un abis? Unica provocare!

fii, astpt= pur si simplu greseala de typing
I-mi, cind= ramase din 1986 acesta fiind ultimul meu an petrecut in Romania
degetele unghiile = trebuia sa fie, degetele "CU" ungiile mici, transparente, deci, iar greseala mea

Ai idee unde ma pot informa de schimbarile de actualitate cu privinta la scrierea corecta samd?

feesh = ? - scris fonetic, nu cunosc scrierea corecta ...

cotaritza = ?

Indiferent daca exista sau nu internet, scrierea corecta, dupa standardele Academiei e cea cu a precum in cuvinte ca fantana. Deci pe internet cine scrie fantana scrie corect, conform normelor actuale ale limbii române. Intr-adevar, si eu prefer sa scriu ris pentru rîs, decit sa scriu ras cind nu am diacritice la indemina. Iti vine sa razi!!

Faina punere in scena poetica a unei banale injuraturi in variatiuni pe aceeasi tema.

maanule, io-ti propun sa organizam un concurs de scriere corecta a cuvintelor cu "i" in coada. poate se mai informeaza lumea cu aceasta ocazie si nu ne mai agreseaza la tot pasul cu forme de tipul "a stii" sau "ochi albastrii ai lui Vasilica":((

alex

Recomand scrierea corecta a literei i.:)))

:) multumesc ca ma citesti. N-am sa ma scuz, imi asum nestiinta-n ce priveste scrierea corecta din punct de vedere gramatical. Anumite cratime apar deoarece textul este redactat intr-un alt format. In unele locuri este despartirea in silabe pur si simplu.Crede-ma te rog ca nu-i totuna scrisul de mana ori tastarea. Sper ca nu le vei lua scuze, nu o fac.
In ce priveste "literatura cu greseli", in momentul in care si daca vreodata ma va bate gandul sa devin scriitoare, voi avea bunul simt sa contactez un corector. Pana atunci:) multumesc! atat tie cat si celor care ma fac atenta...
Se pare ca totusi intelegi ce bangui eu pe aici, cu ori fara greseli...
Scriitura n-are final deoarece nu-i finalul.Si inceputu-i hat in urma cu: Din neguri uitate...

rolia

il intrebai pe eduardo, care vorba aia ii brazilian din tata-n fiu. si zise asa: 'it doesn't really makes sense this tamunasita of yours, but I would guess they were speeking spanish and said we are in the city'.

so, iduletii, cam asa sta treaba! unless, vii cu scrierea corecta a ceea ce ai auzit :). si atunci i-arat la nenea brazilianu' cum se scrie. oki?

sa cresti mare :)

Intrebare conexa - cum ii faci pe copii sa tina minta scrierea corecta a cuvintelor in afara de varianta 'asa e, asa trebuie scris' sau exercitiile de vocabular. E vreo regula 'logica'? Nu ma refer la formarea pluralului care schimba terminatia unora dintre cuvinte.

a cafenelei, crede-ma am trecut de mult de varsta la care as putea primi lectii... mi-a dat viata destule. Si chiar daca as fi dispusa sa primesc, nu esti tu in masura sa mi le dai.
Ca, tu te incapatanezi sa le dai, este problema ta strict personala. Nu te pot opri.
Nu am pretentia ca-mi dau doctoratul in lingvistica. Stiu si am repetat-o de "N" ori ca imi asum greselile de scriere. Nu-i cazul sa-mi vii si sa mi le tot fluturi la ficare subiect postat.
Ai cumva impresia ca discuti cu o idioata? Cred ca te-am mai intrebat asta.
Daca te deranjeaza chiar atat de tare prezenta mea si a altora in spatiul cafenelei, de ce nu-l rogi pe admin sa-mi/ne blocheze accesul, deoarece iti agresam "simtul" scrierii corecte.

Nu am de gand sa folosesc nici un buton. Mizez pe bunul simt si educatia (acea educatie de a carei lipsa ne tot plangem, si o vedem la altii, niciodata la propria persoana)persoanei careia ii dau de inteles, ii spun ca nu doresc sa discut cu ea.
Nu ti-am bagat sub ochi cu de-a sila sa citesti ce scriu, si nu scriu de o zi doua in cafenea ca sa zici ca nu stii.

rolia

Ce-i al tau e-al tau: Ai o dexteritate demna de cauze mai bune, cand e vorba de a manui intelesuri, mutandu-le centimetru cu centimetru din locul unde se-nfipsesera cand le-ai aruncat spontan si miscandu-le controlat in directia panopliei cu trofee a interlocutorului. Intentia desigur nu e de a te autovictimiza dand vina pe ceilalti, necum aceea de a enunta marginal - a sugera mai mult - ca vasta-ti capacitate de toleranta te ajuta-va si de data asta sa treci peste ranile provocate de vorbele, rautatea sau ignoranta lor micimana.
Sigur, in dimensiunea suverana pe care ti-o atribui, n-ar fi adecvata o bataie cu namol, motiv pentru care tu te multumesti sa-ntrebi, nu fara o oarecare speranta de a fi auzita in jur: De ce te-o fi incriminat respectivul - ca motive n-a avut. Oare ce l-o fi manat - ca ceva trebuie sa-l fi facut orb la evidentze. Cum poate cineva cobora atat de jos - dar nu-i nimic, nu-i prima data.
Garnisita cu o priza de blondism "Nu am afirmat niciodata si niciunde ca as fi dreptcredincioasa...", precum si cu o iesire teatrala menita sa transmita un mesaj de indurerare demna, in vadit contrast cu rautatea 'agresorului', care e de-acum lasat prada mustrarilor de constiinta pe care - doar daca-i un om de bun simtz, desigur - ar trebui sa le aibe.

Daca extrag din cele scrise rafinament, iscusinta si jucarii moralicesti, nu ramane prea mult din personaj. Doar ceva scriere corecta, naivitate si dezlanare, adica niste insusiri cu care oricine poate trai, mai ales daca se lasa convins sa ignore astfel de fleacuri cotidiene.
Neignorandu-le - sau altfel spus: lipsind personajul de mashina de produs ceatza - ajungem insa la un caracter oarecum demn de mila. "Oarecum", pentru ca nu-ti poate fi cu totul si cu totul mila de cineva, care incearca sa te vanda lumii drept natarau "Nu prea inteleg de ce ma aduci in discutie...", indreptand asupra-ti spotul infamiei ("Te deranjeaza? De ce? Ce?") sau insinuand ca ai fi un fariseu ("...fiecare cu oglinda sa, latu..."), un fapt pe care - suverana cum esti - nu l-ai comenta cu nici un chip ("Deci nu comentez [...] se comenteaza singura").
E clar ca 'pretzul' pentru naivitate si un pic de dezlanare in perceptie, nu e de comparat cu cel pentru premeditare, lasand totodata si portita spre repetarea "jocului", bazat pe-o regula simpla: Pe de o parte "Nu iese fum fara foc", dar pe de alta parte nici sa acuzi asa pe cineva nu se face, doar pentru ca-i naiv si eventual un pic distrat. Unde mai pui, ca nu-i nevoie de prea mult, pentru a crea nesiguranta: Un pic de adevar aici - dincolo o afirmatie plauzibila pentru neinitiati, ajung ca totul sa ia forme incerte.
Ideea ca ai fi a nu stiu cata cloana, nu ma intereseaza catusi de putin si-am dovedit-o, neocolindu-te.
Insa lipsuri ale caracterului constituie de la un punct incolo un obstacol, peste care n-am nici puterea si nici vreun motiv sa sar.

Nu stiu cat ti-e de clar, dar perspectiva unor viitoare conversatii tinde spre zero in ce ma priveste, o afirmatie sub incidenta careia intra si - sau in primul rand - lista de motive din care eu gresesc si sunt orb la evidentze. Iar libertatea mea de a gandi cum imi place, nu necesita nici acordul nici intelegerea ta si nici vreun comentariu.

Daca nu cer prea mult, te-as ruga sa accepti punctul pe care l-am pus scriindu-ti toate astea.
La o continuare de orice fel - deci inclusiv prin intermediul mesajelor private - a schimbului de replici n-am sa contribui, nu in ultimul rand din respect pentru autorul conferintei.